Desecretizarea costa un miliard de euro

Traderii din energie se opun publicarii contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, negociate in mod direct in perioada 2003-2005. „Baietii destepti” ar castiga peste un miliard de euro daca guvernul ar desecretiza fara acceptul lor contractele cu Hidroelectrica.

„In urma cu patru ani, cand au inceput scandalurile legate de modul in care acesti furnizori au obtinut contracte pe termen lung in mod direct, am facut o analiza impreuna cu casele de avocatura, in urma careia a rezultat ca doar pentru cele doua contracte de export, respectiv cel cu Atel (Buzmann Industries, cumparat de Atel in 2007 – n.r. ) si EGL, trebuie sa platim penalitati de un miliard de euro”, au declarat, pentru „Adevarul”, surse din Hidroelectrica.

Preturi la jumatate fata de bursa

In ceea ce priveste sansele pe care le are actualul guvern de a publica aceste contracte, reprezentantii producatorului de energie au precizat ca presedintele Traian Basescu a cerut acelasi lucru si in 2006, iar traderii au raspuns ca nu sunt de acord sub nicio forma.

Singurul furnizor care a acceptat publicarea contractului sau cu cel mai ieftin producator de energie din Romania este Luxten, care cumpara in 0,3 TWh in 2009 de la Hidroelectrica.

Potrivit contractului, pretul de achizitie este, incepand cu 1 februarie 2009, de 115 lei pe MWh pentru plata lunara, 110 lei/MWh pentru plata cu o anticipatie de trei luni si 108 lei pentru un avans de patru luni.


Autor: Florentina Cioaca

Adevarul

Ce tara de cacat, suntem praf!!!

Peste tot in lume se ieftinesc mai toate, mai ales carburantii, la noi e ca la nimeni sau ca la prosti, sau precum la sclavii pe plantatie, exemplu:

