Romania trebuie salvata!
Academia Catavencu
25 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
Afacerea de consultanţă în domeniul apărării, cunoscută sub numele de DESINT CO, ţesută în jurul fratelui preşedintelui Traian Băsescu ar fi atins dimensiuni colosale, în condiţiile în care contractele pentru înzestrarea Armatei se estimează că vor sări de 12 miliarde de euro. Cine sînt cei care urmau să propovăduiască interesele străine din industria de armament prin tehnica piciorului în uşa Cotroceniului, folosindu-l drept proptea pe Mircea Băsescu, şi ce interese se ascund în spatele lor, puteţi afla mai jos.
DESINT CO juca pentru potul cel mare la loteria comisioanelor
Aurel Cazacu, proaspăt fost director pentru industria de apărare din Ministerul Economiei, a explicat cel mai bine prezenţa fratelui preşedintelui Băsescu în acţionariatul DESINT CO: „Este o garanţie“. Comisioanele încasate din contractele de consultanţă sînt oricum colosale, însă „garanţia“ pentru servicii oferite ar fi transformat DESINT CO într-o adevărată mină de aur pentru acţionarii săi şi ar fi permis accesul companiei la oricare dintre contractele de consultanţă aferente programelor de înzestrare (vezi caseta de mai jos).
Spre exemplu, DESINT CO ar fi putut intermedia cu succes achiziţionarea avioanelor second hand F-16, fără măcar ca Zeus să-şi renege fratele.
Dacă ne amintim, Mircea Geoană chiar l-a acuzat pe preşedintele Băsescu că pledează prea cu foc în favoarea avioanele americane. Nici în tabăra forţelor navale, apele nu sînt tocmai liniştite în ceea ce priveşte suspiciunile, avînd în vedere că fiica lui Aurel Cazacu s-a asociat cu Mircea Băsescu la o lună după ce CSAŢ a discutat despre înzestrarea Armatei şi Ministerul Apărării a anunţat demararea licitaţiei pentru modernizarea fregatelor.
Cazacu şi românii
Nu putem să continuăm fără a trece în revistă cîteva dintre realizările lui Aurel Cazacu. Poate cea mai importantă este achiziţia singurelor două fregate pe care le are Armata Română. Pardon, le-am zis fregate? Am vrut să zicem rable ruginite. Bărcile astea două au fost cumpărate de Ministerul Apărării de la BAE Systems pentru 145 de milioane de euro în 2003. Anterior, BAE le cumpărase cu 144.000 de euro bucata de la Marina Marii Britanii. Pentru negocierea contractului de achiziţie, Ministerul Apărării a mandatat compania de stat Romtehnica, care era condusă de Aurel Cazacu la acel moment. Ulterior, ancheta realizată de instituţiile britanice a arătat că BAE Systems a plătit un comision de 10 milioane de euro la vînzarea navelor, însă reprezentanţii societăţii nu au vrut să dezvăluie cui au fost plătiţi aceşti bani. Scandalul nu l-a împiedicat pe Cazacu să ajungă ulterior şef al Direcţiei Industriei de Apărare din cadrul Ministerului Economiei şi să fie păstrat în această funcţie şi de Videanu.
Fiica lui Cazacu, recidivistă în asocieri cu cîntec şi filaj
Aurel Cazacu este prezent în acţionariatul Desint Co prin fiica sa, Maria Cristina. În afară de această firmă, Maria mai este acţionară şi la Technical Management Consulting, înfiinţată în martie 2007, la care deţine 33,3% din acţiuni. Societatea are ca obiecte de activitate „consultanţă de afaceri şi management“ şi „intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane“. Ca să vezi, cine s-ar fi aşteptat la asta? Asociaţii ei sînt Ion Alexandru Plaviciosu (contraamiral în rezervă, fost şef al Institutului de Tehnică Militară şi fost secretar de stat) şi Dan Mihail Tuţă. Plaviciosu mai este şi director ştiinţific al Cube Consulting Company (potrivit site-ului companiei). Ediţia din 26 mai 2008 a Evenimentului zilei citează un raport al Direcţiei de Siguranţă Militară, care vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre Cube Consulting, arătînd că se află în „relaţia unor cercuri financiare care prejudiciază operaţiunile de export/import cu produse speciale (tehnică militară), impun clauze dezavantajoase pentru Ministerul Apărării (MAp), permanentizează legături cu ofiţeri ai serviciilor străine de informaţii, sabotează unele operaţiuni comerciale ale Romtehnica (trader-ul de armament al MAp – n.r.), fac trafic de influenţă etc.“
Ministerul Apărării are în plan programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe. Numai pe lista de urgenţe, forţele terestre au de înlocuit TAB-urile şi de achiziţionat maşini de teren blindate şi neblindate. Forţele navale trebuie să rezolve situaţia fregatelor achiziţionate în 2003, care aşteaptă să fie modernizate. În acest sens s-a început deja procedura de atribuire, aprobată în 2008 prin hotărîre de guvern, valoarea investiţiei ridicîndu-se la aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, forţele navale au în plan achiziţionarea a patru corvete multifuncţionale şi patru vînătoare de mine. Peste toate acestea vine şi prioritatea numărul unu, şi anume contractul de 4 miliarde de euro pentru mult aşteptatele avioane care urmează să înlocuiască vechiul MiG-21 Lancer.
O mică pată portocalie pe kakiul milităresc
Maria Cazacu mai deţine şi 34% din acţiunile Grand Rom Top SRL. Asociat în această firmă este Alexandru Dumitrescu, care mai este acţionar şi la Sunoil Company SA. Prin Sunoil s-au dat cîteva tunuri la Rafinăria Petrobrazi, în valoare de aproximativ 60 de miliarde de lei vechi. Potrivit unui rechizitoriu realizat de procurorii din Prahova şi citat de cotidianul Ziua, acţionarul majoritatar al Sunoil, Liviu Niţă, a declarat că „le-a dat dlor deputaţi Ruse Corneliu şi Albu Gheorghe, precum şi dlui ministru Berceanu Radu, în perioada martie-iunie 1999, 200.000 de dolari, la sediile Partidului Democrat din Ploieşti şi Bucureşti“. Alexandru Dumitrescu este partener de afaceri şi cu Boris Golovinov, fost spion rus, despre care EVZ a relatat că este un apropiat al „băiatului deştept“ Bogdan Buzăianu şi al oligarhului rus Oleg Deripaska, fiind implicat şi în intermedierea achiziţiilor de cărbune la suprapreţ pentru termocentralele româneşti de stat.
