Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
16 Sep 2009 Adina Stancu, Cristian Oprea
Preşedintele României, Traian Băsescu, în goana după voturi, nu a ezitat miercuri să meargă în vizite de lucru în fabrici şi uzine, precum RAFO Oneşti şi AEROSTAR Bacău. RAFO e exact aceeaşi uzină pe care o numea în batjocură „JAFO”, în campania electorală din 2004, când se afla PSD la guvernare.
Şeful statului român a inspectat şi a apreciat chiar uzina RAFO. Aceeaşi pe care, pe când era lider al opoziţiei, o critica acerb şi o vedea la cârma puterii de atunci şi aliatului de astăzi, PSD. Este exact aceeaşi uzină pe care o numea în batjocură „JAFO”, în campania electorală din 2004, când se afla PSD la guvernare dar şi cea căreia i-a devenit avocat fără voie Theodor Stolojan, pe când mai era consilierul economic al lui Traian Băsescu. Vizita lui Băsescu a fost deschisă de pârtia pe care Justiţia a făcut-o în noianul de dosare penale şi civile ce atârnau de gardurile RAFO.
Întoarcerea la origini - la RAFO
Traian Băsescu a salutat miercuri deciziile managementului uzinei de la Oneşti: „În cariera mea de om politic am fost prieten, adversar şi acum sunt gata să redevin prieten al RAFO.
Cred că abordarea pe care a avut-o noul management de la Oneşti este cea corectă deoarece s-a plătit datoria de peste 200 de milioane de euro. Este un bun punct de pornire a discuţiilor şi înţeleg perfect momentul prin care trece RAFO. E bine că-n perioada de criză dumneavoastră continuaţi investiţiile în vederea modernizării”.
Directorul general al RAFO, Iacov Goldovskiy, citat de MEDIAFAX, i-a spus şefului statului că investiţiile pe platforma petrochimică vor continua şi că atunci când acesta va mai vizita societatea va constata că va fi o rafinărie nouă.
Două dintre cauzele care au vizat activităţile comerciale post-privatizare ale societăţii RAFO Oneşti şi afacerea MAp, de modernizare a avioanelor MiG-21 Lancer cu firma Elbit din Israel, s-au aflat în atenţia procurorilor, dar nici una dintre ele nu a ajuns la capătul maratonului judiciar.
Prima cauză, RAFO Oneşti, are o istorie de cinci ani foarte întortocheată, iar cea de-a doua, AEROSTAR Bacău, a fost „căpăcită” cu o soluţie mult uzitată de procurori atunci când vor ca nimeni să nu fie găsit vinovat: neînceperea urmăririi penale.
Cauza RAFO face şpagat între instanţă, DIICOT şi DNA
Traseul dosarului RAFO este unul foarte întortocheat. De fapt, acest dosar a fost spart în mai multe bucăţi. Trei dintre ele au luat drumul instanţelor şi, de câţiva ani, acolo s-au şi împotmolit.
• Dosarul nr. 171/P/2003, în care patronul VGB şi actualul patron al echipei de fotbal Poli Timişoara, Marian Iancu, a fost trimis în instanţă, pentru mai multe infracţiuni, în luna iulie 2005. Din 2005 până azi, dosarul se află tot la judecarea pe fond a cauzei, la Tribunalul Bucureşti. Prejudiciul descoperit de procurori: 1.300 de miliarde de lei vechi.
• Dosarul nr. 691/P/2005, privindu-l pe afaceristul Corneliu Iacobov, care a fost de asemenea acuzat de prejudiciu major (230 de miliarde de lei vechi) la RAFO Oneşti, a fost judecat pe fond şi se află în fază de apel. Pe fond, instanţa l-a „spălat” de forma penală a faptelor, achitându-l şi arătând că paguba făcută de Iacobov la RAFO ar fi doar de natură comercială. După aflarea sentinţei, Iacobov a declarat că ar vrea să se reintre în politică şi ar fi avut deja o întâlnire, anul acesta, la Viena, cu mai vechiul său partener de „inginerii” Viorel Hrebenciuc. Austria este ţara în care a fost înregistrată, imediat după ce PSD a câştigat alegerile din noiembrie 2000, firma RAFO GmbH, care avea drept target privatizarea RAFO şi afaceri externe cu petrol
• Dosarul nr. 692/p/2005, vizându-i pe Ovidiu Tender şi alţii, a fost trimis în instanţă în august 2006. Procurorii au descoperit un prejudiciu la RAFO de circa 2.300 de miliarde de lei vechi. Până acum, instanţa nici măcar nu a audiat inculpaţii din dosar.
