Fragmente din discuţiile lui Popoviciu, Şerban, Pitcovici şi Motoc, interceptate de DNA

Din dosarul care conţine un foileton de interceptări, în care protagonişti sînt Puiu Popoviciu, Ioan Alecu, Cornel Şerban şi Petru Petcovici, vă prezentăm în premieră unele dintre cele mai penale. Parte au fost extrase direct din referatul depus la instanţă, parte au fost auzite pe viu grai.

Interceptările au început în decembrie

17.12.2008
Motoc Ion (comisarul care se ocupa de dosarul lui Popoviciu) a fost contactat de Pitcovici Petru .
Pitcovici: ”Poţi să-mi zici şi mie ceva? Putem să-l ajutăm pe om?”


18.12.2008
Motoc, Pitcovici şi Şerban se întîlnesc, iau masa împreună.
Îi cer lui Motoc să citească dosarul şi să le spună ce conţine, Şerban Cornel insistînd să fie sunat şi informat despre datele din dosar.

24.12.2008
Motoc e contactat de Pitcovici, care-i dă cîteva cadouri şi îl întreabă dacă a primit delegare să lucreze în cauză.

29.12.2008
Cornel Şerban îl întreabă pe Motoc dacă a fost delegat în dosar.

21.01.2009
Şerban îi propune lui Motoc să se vadă cu inculpatul Popoviciu. Cere informaţii despre ce urmează să se facă în cauză, audieri, ridicări de documente. Cere să i se spună nume de martori. “că ideea e… nu ştiu dacă înţelegi ce… să simtă că e ceva ok” Adică Şerban vrea să-i dea convingerea lui Popoviciu că s-a ocupat şi iată, a obţinut date din dosar. Mai mult, îi sugerează lui Motoc să audieze nişte martori indicaţi de ei, care vor fi favorabili lui Popoviciu.

27.01.2009
Motoc, Şerban şi Popoviciu se văd la hotel Howard Johnson, hotelul lui Popoviciu. Popoviciu îi indică lui Motoc ce martori să audieze, dă nume. Motoc cere discreţie, la care Popoviciu replică: “interesul este al meu, riscul este enorm”. Şerban face observaţia că “e un moment bun acum, că e agitaţia care este..”referindu-se la schimbările în conducerea DNA, care urmau să fie făcute.

În altă discuţie, dintre Puiu Popoviciu şi Ioan Alecu, Popoviciu îl îndeamnă să nu fie speriat, să nu recunoască faptele, asigurîndu-l că are relaţii cu mai multe persoane importante, printre care şi cineva de la “doi şi un sfert”, care îi poate ajuta fără probleme, fiind într-o relaţie foarte bună cu comisarul care ocupa de dosar. ( Motoc Ion – n.r.)

Interceptările au durat patru luni, din decembrie 2008 pînă în martie 2009. În curînd le veţi auzi pe acest site cu urechile voastre.

Va urma
27 Mar 2009 | Alexandru Cautis
Academia Catavencu

O limuzină ministerială a produs un accident mortal

Limuzina de serviciu a unui ministru a omorît un om. Autorul omorului din culpă: şoferul bolidului, un sepepist care gonea cu aproape 100 km/h în oraş. Autorul moral şi martorul omorului: ministrul aflat pe bancheta din spate, care se grăbea să ajungă la Guvern.

Deşi martori oculari ai accidentului au identificat un pasager în maşina ministrului, demnitarul nu apare în ancheta Poliţiei. Deşi avea actele de identitate în propria maşină, victima a fost trimisă ca neidentificată la morgă.

Totul indică o muşamalizare ca la carte a unui caz de omor. În care, din martor, ministrul poate ajunge complice.
Cine e ministrul, în Academia Caţavencu de miercuri.

29 Mar 2009 Academia Catavencu

Fostul sef al ISU Dambovita, Corneliu Diaconita, a fost trimis in judecata de DNA

Procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe Corneliu Diaconita, fost inspector sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (I.S.U.) "Basarab I", judetul Dambovita, acuzat de mita, abuz in serviciu, fals su uz de fals.

Potrivit unui comunicat remis vineri, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, lui Diaconita.

Acuzatiile ce i se aduc sunt luare de mita, in forma continuata, doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, instigare la infractiunea de marturie mincinoasa (5 fapte), doua infractiuni de fals intelectual, din care una in forma participatiei improprii, doua infractiuni de uz de fals, inselaciune, in forma continuata, si delapidare, in forma continuata.