Cum şi-a camuflat Cazacu averea
Avînd în vedere toate aceste legături între Aurel Cazacu şi băieţii ăştia şucari, începe să se explice faptul că fostul şef al Direcţiei Industriei de Apărare a refuzat să-şi declare veniturile. Declaraţia de avere a acestuia, postată pe www.minind.ro, arată că el cîştigă „conform fişă fiscală pt. 2008“, iar firmele familiei au realizat venituri „conform bilanţ depus la AF (Administraţia Financiară – n.r.)“. Însă Cazacu avea obligaţia legală de a trece acolo sumele aferente. La solicitarea Academiei Caţavencu, Agenţia Naţională de Integritate a arătat: „completarea declaraţiilor cu menţiunea «conform fişei fiscale», respectiv «conform bilanţ depus la AF Ilfov» nu este cea corectă. Chiar şi în ipoteza ataşării unei copii a fişei fiscale sau a bilanţului, rezolvarea nu este cea legală, ea contravenind exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de transparenţă“.
Geamănu a lăsat camăta pentru comision
Prin 2003, vicepreşedintele pe Europa de Est al General Defense Corp US, Cristi Geamănu, era să-şi prindă nu numai urechile, ci şi capul cu totul într-un business ceva mai autohton: cămătăria. El apare ca parte vătămată în dosarul „Cămătarii“. Din rechizitoriul întocmit în 2005 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, reiese că în 2002 Geamănu a împrumutat de la un cămătar suma de 20.000 USD fără a încheia vreun act. În decurs de aproape un an a achitat 60.000 USD, însă nu a reuşit să plătească toată dobînda, astfel că în aprilie 2003 Nuţu Cămătaru a trimis recuperatorii după Geamănu, pentru a-l convinge pe acesta să le plătească 40.000 USD. La întîlnirea cu cămătarii s-a dus însă un poliţist, Robert Herghelegiu, care se oferise să meargă la negocieri în locul lui Geamănu. Din păcate pentru el, nu mai era nimic de negociat, dovadă fiind cuţitul înfipt în beregată cu care acesta a ajuns la spital.
General Defense Corp US este o companie americană, lider în servicii de suport în misiuni de apărare pentru toate categoriile de forţe, în servicii de achiziţie şi integrare a sistemelor de apărare şi aviaţie pentru Guvernul Statelor Unite şi forţele aliate, precum şi în furnizarea de arme şi muniţii. De pe site-ul companiei aflăm că domnul „Cris Geamănu“ a fost consultant pentru Ministerul Apărării, specialist în domeniul infrastructurii militare şi că la începutul lui 2005 s-a alăturat echipei General Defense Corp ca director general în cadrul reprezentanţei din Bucureşti, ocupîndu-se de relaţiile cu Ministerul Apărării şi companiile din industria militară locală. Următorul pas îl ştiţi deja: s-a instalat ca acţionar cu 30% în DESINT CO, la dreapta fratelui preşedintelui CSAŢ, poziţie din care poate reprezenta mai cu spor cel puţin interesele General Defense Corp.
Eftimie Sandu, prins în lupa Pro Optica
Un alt coleg acţionar la DESINT CO este generalul în rezervă Ion Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MAp. Din această poziţie, Eftimie Sandu s-a ocupat de înzestrarea Armatei cu tehnică militară cum a ştiut el mai bine. Despre asta aţi putut citi pe larg în Academia Caţavencu, cu ocazia scandalului iscat pe tema contractelor cu Pro Optica lui Florin Călinescu. Acesta a sudat de-a lungul timpului o serie de contracte cu Armata, de zeci de milioane de euro, fie fără licitaţie, fie cu caietele de sarcini aranjate după chipul şi asemănarea Pro Optica. Lipiciul la bani publici a fost pus atît pe seama convertirii lui Florin Călinescu în membru PNL, cît şi pe seama nevestelor de generali angajate la Pro Optica. Generalul Sandu este unul din exemple în acest sens, întrucît soţia sa era angajată ca Division Manager la Pro Optica. Prestaţia generalului Sandu în fruntea Departamentului pentru Armamente merită şi atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate. În nici una din cele două declaraţii de avere postate pe site-ul Departamentului de Armamente, Eftimie Sandu nu şi-a declarat veniturile, mîzgălind în locul lor un „conform fişei fiscale“. Ceea ce, ca şi în cazul lui Cazacu, nu respectă în nici un fel legea declaraţiilor de avere.
joi, 27 august 2009
Rectificarea bugetara confirma dezvaluirile Gardianul. Mai putini bani pentru Sanatate si Invatamant, mai multi pentru EADS
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
27-08-2009
In timp ce bugetele ministerelor Sanatatii si Educatiei au fost diminuate fiecare cu peste 100 de milioane de lei, Guvernul a alocat la rectificare mai multi bani pentru ministerele de Interne, Justitie, Transporturi, Economiei si Muncii, acestea obtinand 5 miliarde de lei in plus. Potrivit Mediafax, Ministerul Administratiei si Internelor va primi inca 66,2 milioane de lei, plus 356,6 milioane din credite externe pentru sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, realizat de firma EADS. Ziarul “Gardianul” a dezvaluit ca MAI, in prima jumatate a lunii august, a suplimentat contractul cu EADS. Artizanul suplimentarii cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI. De asemenea, jurnalistii de la “Gardianul” au aflat marti ca Guvernul a semnat, in 14 august, un memorandum cu EADS, prin care se angaja sa asigure, printr-un ajutor de stat, 43 de milioane de euro, pentru construirea unui parc aerospatial la Brasov. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Bugetul ministerului Economiei, potrivit Mediafax, a fost de asemenea suplimentat la rectificare.
Pe de alta parte, Guvernul a taxat ministere care si asa se confrunta cu lipsa de fonduri, printre bugetele cel mai drastic diminuate numarandu-se Ministerul Dezvoltarii, care va avea mai putin cu 346,5 milioane de lei, Ministerul Educatiei, caruia i s-au taiat 154,1 milioane de lei, sau Ministerul Sanatatii, al carui buget a fost redus cu 113,1 milioane de lei. In mod simbolic, Guvernul a taiat si de la Ministerul Turismului 30 milioane de lei.
