Cum sa dai atatia bani pentru ziare in cutia postala?
O fi cel mai bogat sector, dar cu siguranta 1 milion de euro putea fi investit in ceva mai bun, in Parcul Herastrau, in reabitarea termica a blocurilor, etc.
Chiar nu se poate face ceva corect in tara asta?
vineri, 15 mai 2009
Chiliman le-a dat de scris pedeliştilor, pe bani de la Primărie
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Mai 2009 | Alexandru Cristorian
O fi în sectorul 1 singura primărie din Capitală rămasă pe mîna PNL, dar asta nu înseamnă că de acolo nu mănîncă şi alte partide. Spre exemplu, anul trecut, primarul Chiliman s-a gîndit că e bine să-i ţină pe locuitorii din sector perfect informaţi şi le-a turnat în cutiile poştale cîte un buletin informativ, lunar, plus zece numere ale revistei Vocea Primăriei. Sau cel puţin ăsta era planul, că n-am apucat să-i întrebăm pe toţi dacă au primit sau nu materialele.
Tipărirea publicaţiilor a costat Primăria aproape un milion de euroi, bani plătiţi de cititorii sectorului 1, normal.
Mai exact, pentru tipărirea celor două publicaţii, Chiliman a organizat două licitaţii. La prima, pentru Vocea Primăriei, în valoare de 398.000 RON, a participat o singură firmă, Coza Advertising SRL. Care, surpriză, a şi cîştigat. La cea de a doua licitaţie, în valoarede 779.500 de euro, sau prezentat două firme, iar cîştigătoare a fost aceeaşi Coza Advertising.
Acum, în jurul acestor contracte există cîteva probleme. În primul rînd, să dai un milion de euroi pentru a-i informa pe cetăţeni despre ce faci, adică despre faptul că cheltuieşti un milion de euroi pentru a-i informa, e puţin cam mult. Mai ales dacă pui la socoteală că e vorba de un contract de tipărire, iar societatea care a cîştigat nu e tipografie, ci firmă de publicitate, în al cărei portofoliu se regăseşte, pe lîngă logo-ul Primăriei sectorului 1, executat tot la cererea lui Chiliman, eticheta unei pungi cu pulpe de pui. Şi atît. E drept, nici nu a prea avut cînd să îşi creeze un portofoliu prea mare, din moment ce firma e înfiinţată în 2005, fiind doar una dintre cele zece în care un nene pe nume Alexandru Copaci deţine părţi sociale. Deci, clar, nu are omul timp să se ocupe prea mult de ea. La alte patru însă, Copaci are un ajutor în prietenul Alexandru Bogdan Almaşi, consilier local din Vîlcea şi membru PDL, component al echipei ce i s-a opus Elenei, actuala candidată independentă pentru Bruxelles, la alegerile de la tineretul democrat liberal.
O fi în sectorul 1 singura primărie din Capitală rămasă pe mîna PNL, dar asta nu înseamnă că de acolo nu mănîncă şi alte partide. Spre exemplu, anul trecut, primarul Chiliman s-a gîndit că e bine să-i ţină pe locuitorii din sector perfect informaţi şi le-a turnat în cutiile poştale cîte un buletin informativ, lunar, plus zece numere ale revistei Vocea Primăriei. Sau cel puţin ăsta era planul, că n-am apucat să-i întrebăm pe toţi dacă au primit sau nu materialele.
Tipărirea publicaţiilor a costat Primăria aproape un milion de euroi, bani plătiţi de cititorii sectorului 1, normal.
Mai exact, pentru tipărirea celor două publicaţii, Chiliman a organizat două licitaţii. La prima, pentru Vocea Primăriei, în valoare de 398.000 RON, a participat o singură firmă, Coza Advertising SRL. Care, surpriză, a şi cîştigat. La cea de a doua licitaţie, în valoarede 779.500 de euro, sau prezentat două firme, iar cîştigătoare a fost aceeaşi Coza Advertising.
