Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Razboiul pentru subordonarea serviciilor secrete dintre partidele aflate la guvernare s-a mutat in Parlament. Ieri, Comisia parlamentara de aparare s-a transformat in loc de pelerinaj al celor mai importanti oameni care au atributii in domeniul securitatii nationale. Parlamentarii din cadrul Comisiei au vrut sa clarifice aspectele sensibile in urma declansarii scandalurilor iscate de afacerile cu armament in care este implicat fratele presedintelui tarii, Mircea Basescu, dar si de declaratiile politicienilor referitoare la implicarea serviciilor secrete in viitoarea campaniei electorala pentru prezidentiale, prin activitati specifice de politie politica.
Din partea Ministerului Apararii au participat la audierile Comisiei de Aparare ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu. In cursul amiezii au prezentat rapoarte si clarificari si sefii DGIPI, SPP si STS. Reprezentantii MApN au fost astfel interpelati de parlamentari în legatura cu cantitatile de munitii delaborate, dar si despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Dupa interventia sefilor Ministerului Apararii, au fost audiati incepand cu orele pranzului de catre comisiile reunite de aparare si sefii DGIPI, Ionel Georgescu, SPP, Lucian Pahontu, si STS, Marcel Opris. Vicepresedintele Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, George Scutaru, anuntase ieri ca cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPUI au avut de clarificat subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc despre politia politica facuta de serviciile secrete, despre interceptarile de la Comisia Udrea, dar si de oferit amanunte despre cazul traficului de armament.
MAN a autorizat firma Oxo pentru importul de arme
Ministerul Apararii Nationale a avizat firma Oxo pentru obtinerea licentei de import a explozibililor, a declarat, dupa audierile de la Comisia de aparare, ministrul apararii, Mihai Stanisoara, care a adaugat ca audierile în cazul transportului de armament vor fi extinse în cadrul Ministerului Internelor si al Ministerului Economiei. „Cazul Babeni nu are legatura cu MApN, singura competenta exercitata de minister a fost de a aviza compania care a realizat importul în vederea obtinerii licentei de import a munitiei“, a spus Stanisoara. In schimb, presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Teodor Melescanu, a declarat, la finalul audierii ministrului Stanisoara, ca acesta a explicat „foarte clar“ ca are competente doar în ce priveste delaborarea munitiilor care îi apartin, astfel ca audierile vor fi extinse la Ministerul de Interne si Ministerul Economiei. „Ministerul Apararii ne-a spus foarte clar ca, în ceea ce-i priveste, competenta lor se refera doar la delaborarea munitiilor care apartin ministerului, si nu a celor care sunt aduse de alte companii, de alte societati care urmeaza un regim privat“, a spus senatorul liberal, la finalul audierilor la care au fost prezenti ministrul apararii, Mihai Stanisoara, seful Departamentului pentru Armamente, Ioan Lascu, si seful Directiei Generale de Informatii a Apararii, Gheorghe Savu. Melescanu a aratat ca, în aceste conditii, Comisia a tras concluzia ca audierile trebuie extinse si catre alte ministere si structuri. „Una dintre concluzii este ca ar trebui, pe de o parte, sa extindem audierile noastre probabil si la Ministerul Administratiei si Internelor, DGIPI si la Ministerul Economiei - cel care coordoneaza compania Romarm si alte companii care se ocupa de productie speciala, pentru ca se pare ca lucrurile nu sunt sub un control asa cum ar trebui sa fie“, a spus presedintele Comisiei de Aparare din Senat.
SRI stia de vapoarele cu armament
Cel care a pus public punctul de „i” a fost seful Serviciului Roman de Informatii, George Maior, care a declarat dupa audiere ca nu exista nici un fel de legatura între transportul de munitie, la care facea referire jurnalistul Sorin Rosca Stanescu, implicând numele fratelui presedintelui, si aspecte legate de terorism. „În ceea ce priveste situatia legata de acest transport special, suntem autoritate nationala în domeniul prevenirii terorismului, suntem abilitati prin lege la acest lucru, suntem parte a unei comunitati de informatii mai largi în planul UE si în planul NATO legat de aceste aspecte foarte importante legate de siguranta nationala. Si am putut arata Comisiei ca am avut o cunoastere adânca, mai mult decât s-a prezentat în presa, în legatura cu toate aspectele semnalate legate de conexiunea, sau ceea ce s-a numit conexiunea, între acest transport si zone ale terorismului, demonstrând ca nu exista nici un fel de legatura între acest transport si aspecte legate de terorism“, a spus George Maior.
Partea legata de terorism a fost documentata de serviciu în adâncime si în cooperare cu alte servicii si a fost solutionata informativ cu multa vreme înainte, neavând, repet, nici o legatura cu acest aspect al transportului de munitie“, a subliniat directorul SRI.
Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu scrisese, pe 24 august, pe blogul personal, ca fratele presedintelui României ar fi participat la o operatiune ultrasecreta de trafic international cu mari cantitati de explozibil, cu cinci vapoare sosite din Thailanda care au fost ancorate în portul Constanta. Incarcatura cu explozibil ar fi ajuns la Uzina Mecanica Babeni, unde, în loc sa fie distrusa, ar fi fost reambalata. Mircea Basescu a negat, în repetate rânduri, ca are vreo implicatie în activitati teroriste.
SPP neaga acuzatiile de politie politica
In legatura cu suspiciunile asupra apartenentei SPP a inregistrarilor neoficiale din Comisia „Udrea“, seful SPP a precizat ca institutia pe care o conduce nu are decât o singura atributie în Parlament, controlul antiterorist, iar de comunicatiile din sali se ocupa directiile specializate ale legistativului.
De asemenea, seful Serviciului de Protectie si Paza, Lucian Pahontu, a negat ieri public, dupa audierile din comisiile de aparare, acuzatiile de politie politica aduse de Viorel Hrebenciuc, spunând ca ofiterii SPP nu îi urmaresc pe liderii PSD din teritoriu pentru a-i lucra informativ la ordinele presedintelui Traian Basescu. Pahontu a afirmat ca ofiterii SPP nu întocmesc rapoarte despre demnitarii pe care îi pazesc si ca nici un beneficiar al Serviciului nu a sesizat vreo neregula în activitatea institutiei. „Nu raspundem acuzatiilor unui om politic, pentru ca suntem o institutie militara“, a afirmat Pahontu, care a precizat ca nu vede rostul unei anchete interne privind aceste acuze.
Boc se baga peste Interne in scandalul „Doi si-un sfert”
Premierul Emil Boc a declarat ca a cerut rapoarte cu privire la declaratiile pe care le-a facut presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, cu privire la activitatea si arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne, DGIPI. „Declaratiile facute sunt foarte grave. Nu o sa spun mai multe lucruri în acest moment decât ca am cerut rapoarte exprese de la cei abilitati si autorizati cu privire la ceea ce s-a declarat. Declaratiile sunt grave din perspectiva implicarii statului prin serviciile structurale pe care le are, mai ales cum este cel de la Ministerul Internelor, în bucatarii politice interne“, a declarat Boc. Premierul a spus ca a discutat „institutional“ si cu ministrul internelor, Dan Nica, pe aceasta tema, dupa ce presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, a declarat la Scoala de Vara a tinerilor PSD ca are informatii despre Mircea Basescu si traficul de armament de la SRI, nu de la „Doi si un sfert“.
Gabriel Burlacu
miercuri, 9 septembrie 2009
Membru al Corpului de Control al premierului, prins cu declaraţia de avere în neregulă
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08 Sep 2009 Cristian Vasilcoiu
Printre persoanele care au primit „încrederea personală“ a premierului Emil Boc, pentru a fi numite în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru, se numără şi Linda Liana Mărgineanu, fost acuzat în dosarul „Banca Albina“. Mai mult, declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu sunt pline de neconcordanţe şi omisiuni. În spatele acestora se ascunde o încrengătură de firme şi litigii în care Linda Mărgineanu are interese directe.
Membru al Corpului de Control al Primului-Ministru, Linda Liana Mărgineanu (fostă Ghiţă, fostă Duţă) are numeroase neconcordanţe şi omisiuni în declaraţiile de avere şi interese. Asta deşi ambele au fost completate în aceeaşi zi, în primăvara acestui an, atunci când ea a fost numită în funcţie. Concret, Linda Mărgineanu precizează în declaraţia de avere că deţine 100% din Teo Beauty Center SRL, iar în declaraţia de interese că ar deţine doar 50% din acţiunile aceleiaşi societăţi comerciale.
Neconcordanţele în cauză nu sunt singurele chestiuni care ridică semne de întrebare asupra declaraţiilor de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu: un alt aspect interesant sunt omisiunile.
Astfel, Mărgineanu „uită“ să precizeze că deţine 39 de acţiuni la SC Primcom SA Bucureşti, fapt ce reiese din lista acţionarilor societăţii. Totodată, Mărgineanu nu menţionează nici participaţiunile pe care le deţine la SC Textila Sinmatex SA, prin intermediul SC Phoenix Serv SRL. Potrivit Registrului Comerţului, ea deţine 95% din SC Phoenix Serv, care are, la rându-i, 85% din Textila Sinmatex.
Omisiunile menţionate devin şi mai interesante în condiţiile în care între Textila Sinmatex şi Primcom SA Bucureşti există un litigiu, deoarece conducerea celei din urmă societăţi a reziliat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil care aparţinea celeilalte firme în cauză. Şi mai interesant este faptul că, în calitate de acţionar, dar şi consilier juridic în cadrul Textila Sinmatex, Linda Mărgineanu reprezintă societatea în litigiul cu Primcom SA Bucureşti, unde deţine, de asemenea, participaţiuni.
Fost acuzat în dosarul „Banca Albina“
Nu numai declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu ridică semne de întrebare, ci şi trecutul său controversat. Linda Liana Ghiţă (la vremea respectivă) a fost acuzată în celebrul dosar „Banca Albina“. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată a fost acuzaţia adusă împotriva ei de către ofiţerii Serviciului Poliţiei Economico-Financiare. Ba chiar aceştia au dispus începerea urmăririi penale împotriva Lindei Ghiţă, acum Mărgineanu, care era consilier juridic şi membru al Comitetului de Credit şi Risc din cadrul Centralei Băncii Albina SA.
