Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
31 Aug 2009
Doru Petrescu a coordonat campania PDL pe Craiova, a stat la masă cu Băsescu, dar a şi fost cercetat penal în zeci de dosare în ultimii ani, instrumentate de către mai toate parchetele din Craiova. Acuzaţiile au fost dintre cele mai diverse, de la ameninţare, lovire, şantaj, ultraj până la evaziune fiscală.
Doru Petrescu a fost cercetat penal în zeci de dosare în ultimii ani, instrumentate de către mai toate parchetele din Craiova. Acuzaţiile au fost dintre cele mai diverse, de la ameninţare, lovire, şantaj, ultraj până la evaziune fiscală. Anchetatorii doljeni au dispus, mai de fiecare dată, neînceperea urmăririi penale faţă de Doru Măgaru’. Numeroase voci pun aceste soluţii pe seama prieteniei care îl lega pe Petrescu de comisarul-şef Gheorghe Bică, ba şef al Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate Craiova, ba al Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Ba chiar, cei doi erau atât de apropiaţi încât urmăreau din aceeaşi lojă a Stadionului „Ion Oblemenco“ meciurile Universităţii Craiova sau mergeau împreună, în vacanţe, în Italia.
Omul care a coordonat campania PDL pe Craiova, profitorul nr. 1 din mandatul lui Antonie Solomon. A defrişat şi a construit o casă în parcul oraşului de lângă Liceul Pedagogic. Solomon i-a dat autorizaţie. A tras cu pistolul în plin centru al Craiovei în 1992. A fost condamnat un an şi jumătate înainte de 1989. Caiac era tovarăş ul lui. Doru Măgaru i-a făcut înmormântarea şi i-a condus funeraliile. Mai nou, a făcut pact şi cu Gigi Neţoiu.
Doru Măgaru face parte din grupul Solomon, Rodion Cămătaru, Capac. A fost implicat (unii zic responsabil) în campania electorală a PDL în cartierul Craioviţa Nouă. Este implicat şi în afacerea cu terenul de 9 milioane de euro pe care s-a construit Real Hypermarket. Terenul în sine are şi el o poveste. O femeie din Constanţa, Nicolaescu Maria, care n-a avut niciodată proprietăţi în Craiova, după cum declară într-o înregistrare existentă, adobândit un teren pe care nu l-a solicitat niciodată. Şi apoi tot prin procură l-a vândut. Tot cu procură pe numele unui oarecare Tănase, din aceeaşi gaşcă, terenul a fost vândut cu 9 milioane de euro.
Femeia din Constanţa este dispărută. În acest caz există şi un dosar care se plimbă în DNA şi DIICOT. Doru Măgaru este şi mogul de presă. Deţine „Expresul de Sud“ şi se laudă că el l-a adus pe noul şef de poliţie din Dolj. Doru Măgaru poate fi trecut între semianalfabeţi (dacă literele sunt suficient de mari). Alte amănunte despre celebrul personaj ajuns la aceeaşi masă duminică la Băileşti cu preşedintele Traian Băsescu, în ediţia de miercuri a ziarului Cotidianul. (C.V.)
marți, 1 septembrie 2009
Pentru astia muncese o tara intreaga!
Romania trebuie salvata!
Astia or sa ne reprezinte politic in viitor, acum sunt parintii si falilile lor la putere.
E bine sa muncesti pentru ca ei sa faca baie in sampanie?
Astia or sa ne reprezinte politic in viitor, acum sunt parintii si falilile lor la putere.
E bine sa muncesti pentru ca ei sa faca baie in sampanie?
Fie criza cît de rea, fiţele sînt tot aşa. Cît casa!
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
31 Aug 2009 | Biroul de Moravuri Usoare
Noi ne-am străduit. Am întrebat în stînga, în dreapta, în cele patru puncte cardinale ale Dorobanţilor şi, mai ales, am sperat. Degeaba: şmecherii n-au dat faliment. Criza nu i-a băgat în şomaj tehnic, nu i-a dat afară din cluburi, nu le-a micşorat stomacul (lucrat bine la sală) de la foame. Dimpotrivă: după aproape un an de recesiune şi, mai ales, o vară de relaş financiar, la mare, am tras linie şi am constatat că, în general, fiţele sînt tot acolo. Iar băieţii tot aşa. Pregătiţi-vă să vă enervaţi.
Vip Room, pămînt românesc
Prima dare de seamă am făcut-o noi în primăvară, cu ocazia unui supliment sugestiv intitulat Top 30 - Şmecherii de Dorobanţi.
Ultima numărătoare au făcut-o ei singuri, acum cîteva săptămîni, la Saint Tropez, unde au organizat o tradiţională petrecere monstru, tipic românească. Locaţia? Vip Room (Residence du Nouveau Port, 83990), un club de mega-fiţe frecventat de românii care s-au plictisit de Bamboo şi de paparazzii de la poartă.
Au semnat condica Elan Schwartzenberg, Oana Roman, Ovidiu Zegheru, Codin Maticiuc, recte Poponeţ, Anna Lesko, Florin Moldoveanu, Delia, Ilie şi Amalia Năstase, Pepe Berciu, Bogdan Fraedrich, Luminiţa Anghel. Mai pe limba noastră, cînd te duci la Saint Tropez, te duci ca la White Horse în Dorobanţi: “Dă-mi ce am servit şi ieri.” În română, normal, că în timp începi să-ţi faci prieteni la bar. În rest, la Vip Room programul a fost, şi anul acesta, plin de neprevăzut şi relaxare fiscală: s-a dansat pe mese, s-a făcut baie cu şampanie, s-au alergat fetiţe pe nisipul alb şi, normal, s-au comandat tone de fructe de mare. Toată lumea bună ţine la aparenţe şi siluetă.
Poponeţ, cu elicopterul la Saint Tropez
E drept, amicul Poponeţ dădea, deunăzi, semne de oboseală. În primăvară, se gîndea să-şi vîndă Ferrari-ul 430. Din pricina crizei mondiale, n-a găsit cumpărător. Deci ce să facă săracu’ Codin? Merge bine mersi, tot cu el. E drept, cu Raluca Lăzăruţ a avut o relaţie modestă, specifică recesiunii: a scos-o-n lume doar la Rex, în Mamaia (banal, previzibil, vag economicos), iar în Bucureşti a dus-o într-o seară la teatru, unde biletele erau atît de ieftine că Poponeţ a crezut că vînzătoarea face mişto de el. Dar aici s-a terminat filmul economiei mondiale: cum s-a întors Anna Lesko în peisaj, cum s-au înturnat amîndoi la Monte Carlo. Drept cadou pentru că s-a lăsat părăsită de Elan fără să facă mai mult de două crize de nervi, Anna a primit de la Poponeţ nişte bilete VIP (haleală şi şampanie incluse) la două concerte de suflet: Simply Red în Monte Carlo (750 euro) şi U2 la Nisa (700 euro).
Apoi, a expus-o puţin prin Bamboo Mamaia, ca să vadă toată lumea că-şi permite încă un astfel de exemplar feminin care ar băga în faliment orice întreprindere de stat cu profit. La începutul lunii august, criza mondială i-a surprins pe Anna şi Poponeţ la Saint Tropez. Unde nu erau singuri, c-ar fi fost prea ieftin: i-au însoţit Florin Moldoveanu (biznismen, fost patron al clubului Bonsai şi, în paranteză fie spus, bărbat însurat) şi amanta lui oficială, Delia Matache (fostă cîntăreaţă la N&D). Spectacolul a fost deplin: după o banală cursă aeriană Bucureşti – Nisa, pe aeroport i-a aşteptat, la scară, un elicopter închiriat din vreme, pe cîteva mii de euro. Care i-a debarcat frumuşel la destinaţia finală: Saint Tropez. Intrarea în fiţele europene trebuie făcută la marea artă.