• La DIICOT-Parchetul Înaltei Curţi se află şi acum o disjungere din dosarul-mamă privitor la prăduirea post-privatizare a RAFO. Cercetările care vizează încrengătura firmelor aceluiaşi Iacobov cu RAFO sunt blocate - susţin surse judiciare pentru Cotidianul - pentru că este aşteptat, de multă vreme, un raport de control de la Ministerul Finanţelor.
• O altă cauză privitoare la fapte de corupţie ce vizează privatizarea şi afacerile-suveică realizate de o caracatiţă formată din 1.400 de firme printr-o cascadă de falsuri se află la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde se aşteaptă rapoartele Gărzii Financiare şi ale Ministerului Finanţelor.
Aceasta este povestea prescurtată şi actualizată a dosarului RAFO Oneşti, piperată în 2004 cu un flagrant realizat la plângerea unuia dintre procurorii care ajunseseră anchetatori în acest dosar, Vasile Doană. Acesta sesizase că fraţii Damian, alţi afacerişti din caracatiţa jecmănitorilor de la RAFO, i-ar fi promis o mită de 100.000 de euro şi un AUDI S8.
Privatizare cu cântec la AVAS
În cazul privatizării RAFO, realizată în trepte, începând cu anul 2001, Curtea de Conturi a decis, în 2005, că APAPS, condusă la acea oră de pesedistul Ovidiu Muşetescu, a gestionat defectuos această privatizare pentru că a negociat cu un singur ofertant - consorţiul format din Imperial Oil şi Canyon Servicos. Când a fost momentul ca firma CALDER-A să preia RAFO, Theodor Stolojan a făcut anumite aprecieri pe care conducerea AVAS le-a catalogat drept elemente de presiune pentru a se da OK-ul ucrainenilor de la CALDER să facă tranzacţia.
De altfel, presa a relatat că RAFO a fost susţinută de-a lungul vremii de membri PDL precum Stolojan, iar colegul de partid Marin Anton, secretar de stat la Ministerul Transporturilor în actualul mandat al lui Radu Berceanu, este fost administrator la rafinărie.
joi, 17 septembrie 2009
Astia nu au legi!
Romania trebuie salvata!
Chiar sunt Dumnezeii nostri, chiar fac ce vor si se pis.. pe noi.
Chiar sunt Dumnezeii nostri, chiar fac ce vor si se pis.. pe noi.
Fiul minor al lui Geoană, şofer de Dorobanţi
Catavencu.ro
16 Sep 2009 | Biroul de Paparazzi
Grupul maşinilor familiei Geoană salută un nou membru: după Lexus, Audi A6 şi Mercedes clasa S (de la Senat), în familia lui Mircică a apărut acum un Fiat 500 retro în stare foarte bună. Îl puteţi recunoaşte foarte uşor dacă vă plimbaţi prin zona Dorobanţi şi vă împiedicaţi de o chestie mititică, roşie şi condusă de un puştan cu şapcă. Puştanul de care vorbim este Alexandru Geoană, care se plimba ieri după-amiază cu Fiat-ul 500 prin Dorobanţi, însoţit de un prieten. Geoană Jr. are 16 ani şi este elev la ” Jean Monnet”, liceul copiilor de politicieni sau bogătani din Capitală.
Am întrebat-o pe mama sa, Mihaela Geoană, dacă Alexandru se plimbă legal prin Dorobanţi cu jucăria. Iata ce a declarat consoarta preşedintelui Senatului pentru Academia Caţavencu: “Sigur că da, are carnet de conducere. Este un permis care se obţine la 16 ani, pentru vehicule sub 500 de cmc, de motocicletă sau tot ce se poate conduce la 16 ani. E un articol de lege care reglementează. (...) A dat examen, a făcut şcoala de şoferi, a dat examen pe un Logan...”. Deci mămica zice că are voie. Însă, potrivit purtătorului de cuvînt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan, un autoturism Fiat 500 poate fi condus doar cu permis categoria B, care se obţine de la 18 ani împliniţi. Dom'le, dar, poate o fi maşina modificată, ar putea spune unii. Ei, bine, nu, nu e şi asta ştim chiar de la mama şoferului minune, pe care am întrebat-o dacă a fost schimbat ceva la Fiat: “Nu. Maşina este din '70 – '73. Este o maşină de epocă, cum se numeşte”, a completat Mihaela Geoană.