Acest element nu pare să-l fi împiedicat pe Emil Boc să-i acorde încrederea sa Lindei Mărgineanu, atunci când aceasta a fost numită în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru. Sunt de notorietate declaraţiile şefului Executivului din acest an, conform cărora toţi membrii Corpului de Control trebuie să se bucure de încrederea sa pentru a rămâne sau a fi numiţi în funcţie.
„Îşi aminteşte vag!“
Linda Liana Mărgineanu a intrat în concediu de odihnă atunci când jurnaliştii Cotidianul au încercat să obţină un punct de vedere. Şeful Corpului de Control al Primului-Ministru, secretarul de stat Sorin Alăzăroaie, a înaintat totuşi către Cotidianul un răspuns scris, în care, între altele, precizează: „Dna Mărgineanu, la data completării declaraţiilor, nu ştia că are calitatea de acţionar la SC Primcom SA. Este adevărat că, urmare a întrebărilor dvs., îşi aminteşte vag (...)“. Cât despre acţiunile Textila Sinmatex, secretarul de stat Alăzăroaie accentuează faptul că Linda Mărgineanu nu le deţine „personal“. Într-adevăr, ea le-a mascat prin intermediul societăţii comerciale Phoenix Serv. Neconcordanţele privind acţiunile Teo Beauty Center SRL sunt puse de şeful Lindei Mărgineanu pe seama soţului acesteia, deşi ea nu a făcut menţiuni clare în acest sens în declaraţiile completate. Alăzăroaie conchide: „Conducerea Corpului de Control nu a avut cunoştinţă despre faptul că dânsa a fost urmărită penal în dosarul «Banca Albina»“ şi motivează că, oricum, „în 1998 s-a dispus să fie scoasă de sub urmărirea penală“.
Cotidianul.ro
08 Sep 2009 Cristian Vasilcoiu
Printre persoanele care au primit „încrederea personală“ a premierului Emil Boc, pentru a fi numite în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru, se numără şi Linda Liana Mărgineanu, fost acuzat în dosarul „Banca Albina“. Mai mult, declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu sunt pline de neconcordanţe şi omisiuni. În spatele acestora se ascunde o încrengătură de firme şi litigii în care Linda Mărgineanu are interese directe.
Membru al Corpului de Control al Primului-Ministru, Linda Liana Mărgineanu (fostă Ghiţă, fostă Duţă) are numeroase neconcordanţe şi omisiuni în declaraţiile de avere şi interese. Asta deşi ambele au fost completate în aceeaşi zi, în primăvara acestui an, atunci când ea a fost numită în funcţie. Concret, Linda Mărgineanu precizează în declaraţia de avere că deţine 100% din Teo Beauty Center SRL, iar în declaraţia de interese că ar deţine doar 50% din acţiunile aceleiaşi societăţi comerciale.
Neconcordanţele în cauză nu sunt singurele chestiuni care ridică semne de întrebare asupra declaraţiilor de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu: un alt aspect interesant sunt omisiunile.
Astfel, Mărgineanu „uită“ să precizeze că deţine 39 de acţiuni la SC Primcom SA Bucureşti, fapt ce reiese din lista acţionarilor societăţii. Totodată, Mărgineanu nu menţionează nici participaţiunile pe care le deţine la SC Textila Sinmatex SA, prin intermediul SC Phoenix Serv SRL. Potrivit Registrului Comerţului, ea deţine 95% din SC Phoenix Serv, care are, la rându-i, 85% din Textila Sinmatex.
Omisiunile menţionate devin şi mai interesante în condiţiile în care între Textila Sinmatex şi Primcom SA Bucureşti există un litigiu, deoarece conducerea celei din urmă societăţi a reziliat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil care aparţinea celeilalte firme în cauză. Şi mai interesant este faptul că, în calitate de acţionar, dar şi consilier juridic în cadrul Textila Sinmatex, Linda Mărgineanu reprezintă societatea în litigiul cu Primcom SA Bucureşti, unde deţine, de asemenea, participaţiuni.
Fost acuzat în dosarul „Banca Albina“
Nu numai declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu ridică semne de întrebare, ci şi trecutul său controversat. Linda Liana Ghiţă (la vremea respectivă) a fost acuzată în celebrul dosar „Banca Albina“. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată a fost acuzaţia adusă împotriva ei de către ofiţerii Serviciului Poliţiei Economico-Financiare. Ba chiar aceştia au dispus începerea urmăririi penale împotriva Lindei Ghiţă, acum Mărgineanu, care era consilier juridic şi membru al Comitetului de Credit şi Risc din cadrul Centralei Băncii Albina SA.
Acest element nu pare să-l fi împiedicat pe Emil Boc să-i acorde încrederea sa Lindei Mărgineanu, atunci când aceasta a fost numită în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru. Sunt de notorietate declaraţiile şefului Executivului din acest an, conform cărora toţi membrii Corpului de Control trebuie să se bucure de încrederea sa pentru a rămâne sau a fi numiţi în funcţie.
„Îşi aminteşte vag!“
Linda Liana Mărgineanu a intrat în concediu de odihnă atunci când jurnaliştii Cotidianul au încercat să obţină un punct de vedere. Şeful Corpului de Control al Primului-Ministru, secretarul de stat Sorin Alăzăroaie, a înaintat totuşi către Cotidianul un răspuns scris, în care, între altele, precizează: „Dna Mărgineanu, la data completării declaraţiilor, nu ştia că are calitatea de acţionar la SC Primcom SA. Este adevărat că, urmare a întrebărilor dvs., îşi aminteşte vag (...)“. Cât despre acţiunile Textila Sinmatex, secretarul de stat Alăzăroaie accentuează faptul că Linda Mărgineanu nu le deţine „personal“. Într-adevăr, ea le-a mascat prin intermediul societăţii comerciale Phoenix Serv. Neconcordanţele privind acţiunile Teo Beauty Center SRL sunt puse de şeful Lindei Mărgineanu pe seama soţului acesteia, deşi ea nu a făcut menţiuni clare în acest sens în declaraţiile completate. Alăzăroaie conchide: „Conducerea Corpului de Control nu a avut cunoştinţă despre faptul că dânsa a fost urmărită penal în dosarul «Banca Albina»“ şi motivează că, oricum, „în 1998 s-a dispus să fie scoasă de sub urmărirea penală“.
Covrigii din cozile cîinilor vagabonzi fac milioane de euro
Romania trebuie salvata!
Academia Catavencu
08 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Cîinele este cel mai bun prieten al omului. Chestiune pe care bipezii o ştiu mai bine decît patrupedele, mai ales de cînd cele din urmă s-au transformat într-o sursă constantă de venit. Activitatea de ecarisaj, pentru care autorităţile locale sparg bugetu-n două, nu este verificată de nimeni. Pentru că cei care ar trebui să verifice fie n-au chef, fie n-au timp. Exemple mai mult sau mai puţin macabre, mai jos.
Armonizarea legilor nu a adus armonie cîinilor
O primă încercare de rezolvare a problemei cîinilor fără stăpîn a apărut în 2001. Atunci, prin Ordonanţa de Urgenţă 155, s-a dat liber la măcelul tuturor cîinilor fără stăpîn, găsiţi pe domeniul public şi nerevendicaţi. Sau, mă rog, la eutanasierea lor, asta cînd timpul şi condiţiile o permiteau, pentru că banii erau alocaţi pentru numărul de cîini omorîţi şi nu pentru număul de doze ori seringi folosite la eutanasiere. În 2004 a apărut legea 205 privind protecţia animalelor, modificată în 2008. Atunci, România a fost nevoită să se alinieze normelor UE. Unde, surprinzător pentru unii, cîinii au nu doar datoria să-şi apere stăpînul, dar sînt şi ei protejaţi prin lege
Chiar şi cei fără stăpîn, care, odată cu armonizarea legii la standardele UE, nu mai pot fi eutanasiaţi decît în cazul în care, odată colectaţi de pe străzi şi duşi în centre special amenajate, se constată că suferă de o boală incurabilă. Altfel, în limita spaţiilor din adăposturi, ei trebuie ţinuţi acolo, în vederea adopţiei, ori eliberaţi, nu înainte de a fi identificaţi, marcaţi şi sterilizaţi. Astfel pot fi urmărite şi cheltuielile pe care autorităţile publice le efectuează cu fiecare patruped în parte.
Autorităţile competente nu au nici o competenţă
Începînd cu 2007, odată cu intrarea în UE, în fiecare primărie trebuiau înfiinţate o comisie şi un serviciu care să se ocupe de activitatea de ecarisaj. Printre altele, serviciul are şi obligaţia de a transmite lunar toate detale, de la număr de cîini fără stăpîn prinşi, marcaţi, îngrijiţi, deparazitaţi, vaccinaţi sau eutanasiaţi şi pînă la numărul celor eliberaţi, către Direcţiile Sanitar Veterinare, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acesta din urmă are obligaţia de a monitoriza respectarea legii. ANSVSA nu ştie, însă, în acest moment mai nimic despre serviciile municipale de ecarisaj. Ne-am prins de faza asta după ce un întreg "serviciu de specialitate" a muncit timp de mai bine de o lună pentru a răspunde la solicitarea noastră prin care am vrut să aflăm: cîte administraţii locale au un astfel de serviciu de ecarisaj: cîte au făcut raportări către direcţiile sanitar veterinare; numărul de cîini prinşi, marcaţi, eliberaţi sau eutanasiaţi. Iar tot ce a putut ANSVSA să ne răspundă e că de la începutul anului au făcut 21 de controale şi au dat o amendă. Şi, ca bonus, ne-au mai trimis şi nişte informaţii pe care nu le-m cerut şi fără vreo relevanţă cu întrebările noastre.