Acum, în jurul acestor contracte există cîteva probleme. În primul rînd, să dai un milion de euroi pentru a-i informa pe cetăţeni despre ce faci, adică despre faptul că cheltuieşti un milion de euroi pentru a-i informa, e puţin cam mult. Mai ales dacă pui la socoteală că e vorba de un contract de tipărire, iar societatea care a cîştigat nu e tipografie, ci firmă de publicitate, în al cărei portofoliu se regăseşte, pe lîngă logo-ul Primăriei sectorului 1, executat tot la cererea lui Chiliman, eticheta unei pungi cu pulpe de pui. Şi atît. E drept, nici nu a prea avut cînd să îşi creeze un portofoliu prea mare, din moment ce firma e înfiinţată în 2005, fiind doar una dintre cele zece în care un nene pe nume Alexandru Copaci deţine părţi sociale. Deci, clar, nu are omul timp să se ocupe prea mult de ea. La alte patru însă, Copaci are un ajutor în prietenul Alexandru Bogdan Almaşi, consilier local din Vîlcea şi membru PDL, component al echipei ce i s-a opus Elenei, actuala candidată independentă pentru Bruxelles, la alegerile de la tineretul democrat liberal.
Culmea vinului!
Cine nu ar bea un pahar de vin rosu?
Da cand vine de la Ministerul de Interne e mai dulce. O fi si alt vin de Vrancia dulce dar te duce exact la zdup. Ca asa vrea sefu!
Nu ma doare faptul ca ii controleaza, e de rau cand o face in interes personal.
Da cand vine de la Ministerul de Interne e mai dulce. O fi si alt vin de Vrancia dulce dar te duce exact la zdup. Ca asa vrea sefu!
Nu ma doare faptul ca ii controleaza, e de rau cand o face in interes personal.
Poliţiştii au ridicat în grad vinul ministrului Nica
14 Mai 2009 George Lacatus
Cotidianul
La trei săptămâni după ce Dan Nica a devenit ministru de Interne, Poliţia a efectuat cea mai mare razie printre producătorii de vin falsificat din Vrancea, judeţ în care familia ministrului are o firmă de vinificaţie.
Aproape două milioane de litri de alcool au confiscat poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, în judeţul Vrancea, unde ministrul de Interne are o fabrică de vin, o mică afacere de familie. Mai exact, 1.322.000 de litri de vin, 405.000 litri de băuturi de fermentaţie liniştită şi 11.000 de litri de băuturi tip Florio şi Bitter Fernet susceptibile de a fi contrafăcute. 52 de puncte de lucru au fost luate la puricat şi au fost întocmite 16 dosare penale pentru evaziune fiscală şi falsificare sau substituire de vinuri ori alte băuturi.
Acţiunea s-a desfăşurat în zilele de 12 şi 13 martie 2009, la doar trei săptămâni de la instalarea lui Dan Nica în postul de ministru de Interne.
În judeţul Vrancea, unde a avut loc această acţiune fără precedent, în localitatea Panciu, ministrul de Interne, Dan Nica, are o mică fabrică de îmbuteliat vinuri. Firma se cheamă SC Viticom SRL, iar Nica deţine 40% din acţiuni, tatăl său, Vasile Nica, are 26% din societate, iar restul acţiunilor sunt deţinute de un bun prieten al şefului de la Interne, Adrian Clement. Razia i-a şifonat rău de tot pe o parte dintre competitorii pe piaţa vinului ai ministrului Nica. El ne-a declarat că nu are nici o legătură cu această acţiune. „Nu am comandat eu această acţiune, ci Poliţia Română are un plan de acţiuni complex privind combaterea infractorilor din industria vinului. Precizez că o astfel de acţiune a mai avut loc, ulterior, în încă două judeţe, Prahova şi Constanţa. Deci nu a fost o acţiune singulară la Vrancea. Menţionez că şi fabrica mea a fost controlată de către poliţişti”, a declarat pentru Cotidianul ministrul de Interne, Dan Nica.
Amploarea acţiunii a reuşit să-i impresioneze chiar şi pe poliţiştii vrânceni. „Totul a fost pus la cale şi desfăşurat de către colegii noştri de la IGPR. Un astfel de control nu a mai fost la noi în judeţ”, ne-a spus comisarul-şef de poliţie Apostol Mariana, purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea. Controlul a fost condus de către comisarul-şef Dan Bucur, directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, el fiind ajutat de către colegii săi de la Garda Financiară şi de la Inspecţia de Stat pentru Controlul Vini-Viticol.
Fabrica de vinuri din Panciu îi rotunjeşte destul de bine veniturile ministrului de Interne. Potrivit propriei declaraţii de avere, el a încasat în 2008 dividende în valoare de 15.110 lei, iar în 2007, dividende în valoare de 11.414 de lei. În 2007, firma familiei Nica a avut o cifră de afaceri de aproape 442.000 de lei, iar în 2006, de aproape 273.000 de lei.
