Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
15-09-2009
Aproape insesizabil pentru marele public, Compania Nationala Loteria Româna aniverseaza in aceasta luna 103 ani de activitate. Conducerea companiei a sarbatorit prin organizarea unei Trageri Speciale la jocul 6 din 49. Premiul pus in joc la categoria I depaseste suma de 3,6 milioane de euro, insa el nu a mai fost câstigat din 7 iunie 2009, adica din exact duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Mai mult decât atât, numarul extragerilor necâstigatoare s-a dublat, intrucât Loteria organizeaza extrageri la 6/49 de doua ori pe saptamâna - joia si duminica. Cum intâmplarea face ca penultimul mare premiu pus in joc sa fi fost acordat in 2008, in apropierea alegerilor pentru Parlamentul României, “Gardianul” preconizeaza ca cele sase numere norocoase vor fi ghicite peste fix 20 de extrageri, adica pe 22 noiembrie, in duminica alegerilor prezidentiale.
Statistica ultimelor acordari ale marilor premii puse in joc de catre Loteria Româna la jocul “6 din 49” arata ca ne indreptam cu pasi siguri catre o noua situatie demna de Cartea Recordurilor. Marele premiu pus in joc duminica 13 septembrie 2009 s-a reportat din nou, pentru a douazeci si cincea oara, impatimitii acestui joc nemaivazând in buzunare milioanele de euro tocmai din duminica alegerilor europarlamentare, care au avut loc pe data de 7 iunie. Atunci, cele aproximativ 470 de miliarde de lei vechi au ajuns la o agentie din Galati, aceeasi unde, de alegerile generale din 2008, s-a câstigat premiul cel mare. Dupa europarlamentare, mai exact incepând cu data de 2 iulie 2009, Compania Nationala Loteria Româna a decis sa extinda jocul Loto 6/49, organizând doua extrageri pe saptamâna, una joia, iar cealalta duminica. Tot de doua ori pe saptamâna are loc, incepând cu 2 iulie, si extragerea numarului Noroc. Strategii Loteriei au vazut, probabil, ca saptamânile care urmau a se scurge intre data alegerilor europarlamentare si cele prezidentiale (prezumate a se desfasura undeva la sfârsitul lunii noiembrie) erau in numar de 14. Prin organizarea extragerilor si in zilele de joi, Compania Nationala Loteria Româna a mai câstigat inca 11 extrageri, numarul total al acestora ajungând la 25 pâna pe data de 13 septembrie, când a avut loc ultima extragere. Premiul acumulat la categoria I se ridica, in prezent, la 15.426,775,48 RON, ceea ce inseamna putin peste 3,6 milioane de euro. Cum, insa, pâna in duminica de 22 noiembrie mai sunt 20 de extrageri, premiul are toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei.
6,7 milioane de euro - cåstig de Prezidentiale
In aceeasi maniera statistica, se poate observa fara prea multa bataie de cap ca media câstigurilor reportate la categoria I la fiecare extragere duminicala variaza in jurul sumei de 1 milion RON, care se adauga premiului deja acumulat. Sumele reportate cu ocazia extragerilor de joi sunt in medie de aproximativ 250.000 RON. Se prezuma, astfel, ca pâna in duminica alegerilor pentru Palatul Cotroceni, Loteria va organiza zece extrageri joia si zece duminica, fara a mai pune la socoteala eventualele si probabile suplimentari ale câstigului la categoria I. Asadar, se vor acumula câstiguri de cel putin 2,5 milioane RON in urma extragerilor de joi si cel putin 10 milioane RON in urma extragerilor duminicale, insumând astfel 12,5 milioane RON care se vor adauga reportului rezultat duminica 13 septembrie, in valoare de 15,5 milioane RON. Totalul ar atinge, in aceste conditii, suma de 28 milioane RON, adica aproximativ 6,7 milioane de euro. Mult mai “slab” decât cel de la europarlamentare, când premiul pus in joc si atribuit s-a ridicat la 10,9 milioane de euro.
Coincidenta galateana, demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17.010 din Galati. Marele premiu, la categoria I, nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17.010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Câstiguiri si câstigatori controversati
De-a lungul timpului, cei care au revendicat marele câstig la Loto 6/49 au si ridicat multe semne de intrebare cu privire la destinatia banilor câstigati la Loterie. Unul dintre cei mai controversati jucatori la Loto este Stelian Ogica (foto), care a facut obiectul unui dosar penal de inselaciune, pentru ca a sustinut ca a detinut un bilet câstigator la categoria I la Loto, ce i-ar fi adus un câstig de aproape un milion de dolari. El a declarat ca biletul câstigator i-ar fi fost furat, iar hotul ar fi chiar SPP-istul Constantin Murariu, cel care a venit sa-si ridice premiul de la Loteria Româna. Ogica a fost arestat in februarie 2001 pentru inselaciune, el fiind suspectat ca si-a inscenat jaful a carui victima sustinea ca a fost. Despre SPP-ist nu se mai stie nimic. In toamna anului 2007, seful Serviciului Tehnic al Politiei Comunitare din Calarasi, Cristian Gabriel Constantin, de 24 de ani, a câstigat marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 10,5 milioane de euro. Câstigatorul celui mai mare pot pus in joc de Loteria Româna se numeste Ali Aslan si este patronul unei fabrici de faina si al unei fabrici de pâine care isi desfasoara activitatea in Capitala. El a câstigat 12 milioane de euro.