Din bucata mea de pîine, m-am făcut c-am prins un cîine
Pentru că, aşa cum am arătat mai sus, nimeni nu verifică sau întreabă macar ce şi dacă se face, primăriile sparg banul public pe activităţi de ecarisaj după cum vrea muşchiul lor. Spre exemplu, în ultimii cinci ani, în Bucureşti s-au cheltuit vreo zece milioane de euroi pentru cîinii vagabonzi. Iar la modul în care s-au înmulţit şi populează străzile, se pare că aceştia au fost chiar mulţumiţi de modul în care autorităţile s-au ocupat de ei. Într-un alt oraş din ţară, la Brăila, autorităţile locale au cheltuit pentru activitatea serviciului de ecarisaj 1.500.000 de lei, rezultatul fiind 15 cîini prinşi şi ţinuţi într-un adăpost. Adică 100.000 de lei pentru fiecare cîine, aşa, cît un salariu anual de parlamentar. La Braşov, în 2008, au fost prinşi 5.760 de cîini din care 5.672 au fost eutanasiaţi. Cum ar veni, toţi cei eutanasiaţi aveau boli incurabile, altfel eutanasierea lor ar fi ilegală. Totul a costat peste 1,2 milioane lei. Iar exemplele pot continua. Şi vor continua, pe site-ul www.catavencu.ro, unde vă vom prezenta săptămînal cazuri în care autorităţile nu doar au spart căruţe de bani, dar în care cîinii care au săcapt de eutanasiere sînt omorîţi prin bătaie sau înfometare.
Academia Catavencu
08 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Cîinele este cel mai bun prieten al omului. Chestiune pe care bipezii o ştiu mai bine decît patrupedele, mai ales de cînd cele din urmă s-au transformat într-o sursă constantă de venit. Activitatea de ecarisaj, pentru care autorităţile locale sparg bugetu-n două, nu este verificată de nimeni. Pentru că cei care ar trebui să verifice fie n-au chef, fie n-au timp. Exemple mai mult sau mai puţin macabre, mai jos.
Armonizarea legilor nu a adus armonie cîinilor
O primă încercare de rezolvare a problemei cîinilor fără stăpîn a apărut în 2001. Atunci, prin Ordonanţa de Urgenţă 155, s-a dat liber la măcelul tuturor cîinilor fără stăpîn, găsiţi pe domeniul public şi nerevendicaţi. Sau, mă rog, la eutanasierea lor, asta cînd timpul şi condiţiile o permiteau, pentru că banii erau alocaţi pentru numărul de cîini omorîţi şi nu pentru număul de doze ori seringi folosite la eutanasiere. În 2004 a apărut legea 205 privind protecţia animalelor, modificată în 2008. Atunci, România a fost nevoită să se alinieze normelor UE. Unde, surprinzător pentru unii, cîinii au nu doar datoria să-şi apere stăpînul, dar sînt şi ei protejaţi prin lege
Chiar şi cei fără stăpîn, care, odată cu armonizarea legii la standardele UE, nu mai pot fi eutanasiaţi decît în cazul în care, odată colectaţi de pe străzi şi duşi în centre special amenajate, se constată că suferă de o boală incurabilă. Altfel, în limita spaţiilor din adăposturi, ei trebuie ţinuţi acolo, în vederea adopţiei, ori eliberaţi, nu înainte de a fi identificaţi, marcaţi şi sterilizaţi. Astfel pot fi urmărite şi cheltuielile pe care autorităţile publice le efectuează cu fiecare patruped în parte.
Autorităţile competente nu au nici o competenţă
Începînd cu 2007, odată cu intrarea în UE, în fiecare primărie trebuiau înfiinţate o comisie şi un serviciu care să se ocupe de activitatea de ecarisaj. Printre altele, serviciul are şi obligaţia de a transmite lunar toate detale, de la număr de cîini fără stăpîn prinşi, marcaţi, îngrijiţi, deparazitaţi, vaccinaţi sau eutanasiaţi şi pînă la numărul celor eliberaţi, către Direcţiile Sanitar Veterinare, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acesta din urmă are obligaţia de a monitoriza respectarea legii. ANSVSA nu ştie, însă, în acest moment mai nimic despre serviciile municipale de ecarisaj. Ne-am prins de faza asta după ce un întreg "serviciu de specialitate" a muncit timp de mai bine de o lună pentru a răspunde la solicitarea noastră prin care am vrut să aflăm: cîte administraţii locale au un astfel de serviciu de ecarisaj: cîte au făcut raportări către direcţiile sanitar veterinare; numărul de cîini prinşi, marcaţi, eliberaţi sau eutanasiaţi. Iar tot ce a putut ANSVSA să ne răspundă e că de la începutul anului au făcut 21 de controale şi au dat o amendă. Şi, ca bonus, ne-au mai trimis şi nişte informaţii pe care nu le-m cerut şi fără vreo relevanţă cu întrebările noastre.
Din bucata mea de pîine, m-am făcut c-am prins un cîine
Pentru că, aşa cum am arătat mai sus, nimeni nu verifică sau întreabă macar ce şi dacă se face, primăriile sparg banul public pe activităţi de ecarisaj după cum vrea muşchiul lor. Spre exemplu, în ultimii cinci ani, în Bucureşti s-au cheltuit vreo zece milioane de euroi pentru cîinii vagabonzi. Iar la modul în care s-au înmulţit şi populează străzile, se pare că aceştia au fost chiar mulţumiţi de modul în care autorităţile s-au ocupat de ei. Într-un alt oraş din ţară, la Brăila, autorităţile locale au cheltuit pentru activitatea serviciului de ecarisaj 1.500.000 de lei, rezultatul fiind 15 cîini prinşi şi ţinuţi într-un adăpost. Adică 100.000 de lei pentru fiecare cîine, aşa, cît un salariu anual de parlamentar. La Braşov, în 2008, au fost prinşi 5.760 de cîini din care 5.672 au fost eutanasiaţi. Cum ar veni, toţi cei eutanasiaţi aveau boli incurabile, altfel eutanasierea lor ar fi ilegală. Totul a costat peste 1,2 milioane lei. Iar exemplele pot continua. Şi vor continua, pe site-ul www.catavencu.ro, unde vă vom prezenta săptămînal cazuri în care autorităţile nu doar au spart căruţe de bani, dar în care cîinii care au săcapt de eutanasiere sînt omorîţi prin bătaie sau înfometare.
Norica, Poteraş, spioni şi senatori: doctoranzi pe şest la Tîrgovişte
Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Roxana Jipa, Silviu Apostol
Fabrică secretă de doctorate pe şest la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte! Printre beneficiari: europarlamentarul PNL Norica Nicolai, deputatul PD-L Gigel Calcan, un spion de la „Doi şi-un sfert“ arestat în cazul Popoviciu, Ilie Cornel Şerban pre numele său, primarul PD-L al sectorului 6, Cristian Poteraş, nevasta lui Ducu Bertzi (fostă secretar de stat în guvernul PNL), alţi secretari de stat, poliţişti şi agenţi de informaţii. Îndrumătorul lor de doctorat este chiar şeful patalamalelor secrete din România, adică al ORNISS, Marius Petrescu, un dinozaur care cloceşte pe post de trei guvernări încoace.
Fabrica de doctoranzi celebri a directorului ORNISS
Cînd nu învîrte pe degete secrete de stat sau informaţii clasificate de NATO, UE sau orice alt stat cu care România încheie înţelegeri sau tratate ce trebuie protejate, directorul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu, coordonează doctorate la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte.
Dintr-un defect profesional sau nu, Petrescu şi-a ţinut lista de doctoranzi sub cheie. Acest gest total nejustificat nu a fost văzut cu ochi buni, stîrnind o serie de scandaluri în interiorul universităţii. Forţat de împrejurări, Petrescu a fost nevoit să posteze pe site-ul instituţiei preţioasele nume care s-au înscris în cursa pentru un doctorat în management cu domnia sa. Printre aceştia se numără doi foşti şefi de la fosta „Doi ş-un sfert“, Ilie Cornel Şerban şi Gelu Oltean, Norica Nicolai (europarlamentar), edilul sectorului 6, Cristian Poteraş, Bogdan Licu, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Teodora Bertzi (PNL) sau Valentin Calcan (senator PD-L).
Norica Nicolai, traseistă pe centura Harvard-Tîrgovişte
Despre ambiţiile intelectuale ale Noricăi Nicolai aţi mai putut citi în paginile Academiei Caţavencu, cu ocazia unei dezvăluri din CV-ul doamnei senator (pe atunci), care ne sugera că avem de a face cu un doctorand care îşi freacă coatele pe băncile „Harvard University-Kennedy School of Government“. Ei bine, lucrurile nu stăteau chiar aşa: programul de studii la care a participat în Statele Unite nu era doctorat, ci, de fapt, o bursă Kokkalis, destinată persoanelor care se pregătesc pentru funcţii de decizie în ţările din estul Europei. Binefăcătorul Noricăi era Sokrates Kokkalis, acţionarul majoritar al Intracom, beneficiarul unor contracte grase cu statul român.
Prima zvîcnire spre titlul de doctor Norica a avut-o încă în 1991, cînd s-a înscris în programul de doctorat cu tema „Sisteme contemporane de executare a pedepsei“. De atunci, adică de 18 ani, tot „doctorand“ în drept e, titlu din care nu pare să iasă prea curînd. Mai ales pentru că în 2007 s-a înscris la încă un doctorat, în paralel.
Norica şi Petrescu au vulnerabilizat informaţiile secrete ale României
Noua tentativă de a atinge titlul de doctor e supravegheată atent chiar de Marius Petrescu, directorul ORNISS, care îi coordonează lucrarea de doctorat în management la Universitatea „Valahia“. Cei doi au mai lucrat ceva în comun: un amendament la Legea informaţiilor clasificate. Senatoarea a venit cu ideea de a înlocui certificatul ORNISS cu o declaraţie pe proprie răspundere, un soi de angajament de confidenţialitate, prin care demnitarii ar putea avea acces nestingheriţi la secrete de stat. Amendamentul a fost acceptat la momentul respectiv (adică în 2006), în mod surprinzător, şi de directorul ORNISS, Marius Petrescu, care nu a sesizat nici o problemă în asta. Astfel, Parlamentul a desfiinţat certificatele ORNISS şi a dat liber preşedintelui, premierului, miniştrilor şi parlamentarilor la secrete de stat. Administraţia Prezidenţială a formulat o cerere de reexaminare a legii, susţinînd că aceasta dă naştere unor vulnerabilităţi în sistemul protecţiei informaţiilor clasificate şi că nu respectă reglementările NATO şi UE. Cererea a fost respinsă în Camera Deputaţilor (în septembrie 2007).