Erbaşu, contraexemplul care confirmă regula
Alexandru Erbaşu a avut decenţa să păstreze nişte aparenţe. Fratele lui, Cristian (adevăratul moştenitor şi administrator al problemei) declara în iunie a.c. presei de specialitate că, în contextul crizei, Grupul Erbaşu e nevoit să se orienteze către segmentul comercial agricol, investind într-o fabrică de procesare a laptelui de lîngă Tîrgovişte. Alex, dimpotrivă, tăcea mîlc de fiecare dată cînd venea vorba despre destinaţia lui de vacanţă. Cum spuneam, din decenţă: era vorba despre Pula. Un oraş mai degrabă modest din Croaţia, în ciuda dimensiunilor mari. Aici, a plecat cu gaşca. Pe manechinul Raluca Arnăutu, iubita oficială, a lăsat-o acasă. Din zgîrcenie pură sau calcul matematic: fără iubită, creşteau şansele să agaţe şi Alex ceva ieftin. Nici Croaţia nu mai e ce-a fost odată. Supărată că nu vede Pula, Raluca l-a părăsit.
Mamaia îşi creşte, bine mersi, nepoţeii
Iniţial, ne gîndeam că şmecherii care au rămas pe metereze, la Mamaia, au procedat corect, din punct de vedere economic. Pe praful ăsta, parcă nu merita să mai faci plajă într-un mall din Dubai. Practic, la Hotelul Rex preţurile unei camere duble au variat de la 240 de euro pe noapte la 600. Asta nu e criză, e de-a dreptul tupeu. La noul hotel Vega, cea mai căutată destinaţie de cinci stele din Mamaia, a fost la fel de scump (ca dracu’). Dar a prezentat un enorm avantaj pentru cunoscători: la restaurant cînta Paula Seling, iar hotelul era decorat, mă-nţelegi, Feng Shui. Gradul de ocupare al celor două hoteluri de lux a depăşit, în general, 90%.
Fără să fie afectat de bun simţ, fabulosul Costeluş Căpuneanu şi-a făcut programul obişnuit. S-a plimbat în mare cu jeepul lui amfibie de 50.000 de euro, asta pentru că Murcielago era parcat în faţă la Rex, iar Porschele era în Bucureşti. Au lipsit doar tradiţionalele (anul trecut) bătăi cu şampanie franţuzească, ziua sau noaptea, pe plajă – un trend de lux, importat de la Saint Tropez. Dar, mă rog, cînd toată ţara face economie, trebuie să tai şi tu, şmecherul, din ceva: din bugetul de şampanie. Nu-i nimic: îţi rămîne aproape intact ăla de femei. Întrebaţi-l pe Bogdan Syda, care – în virtutea unor vechi obiceiuri de consum – se afişa deunăzi cu Elena Băsescu la Mamaia. Sau pe Ramona Gabor, cum s-a descurcat vara asta cu Gabi Bădălău, fiul fostului prefect de Giurgiu, Nicolae Bădălău.
În cafenele şi cluburi rămîne cum am stabilit
Criza mondială a declanşat, cu siguranţă, ceva: o isterie a previziunilor sumbre. La începutul verii, nişte specialişti ne anunţau că e nasol şi că jumătate din cafenelele de fiţe din Dorobanţi vor da faliment. Rezultatul: n-au dat. Dimpotrivă: în vara asta, s-au mai deschis vreo 20, pe Smîrdan. Asta la Bucureşti. La Bamboo Mamaia au cîntat, pe rînd, Busta Rhymes, Lil’ Kim, Shaggy, Ja Rule, Fo Rida şi Kelly Rowland. Numai Lil’ Kim i-a costat pe organizatori 100.000 de euro. Nu ştim exact cît (profit) a făcut noul Le Gaga, un club-terasă în mega-vogă la nivel înalt, recent deschis în Herăstrău de acelaşi Joshua Castelano, patronul de la Bamboo. Dar am fost recent în documentare şi trebuie s-o spunem: e full. Şi n-am văzut la mese un singur specialist în piaţa de capital. E drept, deschiderea filialei Bamboo din Dubai a fost amînată. Dar motivul nu pare a fi exclusiv financiar şi ţine, mai degrabă, de unele neînţelegeri de principiu cu partenerii arabi. Poate sînt neînţelegeri privind balerinele.
Plăpcianu şi ai lui, cascadorii fiscului
Nu, nu e cazul să vă îngrijoraţi nici pentru Cătălin Plăpcianu (numărul 1 în Top 30 – Şmecherii de Dorobanţi). El rămîne moţ pe tronul lui, din ce baie vrea el, că încă îşi permite. De cînd a venit criza peste noi, oamenii obişnuiţi, i-am surpris lui Plăpcianu un singur gest de normalitate: în februarie a.c., şi-a vîndut bunătate de Vertu, din aur masiv, în valoare de 25.000 de euro, pentru a participa şi el financiar la sponsorizarea unui grup de chinezi muritori de foame, care, afectaţi de recesiunea în domeniul imobiliar, protestau zi şi noapte în faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti.
Nici Nicola, om de afaceri libanez şi (mai nou) fostul iubit al Ginei Pistol, nu se simte mai rău. A dat şi el o tură regulamentară pe la Saint Tropez, apoi a bifat o lungă vacanţă în Grecia, alături de Ginuţa. Între timp, a vîndut revista SPY unui colecţionar, ca să facă rost de banii de buzunar care nu mai curgeau ca la robinet din administrarea licenţei Vertu în România.
Claudiu Pătraşcu, un singur om care confirmă criza
În final, vă spunem că, totuşi, am găsit undeva o criză financiară. Stătea la masă cu amicul Claudiu Pătraşcu, amicul numărul unu al lui Poponeţ, care reuşeşte acum performanţa de a sta în cafenele cu o apă minerală în faţă, avînd mutra preocupată o unui tip care chiar munceşte. Doar pe Pătraşcu recesiunea l-a lovit în plin. În cîteva luni, a trecut de la statutul de client favorit al lui Joshua Castelano (ultima aniversare organizată în Bamboo l-a costat 40.000 de euro) la cel de angajat (PR, organizare de evenimente şi alte mărunţişuri), pe vreo mie şi ceva de euro pe lună. Anul ăsta, pe 19 august, Claudiu şi-a serbat ziua la terasa bucureşteană Bonton by Marie Celeste. Bugetul a fost modest, pe gustul analiştilor economici: 5.000 de euro.
De plecat, n-a plecat nicăieri în vacanţă. Dimpotrivă: după ce şi-a închis, din lipsă de clienţi, atelierul de tunat avioane de la Ferrari şi Lamborghini, Pătraşcu s-a dedicat trup şi suflet organizării de party-uri cu manechine în bikini. I-au ieşit, cu chiu, cu vai, trei evenimente. La toate capul de afiş a fost Ramona Gabor, ceea ce spune multe despre mersul afacerii pe podium. În rest, viaţa e grea: manechinul Roxana Ilie l-a părăsit, în scîrbă, chiar de ziua lui. Probabil nu mai suporta nici ea să vadă cîtă criză încape în Claudiu Pătraşcu. Dacă acum doi ani conducea cel mai tunat Lamborghini din Bucureşti, acum se mulţumeşte cu un amărît de Renault, care măcar merge. Ştim şi noi, însă: cu o singură floare nu se face primăvară. Sperăm că, pînă în martie-aprilie anul viitor, Poponeţ îşi va găsi şi el locul meritat în istorie. Şi, nu în ultimul rînd, tiribomba potrivită, care să ne ungă şi pe noi pe suflet.
Catavencu.ro
31 Aug 2009 | Biroul de Moravuri Usoare
Noi ne-am străduit. Am întrebat în stînga, în dreapta, în cele patru puncte cardinale ale Dorobanţilor şi, mai ales, am sperat. Degeaba: şmecherii n-au dat faliment. Criza nu i-a băgat în şomaj tehnic, nu i-a dat afară din cluburi, nu le-a micşorat stomacul (lucrat bine la sală) de la foame. Dimpotrivă: după aproape un an de recesiune şi, mai ales, o vară de relaş financiar, la mare, am tras linie şi am constatat că, în general, fiţele sînt tot acolo. Iar băieţii tot aşa. Pregătiţi-vă să vă enervaţi.
Vip Room, pămînt românesc
Prima dare de seamă am făcut-o noi în primăvară, cu ocazia unui supliment sugestiv intitulat Top 30 - Şmecherii de Dorobanţi.
Ultima numărătoare au făcut-o ei singuri, acum cîteva săptămîni, la Saint Tropez, unde au organizat o tradiţională petrecere monstru, tipic românească. Locaţia? Vip Room (Residence du Nouveau Port, 83990), un club de mega-fiţe frecventat de românii care s-au plictisit de Bamboo şi de paparazzii de la poartă.