Joi, Loteria pune de o Tombola speciala
Premiul de peste 3,6 milioane de euro la categoria I a jocului Loto 6/49 nu a fost câstigat si va fi reportat pentru extragerea de joi, 17 septembrie. Numerele extrase duminica sunt 43, 1, 33, 44, 34 si 31, iar numarul “noroc” - 7797362. La categoria I reportul este de peste 15 milioane de lei (peste 3,6 milioane de euro). La categoria a II-a sunt opt variante câstigatoare, fiecare în valoare de peste 82.554 de lei, iar la categoria a III-a sunt 496 de variante, a câte 1.846 de lei. Loteria Româna aniverseaza în luna septembrie 103 ani de activitate. Pentru aceasta tragere speciala, Loteria Româna a suplimentat fondul de câstiguri al categoriei I cu suma de 200.000 de lei. De suplimentari importante au beneficiat si fondurile de câstiguri ale categoriilor a II-a si a III-a: câte 150.000 de lei pentru fiecare din cele doua categorii. Joi, 17 septembrie, Loteria Româna organizeaza Tombola Aniversara. Pentru aceasta tombola, Compania Nationala Loteria Româna pune in joc 10 câstiguri cu valoarea unitara de 75.000 lei fiecare (din care un autoturism in valoare de aproximativ 56.700 lei, cu TVA inclus, plus numerar).
Ion Alexandru
marți, 15 septembrie 2009
Politicienii si-au luat o zi libera – au treaba la deschiderile scolare
Romania trebuie salvata!
Politicienii si-au amanat toate activitatile din Senat si Camera Deputatilor pentru a participa la deschiderea anului scolar, desi sindicalistii i-au avertizat ca nu sunt doriti la nicio festivitate.
Cu toate ca asumarea raspunderii de catre Guvern este la doar o zi distanta – toata politica romaneasca a luat o pauza. Atat Coalitia, care se confrunta cu probleme interne de functionare, cat si opozitia care inca nu s-a decis in privinta depunerii motiunii de cenzura, cu totii se afla prin teritoriu, alaturi de elevii care incep astazi prima zi de scola.
Ce planuri „electoralo-scolare” au politicienii pentru astazi
Ministrul Ecaterina Andronescu se afla la deschiderea anului scolar de la Dambovita. Cu toate ca legea educatie e „in plop”, ministrul zambeste elevilor si se plmba prin scoli, spre surprinderea acestora, fara Miclea langa ea, cel alaturi de care trebuie sa stabileasca principalele puncte ale legii.
In ceea ce priveste opozitia, penelistii sunt impartiti prin toata tara si isi executa „datoria” fata de elevi foarte discret. Singurii a caror actiuni au fost facute publice au fost membrii PNL Gorj care au anuntat inca de saptamana viitoare ca vor iesi la impartit ghiozdane elevilor care incep astazi scoala.
Stadiul in care se afla "Scoala Romaneasca" pe 14 Septembrie
Desi se anunta ca foarte multe scoli sunt fara aprobare sau sunt inca in renovari, aceste lucruri nu au oprit-o pe Andronescu sa dea unda verde inceperii anului scolar, ba chiar mai mult a si mers la festivitati.
Despre stadiul in care se afla unitatile de invatamant la inceput de an scolar, puteti citi aici
Citit si Noul Cod al educatiei
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Politicienii si-au amanat toate activitatile din Senat si Camera Deputatilor pentru a participa la deschiderea anului scolar, desi sindicalistii i-au avertizat ca nu sunt doriti la nicio festivitate.
Cu toate ca asumarea raspunderii de catre Guvern este la doar o zi distanta – toata politica romaneasca a luat o pauza. Atat Coalitia, care se confrunta cu probleme interne de functionare, cat si opozitia care inca nu s-a decis in privinta depunerii motiunii de cenzura, cu totii se afla prin teritoriu, alaturi de elevii care incep astazi prima zi de scola.
Ce planuri „electoralo-scolare” au politicienii pentru astazi
Ministrul Ecaterina Andronescu se afla la deschiderea anului scolar de la Dambovita. Cu toate ca legea educatie e „in plop”, ministrul zambeste elevilor si se plmba prin scoli, spre surprinderea acestora, fara Miclea langa ea, cel alaturi de care trebuie sa stabileasca principalele puncte ale legii.
