Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi
Într-un interviu pentru Academia Caţavencu, Alina Mungiu Pippidi le face praf pe femeile lui Băsescu, Monica Iacob Ridzi, Elena Băsescu şi Elena Udrea.
Ridzi – servicii familiei Băsescu
Reporter: Ridzi e la pămînt. E asta răzbunarea pentru că a propus-o pe Elena Băsescu?
Alina Mungiu Pippidi: E o formă de plată. Dna Ridzi s-a gîndit să facă servicii familiei pe contul banilor publici, al bunului simţ, al expunerii la ridicol al tuturor susţinătorilor lui Băsescu care nu erau clienţi de partid sau familie, ci prieteni.
Dai tribut turcului din ograda ta, dacă vrei, dar nu din ograda publică, că noi, vecinii, nu mai plătim tribut, ne-am emancipat.
Rep.: A fost o conspiraţie contra ei?
A.M.P.: A fost o coincidenţă, pe de o parte, de vederi între presa independentă şi societatea civilă, pe de alta, cu interesele presei mogulilor, care a dus practic la unanimitate contra ei.
Ideea că „familia” poate apăra pe cineva care a acţionat atît de la vedere şi de prosteşte s-a dovedit a fi o prostie, deşi dna Ridzi a crezut în ea, a crezut că va fi susţinută pentru că prin căderea ei ar ajunge alţii la rînd. Să fie învăţătură de minte şi altora. Şi soldatul credincios, şi liderul necredincios trebuie să fie limitaţi de anumite reguli. Le calci, loialitatea nu te mai poate apăra.
Udrea. Elena.
Rep.: Cine urmează?
A.M.P.: Cine a mai făcut ca ea. Chiar ea s-a apărat arătînd la Elena Udrea, care şi ea face favoruri presei, deşi ministerul ei nici nu ar trebui să existe. Dar nu numai asta. Într-o ţară normală se făcea o anchetă privitoare la dezvăluirile de la Hotnews cu zece voturi pe secţie pentru „independenta” Elena Băsescu. Asta e o formă de fraudă electorală.
Rep.: Elena Băsescu a cîştigat?
A.M.P.: Cum cîştigă întotdeauna beizadelele, cu cost mare. Prietenii zac prin pulbere şi praf, aliaţii sînt discreditaţi de nu pot scoate capul din casă, dar s-a dovedit că familia e invicibilă. Mă rog, aşa cred ei. Preţul de imagine externă şi internă e enorm.
S-a făcut de rîs tată-său
Rep.: Fapt e că nu aţi reuşit să o opriţi.
A.M.P.: Nu, deşi acesta era scopul meu de bază. Poate pentru că laşitatea a fost aşa de mare la ceilalţi, care au tăcut mîlc? A fost o serie neagră, ca să o scuze pe ea, s-a făcut de rîs tată-său, partidul, pentru că nu o voia a trebuit să îşi facă mea culpa şi să facă lucruri mult mai rele decît să o fi pus pe listă cum era vorba iniţial, au trebuit să transfere voturi şi după cum se vede şi bani de publicitate din fonduri publice. A ieşit PSD-ul primul la europarlamentare, iar Băsescu e obiect doar de bancuri pe afară. E greu de crezut că ambiţiile unei fetişcare a cărei lipsă de cultură se vede şi după cum arată pot ruina atîtea lucruri, dar iată că se poate.
Rep.: Băsescu zice însă că presa e de vină.
A.M.P.: Băsescu e părăsit de inspiraţie. Mare noroc are cu contracandidaţii lui, care spun pe faţă că se vor amesteca în justiţie şi astfel se fac de nevotat. Chiar şi aşa, discursul ăsta cu copiii care nu mă ascultă deşi eu le spun, sau că toată lumea e de vină, numai familia nu, e penibil. Familia nu are ce căuta în politică, după cum am spus de la început, e doar sursă de slăbiciuni şi scuze permanente. Băsescu s-a încăpăţînat, vrea să ne transmită că vrea un al doilea mandat fără condiţii, unul în care face ce vor muşchii lui. Or, acesta e un semnal greşit, exact un asemenea mandat devine indezirabil. Cu linia asta a lui îi face pe foştii lui susţinători să stea acasă în ziua votului.
Ce i-a spus Alina lui Băse
Rep.: O s-o lase pe dna Udrea să pice?