Petrom, Rompetrol si Lukoil au scumpit carburantii, de la inceputul anului, cu pana la 77 de bani pentru un sortiment de benzina si 45 de bani pentru motorina, in timp ce pretul barilului de petrol a scazut cu circa 15 dolari in acelasi interval.
De la inceputul anului, companiile petroliere care activeaza pe piata din Romania scumpesc aproape saptamanal carburantii in timp ce pretul petrolului scade in acelasi ritm, comenteaza NewsIn.Cei trei mari operatori, Petrom, Rompetrol si LukOil, par hotarati sa recupereze cat mai repede ieftinirile din a doua parte a anului trecut, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului petrolului, dupa ce acesta atinsese nivelul record de 147 de dolari/baril.Daca anul trecut invocau conditiile de pe piata internationala, din acest an, cele trei companii nu mai invoca nici un motiv, limitandu-se la a anunta scumpirile operate.Astfel, daca in data de 6 ianurie cotatia petrolului ajunsese la 50 de dolari/ baril, acest nivel fiind cel mai ridicat in ultima luna si jumatate, in data de 13 februarie cotatia barilului era de 34 de dolari. In cursul acestei saptamani a fost anuntata si ultima scumpire la benzina: Petrom cu 9 bani/litru, LukOil cu 8 bani/litru si Rompetrol cu 9 bani/litru.In benzinariile Lukoil pretul benzinei COR 98 fara plumb Super EuroLuk a crescut de la inceputul anului cu 0,77 lei, de la 3,15 lei/litru, cat era ll data de 29 decembrie 2008, la 3,92 lei in prezent (+24,44%). De asemenea, pretul benzinei COR 95 fara plumb EuroLuk a crescut cu 0,55 lei, de la 2,80 lei/litru la 3,35 lei (+19,64%). Pretul sortimentelelor de motorina ale Lukoil au crescut cu 0,35 lei pentru Euro L Diesel, de la 3,23 lei/litru la 3,56 lei (+10,21%) si cu 0,16 lei pentru Super Euro L Diesel, de la 3,55 lei/litru la 3,71 lei (4,50%).Carburantii Petrom au crescut de la inceputul lunii ianuarie cu 56 de bani pentru benzine si 37 de bani pentru motorina OMV Sprint Diesel, de la 3,19 lei/litru, cat era pe 23 decembrie, la 3,56, cat este in prezent (+11,60%). Benzina Top premium fara plumb 99+ se vinde acum cu 3,58 lei/litru fata de 3,02 lei (+18,54%), OMV Carrera 95 cu 3,35 lei/litru fata de 2,79 lei (+20,07%), iar OMV Carrera 100 se comercializeaza cu 3,98 lei/litru fata de 3,42 lei (+16,37%).De la ultima ieftinire operata de Rompetrol pe 27 decembrie 2008, carburantii comercializati in statiile companiei au inregistrat cresteri ale pretului cuprinse intre 13,67% si 20,68%.Astfel, pretul benzinelor Efix 95 si Euro Super 98 fara plumb au crescut cu 0,60 lei/litru, de la 2,90 la 3,50 lei/litru (+20,68), respectiv de la 3,53 la 4,13 lei/litru (+17%). Motorina Efix Diesel din statiile Rompetrol se vind cu 0,45 lei in plus fata de cat era afisat pe 27 decembrie 2008, de la 3,29 la 3,74 lei/litru (+13,67%).In aceste conditii preturile actuale ale carburantilor comercializati de cel trei companii tind sa se apropie de valorile inregistrate la 11 iulie 2008 cand barilul de petrol costa peste 147 de dolari, cu 133 dolari mai mult decat cotatia inregistrata vineri 13 februarie.Astfel, la 15 iulie, Rompetrol afisa pentru Efix 95 un pret de 4,24 lei/litru, pentru Euro Super 98 fara Plumb, 4,87 lei, iar pentru sortimentul de motorina Efix Diesel compania cerea 4,61 lei/litru.In data de 17 iulie sortimentul COR 95 fara plumb EuroLuk se vindea la pompele Lukoil cu 4,16 lei/litru, iar COR 98 fara plumb Super EuroLuk cu 4,52 lei/litru. Motorinele Euro L Diesel si Super Euro L Diesel se comercializau cu 4,51 lei/litru, respectiv 4,75.Pentru data de 3 iulie 2008 Petrom anuntase preturi de 4,43 lei/litru pentru Top premium fara plumb 99+, litrul de OMV Carrera se vindea cu 4,20 lei/litru, iar OMV Carrera 100 cu 4,83 lei/litru. Motorina OMV Sprint Diesel se comercializa cu 4,53 lei/litru.