In ceea ce priveste opozitia, penelistii sunt impartiti prin toata tara si isi executa „datoria” fata de elevi foarte discret. Singurii a caror actiuni au fost facute publice au fost membrii PNL Gorj care au anuntat inca de saptamana viitoare ca vor iesi la impartit ghiozdane elevilor care incep astazi scoala.
Stadiul in care se afla "Scoala Romaneasca" pe 14 Septembrie
Desi se anunta ca foarte multe scoli sunt fara aprobare sau sunt inca in renovari, aceste lucruri nu au oprit-o pe Andronescu sa dea unda verde inceperii anului scolar, ba chiar mai mult a si mers la festivitati.
Despre stadiul in care se afla unitatile de invatamant la inceput de an scolar, puteti citi aici
Citit si Noul Cod al educatiei
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
luni, 14 septembrie 2009
Parlamentul este gol, pentru că politicienii au treabă la deschiderea anului şcolar
Astazi, ora 06:44
Realitatea.net
Deschiderea anului şcolar dă peste cap programul de lucru al politicienilor. Parlamentul este astăzi pustiu. Aleşii au stabilit să lucreze în teritoriu. Mai exact să meargă la ceremoniile de început de an şcolar în colegiile în care şi-au câştigat mandatul.
Aşa că şi Senatul şi Camera Deputaţilor vor relua abia marţi activitatea. Politicienii şi-au suspendat şi şedinţele de partid de la sediile centrale. Nici PSD şi nici PDL nu vor avea astăzi obişnuitele şedinţe de luni ale conducerilor centrale. În plus, nu se va ţine nici şedinţa Coaliţiei de guvernare.
Liberalii fac însă notă discordantă. Biroul Politic Central al PNL se reuneşte la ora 10 la sediul central, iar la 14.00, la parlament, sunt convocaţi la şedinţă senatorii şi deputaţii PNL. Subiectul zilei la liberali va fi angajarea răspunderii guvernului. Liderii PNL discută despre o eventuală moţiune de cenzură pe care ar putea să o iniţieze cu ocazia acestei proceduri parlamentare.
Realitatea.net
Deschiderea anului şcolar dă peste cap programul de lucru al politicienilor. Parlamentul este astăzi pustiu. Aleşii au stabilit să lucreze în teritoriu. Mai exact să meargă la ceremoniile de început de an şcolar în colegiile în care şi-au câştigat mandatul.
Aşa că şi Senatul şi Camera Deputaţilor vor relua abia marţi activitatea. Politicienii şi-au suspendat şi şedinţele de partid de la sediile centrale. Nici PSD şi nici PDL nu vor avea astăzi obişnuitele şedinţe de luni ale conducerilor centrale. În plus, nu se va ţine nici şedinţa Coaliţiei de guvernare.
Liberalii fac însă notă discordantă. Biroul Politic Central al PNL se reuneşte la ora 10 la sediul central, iar la 14.00, la parlament, sunt convocaţi la şedinţă senatorii şi deputaţii PNL. Subiectul zilei la liberali va fi angajarea răspunderii guvernului. Liderii PNL discută despre o eventuală moţiune de cenzură pe care ar putea să o iniţieze cu ocazia acestei proceduri parlamentare.
Avion cu motor, faci contractele în zbor (sau F16 vs. Grippen vs. Eurofighter vs. F18)
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
10 Sep 2009
Românul a fost mai mereu fascinat de cerul înstelat de deasupra lui şi mai puţin de legea morală din el, atîta cîtă lege morală o fi zăcînd acolo. Răzeşul nostru, aflat la manşa unei vaci pe care o păştea pe marginea şoselei, desena cu privirea pe cer ecuaţii de portanţă, printre avioanele care deranjau văzduhul cu reacţia lor.
Aşa se face că scandalul despre achiziţia avioanelor militare de 50 de miliarde de euro încinge sensibilitatea noastră. Grav afectată, oricum, încă de acum cîteva săptămîni, cînd am anunţat în exclusivitate că România urmează să cumpere F16 la mîna a doua de la unchiu' Sam.
Acum, cînd şi alţii de prin presă au descoperit că s-a inventat periuţa de dinţi, roata şi avionul cu reacţie, un colectiv de ingineri, piloţi, pictori de avioane şi designeri ai Academiei Caţavencu s-a gîndit să formuleze un punct de vedere semi-oficial.
Deci, noi zicem că nu e bine. Nu e bine să le cumpărăm. Puteam să rugăm nişte ţigani, hoţi de maşini, să le fure. Pe urmă le înmatriculam pe naşpa, mai venea o oglindă, un ştergător şi le făceam ca noi. Dar pentru că aşa nu se poate atunci trebuie să le marcăm ălora un purcoi de bani.