În urma acţiunii, uneia dintre firmele controlate i-a fost pus sechestru pe 200.000 de litri de vin îmbuteliat, pentru motivul că nu a avut autorizaţie de antrepozit fiscal şi nu a putut arăta poliţiştilor şi inspectorilor de la Garda Financiară documentele de provenienţă pentru strugurii din care a fost făcut vinul. La o altă firmă a fost indisponibilizată cantitatea de 11.500 de litri de vin „din sortimentul vândut anterior”, acuzaţia fiind aceea de falsificare de vinuri. Alte societăţi comerciale au fost amendate deoarece nu au respectat normele cu privire la îmbuteliere şi etichetare, nefiind precizată denumirea categoriei de vin comercializate.
Cotidianul
La trei săptămâni după ce Dan Nica a devenit ministru de Interne, Poliţia a efectuat cea mai mare razie printre producătorii de vin falsificat din Vrancea, judeţ în care familia ministrului are o firmă de vinificaţie.
Aproape două milioane de litri de alcool au confiscat poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, în judeţul Vrancea, unde ministrul de Interne are o fabrică de vin, o mică afacere de familie. Mai exact, 1.322.000 de litri de vin, 405.000 litri de băuturi de fermentaţie liniştită şi 11.000 de litri de băuturi tip Florio şi Bitter Fernet susceptibile de a fi contrafăcute. 52 de puncte de lucru au fost luate la puricat şi au fost întocmite 16 dosare penale pentru evaziune fiscală şi falsificare sau substituire de vinuri ori alte băuturi.
Acţiunea s-a desfăşurat în zilele de 12 şi 13 martie 2009, la doar trei săptămâni de la instalarea lui Dan Nica în postul de ministru de Interne.
În judeţul Vrancea, unde a avut loc această acţiune fără precedent, în localitatea Panciu, ministrul de Interne, Dan Nica, are o mică fabrică de îmbuteliat vinuri. Firma se cheamă SC Viticom SRL, iar Nica deţine 40% din acţiuni, tatăl său, Vasile Nica, are 26% din societate, iar restul acţiunilor sunt deţinute de un bun prieten al şefului de la Interne, Adrian Clement. Razia i-a şifonat rău de tot pe o parte dintre competitorii pe piaţa vinului ai ministrului Nica. El ne-a declarat că nu are nici o legătură cu această acţiune. „Nu am comandat eu această acţiune, ci Poliţia Română are un plan de acţiuni complex privind combaterea infractorilor din industria vinului. Precizez că o astfel de acţiune a mai avut loc, ulterior, în încă două judeţe, Prahova şi Constanţa. Deci nu a fost o acţiune singulară la Vrancea. Menţionez că şi fabrica mea a fost controlată de către poliţişti”, a declarat pentru Cotidianul ministrul de Interne, Dan Nica.
Amploarea acţiunii a reuşit să-i impresioneze chiar şi pe poliţiştii vrânceni. „Totul a fost pus la cale şi desfăşurat de către colegii noştri de la IGPR. Un astfel de control nu a mai fost la noi în judeţ”, ne-a spus comisarul-şef de poliţie Apostol Mariana, purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea. Controlul a fost condus de către comisarul-şef Dan Bucur, directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, el fiind ajutat de către colegii săi de la Garda Financiară şi de la Inspecţia de Stat pentru Controlul Vini-Viticol.
Fabrica de vinuri din Panciu îi rotunjeşte destul de bine veniturile ministrului de Interne. Potrivit propriei declaraţii de avere, el a încasat în 2008 dividende în valoare de 15.110 lei, iar în 2007, dividende în valoare de 11.414 de lei. În 2007, firma familiei Nica a avut o cifră de afaceri de aproape 442.000 de lei, iar în 2006, de aproape 273.000 de lei.
În urma acţiunii, uneia dintre firmele controlate i-a fost pus sechestru pe 200.000 de litri de vin îmbuteliat, pentru motivul că nu a avut autorizaţie de antrepozit fiscal şi nu a putut arăta poliţiştilor şi inspectorilor de la Garda Financiară documentele de provenienţă pentru strugurii din care a fost făcut vinul. La o altă firmă a fost indisponibilizată cantitatea de 11.500 de litri de vin „din sortimentul vândut anterior”, acuzaţia fiind aceea de falsificare de vinuri. Alte societăţi comerciale au fost amendate deoarece nu au respectat normele cu privire la îmbuteliere şi etichetare, nefiind precizată denumirea categoriei de vin comercializate.
joi, 14 mai 2009
Ce bine sa ai parinti bine pusi!