In rechizitoriu, procurorii arata ca, in perioada 2006-2007, in calitate de inspector sef al I.S.U. "Basarab I" judetul Dambovita, a ordonat, in mod ilegal, ca un numar de 803 subordonati sa-si cumpere cu banii proprii articole de imbracaminte si incaltaminte reprezentand uniforme militare, in conditiile in care cadrele militare beneficiaza in mod gratuit de astfel de echipamente.

In acest context, scrie NewsIn, Diaconita ar fi favorizat trei firme care au confectionat echipamentul militar si, in schimb, a primit de la reprezentantii acestor firme suma de 7.500 RON si articole de imbracaminte si incaltaminte in valoare totala de 280 RON.

In cursul anului 2008, dupa inceperea cercetarilor, Diaconita a cerut unui subordonat sa falsifice un inscris din anul 2006, pe care l-a depus la dosarul cauzei, ca argument in favoarea sa, arata procurorii.
Potrivit acestora. De asemenea, in perioada 2004-2009, Diaconita, in calitate de inspector sef al I.S.U. „Basarab I” judetul Dambovita, a organizat si condus mai multe deplasari in Marea Britanie si Germania, obligandu-i pe unii dintre subordonati sa contribuie cu bani personali la cheltuielile sale de deplasare, in conditiile in care cheltuielile i-au fost decontate, potrivit legii.

De asemenea, la datele de 5 si 6 februarie 2009, acesta a incercat sa determine cinci martori, care urmau sa fie audiati in dosarul sau, sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului.

Prin faptele sale, Coneliu Disconita a creat in dauna subordonatilor sai, a I.G.S.U. si a Fondului de Ajutor Social al ISU un prejudiciu total in valoare de 415.025,96 lei, 24.028 euro si 7.605 lire sterline.

In vederea recuperarii prejudiciului, s-a dispus masura sechestrului asigurator pe bunurile imobile ale lui Diaconita.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.

Publicat: 30 Martie 2009 9am

Politicieni cu greutate in insectarul lui Popoviciu

Scandalul de la „Doi si-un sfert“ devoaleaza o lunga lista de politicieni care au contribuit, intr-un fel sau altul, la ridicarea imperiului economic al lui Puiu Popoviciu. Numele lui Traian Basescu a aparut de doua ori in povestea Popoviciu - DGIPI: o data ca primar si a doua oara in afirmatia unui inculpat consemnata de DNA.

Potrivit Cotidianul, Crin Antonescu, Radu Vasile, Alexandru Athanasiu, Decebal Traian Remes si Laszlo Borbely au semnat, in 1999, hotarari de guvern in urma carora Strandul Tineretului a ajuns pe mainile lui Puiu Popoviciu, unde acesta a vrut sa dezvolte un proiect imobiliar. Traian Basescu si Adriean Videanu au aprobat si au pus in opera, ca primari generali ai Capitalei, realizarea pe bani publici a aleilor si utilitatilor la proiectul imobiliar Baneasa. Calin Popescu Tariceanu, Tudor Chiuariu, Zsolt Nagy si Varujan Vosganian au semnat hotarari de guvern pentru facilitarea unui alt proiect imobiliar in care e implicat Puiu Popoviciu alaturi de Posta Romana. Tariceanu a si primit, de la Popoviciu, un teren pentru firma sa de importuri auto.

Basescu "l-a scos basma curata" pe Popovicioiu

In cadrului unei emisiuni de la Realitatea TV, care i-a avut drept invitati pe George Becali si Corneliu Vadim Tudor, s-a afirmat ca presedintele Traian Basescu, pe vremea cand era primar al Capitalei, "l-a scos basma curata" pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu. "Intr-o nota scrisa de mana de colonel in rezerva SRI Florea Spirea, fost consilier ministerial PRM se spune: 'Domnule presedinte, Traian Basescu a primit drept spaga de la Puiu Popoviciu un teren in suprafata de 1,55 ha, la Baneasa'. Proba e ca el a dat aprobarea Planului de Urbanism Zonal pentru Puiu Popovici pe cand era primar si ulterior, afacerea a fost succedata de succesorul lui Basescu la Primarie, Adriean Videanu, si de Vladimir Sommer, fost director la RAPPS. Basescu l-a scos basma curata pe Puiu Popoviciu. El a uitat, si acum vrea sa loveasca imprastiat in Tariceanu, Geoana, si sa-si instaleze el un sef la unitatea militara Doi si-un sfert", a declarat liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, in cadrul emisiunii amintite.