Gardianul.ro
27-08-2009
In timp ce bugetele ministerelor Sanatatii si Educatiei au fost diminuate fiecare cu peste 100 de milioane de lei, Guvernul a alocat la rectificare mai multi bani pentru ministerele de Interne, Justitie, Transporturi, Economiei si Muncii, acestea obtinand 5 miliarde de lei in plus. Potrivit Mediafax, Ministerul Administratiei si Internelor va primi inca 66,2 milioane de lei, plus 356,6 milioane din credite externe pentru sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, realizat de firma EADS. Ziarul “Gardianul” a dezvaluit ca MAI, in prima jumatate a lunii august, a suplimentat contractul cu EADS. Artizanul suplimentarii cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI. De asemenea, jurnalistii de la “Gardianul” au aflat marti ca Guvernul a semnat, in 14 august, un memorandum cu EADS, prin care se angaja sa asigure, printr-un ajutor de stat, 43 de milioane de euro, pentru construirea unui parc aerospatial la Brasov. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Bugetul ministerului Economiei, potrivit Mediafax, a fost de asemenea suplimentat la rectificare.
Pe de alta parte, Guvernul a taxat ministere care si asa se confrunta cu lipsa de fonduri, printre bugetele cel mai drastic diminuate numarandu-se Ministerul Dezvoltarii, care va avea mai putin cu 346,5 milioane de lei, Ministerul Educatiei, caruia i s-au taiat 154,1 milioane de lei, sau Ministerul Sanatatii, al carui buget a fost redus cu 113,1 milioane de lei. In mod simbolic, Guvernul a taiat si de la Ministerul Turismului 30 milioane de lei.
Singuri prin Europa: România refuză să semneze codul comerţului cu arme
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
26 Aug 2009 Mihai Boeru
România este singurul stat membru al UE şi al Agenţiei Europene pentru Apărare care a refuzat, de două ori până acum, să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare. Codul a fost creat pentru o mai mare transparenţă a comerţului cu material militar şi pentru a încuraja constituirea pieţei europene de armament.
Primul refuz a fost înregistrat în 2007, imediat după aderarea europeană. Al doilea refuz al României a venit în 2009. Ministerul Apărării (MAp) a propus Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT) semnarea acestui document, dar acesta ar fi fost scos de pe ordinea de zi chiar de către preşedintele Traian Băsescu, ne-au precizat surse guvernamentale.
Contactat telefonic, fostul ministru al Apărării Teodor Meleşcanu a confirmat pentru Cotidianul că într-adevăr cererea MAp a fost scoasă de câteva ori de pe ordinea de zi a CSAT, deoarece nu avea şi avizul Ministerului Economiei şi Industriilor. Potrivit lui Meleşcanu, principalul motiv pentru care România a refuzat să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare a fost acela că “industria naţională de apărare nu ar fi făcut faţă concurenţei externe, din acest motiv Ministerul Economiei şi Industriilor nu a avizat semnarea chiar dacă proiectul era aprobat pozitiv de MAp şi MAE”.
Fostul ministru al Apărării a mai adăugat că semnarea acestui acord european ar fi însemnat deschiderea totală a pieţei româneşti şi crearea de condiţii absolut egale între firmele româneşti şi cele europene. În 2007 s-a spus că semnarea va fi amânată până la constituirea Strategiei Naţionale pentru industria militară românească pentru a se “preîntâmpina astfel prăbuşirea bruscă şi totală a industriei de armement”, a mai afirmat Teodor Meleşcanu.
Actualul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, nu ne-a putut explica motivele pentru care semnarea Codului de Conduită pentru Achiziţii Militare a fost scoasă de pe ordinea de zi a CSAT, în 2009, deoarece se afla în şedinţă de guvern, după cum ne-a declarat aghiotantul său care a răspuns pe telefonul ministrului.
Cotidianul.ro
26 Aug 2009 Mihai Boeru
România este singurul stat membru al UE şi al Agenţiei Europene pentru Apărare care a refuzat, de două ori până acum, să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare. Codul a fost creat pentru o mai mare transparenţă a comerţului cu material militar şi pentru a încuraja constituirea pieţei europene de armament.
Primul refuz a fost înregistrat în 2007, imediat după aderarea europeană. Al doilea refuz al României a venit în 2009. Ministerul Apărării (MAp) a propus Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT) semnarea acestui document, dar acesta ar fi fost scos de pe ordinea de zi chiar de către preşedintele Traian Băsescu, ne-au precizat surse guvernamentale.
Contactat telefonic, fostul ministru al Apărării Teodor Meleşcanu a confirmat pentru Cotidianul că într-adevăr cererea MAp a fost scoasă de câteva ori de pe ordinea de zi a CSAT, deoarece nu avea şi avizul Ministerului Economiei şi Industriilor. Potrivit lui Meleşcanu, principalul motiv pentru care România a refuzat să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare a fost acela că “industria naţională de apărare nu ar fi făcut faţă concurenţei externe, din acest motiv Ministerul Economiei şi Industriilor nu a avizat semnarea chiar dacă proiectul era aprobat pozitiv de MAp şi MAE”.
Fostul ministru al Apărării a mai adăugat că semnarea acestui acord european ar fi însemnat deschiderea totală a pieţei româneşti şi crearea de condiţii absolut egale între firmele româneşti şi cele europene. În 2007 s-a spus că semnarea va fi amânată până la constituirea Strategiei Naţionale pentru industria militară românească pentru a se “preîntâmpina astfel prăbuşirea bruscă şi totală a industriei de armement”, a mai afirmat Teodor Meleşcanu.
Actualul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, nu ne-a putut explica motivele pentru care semnarea Codului de Conduită pentru Achiziţii Militare a fost scoasă de pe ordinea de zi a CSAT, în 2009, deoarece se afla în şedinţă de guvern, după cum ne-a declarat aghiotantul său care a răspuns pe telefonul ministrului.
miercuri, 26 august 2009
Udrea a plătit 10.000 de euro ca să joace tenis cu Ilie Năstase
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
25 Aug 2009 Lucian Gheorghiu
Ca şi în cazul concertului Bregovic de la Mangalia, Ministerul Turismului a plătit la Paris o prestaţie de care putea să beneficieze fără nici un efort financiar. La audierea de ieri din Comisia „Udrea“, Amalia Năstase i-a tratat cu dispreţ pe deputaţi.
