In Romania niciun politician corupt nu ajunge la inchisoare

Raportul Departamentului american de Stat privind situatia drepturilor omului in 2008, dat publicitatii miercuri, constata ca in Romania coruptia continua sa fie o problema si, pe baza concluziilor Comisiei Europene, noteaza ca Parlamentul nu este ferm angajat in eliminarea coruptiei la nivel inalt.

La capitolul "Coruptia Guvernului si transparenta", raportul american mentioneaza ca legislatia anticoruptie nu este implementata eficient, iar Romania este supusa unui mecanism special al Comisiei Europene de monitorizare regulata a progreselor facute pentru reformarea justitiei, relateaza NewsIn.

"Reactia ineficienta a autoritatilor in ceea ce priveste coruptia a ramas in centrul criticilor publicului si in centrul atentiei dezbaterilor politice si mediatice. ONG-urile si presa au continuat sa semnaleze faptul ca niciunul dintre cazurile majore de coruptie la nivel inalt nu au avut ca rezultat sentinte care prevedeau inchisoarea. Au existat anumite condamnari pentru coruptie ale unor oficiali mai putin importanti, iar Comisia Europeana a subliniat in raportul pe justitie din iulie ca sentintele judiciare sunt lipsite de consistenta si prea blande. In plus, potrivit CE, Parlamentul nu este ferm angajat in eliminarea coruptiei la nivel inalt si au existat eforturi de a slabi codurile de procedura penala, parlamentarii cerand ca suspectii sa fie notificati ca sunt interceptati sau urmariti", arata raportul.

Citand in continuare din raportul Comisiei Europene, Departamentul de Stat arata ca sistemul prin care populatia poate semnala cazuri de coruptie nu a fost accesibil si nici inteligibil, iar implementarea masurilor de protectie pentru cei care denunta acte de coruptie a fost deficitara.

In plus, s-au facut progrese mult prea mici in cele zece cazuri de coruptie care implica fosti ministri, din cauza deciziei fostului parlament de a bloca investigatiile si din cauza faptului ca acele cazuri au fost suspendate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Decizia Inaltei Curti s-a bazat pe necesitatea de a returna dosarele ministrilor catre Parlament pentru obtinerea aprobarilor. Pana la sfarsitul anului, doua dintre cele zece cazuri au fost trimise in justitie, trei erau la DNA, unul a fost respins de Parlament, iar trei erau inca blocate in Parlament.

ONG-urile si oficialii au criticat frecvent sistemul judiciar in timpul anului. "Una dintre cauze a fost esecul institutiei de supraveghere a justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de a crea proceduri pentru rezolvarea potentialelor conflicte de interes intre membri. Practica CSM de a delega magistrati pe pozitii nejudiciare catre agentii guvernamentale a afectat si mai tare curtile si procuraturile care se confrunta cu problema lipsei de personal. Procurorul general a criticat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru returnarea frecventa a cazurilor catre procurori pentru investigatii suplimentare, in loc sa judece cazul cum este prezentat. Observatorii si-au exprimat ingrijorarea legata de lipsa impartialitatii juridice, din moment ce unii membri ai Parlamentului au continuat sa practice avocatura, atat personal, cat si prin asociatii de la firma lor de avocatura", potrivit raportului.

Conditiile din inchisori au ramas in continuare dure si nu au indeplinit standardele internationale, dar autoritatile au imbunatatit conditiile in unele inchisori. La sfarsitul lui decembrie, 26.291 de persoane, inclusiv 434 minori, erau in inchisoare sau detentie juvenila intr-un sistem cu o capacitate de 34.299. Chiar daca, teoretic, supraaglomerarea nu a reprezentat o problema serioasa, au exista inchisori cu mai putin de 13 metri patrati pentru fiecare prizonier. Nici igiena din inchisori nu a indeplinit standardele internationale, iar facilitatile medicale nu erau suficiente pentru a ingriji toti detinutii. Incalzirea si apa calda nu erau disponibile imn numeroase facilitati, iar iluminarea lasa de dorit.