Daca ai parinti cu cap si un pic de noroc si mai ales sa te iubeasca(pentru ca uni nu-si iubesc copii), poti avea o cariera de vis si o viata de print.
Acum depinde si de ajutorul divin.
Dar in Romania conteaza sa ai spate, asa ca ai grija de spatele tau!!!
Acum depinde si de ajutorul divin.
Dar in Romania conteaza sa ai spate, asa ca ai grija de spatele tau!!!
Securistul lui Băsescu şi-a urcat fiica pe listele PDL
13 Mai 2009 Diana Lazar, Adriana Dutulescu
Cotidianul
Marin Antonescu, despre care Petre Roman spune că Băsescu îl recomanda ca fiind „superiorul pe linie profesională de la Anvers“, i-a rezervat fiicei sale un loc eligibil la Bruxelles.
13 Mai 2009
Moda fiicelor aspirante la un fotoliu de eurodeputat a prins bine în Partidul Democrat-Liberal. Oana Antonescu, fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles şi posesor de certificat de poliţie politică de la CNSAS, se regăseşte pe locul 10, considerat eligibil, pe lista PDL pentru alegerile din 7 iunie. Anonimă pe plan politic, dar cu un CV impresionant, Oana Antonescu îi datorează ascensiunea în partid tatălui şi relaţiei acestuia cu preşedintele Traian Băsescu.
Marin Antonescu, devenit între timp vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi al organizaţiei judeţene a PDL, a declarat pentru Cotidianul că poziţionarea fiicei sale pe lista partidului a fost „matematică pură”, dar nu neagă faptul că numele de familie a ajutat-o să ajungă aici.
„Ea (n.red.-Oana Antonescu) şi-a depus CV-ul la organizaţie şi intenţia de a candida şi a fost votată în unanimitate de colegi.
Publicitate
Eu n-am avut drept de vot pentru că eram în conflict de interese. Dar a fost matematică pură, pentru că s-a decis la centru că filialele în ordinea procentelor obţinute la alegerile trecute au avut dreptul să-şi impună candidaţii. Noi, la Dâmboviţa, l-am susţinut pe locul unu pe domnul Stolojan, dar apoi el a fost propus de centru, aşa că ne-a revenit locul 10, pentru că suntem filiala pe locul şase pe euroregiuni. A mai intenţionat să candideze un coleg, dar şi-a retras candidatura”, povesteşte Antonescu. Acesta susţine că fiica sa a reuşit să-şi convingă colegii de partid s-o susţină, pentru că „a mers cu ei în toate campaniile, s-a implicat şi a mai candidat o dată în 2007, pe locul 25”.
„Oana îşi doreşte să candideze, nu a forţat-o nimeni. Nu ştiu dacă funcţia mea a contat, probabil că da, probabil că nu. Unii pot să creadă că da, dar vă recomand să vă uitaţi pe CV-ul ei ca să vă convingeţi că merită. Legat de faptul că e necunoscută, ea e poate singura necunoscută de pe loc eligibil, că aşa sunt mulţi. Fatalmente se întâmplă aşa, pentru că ajung să fie cunoscuţi doar cei de la centru”, comentează Antonescu.
Întrebat în ce relaţii se mai află cu preşedintele Băsescu, Marin Antonescu spune că nu s-au văzut şi nu au vorbit de mai bine de opt ani. „Pentru mine e deja istorie ce s-a întâmplat acum 30 de ani. Nu am mai avut de ce să-l caut pe domnul preşedinte, dânsul este preşedintele tuturor românilor, nu ne-am mai intersectat”, adaugă Antonescu. În legătură cu candidatura fiicei sale, liderul PDL spune că şeful statului nu a fost informat: „Poate şi-a dat seama după nume că e ea”.
Oana Antonescu a declarat pentru Cotidianul că activitatea din filială a fost singurul atu: „Consider că activitatea mea în judeţul Dâmboviţa a fost cea care i-a convins pe colegii mei să mă voteze. Nu ştiu dacă am fost favorizată sau nu, dar eu zic că, dacă influenţa tatălui meu ar fi contat, ar fi contat şi în 2007, când am candidat la europarlamentare şi nu am prins un loc eligibil. Cred că am ceva de spus şi o să demonstrez asta şi cred că am avut şi o şansă în plus, datorită scorului organizaţiei Dâmboviţa“.