Ministerul Turismului i-a plătit lui Ilie Năstase 10.000 de euro pentru a participa la lansarea programului de promovare turistică „Romania - Land of Choice“, care a avut loc pe 5 iunie a.c. la Paris. Pentru aceşti bani, Ilie Năstase a susţinut, pe un teren special amenajat în faţa primăriei din capitala Franţei, un meci demonstrativ cu americanul Peter McNamara, a avut un schimb de mingi cu ministrul Elena Udrea şi a participat la o sesiune de autografe. Plata a fost legală, dar, se pare, inutilă. Cotidianul a descoperit că meciul demonstrativ dintre Năstase şi McNamara era de mai multă vreme programat să se desfăşoare, în cadrul acţiunii de promovare a Federaţiei Franceze de Tenis (FFT), „Roland Garros dans la ville“, acţiune aflată la cea de-a doua ediţie.
La această acţiune, care are drept scop promovarea turneului de Grand Slam de la Roland Garros, au participat jucători înscrişi în turnelul veteranilor, precum şi jucători în activitate, participanţi la cunoscutul turneu de tenis.
Conform site-ului FFT, data de 5 iunie chiar era denumită „Ziua Ilie Năstase“. Cu alte cuvinte, indiferent dacă Ministerul Turismului îl antama sau nu pe Ilie Năstase, acesta oricum ar fi evoluat în ziua respectivă în meciul demonstrativ de pe terenul din faţa primăriei Parisului, pentru că era programat cu mult timp înainte şi, probabil, prestaţia sa figura şi în vreun contract cu federaţia franceză. Cu toate acestea, Ministerul Turismului i-a plătit 10.000 de euro lui Ilie Năstase.
Această plată făcută de Ministerul Turismului nu a scăpat deputaţilor din Comisia „Udrea“, care ieri au audiat-o pe Amalia Năstase (şi pe asociatul ei) în calitate de manager al firmei SC Eventures Concept Solution, firmă care a câştigat contractul pentru acţiunea de la Paris. Cu acest prilej
s-a constatat că lansarea de la Paris a programului „Romania - Land of Choice“ nu a reprezentat un eveniment organizat 100% de Ministerul Turismului (într-un comunicat oficial din 4 iunie a.c. scria negru pe alb: „Evenimentele organizate de Ministerul Turismului pentru a marca acest moment se vor derula în intervalul 12.00-17.00, pe esplanada primăriei Parisului, în prezenţa Nadiei Comăneci şi a lui Ilie Năstase“ - n.a.). Practic, Ministerul Turismului s-a „lipit“ de o manifestare organizată de francezi, a pus câteva bannere, a împărţit materiale promoţionale, a prezentat-o pe Elena Udrea în postură de jucătoare de tenis şi a prezentat un scurt program folcloric susţinut de un ansamblu format din 14 persoane.
Reţeta nu a fost una deloc nouă. Cu doar o lună înainte, de 1 şi 2 mai, şi Monica Iacob-Ridzi anunţa cu surle şi trâmbiţe organizarea la Costineşti de către MTS a Zilelor Tineretului. În realitate, MTS s-a „lipit“ cu câteva bannere şi materiale promoţionale de un eveniment al MediaPro Pictures.
Pe parcursul audierii, deputaţii din comisie au atras atenţia asupra faptului că sunt foarte multe asemănări între caietul de sarcini elaborat de MT şi propunerea creativă - făcută cu o lună înainte - a firmei Eventures. Amalia Năstase nu numai că a admis posibilitatea ca MT să se fi inspirat din propunerea creativă la elaborarea caietului de sarcini, dar a menţionat că în situaţia în care Eventures ar fi pierdut contractul ar fi dat în judecată ministerul pentru drepturi de proprietate intelectuală. Din declaraţiile Amaliei Năstase mai este de menţionat că firma Eventures a făcut cu multe zile înainte reţinerea locurilor pentru Paris la Tarom şi chiar a pregătit materialele promoţionale care ulterior s-au regăsit în caietul de sarcini. „Este normal să procedăm aşa, pentru că noi ne pregătim întotdeauna să câştigăm licitaţia“, a spus Amalia Năstase, deşi până în prezent firma ei (înfiinţată în toamna anului trecut) nu a mai avut contracte cu statul.
Cheltuielile MT de la Paris
• Transport aerian ansamblu folcloric - 2.288 de euro
• Servicii transport agenţie - 648 de euro
• Transport terestru - 1.075 de euro
• Cazare grup folcloric - 1.200 de euro
• Cazare agenţi - 2.400 de euro
• Materiale promoţionale - 6.000 de euro
• Roll-up, bannere, spider - 5.000 de euro
• Inserţie publicitară în revistă de specialitate - 3.500 de euro
• Invitaţii - 1.000 de euro
• Ilie Năstase - 10.000 de euro
• Nadia Comăneci - 8.550 de euro
• Grup folcloric - 2.800 de euro
• Hostese şi promoteri - 2.300 de euro
Cotidianul.ro
25 Aug 2009 Lucian Gheorghiu
Ca şi în cazul concertului Bregovic de la Mangalia, Ministerul Turismului a plătit la Paris o prestaţie de care putea să beneficieze fără nici un efort financiar. La audierea de ieri din Comisia „Udrea“, Amalia Năstase i-a tratat cu dispreţ pe deputaţi.
Ministerul Turismului i-a plătit lui Ilie Năstase 10.000 de euro pentru a participa la lansarea programului de promovare turistică „Romania - Land of Choice“, care a avut loc pe 5 iunie a.c. la Paris. Pentru aceşti bani, Ilie Năstase a susţinut, pe un teren special amenajat în faţa primăriei din capitala Franţei, un meci demonstrativ cu americanul Peter McNamara, a avut un schimb de mingi cu ministrul Elena Udrea şi a participat la o sesiune de autografe. Plata a fost legală, dar, se pare, inutilă. Cotidianul a descoperit că meciul demonstrativ dintre Năstase şi McNamara era de mai multă vreme programat să se desfăşoare, în cadrul acţiunii de promovare a Federaţiei Franceze de Tenis (FFT), „Roland Garros dans la ville“, acţiune aflată la cea de-a doua ediţie.
La această acţiune, care are drept scop promovarea turneului de Grand Slam de la Roland Garros, au participat jucători înscrişi în turnelul veteranilor, precum şi jucători în activitate, participanţi la cunoscutul turneu de tenis.
Conform site-ului FFT, data de 5 iunie chiar era denumită „Ziua Ilie Năstase“. Cu alte cuvinte, indiferent dacă Ministerul Turismului îl antama sau nu pe Ilie Năstase, acesta oricum ar fi evoluat în ziua respectivă în meciul demonstrativ de pe terenul din faţa primăriei Parisului, pentru că era programat cu mult timp înainte şi, probabil, prestaţia sa figura şi în vreun contract cu federaţia franceză. Cu toate acestea, Ministerul Turismului i-a plătit 10.000 de euro lui Ilie Năstase.