Spionul 0215 arestat în cazul Popoviciu, coleg cu Norica
Relaţiile dintre dom’ profesor Marius Petrescu şi doctoranzii săi secreţi s-au dezvoltat neaşteptat de bine. Să-l luăm de exemplu pe Cornel Şerban, fostul şef interimar de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), fosta „Doi şi-un sfert“. Şerbănică e foarte bun prieten cu miliardarul Puiu Popoviciu. În martie, anul acesta, Cornel Şerban a fost reţinut 24 de ore pentru că ar fi încercat să intervină în favoarea lui Popoviciu într-o anchetă a DNA. De altfel, în acelaşi dosar a fost reţinut şi Puiu, tot pentru 24 de ore. Dosarul viza chiar afacerile din Băneasa ale miliardarului. Pe scurt: Puiu Popoviciu a luat ilegal de la stat un teren de 226 ha, care valora vreo trei miliarde de euro. Statul, fraier cum îl ştim, a tăcut mîlc şi Popoviciu şi-a putut ridica pe terenul respectiv un cartier de blocuri (în care şi-a luat apartament fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu), un mall, un IKEA şi alte mizilicuri foarte profitabile. Legătura dintre Marius Petrescu, Cornel Şerban şi Popoviciu este Nicolae Călinoiu, acţionar la Băneasa Business Technology Park şi la Astor & Co. Potrivit site-ului Astor & Co, printre clienţii acesteia se număra chiar ORNISS. Societatea produce containere de siguranţă, seifuri şi case de bani. Deci studentul lui Petrescu, fost şef la DGIPI, este cercetat de DNA pentru relaţiile cu asociatul celui care are contracte cu ORNISS, condus de acelaşi Petrescu. Păi, vedeţi, dom’le, ce mică e lumea?
Fost şef al Cancelariei „Doi şi-un sfert“, doctorand la Tîrgovişte
În continuare, rămînem tot pe partea de informaţii, că doar asta e specialitatea casei. Un alt doctorand ascuns al directorului ORNISS este Gelu Marin Oltean, adică fix colegul de serviciu secret care l-a lucrat pe Cornel Şerban. Aţi citit într-un articol apărut pe 6 mai 2009 în Academia Caţavencu: Cornel Şerban a fost înregistrat în biroul său de la Ministerul de Interne, în timp ce discuta cu ofiţerul DNA care se ocupa de dosarul lui Puiu Popoviciu, chiar prin intermediul lui Gelu Oltean, şeful Cancelariei DGIPI. După arestarea lui Cornel Şerban, ministrul Nica l-a zburat pe Gelu de la DGIPI, nervos că a produs ditamai scandalul în presă şi, implicit, i-a făcut pe colegii de partid să-i dea peste nas că nu e în stare să-şi strunească mînjii din subordine.
Vicele CSM, doctorat la mega-universitatea "Valahia"
Printre alte perle doctorande ale emeritului profesor îi mai amintim şi pe Dimitrie Bogdan Licu, fost consilier la Cancelaria lui Tăriceanu şi actual vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Vă daţi seama că ditamai vicele CSM a ales tocmai prestigioasa, renumita şi celebra universitate de talie internaţională din Tîrgovişte să facă un doctorat la fără frecvenţă? Şi nu în orice domeniu, ci chiar în cel al managementului. Colecţia de nume de mare impact este completată şi de Cristian Poteraş (doctorand din 2007), primarul pedelist al sectorului 6, care din cînd în cînd îşi rupe din timpul acordat cetăţenilor şi aleargă într-un suflet la Tîrgovişte, să mai înveţe cîte ceva de la maestrul Petrescu. Nu înţelegem de ce nu s-a înscris la "Spiru Haret", că doar era aici, aproape, şi pe acelaşi profil. E bine, totuşi, că la „Valahia“ se întîlnesc doi colegi de partid: Poteraş şi Valentin Gigel Calcan (doctorand din 2008), senator PD-L de Dîmboviţa, fost şef al Consiliului Judeţean Dîmboviţa, pe care l-aţi întîlnit în "Lista candidaţilor pătaţi" publicată de Academia Caţavencu.
Hop şi nevasta lu’ Ducu Bertzi folkistu’
Nu putem să-l uităm, din lista doctoranzilor secreţi, pe Adrian Franz Kalapis, secretarul general al Ministerului Comunicaţiilor, condus de pedelistul Gabriel Sandu, doctorand din 2008. O mai amintim şi pe Theodora Bertzi, membru PNL şi doctorand din 2007 la fără frecvenţă. În anul în care s-a înscris la Universitatea „Valahia“, madam Bertzi era secretar de stat la Ministerul Muncii. Anterior, ea a fost şefă la Oficiul Român pentru Adopţii. Ca să vezi coincidenţă, soţia lui Marius Petrescu, Gabriela Elena Petrescu, este în prezent secretar general al Oficiului pentru Adopţii. Păi, să nu cînţi de jale, ca Ducu folkistu’? Păi, da, simt că fără ea, fără "Valahia", nu pot respira, ce intelectualitatea mea!
Şeful ORNISS, securistoid din naştere
Marius Petrescu e la conducerea ORNISS încă dinaintea înfiinţării instituţiei, în 2002. Asta pentru că el a ocupat iniţial şi funcţia de director al Autorităţii Naţionale de Securitate, cea care a fost înlocuită cu ORNISS în 2002. Conform informaţiilor vehiculate în presă, cariera în serviciile de informaţii a lui Petrescu a început înainte de Revoluţie: ar fi fost ofiţer SIE sub acoperire, şef al Direcţiei S din DIE, care a intrat după Revoluţie în subordinea SIE. Cu toate astea, ofiţerul de Securitate a primit verde de la CNSAS pentru a intra la şefia ORNISS. De asemenea, Petrescu a mai fost directorul Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice şi a Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC), ocazie cu care a împărţit un dosar la Secţia Parchetelor Militare a Parchetului General împreună cu Shimon Naor, contrabandistul de arme, pentru firmele căruia Petrescu scotea licenţe ANCESIAC. Pentru că ORNISS a stat încă de la înfiinţare în subordinea prim-ministrului, Petrescu a fost un apropiat al lui Adrian Năstase, apoi al lui Tăriceanu, iar acum s-a făcut mic şi a intrat şi sub aripa lui Boc.
"Valahia", scandal cu diplome false
La începutul acestui an, Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte a fost implicată într-un scandal al diplomelor false alături de alte şapte universităţi din ţară. În reţeaua de traficanţi de diplome erau implicaţi profesori universitari, care încasau cîte 3.500 de euro pentru fiecare diplomă falsă. Scandalul a rămas, însă, fără urmări penale, Corpul de Control al Ministerului Educaţiei negăsind dovezi concludente privind eliberarea de diplome false.
catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Roxana Jipa, Silviu Apostol
Fabrică secretă de doctorate pe şest la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte! Printre beneficiari: europarlamentarul PNL Norica Nicolai, deputatul PD-L Gigel Calcan, un spion de la „Doi şi-un sfert“ arestat în cazul Popoviciu, Ilie Cornel Şerban pre numele său, primarul PD-L al sectorului 6, Cristian Poteraş, nevasta lui Ducu Bertzi (fostă secretar de stat în guvernul PNL), alţi secretari de stat, poliţişti şi agenţi de informaţii. Îndrumătorul lor de doctorat este chiar şeful patalamalelor secrete din România, adică al ORNISS, Marius Petrescu, un dinozaur care cloceşte pe post de trei guvernări încoace.
Fabrica de doctoranzi celebri a directorului ORNISS
Cînd nu învîrte pe degete secrete de stat sau informaţii clasificate de NATO, UE sau orice alt stat cu care România încheie înţelegeri sau tratate ce trebuie protejate, directorul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu, coordonează doctorate la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte.
Dintr-un defect profesional sau nu, Petrescu şi-a ţinut lista de doctoranzi sub cheie. Acest gest total nejustificat nu a fost văzut cu ochi buni, stîrnind o serie de scandaluri în interiorul universităţii. Forţat de împrejurări, Petrescu a fost nevoit să posteze pe site-ul instituţiei preţioasele nume care s-au înscris în cursa pentru un doctorat în management cu domnia sa. Printre aceştia se numără doi foşti şefi de la fosta „Doi ş-un sfert“, Ilie Cornel Şerban şi Gelu Oltean, Norica Nicolai (europarlamentar), edilul sectorului 6, Cristian Poteraş, Bogdan Licu, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Teodora Bertzi (PNL) sau Valentin Calcan (senator PD-L).
Norica Nicolai, traseistă pe centura Harvard-Tîrgovişte
Despre ambiţiile intelectuale ale Noricăi Nicolai aţi mai putut citi în paginile Academiei Caţavencu, cu ocazia unei dezvăluri din CV-ul doamnei senator (pe atunci), care ne sugera că avem de a face cu un doctorand care îşi freacă coatele pe băncile „Harvard University-Kennedy School of Government“. Ei bine, lucrurile nu stăteau chiar aşa: programul de studii la care a participat în Statele Unite nu era doctorat, ci, de fapt, o bursă Kokkalis, destinată persoanelor care se pregătesc pentru funcţii de decizie în ţările din estul Europei. Binefăcătorul Noricăi era Sokrates Kokkalis, acţionarul majoritar al Intracom, beneficiarul unor contracte grase cu statul român.
Prima zvîcnire spre titlul de doctor Norica a avut-o încă în 1991, cînd s-a înscris în programul de doctorat cu tema „Sisteme contemporane de executare a pedepsei“. De atunci, adică de 18 ani, tot „doctorand“ în drept e, titlu din care nu pare să iasă prea curînd. Mai ales pentru că în 2007 s-a înscris la încă un doctorat, în paralel.