Impunitatea politiei a ramas o problema. Plangerile privind comportamentul inadecvat al politistilor au fost gestionate de o comisie disciplinara interna a unitatilor unde lucrau cei reclamati. In timpul anului, au existat 54 de dosare penale impotriva ofiterilor de politie, dintre care 44 pentru mita si trafic de influenta, iar zece pentru abuz in serviciu.

Reforma politiei a continuat in timpul anului, iar Guvernul a oferit politistilor, cu sprijinul agentiilor straine de implementare a legii, antrenamente si cursuri despre dreptruile omului si tratamentul suspectilor. Politia a continuat sa angajeze femei si minoritati, numarul femeilor din politie ajungand la 5.255, reprezentand peste 10% din totalul fortei de lucru. Exista si 176 de ofiteri romi, iar politistii au folosit mediatori romi pentru a facilita comunicarea cu aceasta etnie si pentru a oferi asistenta in situatii de criza.

Raportul constata ca nu au fost semnalate cazuri de violenta sociala impotriva romilor, dar atrage atentia ca 1,5% din populatia roma nu are certificat de nastere, iar intre 1,9 si 6 procente nu au carti de identitate.

Ca si in anul precent, raportul din 2009 arata ca in Romana exista in continuare probleme cu retrocedarea cladirilor si despagubirile. "Dintre cele 201.750 de cereri de restituire de cladiri, 110.481 au fost rezolvate, 39.871 au fost respinse, 7.172 s-au calificat pentru masuri mixte (restituirea si compensatii constand in actiuni la fondul Proprietatea sau in alte servicii), 47.076 de cazuri s-au calificat pentru restituirea echivalentului, iar 16.362 de cereri au fost rezolvate prin restituirea proprietatii", se arata in raport.

Publicat: astazi

Călătoriile fraţilor Becali prin paradisurile fiscale, blocate de UE

Liderii europeni iau în calcul eliminarea acestor driblinguri fiscale a căror activitate scapă de sub control. Conform DNA, fotbaliştii români sunt transferaţi în străinătate prin off-shore.

25 Feb 2009 Calatoriile fretilor becali prin paradisele fiscale

Fotbaliştii transferaţi din România traversează mai multe paradisuri fiscale înainte de a ajunge în iadul băncii de rezerve a clubului care a plătit milioane de euro pentru achiziţionarea sa. După ani de anchete şi schimb de informaţii între procurorii DNA şi autorităţile fiscale din alte ţări, a fost trimis în instanţă dosarul „Transferuri“, care are astăzi un nou termen la Tribunalul Bucureşti, unde a fost retrogradat de la Înalta Curte ca urmare a faptului că George Copos a pierdut calitatea de parlamentar. Conform rechizitoriului, impresarii Victor şi Ioan Becali, cu complicitatea directă a preşedinţilor de cluburi şi tacită a autorităţilor fotbalistice, au driblat impozitele către stat şi contabilitatea societăţilor sportive, alimentându-şi conturile personale după ce banii, ca un alergător la maraton, se plimbau prin mai multe conturi ale unor firme din Olanda sau din Insulele Virgine Britanice.

Criza economică generalizată ar putea strica însă mecanismul prin care fraţii Becali şi-au sporit averea în detrimentul cluburilor şi al bugetului de stat.
Reuniţi la Berlin pentru a pregăti Summitul G-20 de la Londra, liderii europeni din Franţa, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi Olanda au luat în discuţie „paradisurile fiscale“ care sunt un adevărat pericol „sistemic“. „Ne gândim la sancţiuni mai dure pentru a ne proteja de pericolele care vin din aceste jurisdicţii necooperante, adică aceste paradisuri fiscale“, s-a precizat într-un comunicat, citat de „Le Monde“, preşedintele francez Nicolas Sarkozy adăugând: „Un regulament fără sancţiuni nu se poate“.

Revenind la dosarul ‘Transferuri“, reamintim că DNA i-a trimis în judecată pe opt oameni de fotbal în legătură cu transferurile în străinătate a 12 jucători, procurorii acuzându-i pe Gheorghe Copos, Cristian Borcea, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu, Ioan Becali şi Victor Becali de evaziune, înşelăciune şi spălare de bani. Conform procurorilor, Copos a înregistrat în contabilitate 100.000 de dolari din transferul lui Florin Bratu la Galatasaray, suma reală fiind de 2,75 milioane, nereguli existând şi în ceea ce priveşte plecarea lui Cristi Dulca la Pohang din Coreea. Cele mai multe probleme apar la Dinamo, prin intermediul căruia fraţii Becali şi oficialii clubului au reuşit să obţină profituri importante.