Această plată făcută de Ministerul Turismului nu a scăpat deputaţilor din Comisia „Udrea“, care ieri au audiat-o pe Amalia Năstase (şi pe asociatul ei) în calitate de manager al firmei SC Eventures Concept Solution, firmă care a câştigat contractul pentru acţiunea de la Paris. Cu acest prilej
s-a constatat că lansarea de la Paris a programului „Romania - Land of Choice“ nu a reprezentat un eveniment organizat 100% de Ministerul Turismului (într-un comunicat oficial din 4 iunie a.c. scria negru pe alb: „Evenimentele organizate de Ministerul Turismului pentru a marca acest moment se vor derula în intervalul 12.00-17.00, pe esplanada primăriei Parisului, în prezenţa Nadiei Comăneci şi a lui Ilie Năstase“ - n.a.). Practic, Ministerul Turismului s-a „lipit“ de o manifestare organizată de francezi, a pus câteva bannere, a împărţit materiale promoţionale, a prezentat-o pe Elena Udrea în postură de jucătoare de tenis şi a prezentat un scurt program folcloric susţinut de un ansamblu format din 14 persoane.
Reţeta nu a fost una deloc nouă. Cu doar o lună înainte, de 1 şi 2 mai, şi Monica Iacob-Ridzi anunţa cu surle şi trâmbiţe organizarea la Costineşti de către MTS a Zilelor Tineretului. În realitate, MTS s-a „lipit“ cu câteva bannere şi materiale promoţionale de un eveniment al MediaPro Pictures.
Pe parcursul audierii, deputaţii din comisie au atras atenţia asupra faptului că sunt foarte multe asemănări între caietul de sarcini elaborat de MT şi propunerea creativă - făcută cu o lună înainte - a firmei Eventures. Amalia Năstase nu numai că a admis posibilitatea ca MT să se fi inspirat din propunerea creativă la elaborarea caietului de sarcini, dar a menţionat că în situaţia în care Eventures ar fi pierdut contractul ar fi dat în judecată ministerul pentru drepturi de proprietate intelectuală. Din declaraţiile Amaliei Năstase mai este de menţionat că firma Eventures a făcut cu multe zile înainte reţinerea locurilor pentru Paris la Tarom şi chiar a pregătit materialele promoţionale care ulterior s-au regăsit în caietul de sarcini. „Este normal să procedăm aşa, pentru că noi ne pregătim întotdeauna să câştigăm licitaţia“, a spus Amalia Năstase, deşi până în prezent firma ei (înfiinţată în toamna anului trecut) nu a mai avut contracte cu statul.
Cheltuielile MT de la Paris
• Transport aerian ansamblu folcloric - 2.288 de euro
• Servicii transport agenţie - 648 de euro
• Transport terestru - 1.075 de euro
• Cazare grup folcloric - 1.200 de euro
• Cazare agenţi - 2.400 de euro
• Materiale promoţionale - 6.000 de euro
• Roll-up, bannere, spider - 5.000 de euro
• Inserţie publicitară în revistă de specialitate - 3.500 de euro
• Invitaţii - 1.000 de euro
• Ilie Năstase - 10.000 de euro
• Nadia Comăneci - 8.550 de euro
• Grup folcloric - 2.800 de euro
• Hostese şi promoteri - 2.300 de euro
Investiţii de zeci de milioane de euro în băncuţe din lemn de esenţă nobilă şi coşuri de gunoi
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
25 Aug 2009 Izabela Niculescu
Ministerul Mediului alocă 50 de milioane de euro pentru reabilitarea parcurilor, iar Primăria Sectorului 3 cumpără de 22,3 milioane de euro bănci şi coşuri de gunoi din lemn de esenţă nobilă.
Ministerul Mediului va organiza între 1 şi 15 septembrie o sesiune de depunere a proiectelor pentru amenajarea sau reabilitarea parcurilor din localităţi, iar finanţarea totală alocată în 2009 este de 200 de milioane de lei (50 de milioane de euro), au spus marţi, pentru NewsIn, reprezentanţii ministerului. Potrivit programului ministerului, autorităţile locale din oraşele cu peste 100.000 de locuitori pot solicita de la fondul de mediu finanţări de până la două milioane de lei pentru amenajarea unui parc nou, de cel mult 1,5 milioane de lei în cazul reabilitării şi extinderii unui parc, respectiv de maximum un milion de lei pentru reabilitarea unui parc.
Fondurile scad la maximum 1,5 milioane de lei pentru amenajarea unui parc nou în oraşele care au între 20.000 şi 100.000 de persoane, respectiv la 750.000 de lei pentru reabilitarea şi extinderea unui parc şi la 550.000 de lei, dacă este vorba doar despre reabilitare. Chiar şi comunele cu mai puţin de 3.000 de locuitori pot accesa fonduri prin acest program. Suma maximă pentru realizarea unui parc nou este de 500.000 de lei, care se înjumătăţeşte în cazul reabilitării şi extinderii unui parc existent şi ajunge la 200.000 de lei pentru reabilitarea unuia.
Solicitanţii pot beneficia de finanţarea cheltuielilor eligibile aferente a cel mult două proiecte pe sesiune, cu excepţia municipiilor desemnate a fi poli naţionali de creştere. Acestea pot depune în cadrul unei sesiuni mai multe proiecte, iar valoarea totală însumată poate fi de cel mult 6 milioane de lei/sesiune.
„Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi. Obiectivele programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente“, precizează Ministerul Mediului.
Programul va fi finanţat de la Fondul pentru Mediu, din sumele virate de către organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule. Şi Primăria Sectorului 3 va da 93,95 milioane de lei, aproximativ 22,3 milioane de euro, pentru a cumpăra bănci şi coşuri de gunoi, cu lemn de esenţă nobilă în componenţă, de la AA Marketing and Management SRL, firmă care a mai câştigat, în ultimii doi ani, alte cinci licitaţii pentru achiziţiile din sector, informează Realitatea.net. Conform site-ului Realitatea TV, firma AA Marketing and Management SRL a fost singura care a participat la licitaţia privind livrarea către Primăria Sectorului 3 de bănci din lemn şi metal, coşuri de gunoi, tomberoane colectoare, scrumiere cu container, suport pentru parcare biciclete şi ghivece pentru flori.