A.M.P.: Data trecută cînd dna Udrea a demisionat, nu a fost de bunăvoie. Eu cînd i-am spus preşedintelui că ea nu are ce căuta în viaţa politică – trebuie să avem separarări clare între public şi privat, e un test al modernităţii – m-am trezit că a doua zi mă caută intermediari din partea ei, să ne vedem, să ne cunoaştem. Dna Udrea e, ca toate fetele astea, o creatură care nu gîndeşte decît în termeni de interes personal şi nu poate concepe că în societate există şi etaje superioare, unde oamenii au altfel de motivaţii. Dacă ne întîlneam, despre ce am fi vorbit oare? Îi făceam un desen? Din păcate, nici problema asta nu s-a putut rezolva în privat, cum nu s-a rezolvat nici cealaltă. O să avem alt circ costisitor. E alegerea lor, vor aşa, aşa o să fie. Că altfel primul ministru restructura urgentissim ministerele astea redundante, plus vreo două la fel de redundante de la PSD, şi stăteam toţi liniştiţi. Aşa cum Băsescu dă vina pe oricine, dar nu pe copila lui prost crescută, Boc restructurează demnitarii dînd afară nişte şoferi. Care nu au fost încă nici măcar identificaţi, totul ca să salvăm miniştri de nivel damă de companie; sîntem în plin „Senatorul melcilor”.
Rep.: Udrea a zis că aveţi ceva personal cu ea. Invidie?
A.M.P.: Exact, atîta o duce capul, ea nu are orizont dincolo de persoane. Da, visul meu e să conduc Ministerului Turismului, a cărui desfiinţare am pus-o din anul 1996 în programul CDR.
luni, 20 iulie 2009
joi, 16 iulie 2009
Uite cum traiesc smecheri de Romania!
Romania trebuie salvata!
Vai lume! Ce de bani!
Tare prosti mai suntem. Ce dracu fac aia de statul ii plateste regeste?
Si parlamenatrii la fel sunt, nu fac mai nimic. Aa, bada fac, cheltuiesc banii nostri.
Halal Romanie!
Vai lume! Ce de bani!
Tare prosti mai suntem. Ce dracu fac aia de statul ii plateste regeste?
Si parlamenatrii la fel sunt, nu fac mai nimic. Aa, bada fac, cheltuiesc banii nostri.
Halal Romanie!
Locul in care castigi linistit 3000 de euro pe luna
Romania trebuie salvata!
Cotidianul
15 Iul 2009 Doru Cireasa
Cei o mie de angajaţi auxiliari ai ROMATSA pun pixul jos la ora patru şi câştigă lunar în medie 3.000 de euro.
Regia Autonomă a Traficului Aerian din România (ROMATSA) are probleme cu banii. Nu cum se obişnuieşte în vremuri de criză, să nu aibă de unde să îi scoată, ci, dimpotrivă, nu ştie ce să facă cu ei. Potrivit proiectului de buget pe 2009, regia care răspunde de dirijarea traficului aerian în spaţiul naţional şi-a bugetat pe acest an cheltuieli cu personalul de 405,43 milioane de lei, în creştere cu 1,24% faţă de anul trecut. Suma reprezintă aproape două treimi din totalul veniturilor regiei, cifrate la 645,71 milioane de lei. Banii de salarii vor fi 263,14 milioane de lei, cu 0,3% mai puţin decât anul trecut.
Venitul mediu lunar al unui angajat ROMATSA va fi în acest an de 12.906 lei, adică aproximativ 3.000 de euro.
Fericiţii români plătiţi cu 3.000 de euro pe lună nu sunt doar cei aproximativ 600 de controlori de zbor (personalul care urmăreşte şi dirijează traficul aerian), ci şi peste 1.000 de angajaţi auxiliari. Mulţi au ajuns în regie după rubedeniile, relaţiile, prieteniile, influenţa pe care le aveau. Deşi este obligată prin lege să scoată la concurs toate posturile disponibile, cam nimeni nu ştie despre astfel de concursuri la ROMATSA acum sau în trecut.
Regia nu a putut informa asupra vreunui astfel de anunţ public de angajare, s-a arătat după o solicitare de presă trimisă în trecut de ziarul nostru. Regia a devenit angajator de lux pentru familii întregi aparţinând unor consilieri de miniştri ai Transporturilor, foşti generali şi înalţi funcţionari publici căzuţi în dizgraţie. Aleodor Frâncu, fostul şef al Cancelariei guvernului Tăriceanu, şi-a găsit refugiul în funcţia de director general ROMATSA după ce a fost exclus de la Guvern, ca urmare a trecutei sale colaborări cu Securitatea.
Cauza pentru care ROMATSA, regie care se autofinanţează din taxele percepute liniilor aeriene pentru tranzitarea spaţiului aerian naţional, se joacă cu banii este una de principiu. Potrivit actului de aderare a României la Eurocontrol, organismul de control al spaţiului aerian european, regia nu are voie să facă profit, însă banii trebuie cheltuiţi. „Nu avem voie să facem alte cheltuieli în afara celor de exploatare, investiţii şi cheltuieli cu personalul”, spune Bogdan Donciu, directorul general al ROMATSA.
Soluţia în cazul de faţă: drepturi de natură salarială date cu nemiluita nu numai controlorilor de zbor, ci oricărui angajat ROMATSA, inclusiv celor care la ora patru pun pixul jos şi pleacă. Potrivit bugetului pe 2009, în afara cheltuielilor cu salariile, regia va mai da 18,83 milioane de lei adaosuri de risc profesional, va plăti la stat 88 de milioane de lei cheltuieli şi contribuţii de vacanţă, prime de vacanţă în valoare de două salarii lunare, tichete de masă, tichete de creşă, drepturi speciale la participare la fondul de profit, cheltuieli de relocare şi de plecare din instituţie a personalului.
