joi, 19 martie 2009

EXCLUSIVITATE. Ministrul Berceanu a fost ingenuncheat de Bechtel

"Gardianul” a obtinut in exclusivitate textul protocolului incheiat in februarie a.c. intre Ministerul Transporturilor si firma Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania. Din document rezulta ca, dupa negocieri aprinse, care au durat peste o luna, ministrul Radu Berceanu a cedat la toate pretentiile financiare ale partii americane. Bechtel a castigat peste 39 milioane de euro, fara a pune la socoteala costul lucrarilor. Banii reprezinta valoarea lucrarilor necertificate, penalitati si alte solicitari financiare♦ Conform protocolului, din 57 milioane de euro, bani ceruti de Bechtel pentru lucrari necertificate (cu defectiuni), Compania de Autostrazi ar putea aproba plata a 26 milioane de euro. In plus, Ministerul Transporturilor va mai plati 3 milioane de euro pentru modificarea solutiei tehnice a lucrarilor si 3,27 milioane de euro penalitati pentru intarzierile la plata de anul trecut. In plus, Bechtel a solicitat aproximativ 7 milioane de euro drept compensatie pentru cresterea accizei la combustibil♦ Ca sa reinceapa lucrarile in acest an, Bechtel a mai pretins ca Ministerul Transporturilor sa ii asigure disponibilitatea finantarii, prin confirmare scrisa de la Ministerul Finantelor. Singurul punct castigat in negocieri de Radu Berceanu este sistarea platii in avans a lucrarilor pe 2009, respectiv 130 milioane de euro. Luna viitoare vor avea loc noi runde de negocieri, la care Berceanu va incerca sa convinga Bechtel sa renunte la suma de un milion de euro pe care statul roman o achita lunar americanilor pentru cheltuieli de protocol„Gardianul” a semnalat inca de anul trecut ca Bechtel primeste lunar de la statul roman un milion de euro ca si „cheltuieli indirecte de capital si de protocol pe perioada derularii contractului”. Americanii nu au pierdut acesti bani, in pofida crizei. In protocolul dintre Ministerul Transporturilor si firma americana nu se precizeaza nimic cu privire la banii „de distractie”. Astfel, americanii vor continua sa incaseze alocatia lunara de un milion de euro pentru cheltuieli de protocol pana la sfarsitul contractului de constructie a autostrazii Transilvania, inclusiv in perioada de garantie. Pe de alta parte, conform protocolului dintre Ministerul Transporturilor si Bechtel, din 57 milioane de euro, plati necertificate pe motive de calitate, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) ar putea aproba 26 milioane de euro pentru lucrarile care contin fisuri la autostrada Brasov-Bors. Statul va mai plati in acest an inca 3 milioane de euro pentru modificarea solutiei tehnice, 3,27 milioane de euro penalitati si aproximativ 7 milioane de euro din cauza cresterii accizei la combustibil. Mentionam ca statul nu ar fi trebuit sa plateasca nici un euro pentru schimbarea solutiei tehnice la autostrada. Cu toate acestea, Compania de Autostrazi va aloca suma suplimentara de 3 milioane de euro pentru care s-a emis facturi pana in prezent. “Pe viitor, beneficiarul va plati pentru lucrarile de proiectare si verificare ale subconsultantilor, referitoare la ordine de variatie solicitate de reprezentantul beneficiarului”, conform protocolului.Americanii cer 7 milioane de euro taxa petroliferaIn documentul citat, Bechtel mai are pretentia ca statul sa-i plateasca o suma suplimentara ca urmare a cresterii accizei la combustibil. “Compania de Autostrazi, Bechtel si avocatii acestora trebuie sa se intalneasca pentru a incerca solutionarea privind plata suplimentara ca urmare a cresterii accizei la combustibil. Daca beneficiarul si antreprenorul convin ca pretentia ridicata este valida, atunci suma datorata va fi certificata la plata. Daca partile nu ajung la un acord, problema va fi solutionata de Comitetului Director sau prin arbitraj. Din calculele specialistilor, rezulta aproximativ 7 milioane de euro pentru Bechtel”, ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor. Vor fi achitate si lucrarile cu defectiuniSurse din cadrul CNADNR ne-au explicat ca in protocolul semnat de conducerea MT americanii de la Bechtel si consultantul Egis Scetauroute BCEOM, nu este trecuta valoarea lucrarilor pentru cei 42 km de autostrada promisi de ministrul Radu Berceanu a fi finalizati pana la sfarsitul acestui an. “Plata se va efectua pentru structurile care contin fisuri fara a tine cont de prezenta acestor fisuri. Aceasta nu afecteaza responsabilitatea antreprenorului privind orice defecte, in conformitate cu contractul si pentru orice remediere a acestora pe cheltuiala proprie, asa cum este prevazut in contract. Exemple de acest gen includ executia pilotilor turnati de durate indelungate de timp, inainte de efectuarea testarii finale si sistemele de drenaj. (…). Plata se va efectua fara a se impune vreo limitare privind finalizarea sistemelor sau a lucrarilor ulterioare”, se arata in protocolul semnat de cele trei parti. Protocolul pentru constructia autostrazii Transilvania, semnat la sfarsitul lunii trecute, este valabil numai in 2009. Ca o preconditie suplimentara la acordul companiei Bechtel de a reincepe lucrarile in acest an, Ministerul Transporturilor este obligat sa confirme disponibilitatea finantarii, prin confirmarea scrisa de la Ministerul Finantelor Publice. Confirmarea trebuie sa ateste ca statul are fonduri suficiente pentru a plati constructorul american pentru executarea lucrarilor pe acest an si ca fondurile “sunt sau vor deveni disponibile pentru trageri, in conformitate cu prevederile contractului”. Statul plateste penalizari de 3,2 milioane de euroIn negocierile cu americanii de la Bechtel, Ministerul Transporturilor a fost de acord sa plateasca 3,27 milioane de euro, “dobanda pentru plati intarziate ale sumelor certificate pana la data de 12 decembrie 2008”. “Dobanda de intarziere la plata a sumelor certificate va fi calculata de catre beneficiar spre plata imediata catre antreprenor, dupa emiterea de catre antreprenor a facturii fiscale. Lucrarile care nu vor fi acoperite de preturile unitare existente vor fi certificate la plata folosind preturile unitare interimare stabilite de reprezentantul beneficiarului”, se mai arata in protocolul pentru continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania. Potrivit unor reprezentanti ai CNADNR, intre Ministerul Transporturilor si Bechtel vor avea loc alte negocieri. “Luna viitoare vor avea loc noi runde de negocieri intre Bechtel si statul roman si se va pune in discutie suma care reprezinta costurile de capital”, ne-au explicat sursele citate.
Stefan Etves19-03-2009