Potrivit anunţului publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice, lemnul de esenţă nobilă a fost ales pentru ca băncile şi coşurile de gunoi să fie rezistente la raze ultraviolete, gheaţă, zăpadă, soare, dar şi la vandalism. Elementele din metal trebuie să fie din oţel galvanizat, iar ghivecele, din beton rezistent la îngheţ. Primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, a refuzat să ne explice de ce a organizat licitaţia doar cu o singură firmă şi ne-a trimis la biroul de presă, de unde am primit acelaşi refuz.
În 2007, AA Marketing and Management SRL a câştigat, tot în sectorul 3, o licitaţie pentru furnizarea de echipamente pentru terenuri de joacă, în valoare de 2,24 milioane de lei (fără TVA). În 2008, aceeaşi firmă a obţinut un contract de 70 de milioane de lei (fără TVA), pentru furnizarea de echipamente pentru parcuri şi locuri de joacă. Tot în 2008, AA Marketing and Management SRL a câştigat trei licitaţii pentru achiziţii asemănătoare în valoare totală de 5,31 milioane de lei (fără TVA). La ultimele trei licitaţii, firma a fost singurul concurent.
Firma AA Marketing and Management SRL este deţinută de Gruia Florin Mihaela, are un capital social de 200 de lei şi şi-a declarat ca obiect principal de activitate consultanţa în management.
Cotidianul.ro
25 Aug 2009 Izabela Niculescu
Ministerul Mediului alocă 50 de milioane de euro pentru reabilitarea parcurilor, iar Primăria Sectorului 3 cumpără de 22,3 milioane de euro bănci şi coşuri de gunoi din lemn de esenţă nobilă.
Ministerul Mediului va organiza între 1 şi 15 septembrie o sesiune de depunere a proiectelor pentru amenajarea sau reabilitarea parcurilor din localităţi, iar finanţarea totală alocată în 2009 este de 200 de milioane de lei (50 de milioane de euro), au spus marţi, pentru NewsIn, reprezentanţii ministerului. Potrivit programului ministerului, autorităţile locale din oraşele cu peste 100.000 de locuitori pot solicita de la fondul de mediu finanţări de până la două milioane de lei pentru amenajarea unui parc nou, de cel mult 1,5 milioane de lei în cazul reabilitării şi extinderii unui parc, respectiv de maximum un milion de lei pentru reabilitarea unui parc.
Fondurile scad la maximum 1,5 milioane de lei pentru amenajarea unui parc nou în oraşele care au între 20.000 şi 100.000 de persoane, respectiv la 750.000 de lei pentru reabilitarea şi extinderea unui parc şi la 550.000 de lei, dacă este vorba doar despre reabilitare. Chiar şi comunele cu mai puţin de 3.000 de locuitori pot accesa fonduri prin acest program. Suma maximă pentru realizarea unui parc nou este de 500.000 de lei, care se înjumătăţeşte în cazul reabilitării şi extinderii unui parc existent şi ajunge la 200.000 de lei pentru reabilitarea unuia.
Solicitanţii pot beneficia de finanţarea cheltuielilor eligibile aferente a cel mult două proiecte pe sesiune, cu excepţia municipiilor desemnate a fi poli naţionali de creştere. Acestea pot depune în cadrul unei sesiuni mai multe proiecte, iar valoarea totală însumată poate fi de cel mult 6 milioane de lei/sesiune.
„Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi. Obiectivele programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente“, precizează Ministerul Mediului.
Programul va fi finanţat de la Fondul pentru Mediu, din sumele virate de către organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule. Şi Primăria Sectorului 3 va da 93,95 milioane de lei, aproximativ 22,3 milioane de euro, pentru a cumpăra bănci şi coşuri de gunoi, cu lemn de esenţă nobilă în componenţă, de la AA Marketing and Management SRL, firmă care a mai câştigat, în ultimii doi ani, alte cinci licitaţii pentru achiziţiile din sector, informează Realitatea.net. Conform site-ului Realitatea TV, firma AA Marketing and Management SRL a fost singura care a participat la licitaţia privind livrarea către Primăria Sectorului 3 de bănci din lemn şi metal, coşuri de gunoi, tomberoane colectoare, scrumiere cu container, suport pentru parcare biciclete şi ghivece pentru flori.
Potrivit anunţului publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice, lemnul de esenţă nobilă a fost ales pentru ca băncile şi coşurile de gunoi să fie rezistente la raze ultraviolete, gheaţă, zăpadă, soare, dar şi la vandalism. Elementele din metal trebuie să fie din oţel galvanizat, iar ghivecele, din beton rezistent la îngheţ. Primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, a refuzat să ne explice de ce a organizat licitaţia doar cu o singură firmă şi ne-a trimis la biroul de presă, de unde am primit acelaşi refuz.
În 2007, AA Marketing and Management SRL a câştigat, tot în sectorul 3, o licitaţie pentru furnizarea de echipamente pentru terenuri de joacă, în valoare de 2,24 milioane de lei (fără TVA). În 2008, aceeaşi firmă a obţinut un contract de 70 de milioane de lei (fără TVA), pentru furnizarea de echipamente pentru parcuri şi locuri de joacă. Tot în 2008, AA Marketing and Management SRL a câştigat trei licitaţii pentru achiziţii asemănătoare în valoare totală de 5,31 milioane de lei (fără TVA). La ultimele trei licitaţii, firma a fost singurul concurent.
Firma AA Marketing and Management SRL este deţinută de Gruia Florin Mihaela, are un capital social de 200 de lei şi şi-a declarat ca obiect principal de activitate consultanţa în management.
marți, 25 august 2009
TOP: Companiile cu cele mai mari datorii din Romania
Romania trebuie salvata!
9am.ro
25 August 2009
La finele lui 2008, cand criza avea doar patru luni de "activitate" in economia locala, numeroase companii au fost afectate, mai ales cele care aveau titluri tranzactionate la bursa. Astfel, multe societati comerciale au pasit in 2009 cu bilanturile pline de datorii, majoritatea provenind din sectoarele energie si retail alimentar. ZF prezinta topul celor mai indatorate 20 de companii din Romania.
1/5
Locul 1. Petrom -1,35 miliarde euro
Cea mai indatorata companie privata din Romania este totodata si cea mai mare, Petrom, noteaza ZF.