Presedintele Traian Basescu nu a fost niciodata la sediul companiei omului de afaceri Gabriel Popoviciu si respinge orice incercare de a fi asociat cu acte ilegale, precizeaza purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.

"Presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu a fost niciodata la sediul companiei omului de afaceri invocat in emisiunile Realitatea TV. Fostul primar general Traian Basescu sau Primaria Capitalei nu au avut nicio legatura cu transferul de proprietate sau cu intabularea terenului. In acest context, presedintele Romaniei respinge orice incercare de a fi asociat cu acte ilegale", se arata intr-un comunicat remis presei de purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.

Administratia Prezidentiala indeamna Realitatea TV sa solicite probe pentru afirmatii de natura a leza imaginea publica a sefului statului sau a oricarei alte persoane, se precizeaza in comunicat.

La Popovicioiu fac coada sa intre Basescu si Tariceanu

Potrivit referatului intocmit de procurorii DNA, fostul sef al DGIPI Cornel Serban a incercat sa-l ajute pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu sa scape de acuzatiile din dosarul Baneasa, spunand ca acesta este "extrem de important" si ca la el fac coada sa intre Basescu si Tariceanu. Fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, potrivit documentului citat, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.

Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu".

Referatul procurorilor cu propunerea de arestare a politistilor de la serviciile secrete si a lui Puiu Popoviciu arata ca ascensiunea lui Cornel Serban in fruntea DGIPI s-a bazat pe favorurile prestate de acesta pentru omul de afaceri si pentru un diplomat.

Scandalul "Doi s`un sfert" atinge si Ministerul de Externe

Consulul romaniei la Milano, Tiberiu Dinu, va fi pus sub acuzare de procurorii anticoruptie pentru ca ar fi folosit informatii clasificate fara autorizatie si in scop personal, sustin surse judiciare. Concret, diplomatul roman i-a cerut fostului sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel serban liste de convorbiri telefonice pe care voia sa le foloseasca pentru a-l inlatura pe unul dintre angajatii consulatului si pentru a-l ajuta pe cumnatul sau, ministrul Sanatatii, Ion Bazac.

In acest scandal mai este vehiculat numele unui diplomat roman din Italia, Mihai Mandroc, care ar fi intervenit pentru musamalizarea dosarului penal care il viza pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, dupa cum transmite Romania Libera.

Chilipir pentru miliardar

Potrivit DNA, fostul rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, Niculae Alecu, a facilitat trecerea unui teren de 224 de hectare din domeniul public al statului in proprietatea omului de afaceri Gabriel Popoviciu, la pretul de 1 dolar/mp.

Alecu, in calitate de rector, in perioada 2000-2003, a facut posibila aducerea unui teren de 224 ha apartinand domeniului public al statului, ca aport in natura la capitalul social la SC Baneasa Investements Baneasa S.A., societate controlata de Aurel Gabriel Popoviciu, potrivit DNA care citeaza ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, intocmita de procurori.

Procurorii sustin ca terenul "a fost in mod vadit subevaluat", deoarece, in momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Baneasa Investements Baneasa S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, in timp ce valoarea de piata de la acea data era de aproximativ 150 euro/mp, informeaza NewsIn.

Procurorii mai arata faptul ca, in conditiile in care terenul respectiv se afla in proprietatea publica a statului, conform legii, nu putea sa faca obiectul vreunei tranzactii. De asemenea, DNA sustine, in comunicat, ca fostul rector a actionat impreuna cu alte persoane din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti (U.S.A.M.V.), "beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu Gabriel Aurel, in baza unui contract incheiat cu incalcarea prevederilor legale".

DNA precizeaza ca terenul se situeaza in partea de nord a orasului Bucuresti, se invecineaza cu DN1 Bucuresti-Ploiesti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru si sediile unor importante societati comerciale.