Potrivit volumului „Ascensiunea lui Traian Băsescu”, semnat de istoricul Marius Oprea şi publicat în fragmente în 2008 de „Observator Cultural”, Marin Antonescu „era cel care coordona, ca şef de serviciu, spionajul în Belgia, cel de-al doilea securist care se afla înainte de 1989 cu misiune la Bruxelles, practic, şeful sub acoperire al rezidenţei Securităţii de aici”. Antonescu nu a negat niciodată că l-a cunoscut pe Băsescu în acea perioadă, când actualul şef al statului lucra la Navrom. „L-am cunoscut când am avut nişte incidente legate de carnetele unor marinari care plecau pe mare şi până la întoarcere le expira viza. Cel care le-a prelungit vizele, în calitate de consul, eram eu. A venit cu sacoşa de carnete de marinari şi cu tabelul aferent. Eu am spus că vin eu la Anvers. Ne-am dus pe vas, am mâncat o friptură, am pus vizele”, declara Antonescu, citat în volumul lui Marius Oprea. În acelaşi document, Antonescu susţine că Traian Băsescu bănuia că el era securist, pentru că „e băiat deştept şi cred că i-a trecut prin cap”, dar a negat totodată că actualul şef al statului ar fi avut o misiune sub acoperire. „Dacă ar fi avut, eu aş fi ştiut.” După Revoluţie, cei doi au păstrat legătura. Antonescu a devenit prefect de Dâmboviţa în 1993, după scindarea FSN-ului, iar în 1996 s-a înscris în PD la recomandarea lui Băsescu către Petre Roman. Din povestirile fostului premier reiese că actualul şef al statului ar fi spus despre Antonescu că e „superiorul pe linie profesională de la Anvers”. Ulterior, Băsescu a negat sintagma, declarând că „memoria îi joacă feste fostului prim-ministru Roman”.
Oana Antonescu, un CV consistent şi zero avere
Candidata PDL la alegerile europarlamentare se laudă în CV cu o serie de diplome şi certificate obţinute la universităţi de prestigiu din Europa şi, paralel, cu o experienţă vastă care nu i-a adus împliniri materiale. Oana Antonescu are 30 de ani şi a absolvit dreptul la Universitatea Titulescu din Bucureşti, a făcut studii postuniversitare la SNSPA şi Institutul Diplomatic Român, a câştigat o bursă pentru studii europene la Universitatea din Birmingham şi a primit certificate de engleză pentru afaceri de la Universitatea Cambridge. A lucrat ca avocat asociat la două firme de avocatură, a fost consilier la Cancelaria primului-ministru în Cabinetul Tăriceanu I în perioada 2005-2007, iar în prezent este asistent la cabinetul europarlamentarului Rareş Niculescu. Potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul BEC, Oana Antonescu a câştigat anul trecut din activitatea de la cabinetul eurodeputatului 32.000 de euro. Nu are alte venituri, datorii sau proprietăţi.
Cotidianul
Marin Antonescu, despre care Petre Roman spune că Băsescu îl recomanda ca fiind „superiorul pe linie profesională de la Anvers“, i-a rezervat fiicei sale un loc eligibil la Bruxelles.
13 Mai 2009
Moda fiicelor aspirante la un fotoliu de eurodeputat a prins bine în Partidul Democrat-Liberal. Oana Antonescu, fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles şi posesor de certificat de poliţie politică de la CNSAS, se regăseşte pe locul 10, considerat eligibil, pe lista PDL pentru alegerile din 7 iunie. Anonimă pe plan politic, dar cu un CV impresionant, Oana Antonescu îi datorează ascensiunea în partid tatălui şi relaţiei acestuia cu preşedintele Traian Băsescu.
Marin Antonescu, devenit între timp vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi al organizaţiei judeţene a PDL, a declarat pentru Cotidianul că poziţionarea fiicei sale pe lista partidului a fost „matematică pură”, dar nu neagă faptul că numele de familie a ajutat-o să ajungă aici.
„Ea (n.red.-Oana Antonescu) şi-a depus CV-ul la organizaţie şi intenţia de a candida şi a fost votată în unanimitate de colegi.
