Ministrul Sârbu se afla în bolidul ucigaş

Acest articol a apărut şi în Academia Caţavencu din 01 Apr 2009 | Mircea Toma, Silviu Apostol

Limuzina de serviciu a ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, a omorît un om în apropiere de Guvern. Autorul omorului din culpă: şoferul limuzinei, un sepepist care gonea cu aproape 100 km/h în oraş. Autorul moral şi martorul omorului: ministrul Sârbu, care se grăbea să ajungă la o întîlnire la Guvern. Deşi martori oculari ai accidentului au identificat un pasager în maşina ministrului, Sârbu nu apare în ancheta Poliţiei. Deşi avea actele de identitate în propria maşină, victima a fost trimisă la morgă ca neidentificată. Totul indică o muşamalizare ca la carte a unui caz de omor. În care, din martor, ministrul Sârbu poate ajunge complice.
Iată răspunsul ministrului (de altfel, scrisoarea ministrului poate fi vizualizată mai jos):

"Referitor la solicitarea dumnavoastră de a vi se furniza anumite aspecte referitoare la accidentul auto survenit în data de 17.03.2009, precizez că ele nu fac obiectul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, pe care o invocaţi, ci se încadrează în sfera informaţiilor cu caracter privat. Consider că atribuţiile şi obligativitatea, în ceea ce priveşte anchetarea acestui caz, dar şi stadiul în care se află, revin autorităţilor de drept, acestea fiind cele mai în măsură să vă furnizeze toate informaţiile necesare dumneavoastră."



Limuzina de serviciu a ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, a omorît un om în apropiere de Guvern. Autorul omorului din culpă: şoferul limuzinei, un sepepist care gonea cu aproape 100 km/h în oraş. Autorul moral şi martorul omorului: ministrul Sârbu, care se grăbea să ajungă la o întîlnire la Guvern. Deşi martori oculari ai accidentului au identificat un pasager în maşina ministrului, Sârbu nu apare în ancheta Poliţiei. Deşi avea actele de identitate în propria maşină, victima a fost trimisă la morgă ca neidentificată. Totul indică o muşamalizare ca la carte a unui caz de omor. În care, din martor, ministrul Sârbu poate ajunge complice.


Accidentul

Marţi, 17 martie, seara, la ora 19,45. Condiţiile meteorologice sînt nefavorabile pentru şoferi. Bulevardul Iancu de Hunedoara – cel care începe din Piaţa Victoriei şi continuă cu bulevardul Ştefan cel Mare – este foarte aglomerat; pe ambele sensuri se circulă încet, în coloană. În apropierea intersecţiei bulevardului cu strada Căderea Bastiliei, un automobil BMW care se îndrepta spre Calea Dorobanţi a ieşit din coloană pe linia de tramvai şi, fie pentru că a derapat, fie pentru că a încercat să vireze pentru a intra pe sensul opus, a fost surprins de un Audi A8 care venea lansat din direcţia opusă (deci gonea spre Guvern); BMW-ul a fost lovit din lateral dreapta, stîlpul dintre portiere fiind înfundat pînă la scaunul şoferului. Şoferul BMW-ului a decedat în urma loviturii. Cealaltă maşină, condusă de un subofiţer SPP, nu are decît aripa din faţă dreapta lovită, şoferul şi eventualul pasager nefiind răniţi. În apropierea accidentului opreşte o maşină SMURD care cheamă în ajutor o maşină de descarcerare; victima este transportată la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde, după tentative de resuscitare fără succes, i se consemnează decesul prin stop cardiorespirator la ora 21. După SMURD, la locul accidentului au mai sosit, în ordine, Poliţia Comunitară, Pompierii şi Poliţia Rutieră.


Dispariţia 1

Logodnica tînărului care conducea BMW-ul a fost de serviciu peste noapte; s-a panicat căutîndu-l la telefon – tînărul avea două telefoane, nici unul deschis în acea noapte; dimineaţă, după ce a ajuns acasă, a început să-l caute. La garajul la care îşi ţinea şi meşterea maşina, un amic al logodnicului i-a povestit despre accident. S-a dus direct la Urgenţă – spitalul cel mai apropiat de bdul Iancu de Hunedoara. A întrebat la recepţie despre o victimă a unui accident din seara precedentă; i s-a spus – atenţie! – că a fost adus un tînăr neidentificat care a fost, între timp, transportat la Institutul Medico-Legal (IML). La IML, cînd s-a interesat, persoana cu care a discutat a părut să ştie cîte ceva – „A, băiatul de la Buzău!“ (victima era, într-adevăr, din Buzău); dar ulterior i s-a spus că este vorba despre o victimă neidentificată. Mai mult, nu numai că nu i s-a permis să încerce să o identifice, dar i s-a cerut ei să prezinte date de identificare ale mortului. Abia joi, la 48 de ore de la accident, a avut posibilitatea să vadă cadavrul. Scurt, cîteva secunde. La încheietura mîinii era legat un bileţel: „neidentificat“. Timp de două zile, un tînăr decedat a rămas fără identitate, identitate recuperată numai în urma insistenţei celor care i-au fost apropiaţi. Precizăm că în maşina distrusă existau în momentul accidentului actele de identitate ale decedatului. Mai mult chiar, miliţienii de la Rutieră au aflat din noaptea accidentului cine e victima, de la fostul proprietar al autovehiculului.