Nouă F16 nu ne place. E vechi. Toată lumea va spune că şi-a dovedit fiabilitatea în atîtea războaie pe care le-a cîştigat. Păi, atunci să luăm Spitfire-ul că e şi mai vechi şi a dat şi mai multe bătălii! Pe urmă mai este vrăjeală cum că în mai toate conflictele de după al doilea război mondial a cam bătut avioanele ruseşti ale adversarilor. Le-a bătut – mai ales în războaiele arabo-israeliene, dar problema nu se pune aşa. Cînd tu SUA te baţi cu ţări, vai mama lor, ca Irakul sau Coreea, care au ce-i drept nişte avioane ruseşti dar nu de ultimă generaţie, parcă nu mai e relevantă comparaţia. Saddam avea într-adevăr nişte avioane ruseşti, dar unele de la începutul anilor '70. În timp ce americanii, în '91, aveau avioane de la începutul anilor '90, sau chiar de la începutul anilor 2000.
Pe urmă, cum spuneam, contează şi raportul de forţe. SUA caftea nişte ţări mici. E normal ca o coaliţie planetară, care ataca Irakul cu mii de de avioane într-o zi, să-şi dovedească superioritatea faţă de cele două avioane fără benzină şi fără rovinietă ale lui Saddam. Dacă URSS ar fi atacat, în anii războiului rece, Burkina Faso, echipată, să spunem, cu avioane americane, sînt convins că ar fi învins ruşii. Dar asta nu ar fi dovedit superioritatea avioanelor ruseşti. Israelul le-a sunat apa în cap arabilor pe cîmpurile de bătaie (în mare parte cu tehnică americană) dar acolo se ciocneau şi nişte bugete destul de diferite. Fondurile Israelului pentru pasta de dinţi şi crema de ghete a răcanilor sînt mai mari decît banii băgaţi de Egipt sau Siria în toată flotila de avioane, tancuri şi tărgi de cărat morţii.
Pe urmă mai este argumentul politic. Tu, ţară mică, vrei în NATO şi UE. Trebuie să marci banul ca să iei nişte vechituri de la americani sau englezi. Asta-i viaţa! Golănii ale istoriei pe care nu ai decît să le înghiţi. Numai că în interiorul golăniilor geostrategice mai mari se ascund nişte golănii mai mici, pe care poţi măcar spera să le eviţi. Adică eu iau de la americani – că doar n-o să iau un Suhoi – dar să iau şi eu ce au americanii mai bun. De-asta spun că m-aş băga mai degrabă la un F18, făcut de Boeing. Lockheed Martin, fiind o companie axată doar pe apărare, sînt mai învăţaţi să prindă uşor contracte cu statul. (Asta presupunînd că am avea şi varianta de a lua unele noi şi nu revopsite). Mai uşor decît Boeing. Lockheed sînt, ca să zic aşa, mai pesedişti decît Boeing. Şi pe urmă F18 e şi mai nou. Iar dacă vine vorba de testare, în războaie reale, a prins şi ăsta două Irakuri, un Afganistan şi alte îmbrînceli mai mici.
Cea mai bună variantă mi s-a părut mereu F35. E drept că livrarea trebuie să înceapă undeva prin 2010-2011. Ne aşezăm şi noi la rînd şi poate prin 2018 ne ia şi nouă cineva comanda, iar din 2020 primim cîte unul la trei luni. Putem eventual să marcăm ceva din bani de acum. Ţări precum Italia sau Turcia (ca să nu mai zic de NATO-işti mai pursînge) au cotizat din timp cu bani pentru dezvoltarea proiectului. Mai stăm deci, vreo 10-15 ani şi luăm ceva mai ca lumea. Adică ultimul tip. Mai ales că ei spun că ăsta e gîndit să aibă şi costuri de întreţinere mai mici. Să sperăm că în aceşti 10 ani vom face faţă şi cu MIG-urile unui război.
Catavencu.ro
10 Sep 2009
Românul a fost mai mereu fascinat de cerul înstelat de deasupra lui şi mai puţin de legea morală din el, atîta cîtă lege morală o fi zăcînd acolo. Răzeşul nostru, aflat la manşa unei vaci pe care o păştea pe marginea şoselei, desena cu privirea pe cer ecuaţii de portanţă, printre avioanele care deranjau văzduhul cu reacţia lor.
Aşa se face că scandalul despre achiziţia avioanelor militare de 50 de miliarde de euro încinge sensibilitatea noastră. Grav afectată, oricum, încă de acum cîteva săptămîni, cînd am anunţat în exclusivitate că România urmează să cumpere F16 la mîna a doua de la unchiu' Sam.
Acum, cînd şi alţii de prin presă au descoperit că s-a inventat periuţa de dinţi, roata şi avionul cu reacţie, un colectiv de ingineri, piloţi, pictori de avioane şi designeri ai Academiei Caţavencu s-a gîndit să formuleze un punct de vedere semi-oficial.
Deci, noi zicem că nu e bine. Nu e bine să le cumpărăm. Puteam să rugăm nişte ţigani, hoţi de maşini, să le fure. Pe urmă le înmatriculam pe naşpa, mai venea o oglindă, un ştergător şi le făceam ca noi. Dar pentru că aşa nu se poate atunci trebuie să le marcăm ălora un purcoi de bani.