Se foloseau ca paravan firme tip SRL din Olanda (Phoenix BV, Intermark International, ambele din Rotterdam, Van Duisboden BV, Pyralis din Amsterdam), care erau deţinute de un avocat olandez. Acestea, după ce-şi reţineau un comision de 2% din fiecare sumă de transfer sustrasă, virau banii în conturile firmelor Tierney Int. Ltd., Star Advisors SA şi Star Ventures SA, toate cu sediul în Insulele Virgine Britanice, cunoscut paradis fiscal al firmelor off-shore. Ulterior, aceleaşi sume de bani erau trimise la diverse bănci din Europa (Gibraltar, Luxemburg, Elveţia), iar de aici, din contul personal al lui Ioan Becali, au fost transferaţi în conturile aparţinând lui Victor Becali din România. Acesta din urmă a efectuat retrageri în numerar din aceste conturi în cuantum de 4,5 milioane de euro, susţin procurorii. Conform rechizitoriului, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu 1,5 milioane de euro, al FRF, cu 600.000 de euro, iar al cluburilor, cu peste 12 milioane de euro.

Cerc închis la Sânmărtean
Lucian Sânmărtean a revenit ieri la Gloria Bistriţa, club cu care a semnat un contract până în vară. Jucătorul este unul care apare în dosarul „Transferuri“, din cauza tranzacţiei referitoare la el fiind acuzaţi de evaziune fiscală Jean Pădureanu şi Gică Popescu. Ca şi în cazul Florin Cernat (vezi schema), jucătorul a fost cedat de Bistriţa SRL-ului olandez Intermark pentru 300.000 de dolari, deşi s-au plătit pentru el 600.000 de dolari de către clubul grec Panathinaikos Atena.

25 Feb 2009 Viorel Dobran
Sursa Cotidianul

Nepoata lui Boc, angajata la Guvern

Fosta angajata a primariei Cluj-Napoca, Mihaela Eugenia Boc este actualmente consilierul personal al Primului Ministru, ocupand unul din locurile eliberate recent din Cancelaria premierului.

Potrivit Cotidianul, in evidentele Cancelariei primului-ministru apare numita Mihaela Eugenia Boc, care ocupa functia de consilier personal, potrivit declaratiei sale de avere. Locul anterior de munca al Mihaelei Boc a fost Primaria Cluj-Napoca, adica fostul loc de munca al actualului premier Emil Boc.

Intre cele doua persoane nu este doar o coincidenta de nume, Mihaela fiind nepoata premierului Boc - un bunic al Mihaelei si tatal lui Emil Boc sunt frati. Mihaela a terminat Facultatea de Litere a Universitatii "Babes Bolyai’’ din Cluj. Coincidenta, aici preda si sotia premierului, tot la Facultatea de Litere.

Mihaela Eugenia a fost angajata in Departamentul de protocol al primariei, cam la doi ani dupa ce Emil Boc a devenit primar al Clujului. Surse locale citate de Cotidianul spun ca se ocupa de pregatirea conferintelor de presa ale premierului.

Potrivit declaratiei de avere a Mihaelei Boc, postata de pagina de internet a Guvernului si datata 17 februarie, nepoata premierului are un autoturism Peugeot 207, cumparat in 2006. Declaratia de interese mentioneaza doar statutul de membru al PD-L, relateaza NewsIn.


Reactiile oficiale nu au intarziat sa apara

Mihaela Boc este angajata la cabinetul secretarului de stat Stefania Ferencz, din Cancelaria Primului-ministru, si este ruda de gradul V a premierului Emil Boc, informeaza o precizare remisa de Biroul de Presa al Guvernului.