La o cifra de afaceri de 4,55 miliarde de euro (19,24 miliarde lei), compania petroliera a reusit sa aiba datorii de peste 1,35 miliarde euro (5,71 miliarde lei)
Locul 2. Daewoo Mangalia - 0,8 miliarde euro
Pe locul a doilea in topul companiilor private cu cele mai mari datorii se afla Daewoo Mangalia, care a cumulat datorii de aproape trei ori mai mari decat cifra de afaceri in 2008.
Astfel, la o cifra de afaceri de 353,3 milioane euro (1,493 miliarde lei), Daewoo a inregistrat datorii de 861,5 milioane euro (3,641 miliarde lei).
Locul 3. Rompetrol Rafinare - 0,72 miliarde euro
Spre deosebie de ocupanta locului 2, compania care s-a clasat pe a treia pozitie, Rompetrol Rafinare, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 2,345 miliarde euro (9,918 miliarde lei) si datorii totale de 0,726 miliarde euro (3,070 miliarde lei).
Locul 4. Real Hypermarket - 0,534 miliarde euro
Real, care la finele anului trecut avea 20 de hypermarket-uri deschise, s-a clasat pe locul patru in topul companiilor cu cele mai mari datorii in 2008. Lantul de hypermarket-uri a inregistrat o cifra de afaceri de 0,718 miliarde euro (3,036 miliarde lei) si datorii de 0,534 miliarde euro (2,258 miliarde lei).
Locul 5. Carrefour - 0,433 miliarde euro
Pe pozitia a cincea s-a clasat o alta companie de retail, lantul de supermarket-uri Carrefour. Astfel, la finele lui 2008, lantul de supermarket-uri francez a inregistrat datorii totale de 0.433 miliarde euro (1,831 miliarde lei) si o cifra de afaceri de 1,032 miliarde euro (4,365 miliarde lei).
9am.ro
25 August 2009
La finele lui 2008, cand criza avea doar patru luni de "activitate" in economia locala, numeroase companii au fost afectate, mai ales cele care aveau titluri tranzactionate la bursa. Astfel, multe societati comerciale au pasit in 2009 cu bilanturile pline de datorii, majoritatea provenind din sectoarele energie si retail alimentar. ZF prezinta topul celor mai indatorate 20 de companii din Romania.
1/5
Locul 1. Petrom -1,35 miliarde euro
Cea mai indatorata companie privata din Romania este totodata si cea mai mare, Petrom, noteaza ZF.
La o cifra de afaceri de 4,55 miliarde de euro (19,24 miliarde lei), compania petroliera a reusit sa aiba datorii de peste 1,35 miliarde euro (5,71 miliarde lei)
Locul 2. Daewoo Mangalia - 0,8 miliarde euro
Pe locul a doilea in topul companiilor private cu cele mai mari datorii se afla Daewoo Mangalia, care a cumulat datorii de aproape trei ori mai mari decat cifra de afaceri in 2008.
Astfel, la o cifra de afaceri de 353,3 milioane euro (1,493 miliarde lei), Daewoo a inregistrat datorii de 861,5 milioane euro (3,641 miliarde lei).
Locul 3. Rompetrol Rafinare - 0,72 miliarde euro
Spre deosebie de ocupanta locului 2, compania care s-a clasat pe a treia pozitie, Rompetrol Rafinare, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 2,345 miliarde euro (9,918 miliarde lei) si datorii totale de 0,726 miliarde euro (3,070 miliarde lei).
Locul 4. Real Hypermarket - 0,534 miliarde euro
Real, care la finele anului trecut avea 20 de hypermarket-uri deschise, s-a clasat pe locul patru in topul companiilor cu cele mai mari datorii in 2008. Lantul de hypermarket-uri a inregistrat o cifra de afaceri de 0,718 miliarde euro (3,036 miliarde lei) si datorii de 0,534 miliarde euro (2,258 miliarde lei).
Locul 5. Carrefour - 0,433 miliarde euro
Pe pozitia a cincea s-a clasat o alta companie de retail, lantul de supermarket-uri Carrefour. Astfel, la finele lui 2008, lantul de supermarket-uri francez a inregistrat datorii totale de 0.433 miliarde euro (1,831 miliarde lei) si o cifra de afaceri de 1,032 miliarde euro (4,365 miliarde lei).
Regii asfaltului vor exclusivitate pe tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti. A treia bandă a autostrăzii mai aşteaptă
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
24 Aug 2009 Doru Cireasa
Licitaţia de construire s-a amânat deoarece statul nu a putut oferi participanţilor planurile autostrăzii. Proprietatea asupra planşelor aparţine regilor asfaltului.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anulat zilele trecute licitaţia organizată pentru construirea celei de-a treia benzi pe fiecare sens al autostrăzii, urmând ca licitaţia să fie reluată în perioada următoare, au declarat vineri oficialii companiei. Construirea actualelor patru benzi ale autostrăzii este făcută de firmele Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98 şi Pa&Co., aparţinând lui Dorinel Umbrărescu, Dan Beşciu împreună cu Sorin Vulpescu, respectiv Costel Căşuneanu. Extinderea la trei benzi pe sens va avea loc între km 19 şi km 45. Valoarea estimată a lucrărilor noi este de 196 milioane de lei, fără TVA, respectiv 46 de milioane de euro.
Licitaţia pentru a treia bandă, demarată la finele lunii iunie, a trezit interesul a şapte firme şi asocieri, dintre care două autohtone, deţinute de actualii constructori.
Firmele care au depus oferte tehnice la finele lunii iulie, în cadrul etapei de precalificare, au fost Euroconstruct Trading 98/PA&Co. International/Via Design (România), MonteAdriano Engenharia E Construcao (Portugalia), Lena Engenharia E Construcoes (Portugalia), Marcor Ebro/Proyectos Tecnicos Y Obras Civiles/Copisa Constructora Pirenaica (Spania), Spedition UMB, Colas România şi Sociedate de Construcoes Soares da Costa (Portugalia). Firmele lui Căşuneanu şi Beşciu, asociate cu cea a lui Umbrărescu la lucrările de pe primele patru benzi, au devenit concurente în cazul licitaţiei pentru a treia bandă pe sens.