Nouă F16 nu ne place. E vechi. Toată lumea va spune că şi-a dovedit fiabilitatea în atîtea războaie pe care le-a cîştigat. Păi, atunci să luăm Spitfire-ul că e şi mai vechi şi a dat şi mai multe bătălii! Pe urmă mai este vrăjeală cum că în mai toate conflictele de după al doilea război mondial a cam bătut avioanele ruseşti ale adversarilor. Le-a bătut – mai ales în războaiele arabo-israeliene, dar problema nu se pune aşa. Cînd tu SUA te baţi cu ţări, vai mama lor, ca Irakul sau Coreea, care au ce-i drept nişte avioane ruseşti dar nu de ultimă generaţie, parcă nu mai e relevantă comparaţia. Saddam avea într-adevăr nişte avioane ruseşti, dar unele de la începutul anilor '70. În timp ce americanii, în '91, aveau avioane de la începutul anilor '90, sau chiar de la începutul anilor 2000.
Pe urmă, cum spuneam, contează şi raportul de forţe. SUA caftea nişte ţări mici. E normal ca o coaliţie planetară, care ataca Irakul cu mii de de avioane într-o zi, să-şi dovedească superioritatea faţă de cele două avioane fără benzină şi fără rovinietă ale lui Saddam. Dacă URSS ar fi atacat, în anii războiului rece, Burkina Faso, echipată, să spunem, cu avioane americane, sînt convins că ar fi învins ruşii. Dar asta nu ar fi dovedit superioritatea avioanelor ruseşti. Israelul le-a sunat apa în cap arabilor pe cîmpurile de bătaie (în mare parte cu tehnică americană) dar acolo se ciocneau şi nişte bugete destul de diferite. Fondurile Israelului pentru pasta de dinţi şi crema de ghete a răcanilor sînt mai mari decît banii băgaţi de Egipt sau Siria în toată flotila de avioane, tancuri şi tărgi de cărat morţii.
Pe urmă mai este argumentul politic. Tu, ţară mică, vrei în NATO şi UE. Trebuie să marci banul ca să iei nişte vechituri de la americani sau englezi. Asta-i viaţa! Golănii ale istoriei pe care nu ai decît să le înghiţi. Numai că în interiorul golăniilor geostrategice mai mari se ascund nişte golănii mai mici, pe care poţi măcar spera să le eviţi. Adică eu iau de la americani – că doar n-o să iau un Suhoi – dar să iau şi eu ce au americanii mai bun. De-asta spun că m-aş băga mai degrabă la un F18, făcut de Boeing. Lockheed Martin, fiind o companie axată doar pe apărare, sînt mai învăţaţi să prindă uşor contracte cu statul. (Asta presupunînd că am avea şi varianta de a lua unele noi şi nu revopsite). Mai uşor decît Boeing. Lockheed sînt, ca să zic aşa, mai pesedişti decît Boeing. Şi pe urmă F18 e şi mai nou. Iar dacă vine vorba de testare, în războaie reale, a prins şi ăsta două Irakuri, un Afganistan şi alte îmbrînceli mai mici.
Cea mai bună variantă mi s-a părut mereu F35. E drept că livrarea trebuie să înceapă undeva prin 2010-2011. Ne aşezăm şi noi la rînd şi poate prin 2018 ne ia şi nouă cineva comanda, iar din 2020 primim cîte unul la trei luni. Putem eventual să marcăm ceva din bani de acum. Ţări precum Italia sau Turcia (ca să nu mai zic de NATO-işti mai pursînge) au cotizat din timp cu bani pentru dezvoltarea proiectului. Mai stăm deci, vreo 10-15 ani şi luăm ceva mai ca lumea. Adică ultimul tip. Mai ales că ei spun că ăsta e gîndit să aibă şi costuri de întreţinere mai mici. Să sperăm că în aceşti 10 ani vom face faţă şi cu MIG-urile unui război.
vineri, 11 septembrie 2009
Videanu a plătit 5.000.000 de euro în plus la Obor
Romania trebuie salvata!
catavecu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Primăria Capitalei a publicat astăzi dimineaţă un anunţ de atribuire pentru lucrări suplimentare la Pasajul Obor. Deloc suprinzător, contractul a ajuns să coste cu aproape 50% mai mult decît iniţial, ajungînd de la 41,734 milioane RON la 62,338 milioane RON. Între timp, cineva şi-a dat seama de gafă şi oamenii lui Oprescu au sărit cu un comunicat de presă în care să explice tîmpenia. Pe scurt: nu e vorba de un act adiţional de lucrări care vor avea loc de-aici încolo, ci de unul încheiat pentru lucrări care au avut loc anul trecut, în mandatul lui Adriean Videanu. Teoretic, au dreptate.