Cât priveşte cealaltă posibilitate a regiei de a cheltui banii în surplus, situaţia stă cam aşa. Dacă în 2008 nivelul investiţiilor făcute de ROMATSA în sistemele de dirijare a traficului ce îi aparţin pe aeroporturi a fost de 27 de milioane de lei, în acest an investiţiile vor fi de 56 de milioane de lei. Doar trei aeroporturi din România, respectiv Bucureşti Otopeni, Bucureşti Băneasa şi Timişoara, au sisteme tip ILS de aproximativ ultimă generaţie care să permită aeronavelor să aterizeze indiferent de nivelul vizibilităţii. „În loc să dea aceste salarii uriaşe cauzate nu atât de vreun merit al lor, cât de evoluţia pieţei aviaţiei, ROMATSA ar trebui să upgradeze toate sistemele Alenia achiziţionate în anii trecuţi”, opinează Sorin Stoicescu, fost director pentru aviaţia civilă în Ministerul Transporturilor.
Potrivit directorului general ROMATSA, Bogdan Donciu, până la finele anului viitor toate aeroporturile vor avea sisteme ILS care să permită aterizarea aeronavelor la o vizibilitate de aproximativ câteva sute de metri. În plus, directorul spune că regia se află pe locul 26 din 35 european din punctul de vedere al salariilor şi pe 23 din 36 privitor la tarifele practicate. Donciu menţionează că vor fi disponibilizate peste 200 de persoane exact din rândul personalului de suport, fapt care va face ca la un controlor de zbor să existe 1,8 funcţionari (2,8 în prezent), comparativ cu media europeană de 2,3 angajaţi de suport per controlor.
Cotidianul
15 Iul 2009 Doru Cireasa
Cei o mie de angajaţi auxiliari ai ROMATSA pun pixul jos la ora patru şi câştigă lunar în medie 3.000 de euro.
Regia Autonomă a Traficului Aerian din România (ROMATSA) are probleme cu banii. Nu cum se obişnuieşte în vremuri de criză, să nu aibă de unde să îi scoată, ci, dimpotrivă, nu ştie ce să facă cu ei. Potrivit proiectului de buget pe 2009, regia care răspunde de dirijarea traficului aerian în spaţiul naţional şi-a bugetat pe acest an cheltuieli cu personalul de 405,43 milioane de lei, în creştere cu 1,24% faţă de anul trecut. Suma reprezintă aproape două treimi din totalul veniturilor regiei, cifrate la 645,71 milioane de lei. Banii de salarii vor fi 263,14 milioane de lei, cu 0,3% mai puţin decât anul trecut.
Venitul mediu lunar al unui angajat ROMATSA va fi în acest an de 12.906 lei, adică aproximativ 3.000 de euro.
Fericiţii români plătiţi cu 3.000 de euro pe lună nu sunt doar cei aproximativ 600 de controlori de zbor (personalul care urmăreşte şi dirijează traficul aerian), ci şi peste 1.000 de angajaţi auxiliari. Mulţi au ajuns în regie după rubedeniile, relaţiile, prieteniile, influenţa pe care le aveau. Deşi este obligată prin lege să scoată la concurs toate posturile disponibile, cam nimeni nu ştie despre astfel de concursuri la ROMATSA acum sau în trecut.
Regia nu a putut informa asupra vreunui astfel de anunţ public de angajare, s-a arătat după o solicitare de presă trimisă în trecut de ziarul nostru. Regia a devenit angajator de lux pentru familii întregi aparţinând unor consilieri de miniştri ai Transporturilor, foşti generali şi înalţi funcţionari publici căzuţi în dizgraţie. Aleodor Frâncu, fostul şef al Cancelariei guvernului Tăriceanu, şi-a găsit refugiul în funcţia de director general ROMATSA după ce a fost exclus de la Guvern, ca urmare a trecutei sale colaborări cu Securitatea.
Cauza pentru care ROMATSA, regie care se autofinanţează din taxele percepute liniilor aeriene pentru tranzitarea spaţiului aerian naţional, se joacă cu banii este una de principiu. Potrivit actului de aderare a României la Eurocontrol, organismul de control al spaţiului aerian european, regia nu are voie să facă profit, însă banii trebuie cheltuiţi. „Nu avem voie să facem alte cheltuieli în afara celor de exploatare, investiţii şi cheltuieli cu personalul”, spune Bogdan Donciu, directorul general al ROMATSA.