Stenograma unei intalniri intre Cornel Serban si denuntatorul sau, Ion Motoc

Gardianul publica transcriptul unei inregistrari facute in octombrie 2008, in biroul comisarului-sef Cornel Ilie Serban, care pe atunci era seful Protectiei Interne din DGIPI. In inregistrare apar Serban si Ion Motoc, ofiter de politie judiciara detasat la DNA. Cateva luni mai tarziu, mai exact pe 16 decembrie, Motoc avea sa-i denunte pe Cornel Serban si pe Petre Pitcovici, seful Diviziunii Operatiuni din DGA, ca fac presiuni asupra lui pentru a-l influenta pe procurorul Marin Nicolae sa dea o solutie de neincepere a urmaririi penale in dosarul rectorului Nicolae Ioan Alecu si al omului de afaceri Gabriel “Puiu” Popoviciu

Publicat: astazi 9am

Mircea Toma: 'Pachetul majoritar de actiuni la guvernare este detinut de persoane dubioase'

Trei organizatii neguvernamentale au lansat Cazierul Guvernarii, un instrument de monitorizare a membrilor Guvernului in functie de mai multe criterii: avere, colaborare cu fosta securitate, coruptie si conflicte de interese.
Presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, a spus ca, din 112 de membri ai actualului Guvern, incluzandu-i cei doi fosti ministri de Interne, Liviu Dragnea si Gabriel Oprea, 46 indeplinesc cel putin unul dintre cele patru criterii. "Asta inseamna o proportie de aproximativ 40%. Daca ar fi o firma, am putea spune, in acest moment, ca pachetul majoritar de actiuni la guvernare este detinut de persoane dubioase", a afirmat Toma, potrivit NewsIn.Cel mai "bogat Minister si la propriu si la figurat", spune Mircea Toma, este cel al Transporturilor, aici regasindu-se si unul dintre "patatii" cu cele mai impresionante averi - secretarul de stat Anton Marin, din a carui declaratie de avere rezulta ca ar detine aproximativ 2 milioane de metri patrati de teren. La polul opus, se afla Ministerul Tineretului si Sportului, reprezentantii ONG-urilor ne avand informatii care sa-i determine sa ii incadreze la categoria "patati". Premierul, Emil Boc, este si el prezent in Cazierul Guvernarii, din cauza numirilor pe care le-a facut la Guvern, referirile fiind la angajarea unei nepoate si a soferului pe posturi in structura guvernamentala. Theodor Paleologu, ministrul Culturii, apare in Cazierul Guvernarii pentru ca "a contrasemnat o Hotarire de Guvern care stabileste transferul unor obiecte de cult de la Muzeul National de Arta al Romaniei catre Administratia Prezidentiala", hotarare care "nu indeplineste toate conditiile, pentru ca nu a avut avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si nici pe cel al Directiei Muzee si Arte Vizuale". Tot in rubrica ministrului, se explica faptul ca acest transfer de obiecte de cult a avut loc in conditiile i care presedintele Traian Basescu inagureaza, in 2009, biserica din curtea Palatului Cotroceni. Codru Vrabie, reprezentantul societatii civile in Consiliul National de Integritate, a explicat utilitatea acestui instrument pentru institutii precum Agentia Nationala de Integritate precum si Directia Nationala Anti-Coruptie, spunand ca ANI, in anul 2008, intr-o mare proportie, s-a autosesizat din presa.Presedintele Transperancy International Romania, Victor Alistar a subliniat faptul ca acest instrument nu este indeajuns pentru a schimba viziunea populatiei asupra alesilor. "Daca ne oprim doar la varianta rusinica, cred ca nu rezolvam nimc decat sa crestem notorietatea, sa avem baroni locali inscaunati prin vot uninominal, sa avem europarlamentari independenti, si asa mai departe tocmai pentru ca se creste notorietatea si publicul nu este indeajuns de educat pentru a face diferenta dintre notorietate si credibilitate. Atunci cred ca cel mai important lucru este daca putem sa folosim acest cazier al Guvernarii nu numai pentru profilul faptuitorului, dar si pentru profilul faptelor, si daca am putea sa incercam sa traducem in cifre costul faptelor, cred ca putem sa vedem mult mai bine, din proasta gestiune si proasta administrare, cat ne costa", a declarat Victor Alistar.Selectia materialelor care vor completa rubricile destinate fiecarui membru al Guvernului va fi facuta de cele trei ONG-uri participante la proiect - Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie.Proiectul "Cazierul Guvernarii" nu are nicio legatura cu monitorizarile facute, din 2000 si pana in prezent, de Coalitia pentru o Guvernare Curata, lansata la initiativa Societatii Academice din Romania. SAR urmeaza sa lanseze un nou raport cu ocazia alegerilor europarlamentare.