Lucrările la Pasajul Obor s-au terminat anul trecut, deci PMB n-ar mai avea de ce să deschidă un alt şantier acum. Practic, după cum v-aţi obişnuit deja, Primăria Capitalei e în stare de orice năzbîtie. Cumva, gafa asta ar părea că s-a încheiat cu happy-end. Ei, bine nu, căci rămîne totuşi problema actului adiţional. În mai 2007, contractul pentru “Îmbunătăţiri condiţii de circulaţie Pasaj Obor” a fost atribuit asocierii Tehnologica Radion&Metroul SAΔ ACM '93. Tehnologica a firma aia de construcţii care a reparat un drum în Capitală la preţ de km de autostradă construit de la 0. Lucrările contractate în 2007 valorau 41,734 milioane de RON. Vă mai amintiţi probabil că îmbunătăţirile astea n-au durat prea mult, ba chiar dimpotrivă, astfel că Videanu a reuşit să mai participe şi el la o inagurare înainte să plece de la Primărie.
Astăzi am aflat cît a costat de fapt toată distracţia: cu aproape 50% în plus faţă de contractul iniţial. Asta pentru că valoare actului adiţional publicat astăzi de PMB este de 20,604 milioane de RON. Există şi un şpil la toată povestea asta: 50% din valoarea iniţială a contractului înseamnă 20,867 milioane RON. Dacă actul adiţional ar fi trecut cu un singur leu de sumă asta, atunci PMB ar fi trebuit să facă o altă licitaţie (potrivit OUG 34/2006, care reglementează achiziţiile publice), în loc să-i îngroape p-ăştia în bani suplimentari primiţi prin atribuire directă.
Deci, Videanu a dat adiţionalul, astfel încît să fie cu numai 262.180 mii de RON sub valoarea obligatorie pentru organizarea unei alte licitaţii. Asta n-a transmis Oprescu în comunicatul de presă. Ah, şi cînd ne-aducem aminte cum mai dădea cu vorbe goale în coruptul de Videanu. Ce vremuri, dom'le. Ei, da' lăsaţi, că vin acuşica prezidenţialele şi ne mai distrăm încă o dată cu Sorin Oprescu.
catavecu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Primăria Capitalei a publicat astăzi dimineaţă un anunţ de atribuire pentru lucrări suplimentare la Pasajul Obor. Deloc suprinzător, contractul a ajuns să coste cu aproape 50% mai mult decît iniţial, ajungînd de la 41,734 milioane RON la 62,338 milioane RON. Între timp, cineva şi-a dat seama de gafă şi oamenii lui Oprescu au sărit cu un comunicat de presă în care să explice tîmpenia. Pe scurt: nu e vorba de un act adiţional de lucrări care vor avea loc de-aici încolo, ci de unul încheiat pentru lucrări care au avut loc anul trecut, în mandatul lui Adriean Videanu. Teoretic, au dreptate.
Lucrările la Pasajul Obor s-au terminat anul trecut, deci PMB n-ar mai avea de ce să deschidă un alt şantier acum. Practic, după cum v-aţi obişnuit deja, Primăria Capitalei e în stare de orice năzbîtie. Cumva, gafa asta ar părea că s-a încheiat cu happy-end. Ei, bine nu, căci rămîne totuşi problema actului adiţional. În mai 2007, contractul pentru “Îmbunătăţiri condiţii de circulaţie Pasaj Obor” a fost atribuit asocierii Tehnologica Radion&Metroul SAΔ ACM '93. Tehnologica a firma aia de construcţii care a reparat un drum în Capitală la preţ de km de autostradă construit de la 0. Lucrările contractate în 2007 valorau 41,734 milioane de RON. Vă mai amintiţi probabil că îmbunătăţirile astea n-au durat prea mult, ba chiar dimpotrivă, astfel că Videanu a reuşit să mai participe şi el la o inagurare înainte să plece de la Primărie.
Astăzi am aflat cît a costat de fapt toată distracţia: cu aproape 50% în plus faţă de contractul iniţial. Asta pentru că valoare actului adiţional publicat astăzi de PMB este de 20,604 milioane de RON. Există şi un şpil la toată povestea asta: 50% din valoarea iniţială a contractului înseamnă 20,867 milioane RON. Dacă actul adiţional ar fi trecut cu un singur leu de sumă asta, atunci PMB ar fi trebuit să facă o altă licitaţie (potrivit OUG 34/2006, care reglementează achiziţiile publice), în loc să-i îngroape p-ăştia în bani suplimentari primiţi prin atribuire directă.
Deci, Videanu a dat adiţionalul, astfel încît să fie cu numai 262.180 mii de RON sub valoarea obligatorie pentru organizarea unei alte licitaţii. Asta n-a transmis Oprescu în comunicatul de presă. Ah, şi cînd ne-aducem aminte cum mai dădea cu vorbe goale în coruptul de Videanu. Ce vremuri, dom'le. Ei, da' lăsaţi, că vin acuşica prezidenţialele şi ne mai distrăm încă o dată cu Sorin Oprescu.