Soluţia în cazul de faţă: drepturi de natură salarială date cu nemiluita nu numai controlorilor de zbor, ci oricărui angajat ROMATSA, inclusiv celor care la ora patru pun pixul jos şi pleacă. Potrivit bugetului pe 2009, în afara cheltuielilor cu salariile, regia va mai da 18,83 milioane de lei adaosuri de risc profesional, va plăti la stat 88 de milioane de lei cheltuieli şi contribuţii de vacanţă, prime de vacanţă în valoare de două salarii lunare, tichete de masă, tichete de creşă, drepturi speciale la participare la fondul de profit, cheltuieli de relocare şi de plecare din instituţie a personalului.
Cât priveşte cealaltă posibilitate a regiei de a cheltui banii în surplus, situaţia stă cam aşa. Dacă în 2008 nivelul investiţiilor făcute de ROMATSA în sistemele de dirijare a traficului ce îi aparţin pe aeroporturi a fost de 27 de milioane de lei, în acest an investiţiile vor fi de 56 de milioane de lei. Doar trei aeroporturi din România, respectiv Bucureşti Otopeni, Bucureşti Băneasa şi Timişoara, au sisteme tip ILS de aproximativ ultimă generaţie care să permită aeronavelor să aterizeze indiferent de nivelul vizibilităţii. „În loc să dea aceste salarii uriaşe cauzate nu atât de vreun merit al lor, cât de evoluţia pieţei aviaţiei, ROMATSA ar trebui să upgradeze toate sistemele Alenia achiziţionate în anii trecuţi”, opinează Sorin Stoicescu, fost director pentru aviaţia civilă în Ministerul Transporturilor.
Potrivit directorului general ROMATSA, Bogdan Donciu, până la finele anului viitor toate aeroporturile vor avea sisteme ILS care să permită aterizarea aeronavelor la o vizibilitate de aproximativ câteva sute de metri. În plus, directorul spune că regia se află pe locul 26 din 35 european din punctul de vedere al salariilor şi pe 23 din 36 privitor la tarifele practicate. Donciu menţionează că vor fi disponibilizate peste 200 de persoane exact din rândul personalului de suport, fapt care va face ca la un controlor de zbor să existe 1,8 funcţionari (2,8 în prezent), comparativ cu media europeană de 2,3 angajaţi de suport per controlor.
Bilant mai: 25.900 de lei pe cap de deputat
Romania trebuie salvata!
Deputatii au cheltuit, in total in luna mai, 8.654.596 de lei, din care 3.421.561 au reprezentat cheltuieli cu birourile parlamentare, iar 5.233.035 de lei au constituit indemnizatiile nete, diurnele de deplasare, cazarea, transportul si cheltuielile cu telefonia mobila.
Cel mai costisitor deputat al lunii mai a fost social-democratul Ion Mocioalca, cu 58.883 de lei, din care 48.481 de lei au reprezentat sumele primite pentru indemnizatie, diurne, cazare, transport si telefonie mobila, iar 10.402 de lei pentru birourile parlamentare.
Pe locul doi se afla tot un deputat PSD, Mihai Tudose, care a obtinut 54.536 de lei. Tudose a primit pentru activitatea de deputat 44.126 de lei si pentru birourile parlamentare 10.410 de lei. Pozitia a treia este ocupata de democrat-liberalul William Brinza, cu 49.428 de lei, din care 10.450 pentru birourile parlamentare, urmat de Stefan Seremi (PDL), cu 47.077 de lei si Mihai Doru Opriscan (PDL), cu 46.437 de lei. Pe urmatoarele locuri se afla Iosif Blaga (PDL)- 45.068 de lei, Petru Calian (PDL) - 43.554 de lei, Mihai Lupu (PNL) - 43.113 de lei, Marian Neacsu (PSD)- 42.491 de lei si Olosz Gergely(UDMR)- 38.669 de lei, arata NewsIn.
Deputati “ceva mai ieftini”
La polul opus, in topul celor mai putin costisitori deputati s-a aflat in luna mai fostul sef al MTS, Monica Iacob Ridzi, cu 9.208 de lei, din care 8.682 au fost cheltuielile cu birourile parlamentare. Ea este secondata de ministrul Muncii, Marian Sarbu, care a obtinut 10.218 de lei, de ministrul Turismului, Elena Udrea (10.391 de lei), vice-premierul Dan Nica (10.452 de lei), ministrul Culturii, Theodor Paleologu (10.770 de lei) si ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta (11.423 de lei). In cazul ministrilor care sunt si deputati, acestia nu primesc de la Parlament indemnizatia aferenta mandatului de ministru, indemnizatie care este suportata din bugetul Guvernului.
Deputatii vorbesc mult la telefonul mobil
In ceea ce priveste facturile de telefonie mobila, cel mai scump deputat s-a dovedit a fi social-democratul Mihai Tudose (2.422 de lei), secondat de democrat-liberalul Daniel Buda (1.605 de lei) si colegul sau de partid, Ioan Oltean (1.261 de lei). De asemenea, in top se mai afla liberalul Relu Fenechiu (930 de lei) si fostul premier, Calin Popescu Tariceanu (784 de lei). Ei sunt urmati de social-democratul Valeriu Zgonea (779 de lei), deputatul UDMR, Laszlo Borbely (710 de lei) si democrat-liberalul Costica Canacheu (704 de lei). Deputatul PSD, Iulian Iancu a vorbit de 673 de lei, iar presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, de 666 de lei.