Pentru a putea estima costul lucrărilor de racordare a celei de-a treia benzi la primele două şi pentru realizarea propriilor lor oferte, firmele participante aveau nevoie de proiectul tehnic întocmit de consorţiul regilor asfaltului, pentru primele patru benzi. Pe baza acestuia, constructorii celei de-a treia benzi puteau estima costurile cu mutarea utilităţilor, soluţia tehnică necesară etc. Este ceea ce, de altfel, şi CNADNR s-a angajat să furnizeze participanţilor la licitaţie. „Pentru asigurarea unor informaţii complete, necesare în vederea elaborării propunerii tehnice, Autoritatea Contractantă (CNADNR - n.r.) va pune la dispoziţia celor interesaţi proiectul tehnic al obiectivului Autostrada Bucureşti-Braşov“, se arată în documentaţia de licitaţie. Deşi întocmirea proiectului tehnic este parte a contractului semnat de consorţiu cu CNADNR, compania de stat plătindu-l, se consideră că drepturile intelectuale asupra acestuia aparţin celor trei constructori. În consecinţă, aceştia nu şi-au dat acordul ca CNADNR să dea proiectul celorlalţi participanţi la licitaţie. „Am primit solicitări de clarificare de la ofertanţi şi atunci am văzut că ar trebui să le furnizăm detalii din proiectul tehnic. Nu putem oferi acces la proiectul tehnic fără acordul actualilor constructori. La reluarea licitaţiei le vom furniza studiul de fezabilitate pentru lărgirea la trei benzi (care este mult mai aproximativ faţă de proiect - n.r.)“, spune un oficial al CNADNR, sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia, într-o fază ulterioară regii asfaltului s-ar fi înmuiat şi şi-ar fi manifestat acordul folosirii proiectului realizat de ei. „(CNADNR - n.r.) n-are voie să îl dea la nimeni“, spune însă scurt unul dintre regii asfaltului.
Oficialul CNADNR indicat îşi manifestă încrederea că având doar studiul de fezabilitate la îndemână, şi nu proiectul, ceilalţi constructori nu vor fi în inferioritate. Compania n-a putut acorda direct lucrările de extindere consorţiului autohton deoarece s-ar fi ajuns astfel la depăşirea valorii iniţiale cu peste 50%, ceea ce contravine legii. Consorţiul a mai primit o majorare de cel puţin 40 de milioane de euro pentru folosirea balastului în fundaţia autostrăzii, în loc de pământ. Aflat sâmbătă pe şantierul proiectului, premierul Boc a spus că autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata la finele anului viitor.
Cotidianul.ro
24 Aug 2009 Doru Cireasa
Licitaţia de construire s-a amânat deoarece statul nu a putut oferi participanţilor planurile autostrăzii. Proprietatea asupra planşelor aparţine regilor asfaltului.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anulat zilele trecute licitaţia organizată pentru construirea celei de-a treia benzi pe fiecare sens al autostrăzii, urmând ca licitaţia să fie reluată în perioada următoare, au declarat vineri oficialii companiei. Construirea actualelor patru benzi ale autostrăzii este făcută de firmele Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98 şi Pa&Co., aparţinând lui Dorinel Umbrărescu, Dan Beşciu împreună cu Sorin Vulpescu, respectiv Costel Căşuneanu. Extinderea la trei benzi pe sens va avea loc între km 19 şi km 45. Valoarea estimată a lucrărilor noi este de 196 milioane de lei, fără TVA, respectiv 46 de milioane de euro.
Licitaţia pentru a treia bandă, demarată la finele lunii iunie, a trezit interesul a şapte firme şi asocieri, dintre care două autohtone, deţinute de actualii constructori.
Firmele care au depus oferte tehnice la finele lunii iulie, în cadrul etapei de precalificare, au fost Euroconstruct Trading 98/PA&Co. International/Via Design (România), MonteAdriano Engenharia E Construcao (Portugalia), Lena Engenharia E Construcoes (Portugalia), Marcor Ebro/Proyectos Tecnicos Y Obras Civiles/Copisa Constructora Pirenaica (Spania), Spedition UMB, Colas România şi Sociedate de Construcoes Soares da Costa (Portugalia). Firmele lui Căşuneanu şi Beşciu, asociate cu cea a lui Umbrărescu la lucrările de pe primele patru benzi, au devenit concurente în cazul licitaţiei pentru a treia bandă pe sens.
Pentru a putea estima costul lucrărilor de racordare a celei de-a treia benzi la primele două şi pentru realizarea propriilor lor oferte, firmele participante aveau nevoie de proiectul tehnic întocmit de consorţiul regilor asfaltului, pentru primele patru benzi. Pe baza acestuia, constructorii celei de-a treia benzi puteau estima costurile cu mutarea utilităţilor, soluţia tehnică necesară etc. Este ceea ce, de altfel, şi CNADNR s-a angajat să furnizeze participanţilor la licitaţie. „Pentru asigurarea unor informaţii complete, necesare în vederea elaborării propunerii tehnice, Autoritatea Contractantă (CNADNR - n.r.) va pune la dispoziţia celor interesaţi proiectul tehnic al obiectivului Autostrada Bucureşti-Braşov“, se arată în documentaţia de licitaţie. Deşi întocmirea proiectului tehnic este parte a contractului semnat de consorţiu cu CNADNR, compania de stat plătindu-l, se consideră că drepturile intelectuale asupra acestuia aparţin celor trei constructori. În consecinţă, aceştia nu şi-au dat acordul ca CNADNR să dea proiectul celorlalţi participanţi la licitaţie. „Am primit solicitări de clarificare de la ofertanţi şi atunci am văzut că ar trebui să le furnizăm detalii din proiectul tehnic. Nu putem oferi acces la proiectul tehnic fără acordul actualilor constructori. La reluarea licitaţiei le vom furniza studiul de fezabilitate pentru lărgirea la trei benzi (care este mult mai aproximativ faţă de proiect - n.r.)“, spune un oficial al CNADNR, sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia, într-o fază ulterioară regii asfaltului s-ar fi înmuiat şi şi-ar fi manifestat acordul folosirii proiectului realizat de ei. „(CNADNR - n.r.) n-are voie să îl dea la nimeni“, spune însă scurt unul dintre regii asfaltului.
Oficialul CNADNR indicat îşi manifestă încrederea că având doar studiul de fezabilitate la îndemână, şi nu proiectul, ceilalţi constructori nu vor fi în inferioritate. Compania n-a putut acorda direct lucrările de extindere consorţiului autohton deoarece s-ar fi ajuns astfel la depăşirea valorii iniţiale cu peste 50%, ceea ce contravine legii. Consorţiul a mai primit o majorare de cel puţin 40 de milioane de euro pentru folosirea balastului în fundaţia autostrăzii, în loc de pământ. Aflat sâmbătă pe şantierul proiectului, premierul Boc a spus că autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata la finele anului viitor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)