Publicitate
Eu n-am avut drept de vot pentru că eram în conflict de interese. Dar a fost matematică pură, pentru că s-a decis la centru că filialele în ordinea procentelor obţinute la alegerile trecute au avut dreptul să-şi impună candidaţii. Noi, la Dâmboviţa, l-am susţinut pe locul unu pe domnul Stolojan, dar apoi el a fost propus de centru, aşa că ne-a revenit locul 10, pentru că suntem filiala pe locul şase pe euroregiuni. A mai intenţionat să candideze un coleg, dar şi-a retras candidatura”, povesteşte Antonescu. Acesta susţine că fiica sa a reuşit să-şi convingă colegii de partid s-o susţină, pentru că „a mers cu ei în toate campaniile, s-a implicat şi a mai candidat o dată în 2007, pe locul 25”.
„Oana îşi doreşte să candideze, nu a forţat-o nimeni. Nu ştiu dacă funcţia mea a contat, probabil că da, probabil că nu. Unii pot să creadă că da, dar vă recomand să vă uitaţi pe CV-ul ei ca să vă convingeţi că merită. Legat de faptul că e necunoscută, ea e poate singura necunoscută de pe loc eligibil, că aşa sunt mulţi. Fatalmente se întâmplă aşa, pentru că ajung să fie cunoscuţi doar cei de la centru”, comentează Antonescu.
Întrebat în ce relaţii se mai află cu preşedintele Băsescu, Marin Antonescu spune că nu s-au văzut şi nu au vorbit de mai bine de opt ani. „Pentru mine e deja istorie ce s-a întâmplat acum 30 de ani. Nu am mai avut de ce să-l caut pe domnul preşedinte, dânsul este preşedintele tuturor românilor, nu ne-am mai intersectat”, adaugă Antonescu. În legătură cu candidatura fiicei sale, liderul PDL spune că şeful statului nu a fost informat: „Poate şi-a dat seama după nume că e ea”.
Oana Antonescu a declarat pentru Cotidianul că activitatea din filială a fost singurul atu: „Consider că activitatea mea în judeţul Dâmboviţa a fost cea care i-a convins pe colegii mei să mă voteze. Nu ştiu dacă am fost favorizată sau nu, dar eu zic că, dacă influenţa tatălui meu ar fi contat, ar fi contat şi în 2007, când am candidat la europarlamentare şi nu am prins un loc eligibil. Cred că am ceva de spus şi o să demonstrez asta şi cred că am avut şi o şansă în plus, datorită scorului organizaţiei Dâmboviţa“.
Potrivit volumului „Ascensiunea lui Traian Băsescu”, semnat de istoricul Marius Oprea şi publicat în fragmente în 2008 de „Observator Cultural”, Marin Antonescu „era cel care coordona, ca şef de serviciu, spionajul în Belgia, cel de-al doilea securist care se afla înainte de 1989 cu misiune la Bruxelles, practic, şeful sub acoperire al rezidenţei Securităţii de aici”. Antonescu nu a negat niciodată că l-a cunoscut pe Băsescu în acea perioadă, când actualul şef al statului lucra la Navrom. „L-am cunoscut când am avut nişte incidente legate de carnetele unor marinari care plecau pe mare şi până la întoarcere le expira viza. Cel care le-a prelungit vizele, în calitate de consul, eram eu. A venit cu sacoşa de carnete de marinari şi cu tabelul aferent. Eu am spus că vin eu la Anvers. Ne-am dus pe vas, am mâncat o friptură, am pus vizele”, declara Antonescu, citat în volumul lui Marius Oprea. În acelaşi document, Antonescu susţine că Traian Băsescu bănuia că el era securist, pentru că „e băiat deştept şi cred că i-a trecut prin cap”, dar a negat totodată că actualul şef al statului ar fi avut o misiune sub acoperire. „Dacă ar fi avut, eu aş fi ştiut.” După Revoluţie, cei doi au păstrat legătura. Antonescu a devenit prefect de Dâmboviţa în 1993, după scindarea FSN-ului, iar în 1996 s-a înscris în PD la recomandarea lui Băsescu către Petre Roman. Din povestirile fostului premier reiese că actualul şef al statului ar fi spus despre Antonescu că e „superiorul pe linie profesională de la Anvers”. Ulterior, Băsescu a negat sintagma, declarând că „memoria îi joacă feste fostului prim-ministru Roman”.