miercuri, 18 martie 2009

Seful ANRM: Sterling nu are atestat pentru activitati petroliere, nici autorizatie de mediu

In august 2008, cand firma Sterling a incheiat contractul cu Agentia, nu era atestata sa execute activitati petroliere si nu avea autorizatie de mediu pentru a realiza investitiile prevazute in contract, a declarat presedintele ANRM, Gelu Maracineanu, intr-o audiere la Comisia de industrii a Camerei Deputatilor.
Maracineanu a precizat ca, in momentul in care Agentia a incheiat contractul cu firma Sterling, aceasta nu a demonstrat ca are bonitate financiara, materiala sau resursele umane adecvate activitatii de explorare.

"Informatiile oficiale depuse la ANRM privitoare la Sterling nu exista, firma nu este atestata sa execute activitati petroliere", a declarat Maracineanu, citat de NewsIn.

Potrivit acestuia, Sterling nu are nici autorizatie de mediu. Intrebat de presedintele Comisiei, Iulian Iancu, daca firma a avut autorizatie de mediu pentru a realiza investitiile prevazute in contract, presedintele Agentiei a raspuns: "Pentru activitatea de explorare pe care au desfasurat-o, nu am avut acte care sa ateste o autorizatie de mediu".

Maracineanu a precizat ca nu exista nici la ANRM, nici la Sterling, documente privind transformarea acordului pentru perimetrele din Marea Neagra intr-unul de exploatare si productie, dintr-unul de explorare."Cred ca OUG 101/2007, (care modifica Legea petrolului,n.r.), a pus umarul la transformarea contractului cu Sterling dintr-unul de explorare si impartire a productiei intr-unul de exploatare, cu iesirea statului din acest contract", a adaugat presedintele ANRM.

Presedintele Traian Basescu a declarat marti seara, la Realitatea Tv, ca serviciile de informatii "habar n-au avut" de contractul cu firma Sterling si ca "prudenta" l-a facut sa nu se pronunte pe aceasta tema, desi are "destule analize", precizand ca asteapta rapoarte oficiale.

Traian Basescu a mai spus ca spera ca Guvernul va avea macar o concluzie a Corpului de Control al primului-ministru, "daca nu si a altora". Intrebat daca contractul cu Sterling a fost discutat in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, seful statului a negat, precizand ca acesta "nu este subiect de CSAT", dar ca lucrurile se pot schimba in functie de rapoartele de control.

Corpul de control al Guvernului a inceput, pe 9 februarie, verificarile cu privire la contractul incheiat intre Sterling Resources si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), dupa ce premierul Emil Boc declarase anterior ca va fi analizata sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare incheiat intre Sterling Resources si ANRM a fost transformat in acord petrolier si de concesiune.

Boc a declarat joi, 5 februarie, ca, potrivit actului aditional incheiat cu Sterling Resources, compania a avut inainte de decizia CIJ drept de explorare in Marea Neagra, iar dupa decizia Curtii contractul prevede si dreptul de exploatare a resurselor. Primul-ministru, care a anuntat ca a fost desecretizata anexa la ontractul in cauza, a precizat ca a fost sesizat Corpul de control al Guvernlui.

Potrivit NewsIn, durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia este de 30 de ani, calculati de la data intrarii in vigoare a Contractului de explorare si impartire a productiei, cu drept de prelungire pentru o perioada de pana la 15 ani.

Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia a fost incheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil si Canadianoxi Ltd. si aprobat prin Hotararea Guvernului nr.570/1992, inainte de intrarea in vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat ca tipul de contract petrolier practicat in Romania este acordul petrolier de concesiune.


Publicat: astazi

marți, 17 martie 2009

Controalele la Serviciul de Permise Arges au identificat sute de dosare cu nereguli