Top 10: Cei mai costisitori deputati
Publicat: astazi 9am
Deputatii au cheltuit, in total in luna mai, 8.654.596 de lei, din care 3.421.561 au reprezentat cheltuieli cu birourile parlamentare, iar 5.233.035 de lei au constituit indemnizatiile nete, diurnele de deplasare, cazarea, transportul si cheltuielile cu telefonia mobila.
Cel mai costisitor deputat al lunii mai a fost social-democratul Ion Mocioalca, cu 58.883 de lei, din care 48.481 de lei au reprezentat sumele primite pentru indemnizatie, diurne, cazare, transport si telefonie mobila, iar 10.402 de lei pentru birourile parlamentare.
Pe locul doi se afla tot un deputat PSD, Mihai Tudose, care a obtinut 54.536 de lei. Tudose a primit pentru activitatea de deputat 44.126 de lei si pentru birourile parlamentare 10.410 de lei. Pozitia a treia este ocupata de democrat-liberalul William Brinza, cu 49.428 de lei, din care 10.450 pentru birourile parlamentare, urmat de Stefan Seremi (PDL), cu 47.077 de lei si Mihai Doru Opriscan (PDL), cu 46.437 de lei. Pe urmatoarele locuri se afla Iosif Blaga (PDL)- 45.068 de lei, Petru Calian (PDL) - 43.554 de lei, Mihai Lupu (PNL) - 43.113 de lei, Marian Neacsu (PSD)- 42.491 de lei si Olosz Gergely(UDMR)- 38.669 de lei, arata NewsIn.
Deputati “ceva mai ieftini”
La polul opus, in topul celor mai putin costisitori deputati s-a aflat in luna mai fostul sef al MTS, Monica Iacob Ridzi, cu 9.208 de lei, din care 8.682 au fost cheltuielile cu birourile parlamentare. Ea este secondata de ministrul Muncii, Marian Sarbu, care a obtinut 10.218 de lei, de ministrul Turismului, Elena Udrea (10.391 de lei), vice-premierul Dan Nica (10.452 de lei), ministrul Culturii, Theodor Paleologu (10.770 de lei) si ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta (11.423 de lei). In cazul ministrilor care sunt si deputati, acestia nu primesc de la Parlament indemnizatia aferenta mandatului de ministru, indemnizatie care este suportata din bugetul Guvernului.
Deputatii vorbesc mult la telefonul mobil
In ceea ce priveste facturile de telefonie mobila, cel mai scump deputat s-a dovedit a fi social-democratul Mihai Tudose (2.422 de lei), secondat de democrat-liberalul Daniel Buda (1.605 de lei) si colegul sau de partid, Ioan Oltean (1.261 de lei). De asemenea, in top se mai afla liberalul Relu Fenechiu (930 de lei) si fostul premier, Calin Popescu Tariceanu (784 de lei). Ei sunt urmati de social-democratul Valeriu Zgonea (779 de lei), deputatul UDMR, Laszlo Borbely (710 de lei) si democrat-liberalul Costica Canacheu (704 de lei). Deputatul PSD, Iulian Iancu a vorbit de 673 de lei, iar presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, de 666 de lei.
Top 10: Cei mai costisitori deputati
Publicat: astazi 9am
miercuri, 15 iulie 2009
Adio Ridzi, dar ramai cu noi!
Romania trebuie salvata!
Daca justitia si-ar face si ea treaba, poate vedem si noi rezultate concrete si drepte.
Daca nu, Romania nu mai are nici0 sansa de redresare.
Go Ridzi, Go! la puscarie!
Daca justitia si-ar face si ea treaba, poate vedem si noi rezultate concrete si drepte.
Daca nu, Romania nu mai are nici0 sansa de redresare.
Go Ridzi, Go! la puscarie!
Băsescu şi-a extras fiica din "murdăria" Ridzi
Romania trebuie salvata!
Traian Băsescu a pus tot scandalul Ridzi pe seama unei înţelegeri murdare între politică şi presă, definind întreaga poveste ca o gravă criză morală.
“Mulţi miniştri au trecut pe aici în mandatul meu, dar acum este rezultatul unei crize morale. Este cea mai urâtă motivaţie a vreunei remanieri. Cazul Ridzi este doar vârful aisbergului. Opţiunea mea a fost remanierea imediată”, a spus Traian Băsescu. Preşedintele a dezvăluit de asemenea că ar fi intervenit personal pentru a-şi scoate fiica din această capcană politico-mediatică: “Pe 29 mai când am aflat că trusturile de presă au luat decizia eroică oricâte spoturi ar da partidele aflate în campanie i-am rugat pe cei responsabili de campania fiicei mele să oprească orice clip electoral. Acest tip de înţelegeri trebuie să înceteze.