Au semnat condica Elan Schwartzenberg, Oana Roman, Ovidiu Zegheru, Codin Maticiuc, recte Poponeţ, Anna Lesko, Florin Moldoveanu, Delia, Ilie şi Amalia Năstase, Pepe Berciu, Bogdan Fraedrich, Luminiţa Anghel. Mai pe limba noastră, cînd te duci la Saint Tropez, te duci ca la White Horse în Dorobanţi: “Dă-mi ce am servit şi ieri.” În română, normal, că în timp începi să-ţi faci prieteni la bar. În rest, la Vip Room programul a fost, şi anul acesta, plin de neprevăzut şi relaxare fiscală: s-a dansat pe mese, s-a făcut baie cu şampanie, s-au alergat fetiţe pe nisipul alb şi, normal, s-au comandat tone de fructe de mare. Toată lumea bună ţine la aparenţe şi siluetă.
Poponeţ, cu elicopterul la Saint Tropez
E drept, amicul Poponeţ dădea, deunăzi, semne de oboseală. În primăvară, se gîndea să-şi vîndă Ferrari-ul 430. Din pricina crizei mondiale, n-a găsit cumpărător. Deci ce să facă săracu’ Codin? Merge bine mersi, tot cu el. E drept, cu Raluca Lăzăruţ a avut o relaţie modestă, specifică recesiunii: a scos-o-n lume doar la Rex, în Mamaia (banal, previzibil, vag economicos), iar în Bucureşti a dus-o într-o seară la teatru, unde biletele erau atît de ieftine că Poponeţ a crezut că vînzătoarea face mişto de el. Dar aici s-a terminat filmul economiei mondiale: cum s-a întors Anna Lesko în peisaj, cum s-au înturnat amîndoi la Monte Carlo. Drept cadou pentru că s-a lăsat părăsită de Elan fără să facă mai mult de două crize de nervi, Anna a primit de la Poponeţ nişte bilete VIP (haleală şi şampanie incluse) la două concerte de suflet: Simply Red în Monte Carlo (750 euro) şi U2 la Nisa (700 euro).
Apoi, a expus-o puţin prin Bamboo Mamaia, ca să vadă toată lumea că-şi permite încă un astfel de exemplar feminin care ar băga în faliment orice întreprindere de stat cu profit. La începutul lunii august, criza mondială i-a surprins pe Anna şi Poponeţ la Saint Tropez. Unde nu erau singuri, c-ar fi fost prea ieftin: i-au însoţit Florin Moldoveanu (biznismen, fost patron al clubului Bonsai şi, în paranteză fie spus, bărbat însurat) şi amanta lui oficială, Delia Matache (fostă cîntăreaţă la N&D). Spectacolul a fost deplin: după o banală cursă aeriană Bucureşti – Nisa, pe aeroport i-a aşteptat, la scară, un elicopter închiriat din vreme, pe cîteva mii de euro. Care i-a debarcat frumuşel la destinaţia finală: Saint Tropez. Intrarea în fiţele europene trebuie făcută la marea artă.
Erbaşu, contraexemplul care confirmă regula
Alexandru Erbaşu a avut decenţa să păstreze nişte aparenţe. Fratele lui, Cristian (adevăratul moştenitor şi administrator al problemei) declara în iunie a.c. presei de specialitate că, în contextul crizei, Grupul Erbaşu e nevoit să se orienteze către segmentul comercial agricol, investind într-o fabrică de procesare a laptelui de lîngă Tîrgovişte. Alex, dimpotrivă, tăcea mîlc de fiecare dată cînd venea vorba despre destinaţia lui de vacanţă. Cum spuneam, din decenţă: era vorba despre Pula. Un oraş mai degrabă modest din Croaţia, în ciuda dimensiunilor mari. Aici, a plecat cu gaşca. Pe manechinul Raluca Arnăutu, iubita oficială, a lăsat-o acasă. Din zgîrcenie pură sau calcul matematic: fără iubită, creşteau şansele să agaţe şi Alex ceva ieftin. Nici Croaţia nu mai e ce-a fost odată. Supărată că nu vede Pula, Raluca l-a părăsit.
Mamaia îşi creşte, bine mersi, nepoţeii
Iniţial, ne gîndeam că şmecherii care au rămas pe metereze, la Mamaia, au procedat corect, din punct de vedere economic. Pe praful ăsta, parcă nu merita să mai faci plajă într-un mall din Dubai. Practic, la Hotelul Rex preţurile unei camere duble au variat de la 240 de euro pe noapte la 600. Asta nu e criză, e de-a dreptul tupeu. La noul hotel Vega, cea mai căutată destinaţie de cinci stele din Mamaia, a fost la fel de scump (ca dracu’). Dar a prezentat un enorm avantaj pentru cunoscători: la restaurant cînta Paula Seling, iar hotelul era decorat, mă-nţelegi, Feng Shui. Gradul de ocupare al celor două hoteluri de lux a depăşit, în general, 90%.
Fără să fie afectat de bun simţ, fabulosul Costeluş Căpuneanu şi-a făcut programul obişnuit. S-a plimbat în mare cu jeepul lui amfibie de 50.000 de euro, asta pentru că Murcielago era parcat în faţă la Rex, iar Porschele era în Bucureşti. Au lipsit doar tradiţionalele (anul trecut) bătăi cu şampanie franţuzească, ziua sau noaptea, pe plajă – un trend de lux, importat de la Saint Tropez. Dar, mă rog, cînd toată ţara face economie, trebuie să tai şi tu, şmecherul, din ceva: din bugetul de şampanie. Nu-i nimic: îţi rămîne aproape intact ăla de femei. Întrebaţi-l pe Bogdan Syda, care – în virtutea unor vechi obiceiuri de consum – se afişa deunăzi cu Elena Băsescu la Mamaia. Sau pe Ramona Gabor, cum s-a descurcat vara asta cu Gabi Bădălău, fiul fostului prefect de Giurgiu, Nicolae Bădălău.
În cafenele şi cluburi rămîne cum am stabilit
Criza mondială a declanşat, cu siguranţă, ceva: o isterie a previziunilor sumbre. La începutul verii, nişte specialişti ne anunţau că e nasol şi că jumătate din cafenelele de fiţe din Dorobanţi vor da faliment. Rezultatul: n-au dat. Dimpotrivă: în vara asta, s-au mai deschis vreo 20, pe Smîrdan. Asta la Bucureşti. La Bamboo Mamaia au cîntat, pe rînd, Busta Rhymes, Lil’ Kim, Shaggy, Ja Rule, Fo Rida şi Kelly Rowland. Numai Lil’ Kim i-a costat pe organizatori 100.000 de euro. Nu ştim exact cît (profit) a făcut noul Le Gaga, un club-terasă în mega-vogă la nivel înalt, recent deschis în Herăstrău de acelaşi Joshua Castelano, patronul de la Bamboo. Dar am fost recent în documentare şi trebuie s-o spunem: e full. Şi n-am văzut la mese un singur specialist în piaţa de capital. E drept, deschiderea filialei Bamboo din Dubai a fost amînată. Dar motivul nu pare a fi exclusiv financiar şi ţine, mai degrabă, de unele neînţelegeri de principiu cu partenerii arabi. Poate sînt neînţelegeri privind balerinele.
Plăpcianu şi ai lui, cascadorii fiscului
Nu, nu e cazul să vă îngrijoraţi nici pentru Cătălin Plăpcianu (numărul 1 în Top 30 – Şmecherii de Dorobanţi). El rămîne moţ pe tronul lui, din ce baie vrea el, că încă îşi permite. De cînd a venit criza peste noi, oamenii obişnuiţi, i-am surpris lui Plăpcianu un singur gest de normalitate: în februarie a.c., şi-a vîndut bunătate de Vertu, din aur masiv, în valoare de 25.000 de euro, pentru a participa şi el financiar la sponsorizarea unui grup de chinezi muritori de foame, care, afectaţi de recesiunea în domeniul imobiliar, protestau zi şi noapte în faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti.
Nici Nicola, om de afaceri libanez şi (mai nou) fostul iubit al Ginei Pistol, nu se simte mai rău. A dat şi el o tură regulamentară pe la Saint Tropez, apoi a bifat o lungă vacanţă în Grecia, alături de Ginuţa. Între timp, a vîndut revista SPY unui colecţionar, ca să facă rost de banii de buzunar care nu mai curgeau ca la robinet din administrarea licenţei Vertu în România.