Prefectul judetului Arges, Marcel Proca, a declarat astazi ca in urma controlului care a inceput saptamana trecuta, in cele 669 de dosare verificate s-au gasit mai multe documente "neconforme", relateaza NewsIn
La o saptamana dupa ce la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule din Arges a inceput actiunea de verificare a dosarelor in baza carora se considera ca au fost eliberate in mod fraudulos aproape 3.500 de permise, cei sapte ofiteri delegati sa se ocupe de ancheta au descoperit mai multe hartii neconforme, potrivit prefectului.Sapte inspectori, dintre care unul din Bucuresti de la Directia Generala Regim Permise si ceilalti din alte judete din tara, coordonati de seful de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule din Arges ( SPCRPCIV), comisarul Marian Stancu, au cercetat pana in prezent un numar de 669 de dosare. Prefectul judetului Arges, Marcel Proca, a precizat ca ofiterii au gasit mai multe hirtii dubioase si a dat ca exemplu mai multe adeverinte de sanatate cu "stersaturi pe ele".„Au fost analizate pina luni un numar de 669 de dosare la care s-au gasit anumite neconformitati, insemnind aspecte legate de hartiile continute in dosarele cercetate si care au fost date spre verificare catre institutiile care le-au emis. Ca sa fiu mai explicit, s-au gasit de pilda adeverinte de sanatate cu stersaturi pe ele. Sigur, ca organ emitent, am inaintat adrese sa vedem care este situatia reala, care este fisa reala. La fel legat de caziere, la fel legat si de alte hartii, printre care si cele pentru cetatenii cu domiciliul in strainatate, unde s-a dispus verificarea prezentei lor in Pitesti in momentul in care s-a tinut examenul pentru permis. In momentul de fata asteptam raspunsurile de la organele care au emis hirtiile respective dupa care am putea sa ne formam o parere in ce masura actele continute la dosar sunt corecte sau prezinta diverse aspecte pe care le vom lua in considerare si vom actiona conform legii", a declarat Marcel Proca.Prefectura Arges, in calitate de organ emitent al permiselor de conducere considerate a fi eliberate fraudulos nu a demarat deocamdata nici o actiune in instanta pentru anularea acestor documente, pentru ca se asteapta mai intai un rezultat concret al anchetei. "Ca sa ajungem la faza asta trebuie intai sa avem probe certe ca existe fals in documente in dosarul respectiv. Pentru a avea aceasta certitudine sigur ca trebuie sa confruntam cu organul emitent, cu cel care a emis respectiva hirtie si in felul asta putem trage concluzia, este o hartie valabila sau nu. In situatia in care nu este valabila vom cerceta si vom dispune masurile conform legii", a mai adaugat prefectul Marcel Proca.Procedura de verificare a dosarelor pentru eliberarea a aproape 3.500 de permise la SPCRPCIV Arges a fost demarata marti, 10 martie. Controale vor fi facute si la scolile de soferi si la unitatile medicale care au eliberat fisele posesorilor banuiti ca au obtinut permisele fraudulos. Potrivit comisarului Marian Stancu, seful SPCRPCIV Arges, intreaga operatiune va dura in jur de 2-3 luni de zile si se vor urmari anumite aspecte referitoare la documentele necesare unui dosar de candidat la permisul de conducere.

Publicat: astazi 9am

joi, 5 martie 2009

Şeful Loteriei şi-a luat consilier urmărit penal


04 Mar 2009 George Lacatus Cotidianul


Noul şef al Loteriei Române, Gheorghe Benea, l-a ales pe post de consilier personal pe Alin Horia Iconar, urmărit penal pentru abuz în serviciu de pe vremea când era directorul filialei Cluj a Loteriei„Alin Horia Iconar este urmărit penal pentru abuz în serviciu, din ianuarie 2009, de către angajaţii Direcţiei Cercetări Penale din cadrul IJP Cluj. Împotriva lui Iconar au existat mai multe plângeri penale privind activitatea sa ca director executiv al filialei Cluj a Loteriei Române. În 2007 au fost depuse două plângeri penale privind nereguli în gestionarea de către acesta a patrimoniului Loteriei Cluj, delapidare şi fals în înscrisuri. Pentru toate acestea s-a solicitat Curţii de Conturi un control, lucru care nu s-a făcut încă. Prin urmare, acest dosar stagnează.În 2008 a fost depusă o altă plângere împotriva domnului Iconar pentru abuz în serviciu şi delapidare, din care a fost reţinută doar acuzaţia de abuz în serviciu, pentru care este urmărit penal”, ne-a declarat Claudia Seucan, purtătorul de cuvânt al IJP Cluj.