Sursa: 9am, astazi

Contractele cu "baietii destepti" ar putea iesi la iveala

Ministerul Economiei ar vrea sa faca publice contractele incheiate intre compania de stat Hidroelectrica si firmele private care intermediaza vanzarea celei mai ieftine energii care se produce in Romania. Prejudiciul calculat de procurori in afaceri de acest fel este de aproape 500 milioane de euro.Ministerul Economiei "va incepe discutii cu societatile private privind posibilitatea desecretizarii contractelor cu Hidroelectrica", au declarat surse din piata energetica pentru Mediafax. Conform acestora, institutia are in vedere inclusiv actiuni in instanta, daca nu va obtine acceptul firmelor. Incercarea desecretizarii acestor contracte, prin care companiile "baietilor destepti" obtineau profituri mari prin cumpararea energiei ieftine de la stat si vanzarea ei mai departe cu adaosuri mari, vine dupa declaratia facuta de Traian Basescu acum o saptamana. Presedintele a cerut Guvernului miercuri sa faca public modul in care se comercializeaza in Romania energia si sa indrepte eventualele abuzuri sau ilegalitati. seful statului a spus ca, desi primise asigurari de la fostul ministru liberal al Economiei Varujan Vosganian, "nivelul de tranzactionare a energiei in Romania a ramas un mister". Reprezentantii ministerului de resort au avut la sfarsitul saptamanii trecute o discutie cu directorul general al Hidroelectrica, Traian Oprea, in legatura cu bugetul si investitiile companiei pe acest an. Surse demne de incredere sustin ca ar fi vorba de fapt despre evaluarea activitatii sefului Hidroelectrica, evaluare care va continua si zilele urmatoare si care ar putea duce la inlaturarea directorului Oprea.Acum doi ani, Parchetul General a declansat urmarirea penala pentru noua persoane din zona ministeriala, dar si de la Hidroelectrica, pentru ca "au pus in pericol grav sistemul economic national, constituindu-se intr-o structura suprapusa pe organigrama societatii". Printre cei acuzati s-ar afla si actualul director general al Hidroelectrica, pentru un contract semnat in 2004 cu Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG-Va Tech Hydro, privind retehnologizarea celor cinci hidrocentrale de pe Oltul inferior, procurorii considerand ca pentru aceasta situatie exista "indicii temeinice ca pretul contractului este supraevaluat".Reprezentantii Parchetului General considera ca prejudiciul adus companiei Hidroelectrica, prin semnarea unor contracte preferentiale cu anumiti agenti economici, este estimat la aproximativ 500 milioane de euro. Hidroelectrica a fost implicata insa si in finantarea campaniei prezidentiale a fostului premier Adrian Nastase, in dosarul "Trofeul calitatii", iar recent darea de mana a companiei a fost constatata dupa ce presa a descoperit ca, in perioada 17 decembrie-7 ianuarie, aceasta companie de stat a achizitionat 28 de SUV-uri Mitsubishi Pajero si L200, in valoare de aproape un milion de euro.