Claudiu Pătraşcu, un singur om care confirmă criza
În final, vă spunem că, totuşi, am găsit undeva o criză financiară. Stătea la masă cu amicul Claudiu Pătraşcu, amicul numărul unu al lui Poponeţ, care reuşeşte acum performanţa de a sta în cafenele cu o apă minerală în faţă, avînd mutra preocupată o unui tip care chiar munceşte. Doar pe Pătraşcu recesiunea l-a lovit în plin. În cîteva luni, a trecut de la statutul de client favorit al lui Joshua Castelano (ultima aniversare organizată în Bamboo l-a costat 40.000 de euro) la cel de angajat (PR, organizare de evenimente şi alte mărunţişuri), pe vreo mie şi ceva de euro pe lună. Anul ăsta, pe 19 august, Claudiu şi-a serbat ziua la terasa bucureşteană Bonton by Marie Celeste. Bugetul a fost modest, pe gustul analiştilor economici: 5.000 de euro.
De plecat, n-a plecat nicăieri în vacanţă. Dimpotrivă: după ce şi-a închis, din lipsă de clienţi, atelierul de tunat avioane de la Ferrari şi Lamborghini, Pătraşcu s-a dedicat trup şi suflet organizării de party-uri cu manechine în bikini. I-au ieşit, cu chiu, cu vai, trei evenimente. La toate capul de afiş a fost Ramona Gabor, ceea ce spune multe despre mersul afacerii pe podium. În rest, viaţa e grea: manechinul Roxana Ilie l-a părăsit, în scîrbă, chiar de ziua lui. Probabil nu mai suporta nici ea să vadă cîtă criză încape în Claudiu Pătraşcu. Dacă acum doi ani conducea cel mai tunat Lamborghini din Bucureşti, acum se mulţumeşte cu un amărît de Renault, care măcar merge. Ştim şi noi, însă: cu o singură floare nu se face primăvară. Sperăm că, pînă în martie-aprilie anul viitor, Poponeţ îşi va găsi şi el locul meritat în istorie. Şi, nu în ultimul rînd, tiribomba potrivită, care să ne ungă şi pe noi pe suflet.
Prisăcaru de la Integritate a luat 30.000 euro de la o fantomă
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
31 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
cum, Prisăcaru e angajat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca expert. Nu se ştie exact în ce anume e Ştefăniţă expert, dar cert e că nu în declararea averii, cum ar trebui, ca orice funcţionar public. Nu de alta, dar ANFP ne-a comunicat asta negru pe alb: "Domnul Ştefăniţă Prisăcaru nu a depus declaraţie de avere la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici". Păi, nasol, în cazul ăsta. Nu de alta, dar legea de funcţionare a ANI (ştie el Prisăcaru care ANI, că doar e membru CNI şi cu ANI se ocupă) prevede că tot ce are (declarat sau nu) Ştefăniţă va fi verificat de Agenţie.
Care îi va aplica membrului CNI şi o amendă.
La un moment dat, Uniunea Europeană ne-a zis că trebuie să facem mai multe lucruri pentru a controla corupţia în rîndurile demnitarilor. Noi am zis da şi aşa a apărut Agenţia Naţională de Integritate, care se ocupă cu verificarea declaraţiilor de avere. Dar, chiar şi cei care încearcă să combată corupţia tre' să fie controlaţi, motiv pentru care s-a înfiinţat Consiliul Naţional de Integritate. Acesta are rolul de a monitoriza activitatea ANI, iar majoritatea membrilor săi este formată din reprezentanţi ai grupurilor parlamentare din Senat, ai cîtorva ministere şi alte agenţii de stat. Chestie bună, în principiu, numai că de-aici acolo se aplică vorba aia românească cu peştele care se împute de la cap. În cazul ăsta, de la CNI. Asta pentru că unul dintre membrii Consiliului a ajuns în situaţia de avea o grămadă de bube în declaraţia de avere, care ar trebui să-l aducă în atenţia inspectorilor de integritate.
Fericitul este Ştefăniţă Prisăcaru, care reprezintă în CNI grupul parlamentar al PD-L. Pînă pe 24 iulie anul acesta, Prisăcaru a fost şeful Departamentului de Verificări Interne de la Autoritatea Naţională a Vămilor. Anterior, el a fost consilier la Parlamentul European. După cum vă puteţi da seama, activitatea asta de consilier nu se plăteşte în scobitori sau beţe de chibrituri. Cu toate acestea, în declaraţia de avere depusă în aprilie 2009 la ANV, el nu a declarat veniturile realizate la Parlament. Nici măcar în declaraţia de venituri dată în iunie 2009 la Senat nu se găseşte indemnizaţia de la Parlamentul European. În ambele, însă, se află venituri de 30.204 euro obţinute din “prestări servicii PFA (persoană fizică autorizată)”. Problema e că aceasta PFA e un pic fantomă, nefiind înregistrată la Registrul Comerţului.
Prisăcaru a explicat acest lucru prin faptul că a radiat PFA după ce a luat banii, însă aceasta nu apare nici măcar la cele radiate. Printre altele, membrul CNI mai are în declaraţie şi un împrumut de 172.000 de euro luat de la o persoană fizică în 2009, pe care trebuie să-l returneze pînă în 2011. Deci, vreo 57.000 de euro pe an trebuie să dea cinstitul ăsta înapoi, în condiţiile în care veniturile lui declarate din ultimul an au fost de 30.204 euro şi 5.014 RON. Ce-ar mai fi de spus? A, doar faptul că omul a fost văzut conducînd o Toyota Land Cruiser şi un BMW, deşi oficial el are numai un Audi. Măcar are gusturi la maşini, dacă la declaraţiile de avere nu prea se descurcă.
Catavencu.ro
31 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
cum, Prisăcaru e angajat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca expert. Nu se ştie exact în ce anume e Ştefăniţă expert, dar cert e că nu în declararea averii, cum ar trebui, ca orice funcţionar public. Nu de alta, dar ANFP ne-a comunicat asta negru pe alb: "Domnul Ştefăniţă Prisăcaru nu a depus declaraţie de avere la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici". Păi, nasol, în cazul ăsta. Nu de alta, dar legea de funcţionare a ANI (ştie el Prisăcaru care ANI, că doar e membru CNI şi cu ANI se ocupă) prevede că tot ce are (declarat sau nu) Ştefăniţă va fi verificat de Agenţie.
Care îi va aplica membrului CNI şi o amendă.
La un moment dat, Uniunea Europeană ne-a zis că trebuie să facem mai multe lucruri pentru a controla corupţia în rîndurile demnitarilor. Noi am zis da şi aşa a apărut Agenţia Naţională de Integritate, care se ocupă cu verificarea declaraţiilor de avere. Dar, chiar şi cei care încearcă să combată corupţia tre' să fie controlaţi, motiv pentru care s-a înfiinţat Consiliul Naţional de Integritate. Acesta are rolul de a monitoriza activitatea ANI, iar majoritatea membrilor săi este formată din reprezentanţi ai grupurilor parlamentare din Senat, ai cîtorva ministere şi alte agenţii de stat. Chestie bună, în principiu, numai că de-aici acolo se aplică vorba aia românească cu peştele care se împute de la cap. În cazul ăsta, de la CNI. Asta pentru că unul dintre membrii Consiliului a ajuns în situaţia de avea o grămadă de bube în declaraţia de avere, care ar trebui să-l aducă în atenţia inspectorilor de integritate.
Fericitul este Ştefăniţă Prisăcaru, care reprezintă în CNI grupul parlamentar al PD-L. Pînă pe 24 iulie anul acesta, Prisăcaru a fost şeful Departamentului de Verificări Interne de la Autoritatea Naţională a Vămilor. Anterior, el a fost consilier la Parlamentul European. După cum vă puteţi da seama, activitatea asta de consilier nu se plăteşte în scobitori sau beţe de chibrituri. Cu toate acestea, în declaraţia de avere depusă în aprilie 2009 la ANV, el nu a declarat veniturile realizate la Parlament. Nici măcar în declaraţia de venituri dată în iunie 2009 la Senat nu se găseşte indemnizaţia de la Parlamentul European. În ambele, însă, se află venituri de 30.204 euro obţinute din “prestări servicii PFA (persoană fizică autorizată)”. Problema e că aceasta PFA e un pic fantomă, nefiind înregistrată la Registrul Comerţului.