Surse din cadrul Loteriei Cluj ne-au declarat că Iconar a fost implicat în vânzarea unui sediu al Loteriei din Cluj, unul dintre cele 38 de spaţii comerciale implicate în tranzacţia cu firma Ana Electronic, pentru care fostul director Nicolae Cristea şi fostul vicepremier George Copos sunt judecaţi pentru evaziune fiscală. Iconar a fost ales director executiv al filialei Cluj a Loteriei de către fostul director Nicolae Cristea, în decembrie 2004. Iconar a ocupat această funcţie până acum câteva săptămâni, când, odată cu organizarea concursului pentru postul de director executiv al fialialei Cluj, el a pierdut competiţia. Iconar nu a stat mult timp pe bară, deoarece a fost reciclat de actualul şef al Loteriei pe post de consilier personal.În legătură cu urmărirea penală declanşată de către IJP Cluj, Iconar a declarat pentru Cotidianul: „Mi s-a făcut o plângere penală de către fosta directoare a Loteriei, doamna Mincă, în care am fost acuzat de cheltuirea unor bani într-o delegaţie în străinătate. Da, poliţia a început urmărirea penală, dar a dat o interpretare greşită acestei poveşti. Precizez că am delegaţie, cu deconturi pentru toţi banii cheltuiţi”. Întrebat pe ce criterii l-a ales pe Iconar pentru postul de consilier personal, actualul preşedinte al Loteriei Române, Gheorghe Benea, ne-a declarat: “Ca să-i folosesc experienţa. Nu ştiam că este urmărit penal”.

miercuri, 4 martie 2009

Razboiul de langa Guvern

O să ziceţi că folosesc cu prea multă uşurinţă cuvântul război. Într-un război, există părţi în conflict şi victime – oameni şi bunuri, îndeobşte clădiri. Păi, dacă toate condiţiile aste sunt întrunite, ce porumbelu’ păcii vreţi de la mine? Lângă Guvern a ars o clădire şi au fost răniţi oameni. Vorbesc despre Casa Oromolu, monument istoric (construit în 1827 – vezi textul lui Andrei Pippidi din Dilema veche), care a luat foc în urmă cu două săptămâni. Pompierii au stins, Salvările au transportat la spital aurolacii răniţi în casa părăsită, iar poporul a aflat de la televizor încă un fapt divers.
Linia întâi a frontului se află la colţul Guvernului României, între strada Paris şi bulevardul Aviatorilor. Fagurele de miere pe care se încaieră forţele imobiliariştilor e compus dintr-un teren, o casă (Oromolu) şi parcarea dintre casa incendiată şi clădirea Guvernului. Terenul a fost prima ţintă a atacurilor: după ce a fost retrocedat, în 1996, proprietarii au încercat să-l valorifice cum se cuvine, adică printr-un turn de 86 de metri din care să se poată respira aerul curat de deasupra sediului Executivului. Nasol, planurile de urbanism existente nu permiteau o înălţime mai mare de 16 metri. Campania a fost aproape de victorie când arhitectul-şef al Capitalei – Sorin Gabrea – a acordat avizul pentru o clădire care ar fi redus Guvernul la o gheretă de portar. Trădarea lui Gabrea a fost reparată de cel care i-a urmat în funcţie, Peter Derer, care a anulat avizul. De partea cealaltă, sunt atrase forţe proaspete, proprietarii se aliază cu o firmă redutabilă – Strabag. Între timp, pe baricada Primăriei a apărut un nou arhitect-şef, Adrian Bold. Care şi el se împotriveşte proiectului de turn. Un