Cînd i-am relatat declaraţia purtătorului de cuvînt al Poliţiei, dumneaei ne-a spus că acesta se înşală, probabil, crezînd că este vorba de modelul de Fiat 500 nou. Ne pare rău s-o dezamăgim pe doamna Geoană, dar poliţistul nu avea cum să se înşele, căci i-am spus că ne referim la Fiat-ul vechi. În plus, pentru a face şcoala pe un Logan, trebuie să ai 18 ani împliniţi. Cel puţin aşa ne-a zis nouă prima şcoala de şoferi la care am sunat. Cei de la a doua şcoală ne-au spus că “la noi în ţară nu se fac cursuri pentru B1 (categoria de şoferi de 16-18 ani – n.r.)”, întrucît lipsesc nişte reglementări în domeniu.
Vă reamintim că Alexandru Geoană se încadrează la categoria B1 pentru că are numai 16 ani. Deci, cum ar fi putut să dea examen pe Logan, dacă nici măcar nu are voie prin lege să facă şcoala de şoferi cu unul? Şi cum ar fi putut să facă nişte cursuri de şofat, dacă ele nu se organizează? Da', cine ştie, poate “a dat examen pe un Logan” înseamnă că a stat pe bancheta din spate în timp ce îi arăta poliţistul cum se conduce.
Fiţe auto pe Beller
Revenim la plimbările automobilistice ale lui Alexandru Geoană şi vă spunem pe unde se plimbă cu maşinuţa, ca să ştiţi să vă feriţi. Traseul pe care l-a urmat ieri a fost: str. Radu Beller (da, e aia cu cafenelele de fiţe) - Calea Dorobanţi - blvd. Iancu de Hunedoara, destinaţia fiind str. Finlanda, acolo unde trebuia să ajungă pasagerul său de pe locul mortului.
În timp ce-şi aştepta prietenul, Alexandru şi-a tras o şapcă de culoare roşie, în ton cu maşina şi cu preferinţele politice ale tatălui, evident. Observaţi în poze şi gadget-urile cu care este dotată maşina şi starea excelentă în care se află autoturismul. Aproape că putem să-l bănuim pe ăsta mic a lu' Geoană de bun gust. Mă rog, şi de fiţe, dar astea sînt de aşteptat de la puştan de vîrsta lui. După ce au plecat de pe str. Finlanda, cei doi s-au îndreptat spre “Jean Monnet”. Deci aţi reţinut, da? Dacă vi se fîţîie în oglinzi o chestie mică şi roşie, daţi-vă la o parte. S-ar putea să scapaţi la fix de un incident auto cu fiul preşedintelui Senatului.
miercuri, 16 septembrie 2009
Patronul de la Golden Blitz decontamineaza autostrada Transilvania pe milioane de euro prin acte aditionale
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Regele asfaltului, Dan Besciu, patronul firmei Euroconstruct Trading 98 si al restaurantului bucurestean Golden Blitz, frecventat de liderii PDL, castiga zeci de milioane de euro din decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania. Firma patronata de controversatul om de afaceri a castigat in luna mai, printr-o licitatie organizata de CNADNR, un contract in valoare de de 16,2 milioane de euro pentru decontaminarea amplasamentului autostrazii Transilvania, in zona Turda, unde pe o portiune de circa 12.000 metri pamantul este infestat cu cianuri, mercur si alte deseuri toxice. La inceputul acestei luni, Euroconstruct Trading 98 a primit inca 8 milioane de euro (majorare de 50% a contractului) pentru indepartarea substantelor periculoase. In prezent, Compania de Autostrazi se pregateste sa majoreze contractul din nou cu inca cateva milioane de euro, fara nici o baza legala, ne-au declarat surse avizate. Dan Besciu ne-a declarat ca “nu se stie cat va costa” in final decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania.
Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii castiga zeci de milioane de euro din afacerea cu deseuri toxice de pe amplasamentul autostrazii Transilvania. Surse avizate ne-au declarat ca angajatii Minesa ICPM Cluj Napoca, firma care a efectutat studiile asupra deseurilor respective, ar fi stiut dinainte de prezenta mercurului si a cianurii pe amplasamentul autostrazii Transilvania. In studiul de prefezabilitate efectuat de Minesa ICPM Cluj Napoca, in urma cu aproape cinci ani, asupra amplasamentelor pe care exista depozite de hexaclorciclohexan apartinand Uzinei Chimice Turda, s-au descoperit deseuri pe baza de mercur, tiocianuri si cianuri. “Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale se pregateste sa majoreze inca o data contractul cu Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii. Problema este ca zilele trecute s-a majorat contractul cu aproape 50%. Asocierea condusa de Euroconstruct Trading 98, printr-un act aditional, a primit 8 milioane de euro. Legea nu mai permite majorarea contractului pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania. Este nevoie de cel putin o hotarare de Guvern pentru majorarea contractului cu asocierea condusa de Euroconstruct Trading 98”, ne-au mai declarat sursele citate. Potrivit acestora, asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii primste bani pentru decontaminare din bugetul Companiei de Autostrazi prevazut pentru Autostrada Transilvania. “Se vor consuma si cei 8 milioane de euro si tot nu se va termina lucrarea de decontaminare a amplasamentului autostrazii. Ar putea urma alte acte aditionale”, ne-au spus sursele citate.
Pe americani ii costau 52,3 milioane de dolari
Potrivit studiului de prefezabilitate realizat de Minesa, o firma americana era interesata de decontaminarea depozitelor de deseuri toxice din zona localitatii Turda, respectiv punctele de la Batalul Aries, Depozitul Constructorul, Posta Rat si Depozitul DN 1. Pe amplasamentul autostrazii Transilvania se gaseste Depozitul DN 1 de pe care trebuie stramutate peste 200.000 de tone de metri cubi de deseuri. In documentul citat, firma Simple Green din Statele Unite ale Americii ar fi efectutat un calcul privind costurile de depoluare. Pe durata a 18 luni, in 2004, americanii ar fi realizat depoluarea pentru 52,3 milioane de dolari.
Dan Besciu: „Nu se stie cåt va costa decontaminarea“
De partea cealalta, patronul societatii Euroconstruct Trading 98, Dan Besciu, afirma ca nu stie cat va costa decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania. „Studiile sunt efectuate de firma Minesa ICPM Cluj Napoca. Noi am procedat conform acestor documente, trebuie sa intrebati la societatea Minesa. Nu se stie cat va mai costa decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania pana nu primim rezultatele de la autoritatile din Romania si de la cele din Germania”, ne-a explicat patronul societatii Euroconstruct Trading 98.
Stefan Etves
Gardianul.ro
Regele asfaltului, Dan Besciu, patronul firmei Euroconstruct Trading 98 si al restaurantului bucurestean Golden Blitz, frecventat de liderii PDL, castiga zeci de milioane de euro din decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania. Firma patronata de controversatul om de afaceri a castigat in luna mai, printr-o licitatie organizata de CNADNR, un contract in valoare de de 16,2 milioane de euro pentru decontaminarea amplasamentului autostrazii Transilvania, in zona Turda, unde pe o portiune de circa 12.000 metri pamantul este infestat cu cianuri, mercur si alte deseuri toxice. La inceputul acestei luni, Euroconstruct Trading 98 a primit inca 8 milioane de euro (majorare de 50% a contractului) pentru indepartarea substantelor periculoase. In prezent, Compania de Autostrazi se pregateste sa majoreze contractul din nou cu inca cateva milioane de euro, fara nici o baza legala, ne-au declarat surse avizate. Dan Besciu ne-a declarat ca “nu se stie cat va costa” in final decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania.
Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii castiga zeci de milioane de euro din afacerea cu deseuri toxice de pe amplasamentul autostrazii Transilvania. Surse avizate ne-au declarat ca angajatii Minesa ICPM Cluj Napoca, firma care a efectutat studiile asupra deseurilor respective, ar fi stiut dinainte de prezenta mercurului si a cianurii pe amplasamentul autostrazii Transilvania. In studiul de prefezabilitate efectuat de Minesa ICPM Cluj Napoca, in urma cu aproape cinci ani, asupra amplasamentelor pe care exista depozite de hexaclorciclohexan apartinand Uzinei Chimice Turda, s-au descoperit deseuri pe baza de mercur, tiocianuri si cianuri. “Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale se pregateste sa majoreze inca o data contractul cu Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii. Problema este ca zilele trecute s-a majorat contractul cu aproape 50%. Asocierea condusa de Euroconstruct Trading 98, printr-un act aditional, a primit 8 milioane de euro. Legea nu mai permite majorarea contractului pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania. Este nevoie de cel putin o hotarare de Guvern pentru majorarea contractului cu asocierea condusa de Euroconstruct Trading 98”, ne-au mai declarat sursele citate. Potrivit acestora, asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii primste bani pentru decontaminare din bugetul Companiei de Autostrazi prevazut pentru Autostrada Transilvania. “Se vor consuma si cei 8 milioane de euro si tot nu se va termina lucrarea de decontaminare a amplasamentului autostrazii. Ar putea urma alte acte aditionale”, ne-au spus sursele citate.
Pe americani ii costau 52,3 milioane de dolari
Potrivit studiului de prefezabilitate realizat de Minesa, o firma americana era interesata de decontaminarea depozitelor de deseuri toxice din zona localitatii Turda, respectiv punctele de la Batalul Aries, Depozitul Constructorul, Posta Rat si Depozitul DN 1. Pe amplasamentul autostrazii Transilvania se gaseste Depozitul DN 1 de pe care trebuie stramutate peste 200.000 de tone de metri cubi de deseuri. In documentul citat, firma Simple Green din Statele Unite ale Americii ar fi efectutat un calcul privind costurile de depoluare. Pe durata a 18 luni, in 2004, americanii ar fi realizat depoluarea pentru 52,3 milioane de dolari.
Dan Besciu: „Nu se stie cåt va costa decontaminarea“
De partea cealalta, patronul societatii Euroconstruct Trading 98, Dan Besciu, afirma ca nu stie cat va costa decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania. „Studiile sunt efectuate de firma Minesa ICPM Cluj Napoca. Noi am procedat conform acestor documente, trebuie sa intrebati la societatea Minesa. Nu se stie cat va mai costa decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania pana nu primim rezultatele de la autoritatile din Romania si de la cele din Germania”, ne-a explicat patronul societatii Euroconstruct Trading 98.
Stefan Etves
Sărbătoarea proştilor
Romania trebuie salvata!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Doru Buscu
Un MiG-spion e doborât şi pilotul sovietic cade în mâna americanilor. La interogatoriu, prizonierul nu scoate o vorbă. După ce-l bat un an degeaba, anchetatorii renunţă şi îi dau drumul. Ivan ajunge la Moscova plin de vânătăi, dar erou. Camarazii sar pe el: „Ei, cum a fost la americani?“. „Mâncarea şi cazarea, ocen haraşo. Da’ învăţaţi, fraţilor, tactică militară, că vă rupe inamicu’ cu bătaia.“ Cam aşa arată, de-a lungul şi de-a latul miilor de bancuri din comunism, autoironia popoarelor din Est.
În spatele Cortinei de Fier, într-o lume decuplată fizic de Occident, la adăpost de rigoare şi competiţie, a crescut un mediu superficial şi autosuficient.
Noi, bulgarii, polonezii, cehii, sârbii, ruşii – dar parcă noi mai mult ca toţi – ne-am complăcut în cultul lenei, al băşcăliei şi al jumătăţilor de măsură. Au rezultat câteva generaţii de proşti care chicotesc. Sunt oameni fără o pregătire decentă, dar cu dorinţa fierbinte de a stagna. Lor le-a venit rândul să conducă şi să fie aleşi ca s-o poată face. Sunt proştii cu ştaif ai României, elita ei politică, oamenii care, asemenea nouă, celor care îi votăm, nu şi-au făcut niciodată temele.
Ca să ajungi om politic e destul să fii fostul chiulangiu al clasei, fiul fostului colonel de Securitate, fostul pupincurist de la ASC şi lista poate continua cu fostul activist de partid până la fostul turnător. Pe scurt, un soi de semi-idiot cu proptele, ferit de examene, protejat de context, pus la adăpost de ameninţarea muncii şi a unei calificări acceptabile. În medie, oamenii ăştia au dus-o mai mult în fente şi învârteli, au ţopăit peste reguli, şi-au păcălit colegii, au dus de nas sistemul şi au convieţuit în pace cu mulţumirea de sine. Sunt un produs al neatenţiei generale, nişte tăntălăi care fac cu ochiul şi care şi-au frecat mereu mâinile crezându-i pe ceilalţi, care au tras în locul lor, fraieri.