Sursa Romania Libera
Luni, 16 Februarie 2009

Trocul, justitia si Nastase

Tom GallagherLuni, 16 Februarie 2009

Raportul intermediar al Comisiei Europene despre (non)performantele sistemului judiciar romanesc puncteaza cat se poate de raspicat aportul Parlamentului tarii, dar si al unui numar impresionant de magistrati la blocarea dosarelor de mare coruptie si, implicit, la transformarea justitiei romane intr-o farsa macabra. Raportul Comisiei nu ofera indicii despre viitoarele ei recomandari cu privire la sistarea sau prelungirea monitorizarii pe justitie sau chiar a aplicarii clauzei de salvgardare. Totusi, anterior prezentarii raportului, cateva voci influente din UE s-au aratat dispuse a agrea ideea incheierii monitorizarii pe justitie daca Legislativul de la Bucuresti va cobori scutul ridicat in jurul lui Nastase. In cazul acestuia, opinia UE a fost si ramane intransigenta: trebuie sa compara in fata unei Curti, sa ia la cunostinta acuzele si sa se disculpe apoi cu ajutorul intregului instrumentar de care dispune in baza reglementarilor legale aflate in vigoare.
Spectacolul determinarii sale de a ramane pe picior de libertate si de a se bucura in extenso de privilegiile ce revin breslei politicienilor autohtoni devine
insa nu doar gretos, ci si inspaimantator.
Ultradezvoltatul sau instinct de supravietuire pare a-l salva din tot soiul de situatii catastrofale, astfel ca in eventualitatea unei calamitati de genul celei care a dus la disparitia dinozaurilor ma astept ca Nastase sa ramana unicul supravietuitor al speciei homo sapiens pe pamant. Este prins intr-un puhoi de activitati – scrie, preda, se linguseste pe langa personalitati straine de genul imprudentului Dominique Strauss-Kahn, seful FMI, depune eforturi pentru a cuceri simpatia tinerilor care mai posteaza cate un comentariu pe blogul sau, dar gaseste si timp in vederea exercitarii unor presiuni asupra partidului sau pentru a-si asigura sprijinul acestuia in vremuri de restriste personala. Cunoaste, desigur, toate tainele PSD, drept care pana in prezent nu a avut probleme sa-si convinga colegii in privinta sustinerii sale. De altfel, nu cred ca a trebuit sa duca prea multa munca de lamurire – sprijinul acordat unui tovaras de frunte al partidului li se va fi parut celor mai multi dintre pesedisti o chestiune "de onoare", in viziunea acestora functia servind, oricum, mai cu seama parvenirii.
Nastase actioneaza abil: isi individualizeaza problemele, prezentate de ceva vreme drept facaturi ale lui Traian Basescu, decis sa-l distruga. Din cauza egocentrismului implicit, asertiunea are o rezonanta ridicola – ca si cum presedintele n-ar avea nimic mai bun de facut decat sa ticluiasca, zi si noapte, varii strategii vindicative ce-l vizeaza pe Nastase. Se va crede domnia sa un Croesus al Mizilului, dar dincolo de ogoarele prafuitei urbe a ajuns sa conteze infim de putin. Basescu a adoptat o atitudine pragmatica fata de PSD, aspect demonstrat nu o data pe parcursul ultimelor saptamani – calmand, bunaoara, destule spirite nelinistite din PSD atunci cand a declarat ca isi doreste la fel de mult scoaterea Romaniei de sub monitorizarea UE. Odata atins acest obiectiv, este limpede ca ar scadea si presiunea externa in vederea identificarii altor si altor "pesti mari"… in timp ce presedintele ar scapa, incidental, de vechiul sau as din maneca – combaterea coruptiei –, odinioara element-cheie al campaniei sale prezidentiale, dar aparent devenit de-acum o carte de joc incomoda.
Adrian Nastase poate sa stea absolut linistit – in cazul sau, presiunile vin de la Bruxelles, nicidecum de la Cotroceni. Aidoma unui rege medieval, sclivisita entitate moderna considera ca paradigma pedepsirii unui faptas de notorietate ajunge atat pentru a-i mai imbunatati intrucatva propria imagine sifonata, cat si pentru a putea uita apoi linistita de Romania.
UE si Basescu se dovedesc insa neintelepti atunci cand isi doresc demantelarea unui angrenaj anticoruptie destinat preponderent strunirii poftelor politicului. Chiar daca Nastase va ajunge sa faca penitenta, vor aparea alti politicieni si mai sfidatori la adresa legilor si a bunului-simt. Fenomenul poate fi observat deja intr-o serie de fiefuri baroniale, iar UE este, indubitabil, in cunostinta de cauza. Eurocratii de varf ar trebui sa se concentreze mai putin pe Nastase si mai mult pe reformele lipsa, insistand cu predilectie pe tema relansarii acestora. Cu cat vor fi mai insistenti, cu atat vor creste sansele unei justitii independente in Romania, iar politicienii se vor gandi de doua ori inainte de a mai devaliza statul. Dar UE prefera calea usoara – ajunge, vezi Doamne, o invatatura, fie si una bazata pe un personaj a carui conduita reprezinta insasi antiteza procesului de europenizare la care aspira cetatenii romani.
Poate ca Nastase si-ar mai spala ceva din pacate dand fuga la Bruxelles pentru a le propune eurocratilor un deal: daca procurorii ii dau pace, s-ar putea dedica implementarii unui alt obiectiv major al UE – problema romilor. Date fiind incidentele din Italia si tensiunile din ultimele luni, aceasta minoritate etnica a ajuns sa dea, in prezent, mai multa bataie de cap Bruxelles-ului decat puzderia de politicieni corupti ai tarii. Daca Adrian Nastase ar promite ca in urmatorul deceniu se va dedica trup si suflet implementarii programelor de educare sociala a membrilor refractari ai acestei minoritati etnice in vederea integrarii lor in mainstream-ul societatii, eu unul ma declar multumit de un asemenea troc.
Sursa Romania Libera