moment interesant în epocă a fost cel în care viceprimarul de atunci al Capitalei, Paul Radu Popovăţ, l-a trimis pe Bold la o conferinţă în străinătate şi, în cele trei zile în care încăpăţânatul a lipsit, a produs un aviz de urbanism adevărat, adică pentru înălţime nelimitată. N-a ţinut, s-au împotrivit, la revenire, Bold şi ministrul de atunci (am ajuns în 1999) al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Nicolae Noica.Debarcarea americanului. Strabag renunţă şi-i vinde prin 2002 terenul actualului deţinător, Alexander Hergan, om de afaceri american. American, dar nu de rând, ci unul care a copilărit unde trebuia, în cartierul Primăverii, de-şi mai amintesc de dânsul foşti generali de Securitate ai cartierului. Hergan are aproximativ 30 de firme, deţine proprietăţi în toată ţara şi în Bucureşti; între cele mai vizibile „monumente“ îmbrăcate în cortină de sticlă vă sunt bine cunoscute turnul din Piaţa De Gaulle şi cel de pe bulevardul Mihalache, lângă spitalul Filantropia – ambele de peste 30 de etaje. El câştigă, din poziţia de chiriaş, şi casa-monument: avea, acolo, sediul propriei firme (s-a judecat cu proprietarii până i-a determinat să-i vândă proprietatea). Casa este o miză importantă, pentru că, având statut de monument, creează mari probleme oricărei construcţii cu care s-ar învecina, deci ar fi fost mult mai bine să nu existe. Or, o asemenea soluţie e mai la îndemână dacă devii proprietar. Patriciu atacă frontal. Culmea, până să apuce să elimine măseaua asta putrezită, surpriză, a apărut un alt inamic: Dinu Patriciu. Cel mai înstărit cetăţean român a decis în 2005 că locul cel mai potrivit pentru sediul Rompetrol ar fi în coasta Guvernului (suntem deja în sezonul Tăriceanu), anume fix în locul parcării care desparte casa care a ars de clădirea Executivului. Parcarea fiind proprietate publică, se cereau niscaiva eforturi din partea administraţiei, eforturi pe care domnul Adriean Videanu a părut dispus să şi le asume. Când Hergan a aflat că între turnul pe care şi-l dorea el şi Guvern domnul Patriciu proiectase propriul turn, a declanşat un tir de artilerie asupra poziţiilor agresorului din parcare. Tirul a făcut zgomot suficient de mare (credem că o scrisoare de protest semnată Hergan mai există în arhiva Primăriei) cât să audă Zeus de la Cotroceni. Iar Zeus nu putea accepta un ditamai business-ul între Primarul Lui şi Duşmanul Lui.Atacul cu bomba incendiară. După ce a pacificat parcarea, Hergan s-a pus pe treabă. Incendiul este parte din proiect. Conform legii, proprietarul unui monument istoric este obligat să-l protejeze de distrugere. Precizăm că numai din vânzarea turnului din Piaţa De Gaulle el a încasat 140 de milioane de euro, deci ideea că-şi lasă o vilă invadată de aurolaci, fără ferestre şi, până în preziua incendiului, fără o firmă de pază nu poate însemna decât intenţia de a o distruge. În urma atacului asupra clădirii, Primăria sectorului 1 a cerut formal declanşarea unei cercetări penale împotriva lui Hergan şi a cerut Ministerului Culturii să demareze procedura legală de expropriere (vezi facsimil). Ceea ce ar însemna o premieră absolută în România.