Oana Antonescu, un CV consistent şi zero avere
Candidata PDL la alegerile europarlamentare se laudă în CV cu o serie de diplome şi certificate obţinute la universităţi de prestigiu din Europa şi, paralel, cu o experienţă vastă care nu i-a adus împliniri materiale. Oana Antonescu are 30 de ani şi a absolvit dreptul la Universitatea Titulescu din Bucureşti, a făcut studii postuniversitare la SNSPA şi Institutul Diplomatic Român, a câştigat o bursă pentru studii europene la Universitatea din Birmingham şi a primit certificate de engleză pentru afaceri de la Universitatea Cambridge. A lucrat ca avocat asociat la două firme de avocatură, a fost consilier la Cancelaria primului-ministru în Cabinetul Tăriceanu I în perioada 2005-2007, iar în prezent este asistent la cabinetul europarlamentarului Rareş Niculescu. Potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul BEC, Oana Antonescu a câştigat anul trecut din activitatea de la cabinetul eurodeputatului 32.000 de euro. Nu are alte venituri, datorii sau proprietăţi.
'Armata si Iliescu au salvat Securitatea'
DE CE NU AJUNG DOSARELE REVOLUTIEI LA CEDO
"Armata si Iliescu au salvat Securitatea"
Ondine Ghergut, Laura Toma
Joi, 14 Mai 2009
Romania Libera
Romania risca sa fie sanctionata deoarece Ministerul Afacerilor Externe nu a trimis la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) probele masacrului care a avut loc in decembrie 1989, sustin revolutionarii de la Asociatia "21 Decembrie 1989". Ministerul, prin agentul guvernamental Razvan Horatiu Radu, afirma ca a trimis prin posta anexele cu probele din dosar, fapt contrazis de CEDO printr-o adresa oficiala.
MAE trebuia sa trimita Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin agentul guvernamental Razvan Horatiu Radu, observatiile sale si copiile integrale ale dosarelor 97/P/1996 si 158/P1990 (dosarele Revolutiei) pana la termenul-limita de 26 februarie 2009, sustin revolutionarii. Radu sustine ca a trimis observatiile prin fax, iar prin posta circa 1.000 de pagini din dosare, respectand "integral cerintele si termenele instantei europene". Aceste sustineri sunt insa contrazise de Doru Maries si Sorin Iliesiu, reprezentantii revolutionarilor. "La CEDO nu au fost trimise dosarele Revolutiei. Este adevarat ca Razvan Radu i-a cerut procurorului general, Laura Codruta Kovesi, prin adresa oficiala, copiile integrale ale dosarelor – peste 1.000.000 de file –, precizand in scris ca este o solicitare expresa a CEDO, dar a trimis la instanta europeana doar opisele, declaratiile mele si ale unui coleg revolutionar fara alte probe", spune Maries.
Afirmatiile lui Maries sunt sustinute de un raspuns oficial al CEDO din data de 27 aprilie 2009, potrivit caruia Guvernul Romaniei nu a trimis anexele cerute la instanta europeana (vezi facsimil).
Actele nu ar fi fost trimise la CEDO deoarece guvernantii "vor sa ascunda probele masacrului din decembrie 1989, ceea ce dovedeste inca o data ca asa-zisa justitie din Romania este aservita criminalilor", sustin Maries si Iliesiu. Printre probele "ascunse" s-ar afla si un jurnal de lupta al Armatei, care ar demonstra "conservarea puterii comunistilor si securistilor". In paginile jurnalului, la data de 25 decembrie 1989, ora 21.15, este consemnat un ordin al Consiliului National al Frontului Salvarii Nationale transmis Armatei, in care se preciza: "Toti activistii de partid (adica ai PCR – n.r.) raman in functiile actuale si isi continua munca de educatie si cultura a Armatei (...)
Activistii neincadrati in urma alegerilor vor fi numiti in functie pe linie de comanda sau in cadrul aparatului consiliului politic (...) Cotizatia de partid, UTC si Sindicat se strange si se preda in conturile de pana acum". Aceste hotarari ar fi fost valabile si pentru institutiile civile. In aceste jurnale ar exista "probe despre modul in care CN-FSN, condus de Ion Iliescu, a conservat si apoi a reactivat structurile represive ale statului comunist". Potrivit lui Maries, "Armata si Iliescu s-au salvat pe ei, au salvat PCR-ul, au salvat Securitatea, iar acum ei ne conduc si tot ei blocheaza justitia".