Continutul acesteia este prezentat de Cotidianul. "Doamna Mihaela Boc este angajata la Cabinetul secretarului de stat Stefania Ferencz, din Cancelaria Primului-ministru. Mihaela Boc nu este consilier personal al primului-ministru, asa cum gresit a aparut in mass-media (in declaratia de avere scrie negru pe alb „consilier personal” , orice numire a consilierilor personali, respectiv a consilierilor de stat ai Primului-ministru fiind publicata in Monitorul Oficial. Doamna Mihaela Boc este ruda de gradul V, in linie colaterala, a Sefului Executivului".


Se cauta locuri libere in alte institutii pentru functionarii concediati de la Cancelarie

Seful Cancelariei premierului, Catalin Baba, a declarat marti ca identifica in prezent posturile vacante din alte institutii si a propus acordarea unui salariu compensatoriu pentru fiecare salariat al Cancelariei care va fi disponibilizat, potrivit NewsIn.

"In conformitate cu articolul 69 din Codul Muncii si cu prevederile din Contractul Colectiv de munca la nivel national, s-a declansat procedura de concediere colectiva", a anuntat Baba in cadrul unei declaratii de presa sustinute la Palatul Victoria.

Seful Cancelariei a mai spus ca, in cadrul discutiilor pe care le-a avut marti cu reprezentantii salariatilor din Cancelarie si cu cei ai Sindicatului National al Functionarilor Publici, a prezentat demersurile institutiei pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza a fi acordate in conformitate cu articolul 70 din Codul Muncii si cu prevederile contractului colectiv de munca la nivel national.

"Ambele parti au cazut de acord sa colaboreze in scopul aplicarii prevederilor legale si au stabilit un calendar de intalniri cu reprezentantii salariatilor. Cea de-a doua intalnire urmeaza sa aiba loc luni, 2 martie", a precizat Baba.

Publicat: astazi 9am

Exemplu pentru noi!

Ministrul spaniol al justiei, Mariano Fernandez Bermejo, a demisionat luni, dupa ce a participat la o partida de vanatoare cu un judecator insarcinat cu anchetarea unor politicieni din opozitie, un subiect intens discutat in campania pentru alegerile regionale, relateaza Reuters.

Opozitia conservatoare, aflata sub presiune din cauza anchetei de coruptie desfasurata de judecatorul Baltasar Garzon, sustine ca partida de vanatoare din Andaluzia arata ca Guvernul este prea apropiat de puterea judiciara.

"Nu pot tolera ca acest lucru sa fie folosit impotriva celor care actioneaza pentru idealurile guvernului socialist", a spus Bermejo, care s-a confruntat saptamana trecuta si cu o greva fara precedent a judecatorilor.

Potrivit NewsIn, aceasta este prima demisie a unui ministru din cabinetul premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, care conduce Guvernul din 2004, si intervine in conditiile in care duminica vor avea loc alegeri in Tara Bascilor si in Galicia.

Liderul Partidului Popular (PP), de opozitie, Mariano Rajoy, i-a cerut in repetate randuri lui Bermejo sa demisioneze. Potrivit PP, ancheta judecatorului Garzon, care vizeaza membri ai formatiunii care detin functii la nivel local, are ca scop sa limitezele sansele partidului in alegeri.

"Demisionand, Bermejo isi recunoaste responsabilitatea politica si pune capat unei perioade groaznice ca ministru", a declarat purtatorul de cuvant al PP pe probleme de justitie, Federico Trillo. "Dar nu clarifica cel mai grav lucru: complotul lui Bermejo cu Garzon", a spus Trillo.

Partida de vantoare a primit o mare atentie mediatica, iar ziarele conservatoare au publicat fotografii cu ministrul alaturi de un cerb mort.

Bermejo a declarat saptamana trecuta ca s-a intalnit intamplator cu Garzon in timpul calatoriei sale in Andaluzia, dar a recunoscut ca a comis o greseala pentru ca a vanat impreuna cu el si ca nu are licenta valabila pentru a vana.

Guvernul a anuntat ca Bermejo va fi inlocuit la conducerea Ministerului Justitiei de Francisco Camano, ministru insarcinat anterior cu coordonarea relatiilor dintre Guvern si Parlament.