Publicat: astazi 9am

Dosarul 'Doi si un sfert' - Fostul sef al DGIPI: Basescu si Tariceanu fac 'coada' sa intre la Popoviciu

Fostul sef al DGIPI, Cornel Serban, a incercat sa-l ajute pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu sa scape de acuzatiile din dosarul Baneasa, spunand ca acesta este "extrem de important" si ca la el fac coada sa intre Basescu si Tariceanu, potrivit referatului procurorilor.
Astfel, fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu". Potrivit referatului de arestare al procurorilor, consultat de NewsIn, la Motoc ar fi intervenit si Petru Pitcovici de la DGA, pentru a-i sugera ofiterului de politie judiciara ce pasi sa faca in continuare. De altfel, chiar pe 24 decembrie 2008, Motoc a fost contactat de Pitcovici, care i-a trimis mai multe bunuri, respectiv whisky si palinca, prilej cu care s-a purtat si o dicutie legata de dosarul lui Popoviciu.Potrivit procurorilor, inculpatii au fost animati de interese personale in ajutarea lui Gabriel Popoviciu, care a fost perceput ca o "persoana deosebit de influenta si cu o mare potenta financiara si relationala".Popoviciu era, asadar, cercetat, in dosarul terenului de 224 de hectare al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV).Potrivit procurorilor, la data de 12 aprilie 2004, fostul rector al Universitatii Agronomie, Ioan Alecu, si alte persoane din universitate, precum prorectorii Constantin Croitoru, Ioean Miclaus. Nicolae Cepoiu, secretarul stiintific Stefan Diaconescu, directorul general Nicole Dobrescu, contabilul si consilierul juridic, au incheiat un contract de asociere in participatiune cu SC Log Trans SRL.Aportul USAMV Bucuresti consta, printre altele,in dreptul de folosinta a terenurilor fermei Baneasa.Importanta in aceasta afacere, arata procurorii, a fost clauza potrivit careia in ipoteza dobandirii dreptulului de proprietate asupra terenurilor fermei de catre Universitate, acestea vor fi aport la capitalul social al celeilalte parti a contractului, respectiv SC Log Trans. In schimb, Universitatea primea 49% din capitalul social al Log Trans.Astfel, existenta asocierii era limitata de dobandirea proprietatii pe terenuri de catre USAMV, dupa care aceasta se dizolva, iar terenurile deveneau aport in natura la Log Trans.Terenul era proprietate publica a statului, afirma procurorii, insa dreptul de proprietate al USMV a fost inscris de Gheorghe Cuzuc, judecator de carte funciara, in baza unei legi care era abrogata. Ulterior, a fost facuta o majorare de capital, iar Universitatea a fost cooptata ca actionar la Log Trans.Tot atunci, denumirea societatii a fost schimbata din Log Trans in Baneasa Investments.Numele omului de afaceri Gabriel Popoviciu apare oficial in afacere abia in 2002, cand acesta devine administrator al societatii si vicepresedinte."Asa se face ca, in perioada in care inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel a detinut si functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al SC Baneasa Investments SA, USAMV Bucuresti reprezentata de inculpatul Alecu Ioan Niculae, a adus aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investiments SA dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 224 de hectare", se mai arata in referatul procurorilor.In tot acest context, potrivit rezolutiei de punere in miscare a urmaririi penale pentru fostul sef al DGIPI si a omului de afaceri Gabriel Popoviciu, din continutul convorbirilor telefonice si a celor purtate in mediul ambiental intre Serban, Pitcovici, Popoviciu si Motoc a rezultat fara echivoc intentia lor de a-l recompensa material pe ofiterul de politie judiciara Ion Motoc de la DNA, urmand ca acesta sa determine, prin activitatea sa, emiterea solutiei in dosarul lui Popoviciu privind terenurile din Baneasa.Serban ar fi pus la dispozitia lui Tiberiu Dinu, consulul la Milano, la solicitarea acestuia, lista detaliata a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic si a facut demersuri pentru identificarea titularului sau utilizatorului unui alt post telefonic care trimitea mesaje de amenintare unui membru al familiei, respectiv ministrului Sanatatii, cumnatul lui Dinu.Prin obtinerea acestor informatii se urmarea sa fie inlaturat unul dintre angajatiii consulatului, sustine DNA.Informatiile au fost solicitate verbal de fostul sef al DGIPI fara a avea o adresa scrisa de solicitare, ci doar argumentul ca este o activitate operativa.Ca urmare, arata procurorii, Serban ar fi beneficiat de sprijinul lui Dinu pentru a fi numit adjunct la DGIPI.Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.

Publicat: astazi 9am

Am descoperit sub mall-urile din Baneasa un zacamint de 3.000.000.000 de euro, ai statului

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008 | Alexandru Cautis, Catalin Prisacariu

In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)

Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.

Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)