Revolutionarii au reclamat la CEDO faptul ca Parchetul nu a finalizat in termene rezonabile dosarele Revolutiei din decembrie 1989, cand au fost ucisi peste 1.200 de oameni, iar 4.800 au fost raniti. Instanta europeana a decis judecarea cu prioritate a acestei plangeri. Deoarece statul roman nu a trimis dosarele la CEDO, revolutionarii picheteaza astazi, incepand cu ora 11.00, sediului MAE de pe strada Aleea Alexandru din Bucuresti.
"Armata si Iliescu au salvat Securitatea"
Ondine Ghergut, Laura Toma
Joi, 14 Mai 2009
Romania Libera
Romania risca sa fie sanctionata deoarece Ministerul Afacerilor Externe nu a trimis la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) probele masacrului care a avut loc in decembrie 1989, sustin revolutionarii de la Asociatia "21 Decembrie 1989". Ministerul, prin agentul guvernamental Razvan Horatiu Radu, afirma ca a trimis prin posta anexele cu probele din dosar, fapt contrazis de CEDO printr-o adresa oficiala.
MAE trebuia sa trimita Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin agentul guvernamental Razvan Horatiu Radu, observatiile sale si copiile integrale ale dosarelor 97/P/1996 si 158/P1990 (dosarele Revolutiei) pana la termenul-limita de 26 februarie 2009, sustin revolutionarii. Radu sustine ca a trimis observatiile prin fax, iar prin posta circa 1.000 de pagini din dosare, respectand "integral cerintele si termenele instantei europene". Aceste sustineri sunt insa contrazise de Doru Maries si Sorin Iliesiu, reprezentantii revolutionarilor. "La CEDO nu au fost trimise dosarele Revolutiei. Este adevarat ca Razvan Radu i-a cerut procurorului general, Laura Codruta Kovesi, prin adresa oficiala, copiile integrale ale dosarelor – peste 1.000.000 de file –, precizand in scris ca este o solicitare expresa a CEDO, dar a trimis la instanta europeana doar opisele, declaratiile mele si ale unui coleg revolutionar fara alte probe", spune Maries.
Afirmatiile lui Maries sunt sustinute de un raspuns oficial al CEDO din data de 27 aprilie 2009, potrivit caruia Guvernul Romaniei nu a trimis anexele cerute la instanta europeana (vezi facsimil).
Actele nu ar fi fost trimise la CEDO deoarece guvernantii "vor sa ascunda probele masacrului din decembrie 1989, ceea ce dovedeste inca o data ca asa-zisa justitie din Romania este aservita criminalilor", sustin Maries si Iliesiu. Printre probele "ascunse" s-ar afla si un jurnal de lupta al Armatei, care ar demonstra "conservarea puterii comunistilor si securistilor". In paginile jurnalului, la data de 25 decembrie 1989, ora 21.15, este consemnat un ordin al Consiliului National al Frontului Salvarii Nationale transmis Armatei, in care se preciza: "Toti activistii de partid (adica ai PCR – n.r.) raman in functiile actuale si isi continua munca de educatie si cultura a Armatei (...)
Activistii neincadrati in urma alegerilor vor fi numiti in functie pe linie de comanda sau in cadrul aparatului consiliului politic (...) Cotizatia de partid, UTC si Sindicat se strange si se preda in conturile de pana acum". Aceste hotarari ar fi fost valabile si pentru institutiile civile. In aceste jurnale ar exista "probe despre modul in care CN-FSN, condus de Ion Iliescu, a conservat si apoi a reactivat structurile represive ale statului comunist". Potrivit lui Maries, "Armata si Iliescu s-au salvat pe ei, au salvat PCR-ul, au salvat Securitatea, iar acum ei ne conduc si tot ei blocheaza justitia".
Revolutionarii au reclamat la CEDO faptul ca Parchetul nu a finalizat in termene rezonabile dosarele Revolutiei din decembrie 1989, cand au fost ucisi peste 1.200 de oameni, iar 4.800 au fost raniti. Instanta europeana a decis judecarea cu prioritate a acestei plangeri. Deoarece statul roman nu a trimis dosarele la CEDO, revolutionarii picheteaza astazi, incepand cu ora 11.00, sediului MAE de pe strada Aleea Alexandru din Bucuresti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)