Sursa: Academia Catavencu/ Mircea Toma

marți, 3 martie 2009

Sanatatea in Romania, intre 'gaura neagra' si 'vaca de muls'

Dupa 1990, sanatatea in Romania a fost tratata in mod continuu la capitolul diverse, osciland intre statutul de "gaura neagra" si "vaca de muls" si nereusind, in ciuda unor progrese evidente, sa ocupe pe plan national locul de prim plan pe care il are pentru fiecare dintre noi, a declarat directorul general al Cegedim Romania, Petru Craciun.
In cadrul primului si singurului eveniment dedicat in exclusivitate responsabilitatii sociale in sanatate din tara noastra, "Gala Premiilor Carol Davila", Cegedim Romania a adresat auditoriului o expunere argumentata cu privire la pozitia tarii noastre din punct de vedere al nivelului de dezvoltare al sistemului de sanatate in raport cu situatia prezenta pe plan mondial.

Cegedim a realizat o scurta pozitionare a Romaniei in context european si mondial (sursa: World Pharmaceutical Market Facts Book 2008), pentru a incuraja stabilirea unor obiective de tip abordare sistemica, pentru ca in primul rand opinia publica nu cunoaste foarte bine cum stam si, ca atare, incotro ar trebui sa ne indreptam; in mod oficial nu avem nici un obiectiv sistemic in sanatate in Romania.