Ele sunt mai toxice şi mai imorale decât multe dintre actele ilegale care s-au petrecut în România în ultimii 20 de ani”. Şeful statului a explicat şi cum ar funcţiona mecanismul de care a vorbit: “Dintr-o dată, televiziunile comerciale anunţau că difuzează gratuit clipurile candidaţilor la europarlamentare. Noi spunem că nu vă luăm banii şi voi plătiţi cu banii neînregistraţi direct la noi. Sigur că domnii Vântu şi Voiculescu nu se transformaseră brusc în samariteni. Era expresia înţelegerii murdare între politic şi două trusturi de presă”.
Pe de altă parte, şeful statului a criticat activitatea comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi, condusă de Alina Gorghiu (PNL). “A da sentinţe, a pune încadrări în Codul penal este un abuz al oricărei comisii parlamentare. Oameni buni, aveţi grijă ce faceţi cu democraţia. Este un act de tip Ana Pauker. Când am văzut sentinţele care erau citite de o şefă de comisie şi nu de un judecător am avut senzaţia că s-a întors vremea Anei Pauker”, a mai spus preşedintele.
În aceeaşi notă, Traian Băsescu a continuat: ”Comisia şi-a oprit lucrările când a dat de firmele care duceau către televiziuni”. În opinia şefului statului, „acest caz Ridzi, trebuie să devină cazul dezbrăcat de sus până jos, prezentat opiniei aşa cum este, cu deal-urile lui murdare între politic şi presă”. Traian Băsescu i-a îndemnat pe miniştri să facă publicitate „într-un mod în care sa nu existe un soi de cârdăşie presă- oameni politici”. Preşedintele României s-a artătat concesiv: ”Înţelg furia că atunci când nu intri în horă plateşti. Efectele le-am văzut: o campanie furibunda împotriva unui om care, zic eu, şi-a câstigat mandatul”. Părerea sa a fost că „trebuie sa ne revenim din goana după bani, din goana după imagine plătită”.
De la ceremonie au absentat preşedinţii Parlamentului, dar au fost prerzenţi, alături de premierul Emil Boc, miniştrii Radu Berceanu, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Ecaterina Andronescu, Gheorghe Pogea, Ilie Sârbu, Ion Bazac şi Gabriel Sandu. Din partea Administraţiei Prezidenţiale au sistat la ceremonie consilerii: Iulian Fota, Bogdan Teodoriu îi Sebastian Lăzăroiu. Ceremonia a fost condusă, în absenţa şefului Cancelarie Ordinelor, Gheorge Angelescu, de şefa Protocolului Prezidenţial, Delia Dinu.
Cotidianul
14 Iul 2009 Cristian Oprea
Traian Băsescu a pus tot scandalul Ridzi pe seama unei înţelegeri murdare între politică şi presă, definind întreaga poveste ca o gravă criză morală.
“Mulţi miniştri au trecut pe aici în mandatul meu, dar acum este rezultatul unei crize morale. Este cea mai urâtă motivaţie a vreunei remanieri. Cazul Ridzi este doar vârful aisbergului. Opţiunea mea a fost remanierea imediată”, a spus Traian Băsescu. Preşedintele a dezvăluit de asemenea că ar fi intervenit personal pentru a-şi scoate fiica din această capcană politico-mediatică: “Pe 29 mai când am aflat că trusturile de presă au luat decizia eroică oricâte spoturi ar da partidele aflate în campanie i-am rugat pe cei responsabili de campania fiicei mele să oprească orice clip electoral. Acest tip de înţelegeri trebuie să înceteze.
Ele sunt mai toxice şi mai imorale decât multe dintre actele ilegale care s-au petrecut în România în ultimii 20 de ani”. Şeful statului a explicat şi cum ar funcţiona mecanismul de care a vorbit: “Dintr-o dată, televiziunile comerciale anunţau că difuzează gratuit clipurile candidaţilor la europarlamentare. Noi spunem că nu vă luăm banii şi voi plătiţi cu banii neînregistraţi direct la noi. Sigur că domnii Vântu şi Voiculescu nu se transformaseră brusc în samariteni. Era expresia înţelegerii murdare între politic şi două trusturi de presă”.
Pe de altă parte, şeful statului a criticat activitatea comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi, condusă de Alina Gorghiu (PNL). “A da sentinţe, a pune încadrări în Codul penal este un abuz al oricărei comisii parlamentare. Oameni buni, aveţi grijă ce faceţi cu democraţia. Este un act de tip Ana Pauker. Când am văzut sentinţele care erau citite de o şefă de comisie şi nu de un judecător am avut senzaţia că s-a întors vremea Anei Pauker”, a mai spus preşedintele.