Ei au găsit în ultimii douăzeci de ani un nou prilej de a sări peste examene, pentru că în politică nu-ţi cere nimeni să te aşezi la capătul băncii şi să scrii fără fiţuici. Nu-ţi vorbeşte nimeni în ceea ce crezi tu că ar fi limba franceză, nu te întreabă nimeni cât a durat războiul de o sută de ani, nici cum se scrie „mămucă, iacătă-mă-s“ şi nici cu cât s-a terminat meciul Toulouse-Lautrec. În politică, nu-ţi cere nimeni analizele medicale sau judiciare, aşa că tot ce trebuie să dai sunt cei doi bani cu care-ţi preţuieşti semenii.
Eşti unul dintre proştii fără profesie căre năvălesc din comunism asupra viitorului românesc? Eşti unul dintre farsorii împodobiţi cu diplome care n-au găsit o slujbă normală? Eşti una dintre loazele pe care le-au târât prin şcoală epoleţii lu’ tăticu’? Bravo, ai nimerit bine. Aici e locul tău şi acum e vremea ta. E vremea alegerilor fără de sfârşit. Prezintă-te la un microfon nepăzit, vorbeşte ce-ţi trece ţie prin cap şi noi o să te votăm, boule. Ştii la fel de bine ca noi că n-avem de ales.
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Doru Buscu
Un MiG-spion e doborât şi pilotul sovietic cade în mâna americanilor. La interogatoriu, prizonierul nu scoate o vorbă. După ce-l bat un an degeaba, anchetatorii renunţă şi îi dau drumul. Ivan ajunge la Moscova plin de vânătăi, dar erou. Camarazii sar pe el: „Ei, cum a fost la americani?“. „Mâncarea şi cazarea, ocen haraşo. Da’ învăţaţi, fraţilor, tactică militară, că vă rupe inamicu’ cu bătaia.“ Cam aşa arată, de-a lungul şi de-a latul miilor de bancuri din comunism, autoironia popoarelor din Est.
În spatele Cortinei de Fier, într-o lume decuplată fizic de Occident, la adăpost de rigoare şi competiţie, a crescut un mediu superficial şi autosuficient.
Noi, bulgarii, polonezii, cehii, sârbii, ruşii – dar parcă noi mai mult ca toţi – ne-am complăcut în cultul lenei, al băşcăliei şi al jumătăţilor de măsură. Au rezultat câteva generaţii de proşti care chicotesc. Sunt oameni fără o pregătire decentă, dar cu dorinţa fierbinte de a stagna. Lor le-a venit rândul să conducă şi să fie aleşi ca s-o poată face. Sunt proştii cu ştaif ai României, elita ei politică, oamenii care, asemenea nouă, celor care îi votăm, nu şi-au făcut niciodată temele.
Ca să ajungi om politic e destul să fii fostul chiulangiu al clasei, fiul fostului colonel de Securitate, fostul pupincurist de la ASC şi lista poate continua cu fostul activist de partid până la fostul turnător. Pe scurt, un soi de semi-idiot cu proptele, ferit de examene, protejat de context, pus la adăpost de ameninţarea muncii şi a unei calificări acceptabile. În medie, oamenii ăştia au dus-o mai mult în fente şi învârteli, au ţopăit peste reguli, şi-au păcălit colegii, au dus de nas sistemul şi au convieţuit în pace cu mulţumirea de sine. Sunt un produs al neatenţiei generale, nişte tăntălăi care fac cu ochiul şi care şi-au frecat mereu mâinile crezându-i pe ceilalţi, care au tras în locul lor, fraieri.
Ei au găsit în ultimii douăzeci de ani un nou prilej de a sări peste examene, pentru că în politică nu-ţi cere nimeni să te aşezi la capătul băncii şi să scrii fără fiţuici. Nu-ţi vorbeşte nimeni în ceea ce crezi tu că ar fi limba franceză, nu te întreabă nimeni cât a durat războiul de o sută de ani, nici cum se scrie „mămucă, iacătă-mă-s“ şi nici cu cât s-a terminat meciul Toulouse-Lautrec. În politică, nu-ţi cere nimeni analizele medicale sau judiciare, aşa că tot ce trebuie să dai sunt cei doi bani cu care-ţi preţuieşti semenii.