Miliardar de Stat: decapotabila si vila la lac

Un angajat de la cfr sta mai bine ca multi dintre cei mai bogati 300 de ROMANI

Cu toate ca Berceanu a amenintat cu decapitari in masa la CFR, unul dintre cei mai bogati functionari publici din Romania, Liviu Bobar, s-a pripasit pe un post de adjunct, platit si asa regeste, post din care conduce ca si pana acum! Liviu Bobar, bogatasul de la CFR Marfa, a cazut in picioare, dupa ce ministrul Transporturilor Radu Berceanu l-a demis de ochii lumii din functia de director general! CANCAN a aflat ca Bobar a fost mutat, la nivelul doi, pe o functie de adjunct, pe un salariu consistent si unde continua sa aiba facilitati de director general, dar nu mai atrage atentia.
Adrian NicolaeInainte sa fie numit sef peste CFR Marfa, acesta a fost consilier municipal la Arad. Detinea o avere discreta. Dupa ce a venit la Bucuresti insa, averea lui a explodat. Bobar a ocupat imediat un apartament de lux, pe doua etaje, in blocul SNCFR din zona bulevardului Turda si a primit mai multe limuzine de lux in folosinta. Intre timp, directorul general - al carui salariu oficial era de aproape 190 de milioane de lei vechi/luna (dar, potrivit unor surse din interiorul ministerului, cu tot cu indemnizatii de conducere depasea 610 de milioane de lei vechi!) - si-a cumparat apoi o vila fastuoasa pe malul lacului de la Mogosoaia, intr-o zona la acea vreme extrem de scumpa. Semn ca i-a priit din plin conducerea SNCFR Marfa. Mai mult, renovarea vilei a facut-o cu muncitorii din subordine, dupa cum reiese si din fotografia alaturata. De luxul uluitor s-a bucurat si sotia lui Bobar, care este usor excentrica. Femeia conduce un Audi TT decapotabil galben si, culmea, cand iese prin Bucuresti are ca antemergator un sofer cu masina de la CFR Marfa. Si nu e totul. De cumparaturile curente, de plata facturilor, de alte treburi gospodaresti se ocupa tot diferiti subordonati ai sotului. De fapt, se ocupau pana nu demult pentru ca, de cand Ministerul Transporturilor a fost preluat de Radu Berceanu, nababul a mers pe burta, fiind tras strategic in linia a doua! "Cruciada" pornita de ministru impotriva directorilor cu salarii uriase din CFR nu l-a afectat si pe Bobar decat in aparenta. El a fost trecut in esalonul doi, unde a primit o functie de director adjunct. Salariul e tot unul consistent, iar majoritatea facilitatilor s-au pastrat, probabil pentru ca "acomodarea" cu noul statut sa se faca mai usor!

vineri, 13 februarie 2009 Cancan

Dragnea a făcut cale întoarsă la drumurile sale nebătute de DNA

Aşadar, Liviu Dragnea şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne, ca să se întoarcă la funcţia lui mai veche, pe care cică o execută impecabil, ca Antonio Stradivari viori. La fel ca celebrul lutier, Dragnea s-a remarcat prin creaţii de milioane de euro, drumurile judeţene din Teleorman. Încă nu sînt atît de celebre precum viorile, dar ar putea deveni dacă nişte maeştri de la DNA le-ar studia un pic şi ar interpreta legea în sensul ei cel mai clasic.
Drumurile făcute de Dragnea în dublul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman au o calitate constantă.
Sînt făcute de firma Tel-Drum, despre care unii parlamentari PD-L susţin că este chiar a lui Liviu Dragnea, după cum v-am povestit săptămîna trecută. Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean condus de Dragnea aprobă fondurile pentru firma de asfaltat drumurile judeţene a lui Dragnea. Să vedem cum arată un drum la care Dragnea, preşedinte de consiliu, a aprobat fonduri pe baza cărora să lucreze firma la care Dragnea este baci.


DC 9, drumul care leagă comunele Viişoara şi Vînători, cu o lungime de trei kilometri, a fost asfaltat printr-un program SAPARD, pe baza unei licitaţii publice organizate în 2003. În caietul de sarcini, în studiul de fezabilitate, dar mai ales în legislaţia în vigoare se specifică clar că în cazul unui astfel de drum „lăţimea platformei va avea 7 metri“. Firma Tel-Drum a cîştigat licitaţia şi a executat drumul. Recepţia proaspăt asfaltatei şosele a fost făcută în prezenţa şi cu girul a doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean. Aceştia aveau sarcina să verifice dacă lucrările au fost executate conform studiului de fezabilitate şi caietului de sarcini. Au pus aparatele, au măsurat, au luat probe de asfalt, care, ştiţi cum e, la ţară mai prezintă şi probe de balegă, şi le-a ieşit că totul este în ordine. Firma Tel-Drum s-a achitat de obligaţiile din contract, iar caii care circulă prin zonă au mîncat ovăz bun. Reprezentanţilor Consiliului lui Dragnea le-a scăpat un amănunt minor, poate din cauza miresmei de ovăz: drumul nu avea şi nu are lăţimea de 7 metri, ci doar de 5 metri şi ceva. Vă daţi seama, oricît de performante ar fi sistemele de măsurat actuale, un metru şi jumătate lipsă din lăţimea unui drum de trei kilometri poate să treacă neobservat. Se cheamă marjă de eroare de firmă de preşedinte de consiliu judeţean.