În aceeaşi notă, Traian Băsescu a continuat: ”Comisia şi-a oprit lucrările când a dat de firmele care duceau către televiziuni”. În opinia şefului statului, „acest caz Ridzi, trebuie să devină cazul dezbrăcat de sus până jos, prezentat opiniei aşa cum este, cu deal-urile lui murdare între politic şi presă”. Traian Băsescu i-a îndemnat pe miniştri să facă publicitate „într-un mod în care sa nu existe un soi de cârdăşie presă- oameni politici”. Preşedintele României s-a artătat concesiv: ”Înţelg furia că atunci când nu intri în horă plateşti. Efectele le-am văzut: o campanie furibunda împotriva unui om care, zic eu, şi-a câstigat mandatul”. Părerea sa a fost că „trebuie sa ne revenim din goana după bani, din goana după imagine plătită”.
De la ceremonie au absentat preşedinţii Parlamentului, dar au fost prerzenţi, alături de premierul Emil Boc, miniştrii Radu Berceanu, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Ecaterina Andronescu, Gheorghe Pogea, Ilie Sârbu, Ion Bazac şi Gabriel Sandu. Din partea Administraţiei Prezidenţiale au sistat la ceremonie consilerii: Iulian Fota, Bogdan Teodoriu îi Sebastian Lăzăroiu. Ceremonia a fost condusă, în absenţa şefului Cancelarie Ordinelor, Gheorge Angelescu, de şefa Protocolului Prezidenţial, Delia Dinu.
Cotidianul
14 Iul 2009 Cristian Oprea
Cele 300 de ştiri plătite de 2 Mai s-au întors împotriva Monicăi Ridzi în ultima ș tire despre ea ca ministru: «Demisionez!»
Romania trebuie salvata!
Ieri, la 16:20, redacţiile ziarelor şi televiziunilor primesc comunicatul MTS: “La ora 17:00, ministrul Monica Iacob-Ridzi va organiza o conferinţă de presă”. “Nu ştim nimic!”, spun cei din minister. “Şi-a închis telefonul”, adaugă colegii de partid.
A demisionat chiar în sala atribuirii contractelor
Sala Gheorghe Hagi e deja plină de redactori, camere de luat vederi şi fotoreporteri. E chiar sala în care s-au atribuit contractele pentru Artisan şi Mark. Ce întorsătură a destinului!
Cu o întîrziere de aproape 30 de minute, ministrul tineretului şi sportului îşi face apariţia. Fusese la Guvern, unde a avut o discuţie cu premierul Emil Boc.
“Familia nu mai suportă”
“Voi face o scurtă declaraţie de presă” au fost primele cuvinte rostite. “Încă de la începutul discuţiilor privind fondurile cheltuite cu evenimentele organizate de 2 Mai, am spus că mă consider nevinovată. M-am prezentat ori de cîte ori s-a dorit în faţa Comisiei parlamentare de Anchetă şi am pus la dispoziţie toate documentele atunci cînd au fost solicitate, inclusiv de DNA”, a început Ridzi.
“Am văzut decizia Parlamentului de luni şi am constata că alianţa PSD-PNL doreşte prelungirea acestui subiect pe agenda publică. Familia mea nu mai suportă. Mama e deja bolnavă. Am avut toată buna-credinţă de a clarifica această situaţie cît mai repede”, a continuat ministrul TS.
Auditul a afectat-o
Demnitarul şi-a asumat apoi responsabilitatea politică pentru faptul că a girat toţi oamenii din minister, adăugînd că nu mai doreşte să afecteze în nici un fel imaginea Guvernului şi a partidului. “Îmi prezint demisia din funcţia de ministru al tineretului şi sportului şi voi continua să mă prezint în faţa organelor abilitate pentru a-mi demonstra nevinovăţia”, a mai spus Ridzi.
S-a ridicat în picioare şi a părăsit sala de conferinţe.
Succesor în 60 de minute
La nici 10 minute după aceea, preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul, luînd act de demisia ministrului Monica Iacob-Ridzi. O oră mai tîrziu, şeful statului o numeşte pe Sorina Luminiţa Plăcintă, senator PD-L, noul şef al MTS. Noul ministru nu are un trecut politic. Apare în 2008, cînd cîştigă un mandat de senator pe lista PD-L în Vrancea. În primul an de parlamentar este înregistrată cu 15 iniţiative legislative în domenii sociale şi 12 luări de cuvînt.
CV-ul Sorinei Luminiţa Plăcintă cuprinde însă experienţă managerială
- 44 de ani;
- absolventă a facultăţii de Tehnologie şi Chinie Textilă Iaşi în 1989;
- inginer la Filatura de lînă pieptănată Focşani (1989-’93);
- acţionar-administrator la SC Sorste (1994-2008);
- director general SC Artifex srl (2005-2008);
- senator PD-L de Vrancea (2008- prezent);
- deţine 3 imobile în Focşani şi un altul la Montreux (Elveţia);
- deţine bijuterii şi tablouri în valoare totală de 80.000 de euro;
- proprietară a 3 autoturisme (Dacia, Renault şi Skoda);
- are două conturi la BRD în care deţine 1.138.313 lei şi, resoectiv, 13.881 euro
Preşedintele României confirmă cumpărarea de ştiri!