Fabrica secretă de doctorate funcţionează ilegal
Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Ca să nu mai rămînă repetenţi şi anul ăsta în cercul lor de prieteni, Norica, Poteraş, Calcan, alţi politicieni şi nişte miliţieni s-au înscris la doctorat. La o universitate de mare prestigiu provincial, nu departe de Bucureşti. Că stimabilii care se vor ‘telectuali s-au ascuns ca nişte şobolani (a nu se confunda cu şoarecii de bibliotecă, că nu e deloc cazul), să nu-i afle lumea, nu ar fi neapărat cel mai rău. Nasol cu adevărat e că îndrumătorul de doctorat al şobolanilor, Marius Petrescu (director al ORNISS), se ocupă de doctoratele a 30 de persoane. Ceea ce e cam de rahat, în condiţiile în care legea permite cel mult 15: “Fiecare instituţie care organizează studii universitare de doctorat este autorizată să stabilească prin reglament propriu numărul maxim de doctoranzi pe care îi poate îndruma un conducător de doctorat, dar acesta nu poate fi mai mare de 15 doctoranzi” (Hotărîrea de Guvern 567 din 2005, care reglementează studiile de doctorat din România).
Cum ar veni, securistoidul ăsta de Petrescu dă doctorate în regim vrac, la tot cartierul de politicoizi cu tupeu şi la miliţienii din subteranele patriei, că aşa vrea muşchiul lui.
Întrebat în chestiune, rectorul Universităţii “Valahia” din Tîrgovişte, Ion Cucui, ne-a declarat că lista doctoranzilor e provizorie şi că se va face redistribuirea. Conform informaţiilor publicate pe site-ul universităţii, însă, aflăm că oamenii s-au înscris la şcoala doctorală în perioada 2007 – 2008, ceea ce înseamnă că lista tot e provizorie de peste un an. Deci Cucui ne abureşte.
Tot de la rectorul Cucui aflăm că profesorul Petrescu este în universitate de 4-5 ani, însă fără să fi desfăşurat vreodată activitate plină, el avînd “funcţie mare la Guvern”. Dar are un “post rezervat”, pe care universitatea nu-l poate scoate la concurs.
Mai bine de nişte declaraţii vesele să rîdem
Am stat de vorbă cu cîţiva dintre doctoranzii lui Marius Petrescu. Ce să spunem? Orice profesor ar fi mîndru de ei. De exemplu, primarul Marius Poteraşa venit la Universitatea “Valahia” în calitate de prieten vechi al lui Petrescu. “Întîmplarea face să-l cunosc din copilărie (pe Marius Petrescu – n.r.)”, a zis primarul Sectorului 6. Tema doctoratului său este legată de admistraţia publică locală, domnia sa fiind un om care doreşte să schimbe cadrul legislativ învechit ce împărte Capitala în sectoare. L-am mai întrebat pe domnu' Poteraş dacă ar fi ales doctoratul la “Valahia” în cazul în care Petrescu, prietenul din copilărie, n-ar fi fost acolo. “Probabil că nu”, ne-a răspuns el.
Am mai discutat şi cu senatorul PD-L de Dîmboviţa Valentin Gigel Calcan. Acesta ne-a declarat că a ales să facă un doctorat la “Valahia” pentru că a vrut să înveţe şi îi place managementul. Oau! Cine s-ar fi aşteptat la asta? A ales Universitatea din Tîrgovişte pentru că profesorii de la “Spiru Haret” (da, există Spiru şi în Dîmboviţa) “sînt mai slăbuţi”. Pe de altă parte, omul mai cunoştea un profesor-doi prin universitate, fiind fost membru al Senatului “Valahiei”. L-am întrebat dacă are timp şi de doctorat şi de Parlamentul României. “Uneori am lipsit, alteori m-am dus, ştiţi cum e”, s-a confesat Calcan. Am atins, însă, un punct sensibil cînd l-am întrebat de tema doctoratului. “E o treabă privată a mea. Nu cred că este important pentru opinia publică ce fac eu acolo”, ne-a mai spus Gigel Calcan.
Teodora Bertzi, fost secretar de stat din partea PNL, ne-a mărturisit că nu a ales “neapărat universitatea, ci pe cel care conducea doctoratul”. Adică pe Marius Petrescu, distins domn pe care îl cunoştea de foarte multă vreme, la fel ca şi pe soţia sa. A ales să facă un doctorat pentru că: “Eu cred că este normal la vîrsta mea după atîta experienţă cîtă am. Nu l-am făcut pentru bani sau pentru altceva, îl fac pentru mine”. În plus, “domnul Opriş, rectorul, este membrul nostru, preşedintele filialei Dîmboviţa”. Chestia asta era puţin cam în ceaţă pentru doamna Bertzi, căci i-am spus că numele rectorului este Ion Cucui, iar dumneaei a spus că Opriş ar fi prorector sau decan, în situaţia asta. Oricum, aţi înţeles ideea, colegul de partid al doctorandei are o funcţie de conducere la “Valahia”.