Prisăcaru a explicat acest lucru prin faptul că a radiat PFA după ce a luat banii, însă aceasta nu apare nici măcar la cele radiate. Printre altele, membrul CNI mai are în declaraţie şi un împrumut de 172.000 de euro luat de la o persoană fizică în 2009, pe care trebuie să-l returneze pînă în 2011. Deci, vreo 57.000 de euro pe an trebuie să dea cinstitul ăsta înapoi, în condiţiile în care veniturile lui declarate din ultimul an au fost de 30.204 euro şi 5.014 RON. Ce-ar mai fi de spus? A, doar faptul că omul a fost văzut conducînd o Toyota Land Cruiser şi un BMW, deşi oficial el are numai un Audi. Măcar are gusturi la maşini, dacă la declaraţiile de avere nu prea se descurcă.
vineri, 28 august 2009
Iliescu a refuzat in 1991 oferta de unire a Moldovei cu Romania
Romania trebuie salvata!
Gardianul
28-08-2009 Viorel Patrichi
Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.
♦ Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu .
♦ Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. „Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru”, ne-a declarat fostul presedinte al Romåniei.
Ieri, Vladimir Voronin si Zinaida Grecianii au depus flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant. S-au tinut slujbe religioase in toate bisericile din centrele raionale ale republicii. S-a marcat astfel ziua in care Parlamentul de la Chisinau a aprobat Declaratia de independenta, iar comunistii vor sa induca ideea ca Stefan cel Mare este pionierul statalitatii Republicii Molotov. Putina lume mai stie insa ca Declaratia de independenta a fost elaborata de ambasadorul Aurel Preda din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, la solicitarea presedinteluiu Mircea Snegur, moment evocat in cartea amintita. Aurel Preda a fost insotit atunci de tanarul diplomat Valentin Stan, care, ulterior, avea sa devina un antiist feroce. Situatia politica era volatila atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Premierul Mircea Druc fusese inlaturat la ordinul Moscovei, iar Ion Iliescu semnase in primavara ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietica.
Functia de vicepresedinte sau macar senator
Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns. Recent, ambasadorul a publicat cartea „Memoriile unui diplomat oarecare“ si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie!
„Am fost prosti fiindca am fost saraci“
„Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania“. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea“, isi aminteste Aurel Preda. Primele semne ca „emanatii“ nu voiau sa auda de unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda. „Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea.“ Aurel Preda nu crede ca Iliescu se temea ca propunerea reunificarii ar fi fost „o provocare marsava“ din partea lui Snegur. Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste. „Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal „Multumesc!“…
Spaima atavica fata de Rusia sau angajamentul?
Mircea Druc, primul sef de guvern anticomunist si ist de la Chisinau, este uluit de dezvaluirile lui Aurel Preda: „Este un adevar catastrofal. A fost un moment formidabil, comparabil cu momentul din 1992, cand eu i-am propus lui Ion Iliescu sa lase circulatia libera pentru leul romanesc in Basarabia, la concurenta cu rubla si cu cuponul moldovenesc. Nedelciuc era pentru mine o personalitate controversata, dar este un om instruit. El nu a votat pentru referendumul din martie 1991 pentru pastrarea URSS. Despre Ion Iliescu stiu ca nu a fost niciodata ist si nici nu era sigur ca va ramane presedinte. Parlamentarii de la Bucuresti nu ar fi respins o asemenea propunere. Nici Snegur nu era sigur de soarta lui. Cat am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodata. A venit insa cu Petre Roman la Spitalul Elias, unde fusesem internat dupa ce am fugit de procurorii lui Gorbaciov de la Chisinau“. Era Ion Iliescu un tradator al intereselor Romaniei sau era bolnav de spaima fata de orice adiere de la Moscova? In toate cartile dumisale, parintele democratiei originale nu lamureste nici aceste aspecte. In Constitutia Romaniei nu exista nici o referire la reintregirea nationala, asa cum era in Constitutia Republicii Federale Germania. Acum, Republica Molotov se transnistrizeaza lent si fiindca parlamentarii de la Bucuresti au adoptat de fapt independenta Basarabiei fata de Romania, iar nu de Rusia. Medvedev l-a felicitat din nou pe Voronin si i-a propus „un parteneriat strategic adancit“. Pana una-alta, orginalul Declaratiei de independenta s-a pierdut in focul de la 7 aprilie 2009.
Gardianul
28-08-2009 Viorel Patrichi
Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.
♦ Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu .
♦ Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. „Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru”, ne-a declarat fostul presedinte al Romåniei.
Ieri, Vladimir Voronin si Zinaida Grecianii au depus flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant. S-au tinut slujbe religioase in toate bisericile din centrele raionale ale republicii. S-a marcat astfel ziua in care Parlamentul de la Chisinau a aprobat Declaratia de independenta, iar comunistii vor sa induca ideea ca Stefan cel Mare este pionierul statalitatii Republicii Molotov. Putina lume mai stie insa ca Declaratia de independenta a fost elaborata de ambasadorul Aurel Preda din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, la solicitarea presedinteluiu Mircea Snegur, moment evocat in cartea amintita. Aurel Preda a fost insotit atunci de tanarul diplomat Valentin Stan, care, ulterior, avea sa devina un antiist feroce. Situatia politica era volatila atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Premierul Mircea Druc fusese inlaturat la ordinul Moscovei, iar Ion Iliescu semnase in primavara ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietica.
Functia de vicepresedinte sau macar senator
Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns. Recent, ambasadorul a publicat cartea „Memoriile unui diplomat oarecare“ si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie!
„Am fost prosti fiindca am fost saraci“
„Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania“. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea“, isi aminteste Aurel Preda. Primele semne ca „emanatii“ nu voiau sa auda de unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda. „Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea.“ Aurel Preda nu crede ca Iliescu se temea ca propunerea reunificarii ar fi fost „o provocare marsava“ din partea lui Snegur. Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste. „Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal „Multumesc!“…
Spaima atavica fata de Rusia sau angajamentul?
Mircea Druc, primul sef de guvern anticomunist si ist de la Chisinau, este uluit de dezvaluirile lui Aurel Preda: „Este un adevar catastrofal. A fost un moment formidabil, comparabil cu momentul din 1992, cand eu i-am propus lui Ion Iliescu sa lase circulatia libera pentru leul romanesc in Basarabia, la concurenta cu rubla si cu cuponul moldovenesc. Nedelciuc era pentru mine o personalitate controversata, dar este un om instruit. El nu a votat pentru referendumul din martie 1991 pentru pastrarea URSS. Despre Ion Iliescu stiu ca nu a fost niciodata ist si nici nu era sigur ca va ramane presedinte. Parlamentarii de la Bucuresti nu ar fi respins o asemenea propunere. Nici Snegur nu era sigur de soarta lui. Cat am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodata. A venit insa cu Petre Roman la Spitalul Elias, unde fusesem internat dupa ce am fugit de procurorii lui Gorbaciov de la Chisinau“. Era Ion Iliescu un tradator al intereselor Romaniei sau era bolnav de spaima fata de orice adiere de la Moscova? In toate cartile dumisale, parintele democratiei originale nu lamureste nici aceste aspecte. In Constitutia Romaniei nu exista nici o referire la reintregirea nationala, asa cum era in Constitutia Republicii Federale Germania. Acum, Republica Molotov se transnistrizeaza lent si fiindca parlamentarii de la Bucuresti au adoptat de fapt independenta Basarabiei fata de Romania, iar nu de Rusia. Medvedev l-a felicitat din nou pe Voronin si i-a propus „un parteneriat strategic adancit“. Pana una-alta, orginalul Declaratiei de independenta s-a pierdut in focul de la 7 aprilie 2009.
joi, 27 august 2009
Dare de seamă despre camarazii de armă ai lui Mircea Băsescu şi prada de război
Romania trebuie salvata!