Aseară, Traian Băsescu a confirmat dezvăluirile Gazetei Sporturilor privitoare la cumpărarea de ştiri şi reportaje din bani publici. “E o criză morală! E cea mai urîtă motivaţie a remanierii din mandatul meu”, a spus preşedintele în faţa Guvernului la numirea succesorului lui Ridzi. “S-a ajuns să fie cumpărate ştiri pe televizor în înţelegerea dintre politicieni şi televiziuni. Oameni buni, aveţi grijă cu democraţia! Opriţi aceste practici”, a spus Traian Băsescu.
GSP.ro
Catalin Tolontan
Ieri, la 16:20, redacţiile ziarelor şi televiziunilor primesc comunicatul MTS: “La ora 17:00, ministrul Monica Iacob-Ridzi va organiza o conferinţă de presă”. “Nu ştim nimic!”, spun cei din minister. “Şi-a închis telefonul”, adaugă colegii de partid.
A demisionat chiar în sala atribuirii contractelor
Sala Gheorghe Hagi e deja plină de redactori, camere de luat vederi şi fotoreporteri. E chiar sala în care s-au atribuit contractele pentru Artisan şi Mark. Ce întorsătură a destinului!
Cu o întîrziere de aproape 30 de minute, ministrul tineretului şi sportului îşi face apariţia. Fusese la Guvern, unde a avut o discuţie cu premierul Emil Boc.
“Familia nu mai suportă”
“Voi face o scurtă declaraţie de presă” au fost primele cuvinte rostite. “Încă de la începutul discuţiilor privind fondurile cheltuite cu evenimentele organizate de 2 Mai, am spus că mă consider nevinovată. M-am prezentat ori de cîte ori s-a dorit în faţa Comisiei parlamentare de Anchetă şi am pus la dispoziţie toate documentele atunci cînd au fost solicitate, inclusiv de DNA”, a început Ridzi.
“Am văzut decizia Parlamentului de luni şi am constata că alianţa PSD-PNL doreşte prelungirea acestui subiect pe agenda publică. Familia mea nu mai suportă. Mama e deja bolnavă. Am avut toată buna-credinţă de a clarifica această situaţie cît mai repede”, a continuat ministrul TS.
Auditul a afectat-o
Demnitarul şi-a asumat apoi responsabilitatea politică pentru faptul că a girat toţi oamenii din minister, adăugînd că nu mai doreşte să afecteze în nici un fel imaginea Guvernului şi a partidului. “Îmi prezint demisia din funcţia de ministru al tineretului şi sportului şi voi continua să mă prezint în faţa organelor abilitate pentru a-mi demonstra nevinovăţia”, a mai spus Ridzi.
S-a ridicat în picioare şi a părăsit sala de conferinţe.
Succesor în 60 de minute
La nici 10 minute după aceea, preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul, luînd act de demisia ministrului Monica Iacob-Ridzi. O oră mai tîrziu, şeful statului o numeşte pe Sorina Luminiţa Plăcintă, senator PD-L, noul şef al MTS. Noul ministru nu are un trecut politic. Apare în 2008, cînd cîştigă un mandat de senator pe lista PD-L în Vrancea. În primul an de parlamentar este înregistrată cu 15 iniţiative legislative în domenii sociale şi 12 luări de cuvînt.
CV-ul Sorinei Luminiţa Plăcintă cuprinde însă experienţă managerială
- 44 de ani;
- absolventă a facultăţii de Tehnologie şi Chinie Textilă Iaşi în 1989;
- inginer la Filatura de lînă pieptănată Focşani (1989-’93);
- acţionar-administrator la SC Sorste (1994-2008);
- director general SC Artifex srl (2005-2008);
- senator PD-L de Vrancea (2008- prezent);
- deţine 3 imobile în Focşani şi un altul la Montreux (Elveţia);
- deţine bijuterii şi tablouri în valoare totală de 80.000 de euro;
- proprietară a 3 autoturisme (Dacia, Renault şi Skoda);
- are două conturi la BRD în care deţine 1.138.313 lei şi, resoectiv, 13.881 euro
Preşedintele României confirmă cumpărarea de ştiri!
Aseară, Traian Băsescu a confirmat dezvăluirile Gazetei Sporturilor privitoare la cumpărarea de ştiri şi reportaje din bani publici. “E o criză morală! E cea mai urîtă motivaţie a remanierii din mandatul meu”, a spus preşedintele în faţa Guvernului la numirea succesorului lui Ridzi. “S-a ajuns să fie cumpărate ştiri pe televizor în înţelegerea dintre politicieni şi televiziuni. Oameni buni, aveţi grijă cu democraţia! Opriţi aceste practici”, a spus Traian Băsescu.
GSP.ro
Catalin Tolontan
Abonați-vă la:
Postări (Atom)