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 11 Feb 2009 | Alexandru Cautis

„România-ţară bogată“, închiriată pe mărunţiş

După redevenţele plătite statului român pentru resursele scoase din pământ - doar 270 milioane euro pe an - rezultă că bogăţia României este un mit.
Scandalul concesiunilor din Marea Neagră a adus în atenţia opiniei publice modalitatea prin care statul foloseşte bogăţiile naturale ale României în interesul cetăţenilor ţării. Principala hibă a poveştii Sterling se referă exact la schimbarea tipului de acord: iniţial, statul avea un contract de împărţire a producţiei, ulterior transformat într-un contract de concesiune exclusivă pentru investitor, statul primind doar redevenţe din producţia realizată.

Cât primeşte însă statul pe bogăţiile subsolului, pe care le folosesc firmele, private sau de stat? Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în 2007, totalul taxelor şi redevenţelor s-a ridicat la 900 de milioane de lei - adică doar 270 de milioane de euro.
Din această sumă, grosul a revenit din redevenţele din ţiţei şi gaze (797 de milioane) şi doar 89 de milioane din redevenţele pe Legea minelor, adică din taxele pe cărbuni, minereuri feroase, neferoase, aluminiu, metale nobile, ape geotermale, ape minerale, sare etc.

E mult sau e puţin? „Dacă dvs. vi se pare puţin, celor care le plătesc li se pare mult. În următoarele două luni vom propune o nouă modalitate de calcul, ca să asigurăm încasări mai mari. Pe minerale solide putem să găsim o redevenţă mai mare”, ne-a declarat noul preşedinte al ANRM, Gelu Mărăcineanu. Însă, în privinţa celei mai importante surse de bani, adică redevenţa plătită de Petrom, singura companie care extrage momentan ţiţei din România, nu se poate face nimic. „Este stipulat în contract un nivel al redevenţei care se menţine până în 2014. Abia atunci vor intra pe noile prevederi”, ne-a spus Mărăcineanu.

Petrom plăteşte o redevenţă de 5,6 euro pe tona de ţiţei extras, deşi preţul petrolului a crescut în perioada 2007-2008 de trei ori până la valoarea istorică de 147 de dolari barilul (o tonă are circa 8 barili de ţiţei). Poate şi din această cauză, Petrom a avut, în 2007, un profit net de 1,77 miliarde de lei (530 de milioane de euro). În afara acestei situaţii speciale, pe ultima lege a petrolului, redevenţa ajunge până la 13% pentru producţia de ţiţei şi gaze, situată mai apropiată de cea normală - pentru exploatările din Golful Mexic se percepe o redevenţă de 16%. Romgaz, cel mai mare producător de gaze, plătind această redevenţă, a raportat un profit de 509 milioane de lei, adică 150 de milioane de euro. Unul dintre cei mai mari îmbuteliatori de apă minerală, Romaqua Group Borsec, a înregistrat anul trecut un profit de 24,4 milioane de lei (circa 7,5 milioane de euro). Potrivit legii, redevenţa plătită pentru apă minerală este de 4 euro la 1.000 de litri - la cursul de azi, asta înseamnă 160 de lei vechi pe litrul de apă.

Anul Redevenţă totală Redevenţă ţiţei şi gaze
2005 749 mil. lei 718 mil. lei
2006 846 mil. lei 782 mil. lei
2007 900 mil. lei 797 mil. lei
2008 (9 luni) 952 819 mil.lei

Sursa: Cotidianul
11 Feb 2009 Mihai Nicut