Eşti unul dintre proştii fără profesie căre năvălesc din comunism asupra viitorului românesc? Eşti unul dintre farsorii împodobiţi cu diplome care n-au găsit o slujbă normală? Eşti una dintre loazele pe care le-au târât prin şcoală epoleţii lu’ tăticu’? Bravo, ai nimerit bine. Aici e locul tău şi acum e vremea ta. E vremea alegerilor fără de sfârşit. Prezintă-te la un microfon nepăzit, vorbeşte ce-ţi trece ţie prin cap şi noi o să te votăm, boule. Ştii la fel de bine ca noi că n-avem de ales.
15.000.000 USD, comision pentru avioanele F16?
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Stefan Candea, Silviu Apostol
Brusc, România nu mai are nici un contract de lobby cu Williams Mullen Strategy! Imediat dupa discuţia noastră cu WMS şi ministerele Apărării şi Economiei, WMS a depus o notă la FARA în care anunţa încheierea contractului de lobby în favoarea Guvernului României. Această notă arată că înţelegerea dintre WMS pe de o parte, Romtehnica şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, a funcţionat pînă la sfîrşitul lunii august 2009. Şi asta fără ca Ministerul Economiei să cunoască acest lucru.
Pe site-ul US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act, tocmai a apărut un document depus de WMS, care arată faptul că firma de lobby nu mai reprezintă în nici un fel Guvernul României în SUA sau în relaţiile cu ţările membre NATO.
n corespondenţa purtată în data de 10 septembrie cu Academia Caţavencu, Mark Robertson, preşedintele companiei americane, nu a negat nici un moment faptul că statul român are contract de reprezentare cu firma de lobby.
Iată un fragment din această corespondenţă. "Altough the Ministry of Economy has never engaged on the contract, the contract (de lobby – n.r.) is still active due to "supplemental statements" transmitted to the US Department of Justice”, ziceam noi. În română, asta înseamnă: “Chiar dacă Ministerul Economiei nu a pus în practică contractul, el este încă în vigoare datorită unor documente trimise la US Department of Justice (de WMS – n.r.)”. Bun, şi iată şi răspunsul lui Mark Robertson: ”As for FARA registrations (documentele depuse la US Department of Justice – n.r.), 1) you will note no activity or fees were reported. We err on the side of transparency and caution in maintaining the reports and supplements”.
Mai pe româneşte, Robertson nu neagă faptul că este încă în vigoare contractul de lobby cu Guvernul român. Ne atrage, totuşi, atenţia că nu a declarat încasarea unor comisioane sau prestarea unor servicii în baza contractului, dar şi faptul că a depus la FARA documente care atestau valabilitatea contractului din motive de “transparenţă şi precauţie”.
Vă readucem aminte că asta se întîmpla pe 10 septembrie, la o săptămînă şi jumătate după ce dezvăluiam în exclusivitate că România va lua F 16 de la americani. Între timp, însă, WMS a depus la FARA documente prin care arată că, contractul cu Guvernul român s-a încheiat.
O ştire în exclusivitate de acum trei săptămîni din Academia Caţavencu spunea că ai noştri s-au decis, în sfîrşit, să cumpere avioane americane F16. Iar Guvernul român are un contract de lobby cu o firmă americană, căreia i-a promis un comision generos.
Cazacu ne-a umplut de lobby american
Relaţiile dintre firma de lobby Williams Mullen Strategy (WMS) şi Ministerul Economiei (prin Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale) au început în anul 2005. Între cele două părţi a fost semnat un contract de reprezentare, care a fost înregistrat de WMS la US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act (FARA, www.usdoj.gov/criminal/fara). WMS este obligată să declare contractul la această autoritate tocmai pentru că s-a angajat să acţioneze în calitate de reprezentant economico-politic al statului român. Potrivit documentelor depuse de compania americană de lobby, aceasta se angaja să acţioneze în numele Ministerului Economiei în toate ţările NATO şi în SUA pentru a-i facilita oportunităţi de biznis cu armament şi tehnică militară.