Dispariţia 2

Identitatea şoferului decedat nu a fost singura care a dispărut în acest accident. Mai există o fantomă care bîntuie evenimentul de marţi de la ora 19,45. Înainte de a deveni fantomă, personajul a fost cunoscut sub identitatea lui Ilie Sârbu. Pe 25 martie, la mai mult de o săptămînă de la accident, un tabloid (Click) a publicat ştirea despre prezenţa ministrului Agriculturii în maşina Audi, proprietate a ministerului. Prezenţa unui pasager – „un domn în costum, grizonant“ – în maşină este menţionată şi de un martor al evenimentului. Martorul povesteşte că, imediat după accident, şoferul Audi-ului a ieşit din maşină şi a dat un telefon; după cîteva minute, un alt Audi a apărut la locul accidentului; în maşina nou-venită a urcat pasagerul grizonant, care a fost identificat de ziarişti ca fiind Ilie Sârbu. Şi dus a fost, de parcă nici n-ar fi trecut vreodată pe-acolo. Jurnaliştii tabloidului amintit scriu că ministrul a fost dus la acelaşi Spital de Urgenţă, pentru a se asigura că accidentul nu a avut vreun efect asupra operaţiei (de colecist) la care fusese supus cu o săptămînă mai devreme.


Operaţiunea "Ştergeţi urmele"

În opinia noastră, ascunderea identităţii victimei accidentului are legătură cu ascunderea identităţii martorului. Victima înseamnă rude, aparţinători care încearcă să afle adevărul despre accident. Or, să ţii la distanţă (fie şi cîteva zile) aparţinătorii poate să permită „fantomei“ să-şi şteargă urmele sau, cel puţin, să atenueze rolul pe care l-ar fi putut avea în accident. Pentru noi, semnalul cel mai grav a fost prelungirea statutului de „neidentificat“ al victimei. Caracterul intenţionat al ascunderii identităţii acesteia este, pentru noi, limpede: aparţinătorii au ridicat epava maşinii din custodia Poliţiei. În maşină, ei au găsit borseta cu toate actele de identitate ale decedatului şi, mai mult, tot în borsetă au găsit cheia de contact a BMW-ului! Or, cînd eşti lovit mortal de o maşină, nu credem că mai ai timp să scoţi cheia din contact şi să ţi-o pui, grijuliu, în borsetă. Operaţiunea asta s-a petrecut la Poliţie, Poliţia care nu a comunicat nimănui – nici aparţinătorilor, nici spitalului, nici IML-ului – identitatea decedatului. Asta deşi identificarea celor implicaţi în accidente este, conform purtătorului de cuvînt al Poliţiei, un punct obligatoriu în procedurile pe care agenţii de circulaţie trebuie să le îndeplinească.


De dispariţia ministrului din istoria accidentului s-au ocupat alţii

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Agriculturii i-a transmis lui Ilie Sârbu întrebarea noastră cu privire la prezenţa domniei sale la locul accidentului. Răspunsul – refuzat a fi comunicat direct de către înaltul demnitar – a fost: "Nu mă interesează subiectul, n-am fost acolo, n-am ce să comentez". Purtătorul de cuvînt a adăugat că ministrul a participat, în seara accidentului, la o întîlnire a miniştrilor PSD şi PD-L la Guvern. Asta nu-i decît o minciună prin omisiune: este foarte probabil că ministrul se îndrepta spre Guvern – acesta era sensul deplasării maşinii –, unde, la 15 minute de la ora accidentului, urma să înceapă respectiva întîlnire. Un răspuns care intră în galeria răspunsurilor pe care le-a oferit ministrul Ludovic Orban cînd a încercat să şteargă urmele accidentului al cărui autor a fost sau, dacă vă mai amintiţi, pe care însuşi Ilie Sârbu le-a furnizat în urma accidentului de vînătoare din care numai efectele accidentului n-au să mai poată fi vreodată şterse.