Potrivit sondajelor, socialistii ar putea sa obtina si mai multe mandate in alegerile regionale de duminica. Spre deosebire ale guverne europene, socilistii spanioli si-au mentinut si chiar sporit popularitatea, in pofida recesiunii economice si a cresterii semnificative a ratei somajului.

Analistii sunt de parere ca acest fapt se datoreaza si diviziunilor din Partidul Popular, slabit si mai mult in urma anchetei lui Garzon, care a cerut in anii '90 extradarea fostului dictator din Chile Augusto Pinochet.

Sursa 9am
Publicat: astazi

Directorul penal de la ANIF demisioneaza

SUSPICIUNI. Constantin Iancu are dosar penal pentru ca l-ar fi sechestrat pe Alexandru Andrei (medalion)

Directorul Administratiei Nationale a imbunatatirilor Funciare (ANIF), Constantin Iancu, isi prezinta astazi demisia din functie. El si-a motivat gestul precizand ca nu vrea sa implice PD-L in acest scandal.

Sursa Cancan

Arpad Dobre

luni, 23 februarie 2009

Iancu a declarat in weekend ca si-a trimis sambata demisia prin fax la Ministerul Agriculturii, iar azi o va prezenta ministrului Ilie Sarbu. El a precizat ca si-a dat demisia de la conducerea ANIF pentru ca asupra colegilor din PD-L si a partidului sa nu planeze nicio suspiciune. Iancu sustine ca nu are cunostinta de vreun dosar penal pe numele sau si a avertizat ca, dupa ce isi va dovedi nevinovatia, ii va da in judecata pe cei care au declansat campania impotriva sa. Reamintim ca, sambata, CANCAN a publicat informatia potrivit careia directorul ANIF ar avea un dosar penal instrumentat de procurorii DIICOT, pentru ca l-ar fi sechestrat pe omul de afaceri Andrei Alexandru ca sa-l oblige sa-i cesioneze 50% dintr-o firma. Despre dosar are cunostinta si ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Acesta s-a aratat surprins ca presa a scris despre Iancu abia cand acesta a fost numit la conducerea ANIF. Berceanu sustine ca dosarul lui Iancu se afla de trei ani in stadiul de cercetari.

Noul şef al Loteriei, expert în comisioane confidenţiale

Gheorghe Benea, noul preşedinte al Loteriei Române, primea în 2002, pe când era director al combinatului de celuloză Someş Dej, cel puţin 2.000 de dolari lunar într-un cont secret deschis la o bancă din Austria, pentru a-şi submina societatea în folosul unui partener extern.

În perioada 1999-2004, actualul şef al Loteriei Române a fost director general al combinatului de celuloză Someş Dej, care intrase atunci în reorganizare judiciară. Judecătorul sindic l-a numit pe Benea şi administrator judiciar. Un an mai târziu, combinatul a fost cumpărat de firma austriacă Hovis GmbH, care şi-a asumat şi planul de reorganizare judiciară. Această firmă se ocupa cu comerţul de celuloză şi hârtie şi dorise la vremea respectivă să cumpere şi o fabrică de profil.Potrivit unui document secret încheiat între Hovis GmbH şi Gheorghe Benea, în calitate de director şi administrator judiciar, firma austriacă se angaja să-i plătească lui Benea un comision de 5%, dar nu mai puţin de 2.000 de dolari, din diferenţa dintre preţurile cu care Someş vindea celuloza şi hârtia către Hovis şi cele cu care Hovis revindea mai departe marfa către terţi.