In ceea ce priveste resursele umane pe care le avem la dispozitie, situatia se prezinta astfel ca numar de profesionisti la mia de locuitori:

  • ca nr. medici suntem peste media mondiala, la acelasi nivel cu Americile si sub nivelul european, atat vestic, cat si estic; datorita faptului ca suntem putin peste jumatatea mediei europene, se poate afirma ca riscul de a pierde multi medici buni in favoarea altor tari europene este semnificativ si ne va afecta pe toti daca nu se iau masuri autentice de motivare a acestora sa lucreze in Romania;
  • ca medici stomatologi si farmacisti, suntem peste media mondiala si europeana estica (nu vorbim de UE, ci de tot estul, in general ex-comunist) si sub cea vest-europeana.

Resurse umane (inca) avem, sa vedem cu ce se confrunta ele;

In ceea ce priveste evolutia demografica, stam prost si la capitolul nou-nascuti si la cel de mortalitate, mai prost decat toate celelalte regiuni, cu singura exceptie a Europei de Est, trasa mult in jos de tarile ex-sovietice, asa incat avem “asigurat” un spor negativ al populatiei, lucru extrem de ingrijorator, si care are aspecte atat de natura medicala, cat si in mod semnificativ de natura sociala.

In privinta pacientului tipic, copii si varstnici, stam de asemena dificil:

  • mortalitatea infantila e doar sub cea din Asia, Africa si Orientul Mijlociu
  • avem o populatie varstnica insemnata, mai redusa doar decat vest-europenii

De asemenea, speranta medie de viata, atat la barbati cat si la femei, este ceva mai mica decat media mondiala si mult sub cea vest-europeana.

"Cheltuim pentru sanatate in ansamblu si pentru medicamente semnificativ sub media mondiala, cu mult sub Europa de Vest si America si doar cu putin peste Asia, Africa si Orientul Mijlociu, fapt care explica in mare parte situatia dificila a sanatatii oamenilor din Romania", explica directorul Cegedim.

"In final, dar nu in cele din urma, faptul ca suntem mult sub media mondiala si sub toate zonele ca finantare a sistemului public de sanatate, iar cifrele pe anul in curs arata si mai prost (sub 3%), sunt motive de reala ingrijorare pentru noi toti", concluzioneaza Petru Craciun.


Publicat: astazi 9am

luni, 2 martie 2009

Doi şmecheri RA-APPS revin la locul faptei

01 Mar 2009 George Lacatus Cotidianul


Un pesedist şi un pedelist au reuşit printr-un tertip să-şi păstreze casele primite de la RA-APPS şi pe perioada cât nu au fost demnitari. Reveniţi la putere şi funcţii, aceştia pot acum rămâne în locuinţe.
Silviu Bian, membru PDL şi proaspăt preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), şi Constantin Sava, membru PSD şi actual secretar general adjunct al Senatului, au ocupat ilegal, timp de câţiva ani, casele primite în chirie de la RA-APPS. Deşi şi-au părăsit posturile de demnitari în urmă cu doi ani, cei doi au refuzat să părăsească locuinţele de la RA-APPS şi au dat instituţia în judecată. Pe toată perioada procesului, cei doi au locuit în continuare în respectivele case, plătind o chirie modică.Silviu Bian a mai fost preşedinte al ANOFM până în 2007, când a fost demis deoarece PDL a ieşit de la guvernare.

Conform legii, el trebuia să părăsească locuinţa. În loc să-şi facă bagajele şi să predea cheia, el a dat în judecată RA-APPS. „Nu mai ştiu exact pentru ce motiv am dat în judecată RA-APPS. Avocaţii mei ştiu. Nu am părăsit locuinţa pentru că nu am avut timp“, a explicat pentru Cotidianul Silviu Bian. În urmă cu două luni, Bian a fost renumit de către PDL şef al ANOFM. El a renunţat la procesul cu RA-APPS deoarece acum poate locui legal. Acelaşi procedeu l-a aplicat şi Constantin Sava, care nu a putut fi contactat.