SPP nu neagă că Sârbu era în maşină

Bogdan Onea, purtătorul de cuvînt al SPP, ne-a dat o declaraţie halucinantă. Şi anume: că accidentul nu este problema instituţiei pe care o reprezintă, pentru că şoferul ministrului Agriculturii nu se afla în timpul serviciului. Adică, din punctul de vedere al SPP, şoferul sepepist îşi terminase orele de muncă şi nu mai era problema şefilor lui unde se află şi ce face. Atenţie, însă! Purtătorul de cuvînt nu a negat faptul că ministrul Ilie Sârbu ar fi fost pasagerul Audi-ului, ci doar a aruncat vina pe sepepist, care o ardea, chipurile, de capul lui prin Bucureşti, în timpul liber. Ulterior acestei discuţii, reprezentantul Poliţiei, Christian Ciocan, ne-a declarat că şoferul sepepist, Stelian Armaşu, a declarat pentru Poliţie că era singur în maşină în momentul accidentului. Păi, asta înseamnă că un subofiţer al SPP a luat limuzina ministerului, în valoare de 70.000 de euro, şi, cu un sfert de oră înainte de producerea accidentului, a plecat să se plimbe cu ea pe drumul spre Guvern, acolo unde Ilie Sârbu trebuia să ajungă la şedinţa de Guvern de la ora 20. Bogdan Onea a refuzat, ulterior primei declaraţii, să mai dea şi altele, deşi Academia Caţavencu i le-a solicitat repetat.


O reacţie asemănătoare a avut şi purtătorul de cuvînt al Spitalului de Urgenţă Floreasca, Bogdan Opriţa. Iniţial, acesta ne-a declarat că va verifica dacă ministrul Agriculturii şi şoferul său au primit îngrijiri medicale de la medicii spitalului în seara producerii accidentului. Ulterior, Opriţa nu a mai răspuns la apelurile noastre.


Declaraţia unui martor ocular

"A mai venit un Audi şi l-a luat pe pasagerul (Ilie Sârbu – n.r.) din Audi"

La o zi după accident, pe site-ul de Internet forum.4tuning.ro, un user (care, contactat telefonic de Academia Caţavencu, a cerut să rămînă anonim) a postat următorul comentariu:

"Eu am fost unul dintre martorii accidentului. (…) La un moment dat, am văzut cum un BMW, care era şi el pe linia de tramvai, a virat foarte brusc la stînga, intrînd pe sensul celălalt de mers, ciocnindu-se cu Audi-ul. Cel din Audi nu a avut timp să îl evite sau să frîneze. Avea ceva viteză, aprox. 90-120 km/h. Spun asta pentru că eu aveam aprox. 70-80 km/h. (…) Imediat după momentul impactului, şoferul din Audi a coborît, s-a uitat un pic spre BMW, apoi a pus mîna pe telefon (…). Din cîte am auzit, şoferul din Audi era de la SPP, în maşină fiind încă o persoană. La nici 2-3 minute de la accident, a mai venit un Audi (parcă) şi l-a luat pe pasagerul (a doua persoană) din Audi. Maşina era de la Guvern sau ceva de genu’.“

Surprize-surprize: Ioana Basescu a facut bani si din consultanta pentru holdinguri

Fiica presedintelui ascunde multe surprize: Q Magazine a descoperit ca ea a facut bani nu numai din afaceri cu trabucuri, cafenele, avocatura sau notariat, ci si din consultanta manageriala pentru holdinguri, ba chiar si din sondaje .
Pe 25 octombrie 2007, Ioana a lansat la apa, extrem de discret, o firma numita Creative Business Point SRL, cu actionar unic in persoana fiicei presedintelui si al carei obiect declarat de activitate este consultanta de afaceri si managementul holdingurilor, iar in secundar ea se ocupa si cu sondaje si studierea pietei, ba chiar si cu organizarea de spectacole.

Ioana Basescu a declarat azi, pentru Q Magazine, ca firma respectiva a produs destui bani pe perioada cat a functionat, dar a tinut sa precizeze ca dupa intrarea in notariat a sistat activitatea acesteia: "Firma exista si acum, nu am lichidat-o, numai ca bilantul e zero, nu mai deruleaza niciun fel de activitati".

Interesant de remarcat, totusi, Ioana Basescu a infiintat firma respectiva la aproape un an dupa promovarea examenului de notar si cu doua luni inainte de a-si lua postul, efectiv, in primire, in localitatea Paunesti. Altfel spus, ea a creat o societate, desi stia, in mod cert, ca va incepe curand activitatea de notar, pe durata careia firma in cauza urma sa fie bagata in "adormire".