Norica şi Petrescu au vulnerabilizat informaţiile secrete ale României
Noua tentativă de a atinge titlul de doctor e supravegheată atent chiar de Marius Petrescu, directorul ORNISS, care îi coordonează lucrarea de doctorat în management la Universitatea „Valahia“. Cei doi au mai lucrat ceva în comun: un amendament la Legea informaţiilor clasificate. Senatoarea a venit cu ideea de a înlocui certificatul ORNISS cu o declaraţie pe proprie răspundere, un soi de angajament de confidenţialitate, prin care demnitarii ar putea avea acces nestingheriţi la secrete de stat. Amendamentul a fost acceptat la momentul respectiv (adică în 2006), în mod surprinzător, şi de directorul ORNISS, Marius Petrescu, care nu a sesizat nici o problemă în asta. Astfel, Parlamentul a desfiinţat certificatele ORNISS şi a dat liber preşedintelui, premierului, miniştrilor şi parlamentarilor la secrete de stat. Administraţia Prezidenţială a formulat o cerere de reexaminare a legii, susţinînd că aceasta dă naştere unor vulnerabilităţi în sistemul protecţiei informaţiilor clasificate şi că nu respectă reglementările NATO şi UE. Cererea a fost respinsă în Camera Deputaţilor (în septembrie 2007).
Spionul 0215 arestat în cazul Popoviciu, coleg cu Norica
Relaţiile dintre dom’ profesor Marius Petrescu şi doctoranzii săi secreţi s-au dezvoltat neaşteptat de bine. Să-l luăm de exemplu pe Cornel Şerban, fostul şef interimar de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), fosta „Doi şi-un sfert“. Şerbănică e foarte bun prieten cu miliardarul Puiu Popoviciu. În martie, anul acesta, Cornel Şerban a fost reţinut 24 de ore pentru că ar fi încercat să intervină în favoarea lui Popoviciu într-o anchetă a DNA. De altfel, în acelaşi dosar a fost reţinut şi Puiu, tot pentru 24 de ore. Dosarul viza chiar afacerile din Băneasa ale miliardarului. Pe scurt: Puiu Popoviciu a luat ilegal de la stat un teren de 226 ha, care valora vreo trei miliarde de euro. Statul, fraier cum îl ştim, a tăcut mîlc şi Popoviciu şi-a putut ridica pe terenul respectiv un cartier de blocuri (în care şi-a luat apartament fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu), un mall, un IKEA şi alte mizilicuri foarte profitabile. Legătura dintre Marius Petrescu, Cornel Şerban şi Popoviciu este Nicolae Călinoiu, acţionar la Băneasa Business Technology Park şi la Astor & Co. Potrivit site-ului Astor & Co, printre clienţii acesteia se număra chiar ORNISS. Societatea produce containere de siguranţă, seifuri şi case de bani. Deci studentul lui Petrescu, fost şef la DGIPI, este cercetat de DNA pentru relaţiile cu asociatul celui care are contracte cu ORNISS, condus de acelaşi Petrescu. Păi, vedeţi, dom’le, ce mică e lumea?
Fost şef al Cancelariei „Doi şi-un sfert“, doctorand la Tîrgovişte
În continuare, rămînem tot pe partea de informaţii, că doar asta e specialitatea casei. Un alt doctorand ascuns al directorului ORNISS este Gelu Marin Oltean, adică fix colegul de serviciu secret care l-a lucrat pe Cornel Şerban. Aţi citit într-un articol apărut pe 6 mai 2009 în Academia Caţavencu: Cornel Şerban a fost înregistrat în biroul său de la Ministerul de Interne, în timp ce discuta cu ofiţerul DNA care se ocupa de dosarul lui Puiu Popoviciu, chiar prin intermediul lui Gelu Oltean, şeful Cancelariei DGIPI. După arestarea lui Cornel Şerban, ministrul Nica l-a zburat pe Gelu de la DGIPI, nervos că a produs ditamai scandalul în presă şi, implicit, i-a făcut pe colegii de partid să-i dea peste nas că nu e în stare să-şi strunească mînjii din subordine.
Vicele CSM, doctorat la mega-universitatea "Valahia"
Printre alte perle doctorande ale emeritului profesor îi mai amintim şi pe Dimitrie Bogdan Licu, fost consilier la Cancelaria lui Tăriceanu şi actual vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Vă daţi seama că ditamai vicele CSM a ales tocmai prestigioasa, renumita şi celebra universitate de talie internaţională din Tîrgovişte să facă un doctorat la fără frecvenţă? Şi nu în orice domeniu, ci chiar în cel al managementului. Colecţia de nume de mare impact este completată şi de Cristian Poteraş (doctorand din 2007), primarul pedelist al sectorului 6, care din cînd în cînd îşi rupe din timpul acordat cetăţenilor şi aleargă într-un suflet la Tîrgovişte, să mai înveţe cîte ceva de la maestrul Petrescu. Nu înţelegem de ce nu s-a înscris la "Spiru Haret", că doar era aici, aproape, şi pe acelaşi profil. E bine, totuşi, că la „Valahia“ se întîlnesc doi colegi de partid: Poteraş şi Valentin Gigel Calcan (doctorand din 2008), senator PD-L de Dîmboviţa, fost şef al Consiliului Judeţean Dîmboviţa, pe care l-aţi întîlnit în "Lista candidaţilor pătaţi" publicată de Academia Caţavencu.
Hop şi nevasta lu’ Ducu Bertzi folkistu’
Nu putem să-l uităm, din lista doctoranzilor secreţi, pe Adrian Franz Kalapis, secretarul general al Ministerului Comunicaţiilor, condus de pedelistul Gabriel Sandu, doctorand din 2008. O mai amintim şi pe Theodora Bertzi, membru PNL şi doctorand din 2007 la fără frecvenţă. În anul în care s-a înscris la Universitatea „Valahia“, madam Bertzi era secretar de stat la Ministerul Muncii. Anterior, ea a fost şefă la Oficiul Român pentru Adopţii. Ca să vezi coincidenţă, soţia lui Marius Petrescu, Gabriela Elena Petrescu, este în prezent secretar general al Oficiului pentru Adopţii. Păi, să nu cînţi de jale, ca Ducu folkistu’? Păi, da, simt că fără ea, fără "Valahia", nu pot respira, ce intelectualitatea mea!
Şeful ORNISS, securistoid din naştere
Marius Petrescu e la conducerea ORNISS încă dinaintea înfiinţării instituţiei, în 2002. Asta pentru că el a ocupat iniţial şi funcţia de director al Autorităţii Naţionale de Securitate, cea care a fost înlocuită cu ORNISS în 2002. Conform informaţiilor vehiculate în presă, cariera în serviciile de informaţii a lui Petrescu a început înainte de Revoluţie: ar fi fost ofiţer SIE sub acoperire, şef al Direcţiei S din DIE, care a intrat după Revoluţie în subordinea SIE. Cu toate astea, ofiţerul de Securitate a primit verde de la CNSAS pentru a intra la şefia ORNISS. De asemenea, Petrescu a mai fost directorul Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice şi a Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC), ocazie cu care a împărţit un dosar la Secţia Parchetelor Militare a Parchetului General împreună cu Shimon Naor, contrabandistul de arme, pentru firmele căruia Petrescu scotea licenţe ANCESIAC. Pentru că ORNISS a stat încă de la înfiinţare în subordinea prim-ministrului, Petrescu a fost un apropiat al lui Adrian Năstase, apoi al lui Tăriceanu, iar acum s-a făcut mic şi a intrat şi sub aripa lui Boc.
"Valahia", scandal cu diplome false
La începutul acestui an, Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte a fost implicată într-un scandal al diplomelor false alături de alte şapte universităţi din ţară. În reţeaua de traficanţi de diplome erau implicaţi profesori universitari, care încasau cîte 3.500 de euro pentru fiecare diplomă falsă. Scandalul a rămas, însă, fără urmări penale, Corpul de Control al Ministerului Educaţiei negăsind dovezi concludente privind eliberarea de diplome false.
Robert Negoita, cel mai bogat pesedist, datornicul numarul unu la Fisc
Romania trebuie salvata!
7.000 de romani care au facut tranzactii imobiliare fara sa achite TVA in perioada 2006-2008 au de platit aproximativ 670 milioane de euro la buget. In top conduce deputatul Robert Negoita.
Cea mai mare datorie a unui roman catre stat prin neplata TVA pe tranzactii imobiliare o are deputatul PSD Robert Negoita, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari din zona Bucuresti-Ilfov. Acesta are de achitat nu mai putin de 9,5 milioane de euro. Potrivit cotidianului Gandul, Negoita a vandut intre anii 2006 si 2008, 753 de case noi pe persoana fizica, dar nu a platit TVA. [Bonus de criza: Fratii Negoita ofera o masina la cumpararea unui apartament]
In situatia lui Negoita mai sunt alti 7.000 de romani care fac afaceri cu terenuri construibile si case noi.
Saracul deputat bogat
Potrivit declaratiei sale de avere, care are 72 de pagini si este publicata pe site-ul Camerei Deputatilor, averea lui Rober Negoita (cel mai bogat parlamentar din PSD) se invarte in jurul sumei de 300 de milioane de euro (in banci), acesta avand 1603 de case si 57 de terenuri. [1.603 case, 72 de pagini, 1 deputat]
Cu toate astea, Negoita refuza de trei ani sa isi plateasca datoriile catre ANAF si pretinde ca acestea sunt "razbunari in stil basescian". [Negoita, politicianul care a vandut in ultimul an peste 500 de apartamente si are 40 de milioane de euro datorii]
Mai mult, deputatul PSD sustine ca nu stie nimic despre datoria sa catre Fisc. Contactat de Gandul, Negoita s-a aratat socat de veste, spunand ca nu stie nimic despre asa ceva. "Cei de la ANAF abereaza, pe mine nu m-a informat nimeni despre o asemenea verificare", spune deputatul social-democrat.
Vezi aici declaratia de avere a deputatului Robert Negoita
Publicat: astazi 9am.ro
7.000 de romani care au facut tranzactii imobiliare fara sa achite TVA in perioada 2006-2008 au de platit aproximativ 670 milioane de euro la buget. In top conduce deputatul Robert Negoita.