Academia Catavencu
25 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
Afacerea de consultanţă în domeniul apărării, cunoscută sub numele de DESINT CO, ţesută în jurul fratelui preşedintelui Traian Băsescu ar fi atins dimensiuni colosale, în condiţiile în care contractele pentru înzestrarea Armatei se estimează că vor sări de 12 miliarde de euro. Cine sînt cei care urmau să propovăduiască interesele străine din industria de armament prin tehnica piciorului în uşa Cotroceniului, folosindu-l drept proptea pe Mircea Băsescu, şi ce interese se ascund în spatele lor, puteţi afla mai jos.
DESINT CO juca pentru potul cel mare la loteria comisioanelor
Aurel Cazacu, proaspăt fost director pentru industria de apărare din Ministerul Economiei, a explicat cel mai bine prezenţa fratelui preşedintelui Băsescu în acţionariatul DESINT CO: „Este o garanţie“. Comisioanele încasate din contractele de consultanţă sînt oricum colosale, însă „garanţia“ pentru servicii oferite ar fi transformat DESINT CO într-o adevărată mină de aur pentru acţionarii săi şi ar fi permis accesul companiei la oricare dintre contractele de consultanţă aferente programelor de înzestrare (vezi caseta de mai jos).
Spre exemplu, DESINT CO ar fi putut intermedia cu succes achiziţionarea avioanelor second hand F-16, fără măcar ca Zeus să-şi renege fratele.
Dacă ne amintim, Mircea Geoană chiar l-a acuzat pe preşedintele Băsescu că pledează prea cu foc în favoarea avioanele americane. Nici în tabăra forţelor navale, apele nu sînt tocmai liniştite în ceea ce priveşte suspiciunile, avînd în vedere că fiica lui Aurel Cazacu s-a asociat cu Mircea Băsescu la o lună după ce CSAŢ a discutat despre înzestrarea Armatei şi Ministerul Apărării a anunţat demararea licitaţiei pentru modernizarea fregatelor.
Cazacu şi românii
Nu putem să continuăm fără a trece în revistă cîteva dintre realizările lui Aurel Cazacu. Poate cea mai importantă este achiziţia singurelor două fregate pe care le are Armata Română. Pardon, le-am zis fregate? Am vrut să zicem rable ruginite. Bărcile astea două au fost cumpărate de Ministerul Apărării de la BAE Systems pentru 145 de milioane de euro în 2003. Anterior, BAE le cumpărase cu 144.000 de euro bucata de la Marina Marii Britanii. Pentru negocierea contractului de achiziţie, Ministerul Apărării a mandatat compania de stat Romtehnica, care era condusă de Aurel Cazacu la acel moment. Ulterior, ancheta realizată de instituţiile britanice a arătat că BAE Systems a plătit un comision de 10 milioane de euro la vînzarea navelor, însă reprezentanţii societăţii nu au vrut să dezvăluie cui au fost plătiţi aceşti bani. Scandalul nu l-a împiedicat pe Cazacu să ajungă ulterior şef al Direcţiei Industriei de Apărare din cadrul Ministerului Economiei şi să fie păstrat în această funcţie şi de Videanu.
Fiica lui Cazacu, recidivistă în asocieri cu cîntec şi filaj
Aurel Cazacu este prezent în acţionariatul Desint Co prin fiica sa, Maria Cristina. În afară de această firmă, Maria mai este acţionară şi la Technical Management Consulting, înfiinţată în martie 2007, la care deţine 33,3% din acţiuni. Societatea are ca obiecte de activitate „consultanţă de afaceri şi management“ şi „intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane“. Ca să vezi, cine s-ar fi aşteptat la asta? Asociaţii ei sînt Ion Alexandru Plaviciosu (contraamiral în rezervă, fost şef al Institutului de Tehnică Militară şi fost secretar de stat) şi Dan Mihail Tuţă. Plaviciosu mai este şi director ştiinţific al Cube Consulting Company (potrivit site-ului companiei). Ediţia din 26 mai 2008 a Evenimentului zilei citează un raport al Direcţiei de Siguranţă Militară, care vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre Cube Consulting, arătînd că se află în „relaţia unor cercuri financiare care prejudiciază operaţiunile de export/import cu produse speciale (tehnică militară), impun clauze dezavantajoase pentru Ministerul Apărării (MAp), permanentizează legături cu ofiţeri ai serviciilor străine de informaţii, sabotează unele operaţiuni comerciale ale Romtehnica (trader-ul de armament al MAp – n.r.), fac trafic de influenţă etc.“
Ministerul Apărării are în plan programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe. Numai pe lista de urgenţe, forţele terestre au de înlocuit TAB-urile şi de achiziţionat maşini de teren blindate şi neblindate. Forţele navale trebuie să rezolve situaţia fregatelor achiziţionate în 2003, care aşteaptă să fie modernizate. În acest sens s-a început deja procedura de atribuire, aprobată în 2008 prin hotărîre de guvern, valoarea investiţiei ridicîndu-se la aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, forţele navale au în plan achiziţionarea a patru corvete multifuncţionale şi patru vînătoare de mine. Peste toate acestea vine şi prioritatea numărul unu, şi anume contractul de 4 miliarde de euro pentru mult aşteptatele avioane care urmează să înlocuiască vechiul MiG-21 Lancer.
O mică pată portocalie pe kakiul milităresc
Maria Cazacu mai deţine şi 34% din acţiunile Grand Rom Top SRL. Asociat în această firmă este Alexandru Dumitrescu, care mai este acţionar şi la Sunoil Company SA. Prin Sunoil s-au dat cîteva tunuri la Rafinăria Petrobrazi, în valoare de aproximativ 60 de miliarde de lei vechi. Potrivit unui rechizitoriu realizat de procurorii din Prahova şi citat de cotidianul Ziua, acţionarul majoritatar al Sunoil, Liviu Niţă, a declarat că „le-a dat dlor deputaţi Ruse Corneliu şi Albu Gheorghe, precum şi dlui ministru Berceanu Radu, în perioada martie-iunie 1999, 200.000 de dolari, la sediile Partidului Democrat din Ploieşti şi Bucureşti“. Alexandru Dumitrescu este partener de afaceri şi cu Boris Golovinov, fost spion rus, despre care EVZ a relatat că este un apropiat al „băiatului deştept“ Bogdan Buzăianu şi al oligarhului rus Oleg Deripaska, fiind implicat şi în intermedierea achiziţiilor de cărbune la suprapreţ pentru termocentralele româneşti de stat.
Cum şi-a camuflat Cazacu averea
Avînd în vedere toate aceste legături între Aurel Cazacu şi băieţii ăştia şucari, începe să se explice faptul că fostul şef al Direcţiei Industriei de Apărare a refuzat să-şi declare veniturile. Declaraţia de avere a acestuia, postată pe www.minind.ro, arată că el cîştigă „conform fişă fiscală pt. 2008“, iar firmele familiei au realizat venituri „conform bilanţ depus la AF (Administraţia Financiară – n.r.)“. Însă Cazacu avea obligaţia legală de a trece acolo sumele aferente. La solicitarea Academiei Caţavencu, Agenţia Naţională de Integritate a arătat: „completarea declaraţiilor cu menţiunea «conform fişei fiscale», respectiv «conform bilanţ depus la AF Ilfov» nu este cea corectă. Chiar şi în ipoteza ataşării unei copii a fişei fiscale sau a bilanţului, rezolvarea nu este cea legală, ea contravenind exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de transparenţă“.
Geamănu a lăsat camăta pentru comision
Prin 2003, vicepreşedintele pe Europa de Est al General Defense Corp US, Cristi Geamănu, era să-şi prindă nu numai urechile, ci şi capul cu totul într-un business ceva mai autohton: cămătăria. El apare ca parte vătămată în dosarul „Cămătarii“. Din rechizitoriul întocmit în 2005 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, reiese că în 2002 Geamănu a împrumutat de la un cămătar suma de 20.000 USD fără a încheia vreun act. În decurs de aproape un an a achitat 60.000 USD, însă nu a reuşit să plătească toată dobînda, astfel că în aprilie 2003 Nuţu Cămătaru a trimis recuperatorii după Geamănu, pentru a-l convinge pe acesta să le plătească 40.000 USD. La întîlnirea cu cămătarii s-a dus însă un poliţist, Robert Herghelegiu, care se oferise să meargă la negocieri în locul lui Geamănu. Din păcate pentru el, nu mai era nimic de negociat, dovadă fiind cuţitul înfipt în beregată cu care acesta a ajuns la spital.