Fiica presedintelui mai spune ca poate "sa justifice fiecare leut pe care l-a castigat de-a lungul timpului" si ca recentele dezvaluiri ale presei privind proprietatile sale imobiliare sunt mult exagerate: "Eu nu am decat un apartament in care locuiesc, pe care l-am cumparat din banii obtinuti din vanzarea vilei pe care am avut-o la Corbeanca. De asemenea, pot sa va spun ca vila din localitatea Creata, Ilfov, care mi-a fost atribuita, nu imi apartine mie, ci ii apartine integral iubitului meu, Giovanni Francesco. Daca as fi fost solicitata la momentul cand presa a facut respectiva «dezvaluire», as fi pus inca de atunci lucrurile la punct, dar acest lucru nu s-a intamplat, din pacate...".
EXCLUSIV--Surprize-surprize-Ioana-Basescu-a-facut-bani-si-din-consultanta-pentru-holdinguri.html" target="_blank" class="box_title_link" title="Citeste tot articolul in Q Magazine">Citeste articolul "Surprize-surprize: Ioana Basescu a facut bani si din consultanta pentru holdinguri" integral in Q Magazine

Sursa: Q Magazine, 31 Martie 2009

Codrut Seres, trimis in judecata pentru tradare

Fostul ministru al economiei, Codrut Seres a fost trimis in judecata pentru tradare prin transmitere de secrete, de catre procurorii DIICOT. Cu toate astea PSD a hotarat sa il inainteze pe Seres pe listele partidului pentru Parlamentul European.

Alaturi de Seres mai este trims in judecata, tot pentru tradare, si fostul ministru al comunicatiilor Nagy Zsoltan si alte 4 persoane.

Codrut Seres este acuzat de aderare la un grup infractional organizat in dosarul privind privatizarea Electrica Muntenia Sud si vanzarea a opt la suta din actiunile Petrom catre salariati.

Urmarirea fostului ministru al economiei a inceput in 2006, iar in august 2008 senatorii au avizat inceperea urmaririi penale in cazul celor doua dosare ale lui Seres.

Cei sase sunt acuzati ca, in perioada 30.05.2005 - 21.11.2006, au constituit sau aderat la un grup infractional organizat, din care au facut parte si inculpatii Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Mucea Dorinel Mihai si Donciu Mihai Radu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Potrivit unui comunicat de presa trimis de DIICOT, in sarcina celor 6 inculpati s-au retinut comiterea de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu:

• privatizarea S.C. ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.

• vanzarea unui pachet de 8 % din actiunile PETROM.

• procese de privatizare/restructurare a S.C. ROMAERO S.A. Bucuresti si S.C. AVIOANE S.A. Craiova aflate in portofoliul M.E.C. - O.P.S.P.I.

• consultanta in vederea privatizarii S.N. RADIOCOMUNICATII S.A.

• adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii C.N. POSTA ROMANA S.A. din portofoliul M.C.T.I.

• selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la S.C. ROMTELECOM S.A. din portofoliul M.C.T.I.

Fostul ministru al Economiei a cautat sprijin pentru mentinerea in functie prin interventii la nivelul principalilor operatori de pe piata titeiului si gazelor, dupa ce s-au facut publice conditiile nefavorabile in care Romania importa gaze naturale de la Gazprom, mai arata DIICOT.

"Pe fondul intensificarii, la inceputul anului 2006, a semnalelor/reactiilor publice din diverse medii cu privire la conditiile nefavorabile in care se importa gaze naturale in Romania de la compania rusa Gazprom - preturile nejustificat de mari comparativ cu alte tari europene si interpunerea unor firme , inregistrate in tari din Uniunea Europeana, care ar reprezenta doar niste destinate plasarii unor comisioane confidentiale din aceste tranzactii -, Ioan Codrut Seres si-a orientat actiunile, derulate in afara cadrului oficial, pentru obtinerea sprijinului in vederea mentinerii sale in functia de ministru al Economiei si Comertului, inclusiv prin interventii intermediate la nivelul principalilor operatori interni/externi care actioneaza/ au interese pe piata autohtona a titeiului si gazelor naturale", se arata in rechizitoriul procurorilor DIICOT.

Concret, Seres a discutat cu Dorinel Mucea despre posibilitatea de a obtine sprijinul reprezentantilor noilor actionari majoritari Gaz de France Franta si Ruhrgas Germania, ai societatilor romanesti de distributie a gazelor naturale (Distrigaz Sud SA Bucuresti si respectiv, Distrigaz Nord SA Targu-Mures, ambele privatizate in anul 2005), precum si cei ai companiei OMV "in vederea adoptarii de catre acestia a unei pozitii publice in scopul sustinerii indirecte a demnitarului roman prin furnizarea catre mass-media autohtona a unor indicatori financiari care sa ateste faptul ca Romania importa gaze naturale din Federatia Rusa la un pret "acceptabil", transmite NewsIn.

Ca urmare, au stabilit procurorii, Mucea a obtinut sprijinul lui Jean Francois Carriere de la Gaz de France pentru sustinerea punctelor de vedere exprimate de ministrul MEC.

"In aceeasi perioada, Dorinel Mihai Mucea s-a intalnit cu Stamen Stantchev caruia i-a solicitat sprijinul in aceeasi problema, respectiv folosirea relatiilor cetateanului bulgar in mediul de afaceri in scopul intermedierii, in perioada imediat urmatoare, unei intalniri la Moscova a ministrului Ioan Codrut Seres cu reprezentantii Gazprom si, eventual, determinarea unei reactii a acestora (un comunicat de presa) prin care sa sustina indirect afirmatiile publice ale ministrului roman cu privire la conditiile „obiective” in care sunt importate gaze naturale in Romania din Federatia Rusa", mai arata procurorii in rechizitoriu.