Cea mai mare datorie a unui roman catre stat prin neplata TVA pe tranzactii imobiliare o are deputatul PSD Robert Negoita, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari din zona Bucuresti-Ilfov. Acesta are de achitat nu mai putin de 9,5 milioane de euro. Potrivit cotidianului Gandul, Negoita a vandut intre anii 2006 si 2008, 753 de case noi pe persoana fizica, dar nu a platit TVA. [Bonus de criza: Fratii Negoita ofera o masina la cumpararea unui apartament]
In situatia lui Negoita mai sunt alti 7.000 de romani care fac afaceri cu terenuri construibile si case noi.
Saracul deputat bogat
Potrivit declaratiei sale de avere, care are 72 de pagini si este publicata pe site-ul Camerei Deputatilor, averea lui Rober Negoita (cel mai bogat parlamentar din PSD) se invarte in jurul sumei de 300 de milioane de euro (in banci), acesta avand 1603 de case si 57 de terenuri. [1.603 case, 72 de pagini, 1 deputat]
Cu toate astea, Negoita refuza de trei ani sa isi plateasca datoriile catre ANAF si pretinde ca acestea sunt "razbunari in stil basescian". [Negoita, politicianul care a vandut in ultimul an peste 500 de apartamente si are 40 de milioane de euro datorii]
Mai mult, deputatul PSD sustine ca nu stie nimic despre datoria sa catre Fisc. Contactat de Gandul, Negoita s-a aratat socat de veste, spunand ca nu stie nimic despre asa ceva. "Cei de la ANAF abereaza, pe mine nu m-a informat nimeni despre o asemenea verificare", spune deputatul social-democrat.
Vezi aici declaratia de avere a deputatului Robert Negoita
Publicat: astazi 9am.ro
marți, 8 septembrie 2009
Incep presiunile Frantei asupra PSD. Mihnea Berindei, audiat de procurori, la Paris, in afacerea «Imprimeria»
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Istoricul Mihnea Berindei a declarat ca a fost audiat la sfârsitul lunii iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România, cerându-i-se discretie pentru bunul mers al investigatiei. Berindei asigura ca nu a servit “drept intermediar în nici o operatie oculta”.
Prezentat de ziarul Le Parisien ca posibil „intermediar suspect” în scandalul Imprimeriei Nationale Franceze, istoricul român Mihnea Berindei, cercetator la CNRS (Centrul National pentru Cercetare Stiintifica din Franta) care lucra la Institutul pentru Stiinte Sociale, a declarat la RFI România ca singura lui contributie a fost punerea în legatura a Imprimeriei Nationale Franceze cu Guvernul de la Bucuresti, în anul 2002. El spune ca nu a participat la negocieri si ca ignora continutul contractului.
Imprimeria Nationala Franceza este suspectata ca ar fi implicata într-o afacere de coruptie internationala, în cazul a patru contracte pe care le-ar fi încheiat în ultimii ani cu România, Georgia, Siria si Senegal. Le Parisien scria ca ceva mai mult de 300.000 de euro “ar fi fost deturnati de intermediari” în cazul unui contract încheiat în 2004 în România de Imprimeria Nationala Franceza, vizata în prezent de o ancheta judiciara în urma suspiciunilor ca ar fi implicata într-un scandal international de coruptie. “Am fost audiat la sfârsitul lui iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România. Mi s-a cerut o discretie totala privind bunul mers al anchetei. Dat fiind ca anumite scurgeri de informatii din dosar, accidentale sau dorite, au fost folosite într-un articol din Le Parisien, în care se insinueaza o participare a mea mai importanta decât cea reala, informatie rastalmacita de o anumita presa din România într-un mod tendentios si iresponsabil, as spune, ma simt obligat sa fac precizari”, a spus Berindei la postul de radio. Mihnea Berindei explica pe larg cum s-au desfasurat lucrurile. “În 2002, un reprezentant al Imprimeriei Nationale Franceze m-a solicitat ca sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul român pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor, în primul rând la nivelul întreprinderilor, proiectul E-Tax. Am transmis informatia cabinetului primului-ministru si am organizat primele contacte. Acesta a fost în esenta rolul meu în aceasta problema”, puncteaza acesta.
“As mai dori sa precizez ceva: Imprimeria Nationala Franceza e o institutie de stat, sub tutela Ministerului de Finante. Ministrul de finante de atunci a sprijinit proiectul E-Tax si s-a adresat în acest sens omologului sau român. Proiectul corespundea, de asemenea, unei cereri a UE, privind reforma finantelor, introducerea unei mai mari transparente si eficiente în colectarea impozitelor. Nu am avut nici un motiv sa ma îndoiesc de corectitudinea acestui proiect”, a adaugat el. Istoricul respinge ferm ideea ca ar fi intermediat semnarea contractului. “Nu am participat la nici o discutie de fond, la nici o negociere sau la semnarea contractului. Ignor continutul acestuia. Nu am nici o calificare juridica sau tehnica care sa justifice participarea mea la tratative si nimeni nu m-a solicitat în acest sens. Un responsabil al Imprimeriei Nationale Franceze mi-a cerut în mai multe rânduri sa aflu daca proiectul respectiv se afla pe agenda de prioritati a guvernului român. Nu am primit nici o remuneratie din partea Imprimeriei Nationale Franceze, nu am servit drept intermediar în nicio operatie oculta. Am furnizat toate aceste explicatii în cadrul audierii din iunie si nu fac obiectul nici unei urmariri juridice sau cercetari penale din partea justitiei franceze”, a subliniat Mihnea Berindei.
Le Parisien: Comisioanele pentru contractul din România ar fi de 300.000 de euro
Presa franceza a scris la începutul lunii septembrie ca, în ceea ce priveste România, contractul, semnat în 2004, se refera la producerea de documente fiscale si are o valoare initiala de 20 de milioane de euro. “Potrivit unei surse apropiate dosarului, putin mai mult de 300.000 de euro ar fi fost deturnati de intermediari”, scria Le Parisien. Banii ar fi fost transferati de trei intermediari prin intermediul unei societati elvetiene. În afara de directorul general al Imprimeriei Nationale, Loïc de la Cochetière, justitia este interesata de rolul jucat de Pascal Pluchard, patronul societatii elvetiene Wed, banuita ca ar fi servit la transferarea comisioanelor ilegale cu ocazia contractului încheiat cu România, scrie Le Parisien. Pe de alta parte, ancheta vizeaza alte patru persoane, prezentate de acuzare drept “eventuali intermediari suspecti”, printre care si Mihnea Berindei, Julien Turczynski, un avocat de drept comercial din Paris, al carui cabinet s-a ocupat de contractul încheiat cu România, si Bruno Guez, un consultant deja implicat într-un alt scandal de coruptie din Franta, cazul Elf. Toti trei au fost audiati de anchetatori, iar domiciliile si birourile lor au fost perchezitionate, potrivit Le Parisien. În afara de cei trei, a patra persoana vizata de perchezitii este Patrick Wajsman, fost editorialist la Le Figaro, fondator al revistei Politique internationale. Acesta din urma ar fi intervenit în dosarul care priveste contractul din Georgia. În Georgia, contractul încheiat de Imprimeria Nationala franceza se refera la tiparirea de pasapoarte si are o valoare de 1,4 milioane de euro. În ceea ce priveste contractele cu Siria si Senegal, acestea ar fi mai modeste, dar s-ar referi tot la tiparirea de pasapoarte. De fiecare data, contractele ar fi fost obtinute de Imprimeria Nationala dupa ce ar fi dat mita, precizeaza publicatia franceza. Nici unul dintre cei patru nu a fost deocamdata plasat în arest preventiv si nici nu a fost pus sub acuzare.
Nicoleta Livezeanu
Gardianul.ro
Istoricul Mihnea Berindei a declarat ca a fost audiat la sfârsitul lunii iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România, cerându-i-se discretie pentru bunul mers al investigatiei. Berindei asigura ca nu a servit “drept intermediar în nici o operatie oculta”.
Prezentat de ziarul Le Parisien ca posibil „intermediar suspect” în scandalul Imprimeriei Nationale Franceze, istoricul român Mihnea Berindei, cercetator la CNRS (Centrul National pentru Cercetare Stiintifica din Franta) care lucra la Institutul pentru Stiinte Sociale, a declarat la RFI România ca singura lui contributie a fost punerea în legatura a Imprimeriei Nationale Franceze cu Guvernul de la Bucuresti, în anul 2002. El spune ca nu a participat la negocieri si ca ignora continutul contractului.
Imprimeria Nationala Franceza este suspectata ca ar fi implicata într-o afacere de coruptie internationala, în cazul a patru contracte pe care le-ar fi încheiat în ultimii ani cu România, Georgia, Siria si Senegal. Le Parisien scria ca ceva mai mult de 300.000 de euro “ar fi fost deturnati de intermediari” în cazul unui contract încheiat în 2004 în România de Imprimeria Nationala Franceza, vizata în prezent de o ancheta judiciara în urma suspiciunilor ca ar fi implicata într-un scandal international de coruptie. “Am fost audiat la sfârsitul lui iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România. Mi s-a cerut o discretie totala privind bunul mers al anchetei. Dat fiind ca anumite scurgeri de informatii din dosar, accidentale sau dorite, au fost folosite într-un articol din Le Parisien, în care se insinueaza o participare a mea mai importanta decât cea reala, informatie rastalmacita de o anumita presa din România într-un mod tendentios si iresponsabil, as spune, ma simt obligat sa fac precizari”, a spus Berindei la postul de radio. Mihnea Berindei explica pe larg cum s-au desfasurat lucrurile. “În 2002, un reprezentant al Imprimeriei Nationale Franceze m-a solicitat ca sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul român pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor, în primul rând la nivelul întreprinderilor, proiectul E-Tax. Am transmis informatia cabinetului primului-ministru si am organizat primele contacte. Acesta a fost în esenta rolul meu în aceasta problema”, puncteaza acesta.