General Defense Corp US este o companie americană, lider în servicii de suport în misiuni de apărare pentru toate categoriile de forţe, în servicii de achiziţie şi integrare a sistemelor de apărare şi aviaţie pentru Guvernul Statelor Unite şi forţele aliate, precum şi în furnizarea de arme şi muniţii. De pe site-ul companiei aflăm că domnul „Cris Geamănu“ a fost consultant pentru Ministerul Apărării, specialist în domeniul infrastructurii militare şi că la începutul lui 2005 s-a alăturat echipei General Defense Corp ca director general în cadrul reprezentanţei din Bucureşti, ocupîndu-se de relaţiile cu Ministerul Apărării şi companiile din industria militară locală. Următorul pas îl ştiţi deja: s-a instalat ca acţionar cu 30% în DESINT CO, la dreapta fratelui preşedintelui CSAŢ, poziţie din care poate reprezenta mai cu spor cel puţin interesele General Defense Corp.
Eftimie Sandu, prins în lupa Pro Optica
Un alt coleg acţionar la DESINT CO este generalul în rezervă Ion Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MAp. Din această poziţie, Eftimie Sandu s-a ocupat de înzestrarea Armatei cu tehnică militară cum a ştiut el mai bine. Despre asta aţi putut citi pe larg în Academia Caţavencu, cu ocazia scandalului iscat pe tema contractelor cu Pro Optica lui Florin Călinescu. Acesta a sudat de-a lungul timpului o serie de contracte cu Armata, de zeci de milioane de euro, fie fără licitaţie, fie cu caietele de sarcini aranjate după chipul şi asemănarea Pro Optica. Lipiciul la bani publici a fost pus atît pe seama convertirii lui Florin Călinescu în membru PNL, cît şi pe seama nevestelor de generali angajate la Pro Optica. Generalul Sandu este unul din exemple în acest sens, întrucît soţia sa era angajată ca Division Manager la Pro Optica. Prestaţia generalului Sandu în fruntea Departamentului pentru Armamente merită şi atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate. În nici una din cele două declaraţii de avere postate pe site-ul Departamentului de Armamente, Eftimie Sandu nu şi-a declarat veniturile, mîzgălind în locul lor un „conform fişei fiscale“. Ceea ce, ca şi în cazul lui Cazacu, nu respectă în nici un fel legea declaraţiilor de avere.
Academia Catavencu
25 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
Afacerea de consultanţă în domeniul apărării, cunoscută sub numele de DESINT CO, ţesută în jurul fratelui preşedintelui Traian Băsescu ar fi atins dimensiuni colosale, în condiţiile în care contractele pentru înzestrarea Armatei se estimează că vor sări de 12 miliarde de euro. Cine sînt cei care urmau să propovăduiască interesele străine din industria de armament prin tehnica piciorului în uşa Cotroceniului, folosindu-l drept proptea pe Mircea Băsescu, şi ce interese se ascund în spatele lor, puteţi afla mai jos.
DESINT CO juca pentru potul cel mare la loteria comisioanelor
Aurel Cazacu, proaspăt fost director pentru industria de apărare din Ministerul Economiei, a explicat cel mai bine prezenţa fratelui preşedintelui Băsescu în acţionariatul DESINT CO: „Este o garanţie“. Comisioanele încasate din contractele de consultanţă sînt oricum colosale, însă „garanţia“ pentru servicii oferite ar fi transformat DESINT CO într-o adevărată mină de aur pentru acţionarii săi şi ar fi permis accesul companiei la oricare dintre contractele de consultanţă aferente programelor de înzestrare (vezi caseta de mai jos).
Spre exemplu, DESINT CO ar fi putut intermedia cu succes achiziţionarea avioanelor second hand F-16, fără măcar ca Zeus să-şi renege fratele.
Dacă ne amintim, Mircea Geoană chiar l-a acuzat pe preşedintele Băsescu că pledează prea cu foc în favoarea avioanele americane. Nici în tabăra forţelor navale, apele nu sînt tocmai liniştite în ceea ce priveşte suspiciunile, avînd în vedere că fiica lui Aurel Cazacu s-a asociat cu Mircea Băsescu la o lună după ce CSAŢ a discutat despre înzestrarea Armatei şi Ministerul Apărării a anunţat demararea licitaţiei pentru modernizarea fregatelor.
Cazacu şi românii
Nu putem să continuăm fără a trece în revistă cîteva dintre realizările lui Aurel Cazacu. Poate cea mai importantă este achiziţia singurelor două fregate pe care le are Armata Română. Pardon, le-am zis fregate? Am vrut să zicem rable ruginite. Bărcile astea două au fost cumpărate de Ministerul Apărării de la BAE Systems pentru 145 de milioane de euro în 2003. Anterior, BAE le cumpărase cu 144.000 de euro bucata de la Marina Marii Britanii. Pentru negocierea contractului de achiziţie, Ministerul Apărării a mandatat compania de stat Romtehnica, care era condusă de Aurel Cazacu la acel moment. Ulterior, ancheta realizată de instituţiile britanice a arătat că BAE Systems a plătit un comision de 10 milioane de euro la vînzarea navelor, însă reprezentanţii societăţii nu au vrut să dezvăluie cui au fost plătiţi aceşti bani. Scandalul nu l-a împiedicat pe Cazacu să ajungă ulterior şef al Direcţiei Industriei de Apărare din cadrul Ministerului Economiei şi să fie păstrat în această funcţie şi de Videanu.
Fiica lui Cazacu, recidivistă în asocieri cu cîntec şi filaj
Aurel Cazacu este prezent în acţionariatul Desint Co prin fiica sa, Maria Cristina. În afară de această firmă, Maria mai este acţionară şi la Technical Management Consulting, înfiinţată în martie 2007, la care deţine 33,3% din acţiuni. Societatea are ca obiecte de activitate „consultanţă de afaceri şi management“ şi „intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane“. Ca să vezi, cine s-ar fi aşteptat la asta? Asociaţii ei sînt Ion Alexandru Plaviciosu (contraamiral în rezervă, fost şef al Institutului de Tehnică Militară şi fost secretar de stat) şi Dan Mihail Tuţă. Plaviciosu mai este şi director ştiinţific al Cube Consulting Company (potrivit site-ului companiei). Ediţia din 26 mai 2008 a Evenimentului zilei citează un raport al Direcţiei de Siguranţă Militară, care vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre Cube Consulting, arătînd că se află în „relaţia unor cercuri financiare care prejudiciază operaţiunile de export/import cu produse speciale (tehnică militară), impun clauze dezavantajoase pentru Ministerul Apărării (MAp), permanentizează legături cu ofiţeri ai serviciilor străine de informaţii, sabotează unele operaţiuni comerciale ale Romtehnica (trader-ul de armament al MAp – n.r.), fac trafic de influenţă etc.“
Ministerul Apărării are în plan programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe. Numai pe lista de urgenţe, forţele terestre au de înlocuit TAB-urile şi de achiziţionat maşini de teren blindate şi neblindate. Forţele navale trebuie să rezolve situaţia fregatelor achiziţionate în 2003, care aşteaptă să fie modernizate. În acest sens s-a început deja procedura de atribuire, aprobată în 2008 prin hotărîre de guvern, valoarea investiţiei ridicîndu-se la aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, forţele navale au în plan achiziţionarea a patru corvete multifuncţionale şi patru vînătoare de mine. Peste toate acestea vine şi prioritatea numărul unu, şi anume contractul de 4 miliarde de euro pentru mult aşteptatele avioane care urmează să înlocuiască vechiul MiG-21 Lancer.
O mică pată portocalie pe kakiul milităresc
Maria Cazacu mai deţine şi 34% din acţiunile Grand Rom Top SRL. Asociat în această firmă este Alexandru Dumitrescu, care mai este acţionar şi la Sunoil Company SA. Prin Sunoil s-au dat cîteva tunuri la Rafinăria Petrobrazi, în valoare de aproximativ 60 de miliarde de lei vechi. Potrivit unui rechizitoriu realizat de procurorii din Prahova şi citat de cotidianul Ziua, acţionarul majoritatar al Sunoil, Liviu Niţă, a declarat că „le-a dat dlor deputaţi Ruse Corneliu şi Albu Gheorghe, precum şi dlui ministru Berceanu Radu, în perioada martie-iunie 1999, 200.000 de dolari, la sediile Partidului Democrat din Ploieşti şi Bucureşti“. Alexandru Dumitrescu este partener de afaceri şi cu Boris Golovinov, fost spion rus, despre care EVZ a relatat că este un apropiat al „băiatului deştept“ Bogdan Buzăianu şi al oligarhului rus Oleg Deripaska, fiind implicat şi în intermedierea achiziţiilor de cărbune la suprapreţ pentru termocentralele româneşti de stat.