Totodata, acelasi Dorinel Mihai Mucea a solicitat si a obtinut sprijinul neconditionat a lui Wongang Ruttenstorfer - presedintele grupului austriac OMV, actionarul majoritar al SC Petrom SA Bucuresti (al doilea conducator intern de gaze naturale ca importanta, dupa SNGN Romgaz S.A. Medias) in vederea transmiterii unui material catre presa continand cifre „relevante” pentru sustinerea pozitiei lui Ioan Codrut Seres, functionarul MEC - OPSPI, sugerand responsabilului OMV identificarea unor argumente sustenabile (distanta, cantitate importata etc.) pentru justificarea pretului mai mare la importurile realizate in Romania comparativ cu alte state europene (precum Germania, Franta etc.).

Procurorii DIICOT au stabilit ca fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, si bulgarul Stamen Stantchev, trimis deja in judecata pentru spionaj, au actionat "in deplina coeziune psihica", pe toata perioada in care Seres a fost ministru.

"Actiunile contributive intelectuale (morale) comise de invinuitul Seres I.C. constau in aceea ca, in perioada 30.05.2005-21.11.2006, a actionat cu coniventa (n.r. - in complicitate), in deplina coeziune psihica cu inculpatul Stantchev S., intarindu-i hotararea de a savarsi infractiunile comise, dandu-i sfaturi, incurajari si acordandu-i in plan psihic confortul necesar derularii actiunilor sale materiale, despre care avea cunostinta si la care a achiesat", descriu procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism relatia dintre Codrut Seres si bulgarul Stantchev.

In felul acesta, spun procurorii, in "plan psihic", s-a creat "o biunivocitate (n.r. - care se afla intr-un raport reciproc si exclusiv de unu la unu)" intre atitudinile lui Seres Stantchev.

Astfel, in timp ce fostul ministru al Economiei ii punea la dispozitie bulgarului informatiile necesare, procurorii au stabilit ca, de pilda, Stantchev a efectuat demersuri pentru a creiona imaginea pozitiva a lui Seres, prin facilitarea intalnirii cu omologul austriac al demnitarului roman, ministrul Bartenstein. "In esenta, locul ocupat de Seres Ioan Codrut in cadrul grupului infractional organizat cu caracter transnational era de persoana racolata (recrutata) si de sprijinitor al actiunilor derulate de constituentii grupului, iar rolul sau era de sursa de informare si uneori, de furnizor de documente confidentiale si chiar clasificate, pentru Stantchev Stamen", sustin anchetatorii.

Procurorii DIICOT au stabilit, in baza unui document gasit acasa la bulgarul Stamen Stantchev si intitulat "Project 2006", ca reteaua de spionaj, din care mai faceau parte fostii ministri Nagy si Seres, avea in vizor 29 de obiective, pentru care se urmarea obtinerea de informatii confidentiale, informeaza NewsIn.

"Pe inscrisul intitulat , in limba engleza si, ulterior tradus in limba romana, gasit cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuate la resedinta din Bucuresti a inc. Stantchev Stamen (vol. 12, filele 150 - 152) se afla consemnate societatile comerciale aflate in portofoliul M.E.C., M.C.T.I. si alte institutii, in legatura cu care acest inculpat isi planificase activitatile derulate, imprejurare din care rezulta preocuparile sale in ce priveste actiunea de culege de informatii confidentiale, secrete (comerciale, economic, de serviciu ori de stat)", precizeaza anchetatorii, care prezinta toate cele 29 de obiective.

Cateva puncte ale documentului ridicat de procurori de al domiciliul lui Stantchev:

• Romgaz - OK (Vadim OR - inscris olograf)

• Romtel - OK (contract cu C.S.F.B./F/memo de la Michal pt. mine - inscris olograf)

• Radiocomunicatii - CAUB /BM/Nicolas/& Alex (inscris olograf)

• Posta Romana - ? Radu/Roschild (inscris olograf)

• SIF Muntenia - fond de privatizare cu 1 miliard

Vor sa vanda compania de management!? Profit o,4 %
Detine 6% din actiunile BCR (valoreaza circa 380 mil.), banca la care 51% au fost cumparate de Erste cu 4 miliarde

• 8% actiuni Petrom - schimb cu Sindicatele

• Romtelecom (taiat)

- sa gasim o companie care sa vrea sa le achizitioneze creantele nerecuperabile (taiat)
- structura activelor companiei (taiat olograf)


Codrut Seres pentru Parlamentul European

Potrivit Evz, conservatorul Codrut Seres va candida pentru un loc in Parlamentul European pe listele PSD.