“As mai dori sa precizez ceva: Imprimeria Nationala Franceza e o institutie de stat, sub tutela Ministerului de Finante. Ministrul de finante de atunci a sprijinit proiectul E-Tax si s-a adresat în acest sens omologului sau român. Proiectul corespundea, de asemenea, unei cereri a UE, privind reforma finantelor, introducerea unei mai mari transparente si eficiente în colectarea impozitelor. Nu am avut nici un motiv sa ma îndoiesc de corectitudinea acestui proiect”, a adaugat el. Istoricul respinge ferm ideea ca ar fi intermediat semnarea contractului. “Nu am participat la nici o discutie de fond, la nici o negociere sau la semnarea contractului. Ignor continutul acestuia. Nu am nici o calificare juridica sau tehnica care sa justifice participarea mea la tratative si nimeni nu m-a solicitat în acest sens. Un responsabil al Imprimeriei Nationale Franceze mi-a cerut în mai multe rânduri sa aflu daca proiectul respectiv se afla pe agenda de prioritati a guvernului român. Nu am primit nici o remuneratie din partea Imprimeriei Nationale Franceze, nu am servit drept intermediar în nicio operatie oculta. Am furnizat toate aceste explicatii în cadrul audierii din iunie si nu fac obiectul nici unei urmariri juridice sau cercetari penale din partea justitiei franceze”, a subliniat Mihnea Berindei.
Le Parisien: Comisioanele pentru contractul din România ar fi de 300.000 de euro
Presa franceza a scris la începutul lunii septembrie ca, în ceea ce priveste România, contractul, semnat în 2004, se refera la producerea de documente fiscale si are o valoare initiala de 20 de milioane de euro. “Potrivit unei surse apropiate dosarului, putin mai mult de 300.000 de euro ar fi fost deturnati de intermediari”, scria Le Parisien. Banii ar fi fost transferati de trei intermediari prin intermediul unei societati elvetiene. În afara de directorul general al Imprimeriei Nationale, Loïc de la Cochetière, justitia este interesata de rolul jucat de Pascal Pluchard, patronul societatii elvetiene Wed, banuita ca ar fi servit la transferarea comisioanelor ilegale cu ocazia contractului încheiat cu România, scrie Le Parisien. Pe de alta parte, ancheta vizeaza alte patru persoane, prezentate de acuzare drept “eventuali intermediari suspecti”, printre care si Mihnea Berindei, Julien Turczynski, un avocat de drept comercial din Paris, al carui cabinet s-a ocupat de contractul încheiat cu România, si Bruno Guez, un consultant deja implicat într-un alt scandal de coruptie din Franta, cazul Elf. Toti trei au fost audiati de anchetatori, iar domiciliile si birourile lor au fost perchezitionate, potrivit Le Parisien. În afara de cei trei, a patra persoana vizata de perchezitii este Patrick Wajsman, fost editorialist la Le Figaro, fondator al revistei Politique internationale. Acesta din urma ar fi intervenit în dosarul care priveste contractul din Georgia. În Georgia, contractul încheiat de Imprimeria Nationala franceza se refera la tiparirea de pasapoarte si are o valoare de 1,4 milioane de euro. În ceea ce priveste contractele cu Siria si Senegal, acestea ar fi mai modeste, dar s-ar referi tot la tiparirea de pasapoarte. De fiecare data, contractele ar fi fost obtinute de Imprimeria Nationala dupa ce ar fi dat mita, precizeaza publicatia franceza. Nici unul dintre cei patru nu a fost deocamdata plasat în arest preventiv si nici nu a fost pus sub acuzare.
Nicoleta Livezeanu
Razboi politic pe serviciile de informatii
Romania trebuie salvata!
08-09-2009
Gardianul.ro
Se prefigureaza un adevarat razboi dus intre cele doua partide aflate la guvernare pentru subordonarea serviciilor de informatii. Scandalul legat de declaratiile liderului PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, referitoare la arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne a incins spiritele atât in rândurile partenerilor de guvernare, cât si in propriul partid. De altfel, lupta politica vizeaza, cu doar doua luni inainte de alegerile prezidentiale, si un alt serviciu special, respectiv Serviciul de Protectie si Paza, care a devenit, la rândul sau, tinta unor atacuri din partea liderilor social-democrati. Pe de alta parte, atacurile vin si din partea PD-L, având drept tinta Directia Generala de Informatii si Protectie Interna. Lucrurile s-au inflamat, odata cu vehicularea unor ipoteze referitoare la anumite scurgeri de informatii venite pe linia Serviciului Român de Informatii, fapt ce a determinat SRI sa dezminta prin intermediul unui comunicat de presa.
Primul oficial care s-a inflamat in legatura cu afirmatiile lui Marian Vanghelie a fost chiar colegul sau de partid, Dan Nica. Ministrul de interne a declarat, ieri, ca DGIPI nu a facut nimic in afara legii de când el este ministru. Nica a adaugat ca arhiva DGIPI nu s-a mutat, asa cum sustine colegul sau de partid.
Vanghelie, a declarat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Scoala de vara a tinerilor PSD, ca are informatii despre Mircea Basescu de la SRI, si nu de la „Doi si un sfert“, asa cum sugera, cu o zi inainte, ministrul Elena Udrea. „Datele despre fratele lui Traian Basescu nu au venit de la Doi si un sfert, au venit de la SRI. Si o sa o dezamagesc pe Elena Udrea, ca datele au venit de la butoanele lui Traian Basescu, de acolo au venit datele. (...) Au arestat un sef de la Doi si un sfert, si nu l-a pus Marian Vanghelie, din pacate, saracu’. Deci, l-au arestat cum nu s-a întâmplat nicaieri în Europa asa ceva. Poate ca o sa mai aresteze înca doi, înca trei. Eu le urez succes si le propun sa faca si cu mine daca au curaj ceva, dar le spun un singur lucru: eu nu stiu daca voi ajunge vreodata mare“, a mai sustinut liderul PSD Bucuresti.
Social-democratul a mai afirmat, cu acelasi prilej, faptul ca DGIPI a fost mutata. Ieri, Vanghelie a precizat ca aceasta „este într-un fel, în anumite locuri, banuiesc, tocmai acolo unde a reusit sa fie pastrata pâna acuma si sa nu fie data pe piata ca presedintele sa suporte consecintele“. „Deci banuiesc ca e pe mâini bune, la asta am vrut sa ma refer“, a mai aratat liderul PSD. Acesta a precizat ca a facut aceste afirmatii pentru a o ajuta pe Elena Udrea, care „este dezinformata si ea tot îi da drept înainte, nu asta e problema“. „Sau cred eu ca transmitea un mesaj cu manta, nu stiu, ramâne sa vedem ce vrea sa ne transmita mai departe. Daca ramâne varianta a doua sau etapa a doua care vrea sa mi-o spuna, ma mai gândesc si eu ce-mi aduc aminte“, a mai comentat Vanghelie. Tot ieri, Marian Vanghelie a revenit si asupra afirmatiei potrivit careia a obtinut unele informatii de la SRI.
Marul discordiei, arhivele DGIPI
Reamintim ca, imediat dupa declansarea scandalului DGIPI – Puiu Popoviciu, in urma caruia au fost retinuti Cornel Serban, fost director al serviciului, omul de afaceri Gabriel Popoviciu si un alt ofiter din cadrul DGA, “Gardianul” a prezentat in exclusivitate informatia potrivit careia DNA a incercat sa puna mâna pe arhiva “Doi s‘un sfert”.
Procurorii au deschis o lucrare separata de dosarul privindu-l pe Cornel Serban, in care vizau verificarea a peste 300 de actiuni ale DGIPI derulate in perioada 2006-2009. Aceasta actiune se putea identifica, practic, cu o preluare a arhivelor serviciului secret al Ministerului de Interne. La vremea respectiva, Dan Nica a stopat aceasta tentativa, raspunzând DNA ca informatiile solicitate vizeaza aspecte care tin de siguranta nationala si nu pot fi instrainate fara un aviz al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. La sfârsitul lunii martie, procurorii au descins la sediul DGIPI si au solicitat registrul de inregistrari de telefoane si pe cel de listinguri cerute de la SRI. S-a opus Virgil Ardelean, si procurorii au plecat doar cu hârtiile legate de listingurile pe care le-ar fi cerut consulul Tiberiu Dinu. Trei zile mai târziu, a urmat o noua perchezitie si au fost ridicate ambele registre. Pe 30 martie, procurorii au venit cu o noua hârtie, având alt numar decât cel al dosarului “Baneasa Investment”, si au cerut acte din perioada 2006-2009. Perioada vizata este foarte interesanta. In 2006, pâna pe 5 aprilie 2007, ministru de interne era Vasile Blaga, iar sef al DGIPI era Virgil Ardelean. Au urmat apoi Cristian David si Petre Albu. Gabriel Oprea si Liviu Dragnea au stat foarte putin pe functii. Cererea DNA din 30 martie nu a fost onorata, Nica spunând ca are nevoie de acordul CSAT. O zi mai târziu, presedintele Traian Basescu a venit la Ministerul de Interne pentru o discutie caracterizata drept mini-CSAT, iar procurorii nu au mai revenit cu cererea.
Urmeaza SPP si STS
Razboiul pentru subordonarea politica a serviciilor secrete nu se opreste aici. Viorel Hrebenciuc a afirmat, in cadrul unei discutii televizate, ca SPP si STS fac politie politica la ordinul lui Traian Basescu. „Am constatat ca pe parcursul activitatii din aceasta vara cel putin cei din cadrul SPP fac politie politica. S-a constituit la nivelul dlui general Alexandru Burian o sectiune care se ocupa de acest lucru, care nu face decât sa urmareasca membrii PSD in teritoriu si mai ales presedintele si vicepresedintii PSD“, a precizat Hrebenciuc. Acesta a adaugat chiar ca PSD vrea sa modifice legile de functionare a SPP si STS astfel incât sefii acestora sa fie numiti de Parlament, si nu de presedinte. Ideea a fost peluata din zbor de Marian Vanghelie, care a adaugat ca inregistrarile ilegale ale discutiilor din Comisia Udrea au fost facute de SPP. De fapt, surse parlamentare afirma ca in spatele acestor dispute s-ar afla un plan mai vechi al PSD, de inregimentare a celor doua servicii in cadrul Guvernului. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a afirmat, in cadrul unei intâlniri cu membrii diplomatiei, ca va propune ca din componenta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa faca parte si fostii sefi de stat sau premieri, alaturi de cei aflati la putere. In viziunea sa, ar trebui facuta o „regândire institutionala“ la nivelul CSAT pentru a permite extinderea acestei institutii si catre cei care, prin experienta acumulata in structurile cele mai inalte ale statului, pot contribui la luarea deciziilor legate de siguranta nationala. In realitate, aceasta modificare a CSAT ar fi urmarit acumularea de voturi necesare trecerii STS si SPP in subordinea Guvernului. Reamintim ca, in 2007, parlamentarii PSD au mai initiat un astfel de demers care ar fi avut drept scop subordonarea SPP in cadrul Ministerului de Interne si a STS in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.