Cum şi-a camuflat Cazacu averea
Avînd în vedere toate aceste legături între Aurel Cazacu şi băieţii ăştia şucari, începe să se explice faptul că fostul şef al Direcţiei Industriei de Apărare a refuzat să-şi declare veniturile. Declaraţia de avere a acestuia, postată pe www.minind.ro, arată că el cîştigă „conform fişă fiscală pt. 2008“, iar firmele familiei au realizat venituri „conform bilanţ depus la AF (Administraţia Financiară – n.r.)“. Însă Cazacu avea obligaţia legală de a trece acolo sumele aferente. La solicitarea Academiei Caţavencu, Agenţia Naţională de Integritate a arătat: „completarea declaraţiilor cu menţiunea «conform fişei fiscale», respectiv «conform bilanţ depus la AF Ilfov» nu este cea corectă. Chiar şi în ipoteza ataşării unei copii a fişei fiscale sau a bilanţului, rezolvarea nu este cea legală, ea contravenind exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de transparenţă“.
Geamănu a lăsat camăta pentru comision
Prin 2003, vicepreşedintele pe Europa de Est al General Defense Corp US, Cristi Geamănu, era să-şi prindă nu numai urechile, ci şi capul cu totul într-un business ceva mai autohton: cămătăria. El apare ca parte vătămată în dosarul „Cămătarii“. Din rechizitoriul întocmit în 2005 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, reiese că în 2002 Geamănu a împrumutat de la un cămătar suma de 20.000 USD fără a încheia vreun act. În decurs de aproape un an a achitat 60.000 USD, însă nu a reuşit să plătească toată dobînda, astfel că în aprilie 2003 Nuţu Cămătaru a trimis recuperatorii după Geamănu, pentru a-l convinge pe acesta să le plătească 40.000 USD. La întîlnirea cu cămătarii s-a dus însă un poliţist, Robert Herghelegiu, care se oferise să meargă la negocieri în locul lui Geamănu. Din păcate pentru el, nu mai era nimic de negociat, dovadă fiind cuţitul înfipt în beregată cu care acesta a ajuns la spital.
General Defense Corp US este o companie americană, lider în servicii de suport în misiuni de apărare pentru toate categoriile de forţe, în servicii de achiziţie şi integrare a sistemelor de apărare şi aviaţie pentru Guvernul Statelor Unite şi forţele aliate, precum şi în furnizarea de arme şi muniţii. De pe site-ul companiei aflăm că domnul „Cris Geamănu“ a fost consultant pentru Ministerul Apărării, specialist în domeniul infrastructurii militare şi că la începutul lui 2005 s-a alăturat echipei General Defense Corp ca director general în cadrul reprezentanţei din Bucureşti, ocupîndu-se de relaţiile cu Ministerul Apărării şi companiile din industria militară locală. Următorul pas îl ştiţi deja: s-a instalat ca acţionar cu 30% în DESINT CO, la dreapta fratelui preşedintelui CSAŢ, poziţie din care poate reprezenta mai cu spor cel puţin interesele General Defense Corp.
Eftimie Sandu, prins în lupa Pro Optica
Un alt coleg acţionar la DESINT CO este generalul în rezervă Ion Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MAp. Din această poziţie, Eftimie Sandu s-a ocupat de înzestrarea Armatei cu tehnică militară cum a ştiut el mai bine. Despre asta aţi putut citi pe larg în Academia Caţavencu, cu ocazia scandalului iscat pe tema contractelor cu Pro Optica lui Florin Călinescu. Acesta a sudat de-a lungul timpului o serie de contracte cu Armata, de zeci de milioane de euro, fie fără licitaţie, fie cu caietele de sarcini aranjate după chipul şi asemănarea Pro Optica. Lipiciul la bani publici a fost pus atît pe seama convertirii lui Florin Călinescu în membru PNL, cît şi pe seama nevestelor de generali angajate la Pro Optica. Generalul Sandu este unul din exemple în acest sens, întrucît soţia sa era angajată ca Division Manager la Pro Optica. Prestaţia generalului Sandu în fruntea Departamentului pentru Armamente merită şi atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate. În nici una din cele două declaraţii de avere postate pe site-ul Departamentului de Armamente, Eftimie Sandu nu şi-a declarat veniturile, mîzgălind în locul lor un „conform fişei fiscale“. Ceea ce, ca şi în cazul lui Cazacu, nu respectă în nici un fel legea declaraţiilor de avere.
Rectificarea bugetara confirma dezvaluirile Gardianul. Mai putini bani pentru Sanatate si Invatamant, mai multi pentru EADS
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
27-08-2009
In timp ce bugetele ministerelor Sanatatii si Educatiei au fost diminuate fiecare cu peste 100 de milioane de lei, Guvernul a alocat la rectificare mai multi bani pentru ministerele de Interne, Justitie, Transporturi, Economiei si Muncii, acestea obtinand 5 miliarde de lei in plus. Potrivit Mediafax, Ministerul Administratiei si Internelor va primi inca 66,2 milioane de lei, plus 356,6 milioane din credite externe pentru sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, realizat de firma EADS. Ziarul “Gardianul” a dezvaluit ca MAI, in prima jumatate a lunii august, a suplimentat contractul cu EADS. Artizanul suplimentarii cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI. De asemenea, jurnalistii de la “Gardianul” au aflat marti ca Guvernul a semnat, in 14 august, un memorandum cu EADS, prin care se angaja sa asigure, printr-un ajutor de stat, 43 de milioane de euro, pentru construirea unui parc aerospatial la Brasov. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Bugetul ministerului Economiei, potrivit Mediafax, a fost de asemenea suplimentat la rectificare.
Pe de alta parte, Guvernul a taxat ministere care si asa se confrunta cu lipsa de fonduri, printre bugetele cel mai drastic diminuate numarandu-se Ministerul Dezvoltarii, care va avea mai putin cu 346,5 milioane de lei, Ministerul Educatiei, caruia i s-au taiat 154,1 milioane de lei, sau Ministerul Sanatatii, al carui buget a fost redus cu 113,1 milioane de lei. In mod simbolic, Guvernul a taiat si de la Ministerul Turismului 30 milioane de lei.
Gardianul.ro
27-08-2009
In timp ce bugetele ministerelor Sanatatii si Educatiei au fost diminuate fiecare cu peste 100 de milioane de lei, Guvernul a alocat la rectificare mai multi bani pentru ministerele de Interne, Justitie, Transporturi, Economiei si Muncii, acestea obtinand 5 miliarde de lei in plus. Potrivit Mediafax, Ministerul Administratiei si Internelor va primi inca 66,2 milioane de lei, plus 356,6 milioane din credite externe pentru sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, realizat de firma EADS. Ziarul “Gardianul” a dezvaluit ca MAI, in prima jumatate a lunii august, a suplimentat contractul cu EADS. Artizanul suplimentarii cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI. De asemenea, jurnalistii de la “Gardianul” au aflat marti ca Guvernul a semnat, in 14 august, un memorandum cu EADS, prin care se angaja sa asigure, printr-un ajutor de stat, 43 de milioane de euro, pentru construirea unui parc aerospatial la Brasov. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Bugetul ministerului Economiei, potrivit Mediafax, a fost de asemenea suplimentat la rectificare.
Pe de alta parte, Guvernul a taxat ministere care si asa se confrunta cu lipsa de fonduri, printre bugetele cel mai drastic diminuate numarandu-se Ministerul Dezvoltarii, care va avea mai putin cu 346,5 milioane de lei, Ministerul Educatiei, caruia i s-au taiat 154,1 milioane de lei, sau Ministerul Sanatatii, al carui buget a fost redus cu 113,1 milioane de lei. In mod simbolic, Guvernul a taiat si de la Ministerul Turismului 30 milioane de lei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)