Anuntul a fost facut ieri de presedintele PC, Dan Voiculescu. Acesta a precizat ca, dupa ce va fi ales, Seres va activa in grupul socialistilor europeni, alaturi de parlamentarii PSD. Cu toate ca este urmarit penal in doua dosare instrumentate de DIICOT, sub acuzatiile de tradare si spionaj, Codrut Seres nu considera acest fapt drept un obstacol al candidaturii pentru un loc in legislativul de la Bruxelles.
"Dosarele mele sunt in acelasi stadiu de cercetare. Nu au fost inca trimise la instanta. Sa vedem, poate acum, cu ocazia candidaturii mele la Parlamentul European, sa se mai faca putin zgomot", a declarat Seres.

Data fiind calitatea de ministri pe care inculpatii Codrut Seres si Nagy Zsoltan o detineau la data comiterii faptelor, cauza a fost trimisa, spre competenta solutionare, Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Seres: Nu ma voi lasa intimidat si nu imi voi retrage candidatura pentru PE

Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean

Fragmente din discuţiile lui Popoviciu, Şerban, Pitcovici şi Motoc, interceptate de DNA

Din dosarul care conţine un foileton de interceptări, în care protagonişti sînt Puiu Popoviciu, Ioan Alecu, Cornel Şerban şi Petru Petcovici, vă prezentăm în premieră unele dintre cele mai penale. Parte au fost extrase direct din referatul depus la instanţă, parte au fost auzite pe viu grai.

Interceptările au început în decembrie

17.12.2008
Motoc Ion (comisarul care se ocupa de dosarul lui Popoviciu) a fost contactat de Pitcovici Petru .
Pitcovici: ”Poţi să-mi zici şi mie ceva? Putem să-l ajutăm pe om?”


18.12.2008
Motoc, Pitcovici şi Şerban se întîlnesc, iau masa împreună.
Îi cer lui Motoc să citească dosarul şi să le spună ce conţine, Şerban Cornel insistînd să fie sunat şi informat despre datele din dosar.

24.12.2008
Motoc e contactat de Pitcovici, care-i dă cîteva cadouri şi îl întreabă dacă a primit delegare să lucreze în cauză.

29.12.2008
Cornel Şerban îl întreabă pe Motoc dacă a fost delegat în dosar.

21.01.2009
Şerban îi propune lui Motoc să se vadă cu inculpatul Popoviciu. Cere informaţii despre ce urmează să se facă în cauză, audieri, ridicări de documente. Cere să i se spună nume de martori. “că ideea e… nu ştiu dacă înţelegi ce… să simtă că e ceva ok” Adică Şerban vrea să-i dea convingerea lui Popoviciu că s-a ocupat şi iată, a obţinut date din dosar. Mai mult, îi sugerează lui Motoc să audieze nişte martori indicaţi de ei, care vor fi favorabili lui Popoviciu.

27.01.2009
Motoc, Şerban şi Popoviciu se văd la hotel Howard Johnson, hotelul lui Popoviciu. Popoviciu îi indică lui Motoc ce martori să audieze, dă nume. Motoc cere discreţie, la care Popoviciu replică: “interesul este al meu, riscul este enorm”. Şerban face observaţia că “e un moment bun acum, că e agitaţia care este..”referindu-se la schimbările în conducerea DNA, care urmau să fie făcute.

În altă discuţie, dintre Puiu Popoviciu şi Ioan Alecu, Popoviciu îl îndeamnă să nu fie speriat, să nu recunoască faptele, asigurîndu-l că are relaţii cu mai multe persoane importante, printre care şi cineva de la “doi şi un sfert”, care îi poate ajuta fără probleme, fiind într-o relaţie foarte bună cu comisarul care ocupa de dosar. ( Motoc Ion – n.r.)

Interceptările au durat patru luni, din decembrie 2008 pînă în martie 2009. În curînd le veţi auzi pe acest site cu urechile voastre.

Va urma
27 Mar 2009 | Alexandru Cautis
Academia Catavencu

O limuzină ministerială a produs un accident mortal

Limuzina de serviciu a unui ministru a omorît un om. Autorul omorului din culpă: şoferul bolidului, un sepepist care gonea cu aproape 100 km/h în oraş. Autorul moral şi martorul omorului: ministrul aflat pe bancheta din spate, care se grăbea să ajungă la Guvern.

Deşi martori oculari ai accidentului au identificat un pasager în maşina ministrului, demnitarul nu apare în ancheta Poliţiei. Deşi avea actele de identitate în propria maşină, victima a fost trimisă ca neidentificată la morgă.

Totul indică o muşamalizare ca la carte a unui caz de omor. În care, din martor, ministrul poate ajunge complice.
Cine e ministrul, în Academia Caţavencu de miercuri.

29 Mar 2009 Academia Catavencu

Fostul sef al ISU Dambovita, Corneliu Diaconita, a fost trimis in judecata de DNA

Procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe Corneliu Diaconita, fost inspector sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (I.S.U.) "Basarab I", judetul Dambovita, acuzat de mita, abuz in serviciu, fals su uz de fals.