catavencu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Ca să nu mai rămînă repetenţi şi anul ăsta în cercul lor de prieteni, Norica, Poteraş, Calcan, alţi politicieni şi nişte miliţieni s-au înscris la doctorat. La o universitate de mare prestigiu provincial, nu departe de Bucureşti. Că stimabilii care se vor ‘telectuali s-au ascuns ca nişte şobolani (a nu se confunda cu şoarecii de bibliotecă, că nu e deloc cazul), să nu-i afle lumea, nu ar fi neapărat cel mai rău. Nasol cu adevărat e că îndrumătorul de doctorat al şobolanilor, Marius Petrescu (director al ORNISS), se ocupă de doctoratele a 30 de persoane. Ceea ce e cam de rahat, în condiţiile în care legea permite cel mult 15: “Fiecare instituţie care organizează studii universitare de doctorat este autorizată să stabilească prin reglament propriu numărul maxim de doctoranzi pe care îi poate îndruma un conducător de doctorat, dar acesta nu poate fi mai mare de 15 doctoranzi” (Hotărîrea de Guvern 567 din 2005, care reglementează studiile de doctorat din România).
Cum ar veni, securistoidul ăsta de Petrescu dă doctorate în regim vrac, la tot cartierul de politicoizi cu tupeu şi la miliţienii din subteranele patriei, că aşa vrea muşchiul lui.
Întrebat în chestiune, rectorul Universităţii “Valahia” din Tîrgovişte, Ion Cucui, ne-a declarat că lista doctoranzilor e provizorie şi că se va face redistribuirea. Conform informaţiilor publicate pe site-ul universităţii, însă, aflăm că oamenii s-au înscris la şcoala doctorală în perioada 2007 – 2008, ceea ce înseamnă că lista tot e provizorie de peste un an. Deci Cucui ne abureşte.
Tot de la rectorul Cucui aflăm că profesorul Petrescu este în universitate de 4-5 ani, însă fără să fi desfăşurat vreodată activitate plină, el avînd “funcţie mare la Guvern”. Dar are un “post rezervat”, pe care universitatea nu-l poate scoate la concurs.
Mai bine de nişte declaraţii vesele să rîdem
Am stat de vorbă cu cîţiva dintre doctoranzii lui Marius Petrescu. Ce să spunem? Orice profesor ar fi mîndru de ei. De exemplu, primarul Marius Poteraşa venit la Universitatea “Valahia” în calitate de prieten vechi al lui Petrescu. “Întîmplarea face să-l cunosc din copilărie (pe Marius Petrescu – n.r.)”, a zis primarul Sectorului 6. Tema doctoratului său este legată de admistraţia publică locală, domnia sa fiind un om care doreşte să schimbe cadrul legislativ învechit ce împărte Capitala în sectoare. L-am mai întrebat pe domnu' Poteraş dacă ar fi ales doctoratul la “Valahia” în cazul în care Petrescu, prietenul din copilărie, n-ar fi fost acolo. “Probabil că nu”, ne-a răspuns el.
Am mai discutat şi cu senatorul PD-L de Dîmboviţa Valentin Gigel Calcan. Acesta ne-a declarat că a ales să facă un doctorat la “Valahia” pentru că a vrut să înveţe şi îi place managementul. Oau! Cine s-ar fi aşteptat la asta? A ales Universitatea din Tîrgovişte pentru că profesorii de la “Spiru Haret” (da, există Spiru şi în Dîmboviţa) “sînt mai slăbuţi”. Pe de altă parte, omul mai cunoştea un profesor-doi prin universitate, fiind fost membru al Senatului “Valahiei”. L-am întrebat dacă are timp şi de doctorat şi de Parlamentul României. “Uneori am lipsit, alteori m-am dus, ştiţi cum e”, s-a confesat Calcan. Am atins, însă, un punct sensibil cînd l-am întrebat de tema doctoratului. “E o treabă privată a mea. Nu cred că este important pentru opinia publică ce fac eu acolo”, ne-a mai spus Gigel Calcan.
Teodora Bertzi, fost secretar de stat din partea PNL, ne-a mărturisit că nu a ales “neapărat universitatea, ci pe cel care conducea doctoratul”. Adică pe Marius Petrescu, distins domn pe care îl cunoştea de foarte multă vreme, la fel ca şi pe soţia sa. A ales să facă un doctorat pentru că: “Eu cred că este normal la vîrsta mea după atîta experienţă cîtă am. Nu l-am făcut pentru bani sau pentru altceva, îl fac pentru mine”. În plus, “domnul Opriş, rectorul, este membrul nostru, preşedintele filialei Dîmboviţa”. Chestia asta era puţin cam în ceaţă pentru doamna Bertzi, căci i-am spus că numele rectorului este Ion Cucui, iar dumneaei a spus că Opriş ar fi prorector sau decan, în situaţia asta. Oricum, aţi înţeles ideea, colegul de partid al doctorandei are o funcţie de conducere la “Valahia”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)