Prin urmare, cu cât Someş SA vindea mai ieftin către Hovis, cu atât comisionul pe care îl primea Benea era mai mare. O altă clauză controversată din acest contract prevedea că, în cazul în care judecătorul sindic l-ar fi demis pe Benea din funcţia de administrator judiciar, Hovis ar fi urmat să-l angajeze pe acesta timp de un an pentru un salariu de 5.000 de dolari lunar. Conducerea firmei Hovis îi deschisese lui Gheorghe Benea contul personal 00744457268 la Bank Austria din Viena, unde îi livra lunar cei peste 2.000 de dolari. Acest aranjament nu a fost adus la cunoştinţa judecătorului sindic, deşi era obligatoriu.În 2002, Hovis a dat faliment şi a fost preluată de o altă firmă austriacă, MFCC GmbH, care şi-a asumat şi angajamentele legate de combinatul din Dej. Noua conducere a combinatului a găsit în arhiva cu documente a lui Hovis contractul controversat şi a decis să-l rezilieze. După ce MFCC i-a tăiat o importantă sursă de venit, Benea a ieşit la atac şi a început să acuze noua conducere că nu doreşte să-şi îndeplinească angajamentul de investiţii menit a scoate societatea din administrare judiciară. Ca urmare a acestui conflict a ieşit la iveală şi faptul că până în anul 2002, cât a fost Hovis acţionar majoritar, combinatul dejean cumpăra lemn de la o societate din Harghita, Celforexim, unde Gheorghe Benea deţinea 16,6% din acţiuni. În urma acestor nereguli constatate în managementul combinatului, firma austriacă a depus o plângere la PNA (condus pe atunci de Ioan Amariei), care l-a scos nevinovat pe Gheorghe Benea.În legătură cu toate acestea, noul preşedinte al Loteriei Române a declarat pentru Cotidianul: “Ceea ce spuneţi dumneavoastră e o poveste veche. Într-adevăr, am avut deschis la o bancă din Austria un cont, în care mi se transferau lunar vreo 2.000 de dolari. Dar lucrul ăsta era legal. Era vorba despre un comision prevăzut într-un contract încheiat între acţionarul majoritar şi eu, ca director general al combinatului. Pentru asta am fost anchetat de PNA şi am fost găsit nevinovat. Concluzia cercetărilor a fost că fapta nu există. Restul sunt speculaţii”.Două salarii, un singur directorGheorghe Benea a fost membru PSD până la alegerile generale de anul trecut, când a trecut la PDL, pentru a candida la un post de senator într-un colegiu din Cluj, unde a pierdut. Pentru a-l putea numi la conducerea Loteriei, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a demis-o din funcţie pe Liliana Mincă, fără să-i impute acesteia vreo abatere sau greşeală de management. Prin urmare, Consiliul de Administraţie al Loteriei Române este obligat, paralel cu salariul noului director, să-i achite leafa plus bonusurile aferente şi Lilianei Mincă, până la expirarea mandatului acesteia, în martie 2010, sumă care se ridică la aproape 121.000 de lei.

Sursa: Cotidianul

19 Feb 2009 George Lacatus

Ministrul turismului, Elena Udrea, a omis sa treaca in declaratia de avere mai multe firme pe care le detine sotul ei, omul de afaceri Dorin Cocos. Po

Ministrul turismului, Elena Udrea, a omis să treacă în declaraţia de avere mai multe firme pe care le deţine soţul ei, omul de afaceri Dorin Cocoş. Potrivit legii controlului averii, demnitarii sau aleşii sunt obligaţi să menţioneze în declaraţiile de avere şi firmele deţinute de partenerul de viaţă.
Opt societăţi comerciale deţinute de omul de afaceri Dorin Cocoş nu au fost trecute în declaraţia de avere a ministrului Turismului Elena Udrea.
Conform legii Agenţiei Naţionale de Integritate, în declaraţia de avere se completează şi bunurile deţinute de soţul sau soţia unui demnitar sau ales.
Legea mai spune că firmele trebuie să se regăsească în declaraţia de avere dacă au un capital social si venituri mai mari de 5.000 de euro, iar patru dintre firmele lui Dorin Cocoş intră în această categorie, potrivit Ministerului Finanţelor. Două dintre firmele care nu apar in declaratia de avere a ministrului Turismului se ocupă cu activităţi hoteliere, iar alte două oferă servicii conexe celor hoteliere.Averea familei Udrea - Cocoş a fost rotunjită consistent anul trecut de patru firme deţinute de soţul ministrului turismului, firme care le-au adus venituri de o jumătatea de milion de euro, potrivit raportărilor către Ministerul Finanţelor. Aflată la Milano, Elena Udrea, susţine că dacă a făcut vreo eroare în declaraţia de avere, aceasta nu a fost cu intenţie.
Potrivit Legii Agenţiei Naţionale de Integritate, Elena Udrea poate fi acuzată de fals in declaraţii.

Sursa: Realitatea TV