Potrivit unui comunicat remis vineri, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, lui Diaconita.

Acuzatiile ce i se aduc sunt luare de mita, in forma continuata, doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, instigare la infractiunea de marturie mincinoasa (5 fapte), doua infractiuni de fals intelectual, din care una in forma participatiei improprii, doua infractiuni de uz de fals, inselaciune, in forma continuata, si delapidare, in forma continuata.

In rechizitoriu, procurorii arata ca, in perioada 2006-2007, in calitate de inspector sef al I.S.U. "Basarab I" judetul Dambovita, a ordonat, in mod ilegal, ca un numar de 803 subordonati sa-si cumpere cu banii proprii articole de imbracaminte si incaltaminte reprezentand uniforme militare, in conditiile in care cadrele militare beneficiaza in mod gratuit de astfel de echipamente.

In acest context, scrie NewsIn, Diaconita ar fi favorizat trei firme care au confectionat echipamentul militar si, in schimb, a primit de la reprezentantii acestor firme suma de 7.500 RON si articole de imbracaminte si incaltaminte in valoare totala de 280 RON.

In cursul anului 2008, dupa inceperea cercetarilor, Diaconita a cerut unui subordonat sa falsifice un inscris din anul 2006, pe care l-a depus la dosarul cauzei, ca argument in favoarea sa, arata procurorii.
Potrivit acestora. De asemenea, in perioada 2004-2009, Diaconita, in calitate de inspector sef al I.S.U. „Basarab I” judetul Dambovita, a organizat si condus mai multe deplasari in Marea Britanie si Germania, obligandu-i pe unii dintre subordonati sa contribuie cu bani personali la cheltuielile sale de deplasare, in conditiile in care cheltuielile i-au fost decontate, potrivit legii.

De asemenea, la datele de 5 si 6 februarie 2009, acesta a incercat sa determine cinci martori, care urmau sa fie audiati in dosarul sau, sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului.

Prin faptele sale, Coneliu Disconita a creat in dauna subordonatilor sai, a I.G.S.U. si a Fondului de Ajutor Social al ISU un prejudiciu total in valoare de 415.025,96 lei, 24.028 euro si 7.605 lire sterline.

In vederea recuperarii prejudiciului, s-a dispus masura sechestrului asigurator pe bunurile imobile ale lui Diaconita.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.

Publicat: 30 Martie 2009 9am

Politicieni cu greutate in insectarul lui Popoviciu

Scandalul de la „Doi si-un sfert“ devoaleaza o lunga lista de politicieni care au contribuit, intr-un fel sau altul, la ridicarea imperiului economic al lui Puiu Popoviciu. Numele lui Traian Basescu a aparut de doua ori in povestea Popoviciu - DGIPI: o data ca primar si a doua oara in afirmatia unui inculpat consemnata de DNA.

Potrivit Cotidianul, Crin Antonescu, Radu Vasile, Alexandru Athanasiu, Decebal Traian Remes si Laszlo Borbely au semnat, in 1999, hotarari de guvern in urma carora Strandul Tineretului a ajuns pe mainile lui Puiu Popoviciu, unde acesta a vrut sa dezvolte un proiect imobiliar. Traian Basescu si Adriean Videanu au aprobat si au pus in opera, ca primari generali ai Capitalei, realizarea pe bani publici a aleilor si utilitatilor la proiectul imobiliar Baneasa. Calin Popescu Tariceanu, Tudor Chiuariu, Zsolt Nagy si Varujan Vosganian au semnat hotarari de guvern pentru facilitarea unui alt proiect imobiliar in care e implicat Puiu Popoviciu alaturi de Posta Romana. Tariceanu a si primit, de la Popoviciu, un teren pentru firma sa de importuri auto.

Basescu "l-a scos basma curata" pe Popovicioiu

In cadrului unei emisiuni de la Realitatea TV, care i-a avut drept invitati pe George Becali si Corneliu Vadim Tudor, s-a afirmat ca presedintele Traian Basescu, pe vremea cand era primar al Capitalei, "l-a scos basma curata" pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu. "Intr-o nota scrisa de mana de colonel in rezerva SRI Florea Spirea, fost consilier ministerial PRM se spune: 'Domnule presedinte, Traian Basescu a primit drept spaga de la Puiu Popoviciu un teren in suprafata de 1,55 ha, la Baneasa'. Proba e ca el a dat aprobarea Planului de Urbanism Zonal pentru Puiu Popovici pe cand era primar si ulterior, afacerea a fost succedata de succesorul lui Basescu la Primarie, Adriean Videanu, si de Vladimir Sommer, fost director la RAPPS. Basescu l-a scos basma curata pe Puiu Popoviciu. El a uitat, si acum vrea sa loveasca imprastiat in Tariceanu, Geoana, si sa-si instaleze el un sef la unitatea militara Doi si-un sfert", a declarat liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, in cadrul emisiunii amintite.