Sefii serviciilor, convocati la audieri in parlament
Ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu, sunt asteptati, azi dimineata, de comisiile de aparare din Parlament pentru audieri, în cursul amiezii acolo fiind asteptati si sefii DGIPI, SPP si STS. Ministrul si ceilalti oficiali MApN vor fi întrebati de parlamentarii din comisiile de aparare în legatura cu procesul de delaborare a munitiilor în general si în legatura cu cantitatile de munitii delaborate. De asemenea, oficialii MApN vor fi întrebati despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Pe de alta parte, începând de la ora 13.30, la comisiile reunite de aparare sunt asteptati sefii DGIPI Ionel Georgescu, SPP Lucian Pahontu si STS, Marcel Opris. Potrivit lui George Scutaru, vicepresedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPI „vor fi întrebati, în linii mari, în legatura cu subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc de politie politica, interceptarile de la Comisia Udrea si cazul Babeni“.
Ion Alexandru
08-09-2009
Gardianul.ro
Se prefigureaza un adevarat razboi dus intre cele doua partide aflate la guvernare pentru subordonarea serviciilor de informatii. Scandalul legat de declaratiile liderului PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, referitoare la arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne a incins spiritele atât in rândurile partenerilor de guvernare, cât si in propriul partid. De altfel, lupta politica vizeaza, cu doar doua luni inainte de alegerile prezidentiale, si un alt serviciu special, respectiv Serviciul de Protectie si Paza, care a devenit, la rândul sau, tinta unor atacuri din partea liderilor social-democrati. Pe de alta parte, atacurile vin si din partea PD-L, având drept tinta Directia Generala de Informatii si Protectie Interna. Lucrurile s-au inflamat, odata cu vehicularea unor ipoteze referitoare la anumite scurgeri de informatii venite pe linia Serviciului Român de Informatii, fapt ce a determinat SRI sa dezminta prin intermediul unui comunicat de presa.
Primul oficial care s-a inflamat in legatura cu afirmatiile lui Marian Vanghelie a fost chiar colegul sau de partid, Dan Nica. Ministrul de interne a declarat, ieri, ca DGIPI nu a facut nimic in afara legii de când el este ministru. Nica a adaugat ca arhiva DGIPI nu s-a mutat, asa cum sustine colegul sau de partid.
Vanghelie, a declarat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Scoala de vara a tinerilor PSD, ca are informatii despre Mircea Basescu de la SRI, si nu de la „Doi si un sfert“, asa cum sugera, cu o zi inainte, ministrul Elena Udrea. „Datele despre fratele lui Traian Basescu nu au venit de la Doi si un sfert, au venit de la SRI. Si o sa o dezamagesc pe Elena Udrea, ca datele au venit de la butoanele lui Traian Basescu, de acolo au venit datele. (...) Au arestat un sef de la Doi si un sfert, si nu l-a pus Marian Vanghelie, din pacate, saracu’. Deci, l-au arestat cum nu s-a întâmplat nicaieri în Europa asa ceva. Poate ca o sa mai aresteze înca doi, înca trei. Eu le urez succes si le propun sa faca si cu mine daca au curaj ceva, dar le spun un singur lucru: eu nu stiu daca voi ajunge vreodata mare“, a mai sustinut liderul PSD Bucuresti.
Social-democratul a mai afirmat, cu acelasi prilej, faptul ca DGIPI a fost mutata. Ieri, Vanghelie a precizat ca aceasta „este într-un fel, în anumite locuri, banuiesc, tocmai acolo unde a reusit sa fie pastrata pâna acuma si sa nu fie data pe piata ca presedintele sa suporte consecintele“. „Deci banuiesc ca e pe mâini bune, la asta am vrut sa ma refer“, a mai aratat liderul PSD. Acesta a precizat ca a facut aceste afirmatii pentru a o ajuta pe Elena Udrea, care „este dezinformata si ea tot îi da drept înainte, nu asta e problema“. „Sau cred eu ca transmitea un mesaj cu manta, nu stiu, ramâne sa vedem ce vrea sa ne transmita mai departe. Daca ramâne varianta a doua sau etapa a doua care vrea sa mi-o spuna, ma mai gândesc si eu ce-mi aduc aminte“, a mai comentat Vanghelie. Tot ieri, Marian Vanghelie a revenit si asupra afirmatiei potrivit careia a obtinut unele informatii de la SRI.
Marul discordiei, arhivele DGIPI
Reamintim ca, imediat dupa declansarea scandalului DGIPI – Puiu Popoviciu, in urma caruia au fost retinuti Cornel Serban, fost director al serviciului, omul de afaceri Gabriel Popoviciu si un alt ofiter din cadrul DGA, “Gardianul” a prezentat in exclusivitate informatia potrivit careia DNA a incercat sa puna mâna pe arhiva “Doi s‘un sfert”.
Procurorii au deschis o lucrare separata de dosarul privindu-l pe Cornel Serban, in care vizau verificarea a peste 300 de actiuni ale DGIPI derulate in perioada 2006-2009. Aceasta actiune se putea identifica, practic, cu o preluare a arhivelor serviciului secret al Ministerului de Interne. La vremea respectiva, Dan Nica a stopat aceasta tentativa, raspunzând DNA ca informatiile solicitate vizeaza aspecte care tin de siguranta nationala si nu pot fi instrainate fara un aviz al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. La sfârsitul lunii martie, procurorii au descins la sediul DGIPI si au solicitat registrul de inregistrari de telefoane si pe cel de listinguri cerute de la SRI. S-a opus Virgil Ardelean, si procurorii au plecat doar cu hârtiile legate de listingurile pe care le-ar fi cerut consulul Tiberiu Dinu. Trei zile mai târziu, a urmat o noua perchezitie si au fost ridicate ambele registre. Pe 30 martie, procurorii au venit cu o noua hârtie, având alt numar decât cel al dosarului “Baneasa Investment”, si au cerut acte din perioada 2006-2009. Perioada vizata este foarte interesanta. In 2006, pâna pe 5 aprilie 2007, ministru de interne era Vasile Blaga, iar sef al DGIPI era Virgil Ardelean. Au urmat apoi Cristian David si Petre Albu. Gabriel Oprea si Liviu Dragnea au stat foarte putin pe functii. Cererea DNA din 30 martie nu a fost onorata, Nica spunând ca are nevoie de acordul CSAT. O zi mai târziu, presedintele Traian Basescu a venit la Ministerul de Interne pentru o discutie caracterizata drept mini-CSAT, iar procurorii nu au mai revenit cu cererea.
Urmeaza SPP si STS
Razboiul pentru subordonarea politica a serviciilor secrete nu se opreste aici. Viorel Hrebenciuc a afirmat, in cadrul unei discutii televizate, ca SPP si STS fac politie politica la ordinul lui Traian Basescu. „Am constatat ca pe parcursul activitatii din aceasta vara cel putin cei din cadrul SPP fac politie politica. S-a constituit la nivelul dlui general Alexandru Burian o sectiune care se ocupa de acest lucru, care nu face decât sa urmareasca membrii PSD in teritoriu si mai ales presedintele si vicepresedintii PSD“, a precizat Hrebenciuc. Acesta a adaugat chiar ca PSD vrea sa modifice legile de functionare a SPP si STS astfel incât sefii acestora sa fie numiti de Parlament, si nu de presedinte. Ideea a fost peluata din zbor de Marian Vanghelie, care a adaugat ca inregistrarile ilegale ale discutiilor din Comisia Udrea au fost facute de SPP. De fapt, surse parlamentare afirma ca in spatele acestor dispute s-ar afla un plan mai vechi al PSD, de inregimentare a celor doua servicii in cadrul Guvernului. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a afirmat, in cadrul unei intâlniri cu membrii diplomatiei, ca va propune ca din componenta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa faca parte si fostii sefi de stat sau premieri, alaturi de cei aflati la putere. In viziunea sa, ar trebui facuta o „regândire institutionala“ la nivelul CSAT pentru a permite extinderea acestei institutii si catre cei care, prin experienta acumulata in structurile cele mai inalte ale statului, pot contribui la luarea deciziilor legate de siguranta nationala. In realitate, aceasta modificare a CSAT ar fi urmarit acumularea de voturi necesare trecerii STS si SPP in subordinea Guvernului. Reamintim ca, in 2007, parlamentarii PSD au mai initiat un astfel de demers care ar fi avut drept scop subordonarea SPP in cadrul Ministerului de Interne si a STS in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.
Sefii serviciilor, convocati la audieri in parlament
Ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu, sunt asteptati, azi dimineata, de comisiile de aparare din Parlament pentru audieri, în cursul amiezii acolo fiind asteptati si sefii DGIPI, SPP si STS. Ministrul si ceilalti oficiali MApN vor fi întrebati de parlamentarii din comisiile de aparare în legatura cu procesul de delaborare a munitiilor în general si în legatura cu cantitatile de munitii delaborate. De asemenea, oficialii MApN vor fi întrebati despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Pe de alta parte, începând de la ora 13.30, la comisiile reunite de aparare sunt asteptati sefii DGIPI Ionel Georgescu, SPP Lucian Pahontu si STS, Marcel Opris. Potrivit lui George Scutaru, vicepresedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPI „vor fi întrebati, în linii mari, în legatura cu subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc de politie politica, interceptarile de la Comisia Udrea si cazul Babeni“.
Ion Alexandru
Abonați-vă la:
Postări (Atom)