Presedintele Traian Basescu nu a fost niciodata la sediul companiei omului de afaceri Gabriel Popoviciu si respinge orice incercare de a fi asociat cu acte ilegale, precizeaza purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.

"Presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu a fost niciodata la sediul companiei omului de afaceri invocat in emisiunile Realitatea TV. Fostul primar general Traian Basescu sau Primaria Capitalei nu au avut nicio legatura cu transferul de proprietate sau cu intabularea terenului. In acest context, presedintele Romaniei respinge orice incercare de a fi asociat cu acte ilegale", se arata intr-un comunicat remis presei de purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.

Administratia Prezidentiala indeamna Realitatea TV sa solicite probe pentru afirmatii de natura a leza imaginea publica a sefului statului sau a oricarei alte persoane, se precizeaza in comunicat.

La Popovicioiu fac coada sa intre Basescu si Tariceanu

Potrivit referatului intocmit de procurorii DNA, fostul sef al DGIPI Cornel Serban a incercat sa-l ajute pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu sa scape de acuzatiile din dosarul Baneasa, spunand ca acesta este "extrem de important" si ca la el fac coada sa intre Basescu si Tariceanu. Fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, potrivit documentului citat, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.

Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu".

Referatul procurorilor cu propunerea de arestare a politistilor de la serviciile secrete si a lui Puiu Popoviciu arata ca ascensiunea lui Cornel Serban in fruntea DGIPI s-a bazat pe favorurile prestate de acesta pentru omul de afaceri si pentru un diplomat.

Scandalul "Doi s`un sfert" atinge si Ministerul de Externe

Consulul romaniei la Milano, Tiberiu Dinu, va fi pus sub acuzare de procurorii anticoruptie pentru ca ar fi folosit informatii clasificate fara autorizatie si in scop personal, sustin surse judiciare. Concret, diplomatul roman i-a cerut fostului sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel serban liste de convorbiri telefonice pe care voia sa le foloseasca pentru a-l inlatura pe unul dintre angajatii consulatului si pentru a-l ajuta pe cumnatul sau, ministrul Sanatatii, Ion Bazac.

In acest scandal mai este vehiculat numele unui diplomat roman din Italia, Mihai Mandroc, care ar fi intervenit pentru musamalizarea dosarului penal care il viza pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, dupa cum transmite Romania Libera.

Chilipir pentru miliardar

Potrivit DNA, fostul rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, Niculae Alecu, a facilitat trecerea unui teren de 224 de hectare din domeniul public al statului in proprietatea omului de afaceri Gabriel Popoviciu, la pretul de 1 dolar/mp.

Alecu, in calitate de rector, in perioada 2000-2003, a facut posibila aducerea unui teren de 224 ha apartinand domeniului public al statului, ca aport in natura la capitalul social la SC Baneasa Investements Baneasa S.A., societate controlata de Aurel Gabriel Popoviciu, potrivit DNA care citeaza ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, intocmita de procurori.

Procurorii sustin ca terenul "a fost in mod vadit subevaluat", deoarece, in momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Baneasa Investements Baneasa S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, in timp ce valoarea de piata de la acea data era de aproximativ 150 euro/mp, informeaza NewsIn.

Procurorii mai arata faptul ca, in conditiile in care terenul respectiv se afla in proprietatea publica a statului, conform legii, nu putea sa faca obiectul vreunei tranzactii. De asemenea, DNA sustine, in comunicat, ca fostul rector a actionat impreuna cu alte persoane din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti (U.S.A.M.V.), "beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu Gabriel Aurel, in baza unui contract incheiat cu incalcarea prevederilor legale".

DNA precizeaza ca terenul se situeaza in partea de nord a orasului Bucuresti, se invecineaza cu DN1 Bucuresti-Ploiesti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru si sediile unor importante societati comerciale.

Stenograma unei intalniri intre Cornel Serban si denuntatorul sau, Ion Motoc

Gardianul publica transcriptul unei inregistrari facute in octombrie 2008, in biroul comisarului-sef Cornel Ilie Serban, care pe atunci era seful Protectiei Interne din DGIPI. In inregistrare apar Serban si Ion Motoc, ofiter de politie judiciara detasat la DNA. Cateva luni mai tarziu, mai exact pe 16 decembrie, Motoc avea sa-i denunte pe Cornel Serban si pe Petre Pitcovici, seful Diviziunii Operatiuni din DGA, ca fac presiuni asupra lui pentru a-l influenta pe procurorul Marin Nicolae sa dea o solutie de neincepere a urmaririi penale in dosarul rectorului Nicolae Ioan Alecu si al omului de afaceri Gabriel “Puiu” Popoviciu

Publicat: astazi 9am