Mai clar, WMS este un fel de agent de vînzări, care ar trebui să ne ajute să vindem produsele industriei de armament din România, dar şi să cumpărăm, atunci cînd e cazul, produse şi tehnologie de apărare. La capitolul „Services to be Performed by WMS (servicii prestate de WMS – n.r.)“, litera O, se arăta că americanii urmau să asiste Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale a Ministerului Economiei la negocierea contractelor de achiziţie de avioane de luptă, parte a programului de înzestrare a Armatei, pe care România s-a angajat să-l realizeze în calitate de ţară membră NATO.
De asemenea, WMS se mai angaja să promoveze imaginea Ministerului Economiei în SUA şi în rîndul oficialilor NATO, dar şi să consulte şi să asiste acelaşi minister la elaborarea unei strategii de privatizare pentru industria de apărare din subordine. Într-un addendum la contract se precizează că WMS urma să ofere consultanţă la privatizarea Avioane Craiova SA şi Romaero. Din partea ministerului semna nemuritorul Aurel Cazacu (da, însuşi cel implicat în scandalul recent cu Mircea Băsescu), iar din partea americanilor preşedintele companiei, Mark Robertson.
Lobby-iştii au semnat un contract şi cu Armata
În paralel, Williams Mullen a semnat acelaşi tip de contract şi cu Compania Naţională Romtehnica. CN Romtehnica funcţionează sub coordonarea Ministerului Apărării şi are atribuţii de comisionar al MAp. Mai precis, compania realizează operaţiuni de import/export de armament şi tehnologie militară, dar se ocupă şi de operaţiuni ce ţin de programul de înzestrare a Armatei. De exemplu, cînd se vor cumpăra avioane F16 pentru ostaşii noştri, Romtehnica se va ocupa pentru MAp de toate operaţiunile de import, de hîrţogăraia aferentă şi de managementul obligaţiilor de offset (investiţii realizate în ţara care cumpără tehnică militară) ale companiei care va furniza F16. Din partea CN Romtehnica a semnat Aurel Nemeş, iar de la ei, acelaşi Mark Robertson. Şi acest contract are o clauză care prevede că WMS va oferi asistenţă la achiziţia de avioane militare.
Comisionul: 15 milioane la jumătate de miliard de dolari
N-am zis nimic de bani pînă acum şi nu vrem deloc să vă înşelăm aşteptările. Deci da, serviciile astea nu sînt moca. Potrivit documentelor de la Foreign Agents Registration Act, WMS ar primi la vînzări intermediate pentru Ministerul Economiei un comision care se calculează astfel: 12% din primele 25 de milioane USD (contractul foloseşte ca monedă dolarul american – n.r.), 10% din următoarele 25 de milioane de USD şi 10% din tot ce depăşeşte 50 de milioane de USD. La cumpărare (de avioane militare, de exemplu), tariful practicat este aşa: 6% din primele 25 de milioane USD, 5% din următoarele 25 de milioane USD, 4% din următoarele 50 şi 3% din tot ce depăşeşte 100 de milioane de dolari. Potrivit unui articol din Evenimentul zilei de săptămîna trecută, este probabil că statul român să cumpere 24 de avioane F16 la mîna a doua şi să plătească pentru fiecare 20,7 milioane. Adică 496,8 milioane de dolari. La atîtă bănet de achiziţie, comisionul WMS ar fi de peste 15 milioane de USD. Spunem „ar fi“ şi nu „este“ sau „va fi“ pentru că de aici încolo începe partea dubioasă a afacerii. Din 2005, la fiecare şase luni, Williams Mullen Strategy depune la FARA – US Department of Justice o declaraţie în care precizează faptul că înţelegerile cu ai noştri sînt valabile în continuare şi că ei reprezintă „Guvernul român“.
În plus, potrivit interviului acordat de Robert Ziscovici (preşedintele pentru Europa al WMS la acel moment) în septembrie 2005 pentru Cotidianul, compania de lobby reprezintă şi interesele Lockheed Martin, adică fix producătoru’ lu’ F16. Cu toate acestea, Mark Robertson, preşedintele WMS, a declarat pentru Academia Caţavencu că nici el, nici compania lui nu sînt implicaţi în negocierile pentru această achiziţie de avioane americane. De asemenea, el mai declară că, scuzaţi, contractul cu autorităţile române nu s-a concretizat niciodată, nefiind semnat nici un fel de contract de achiziţie, dar confirmă că este – contractul deci – încă în vigoare. Asta pentru că WMS se deranjează periodic să declare că încă mai reprezintă statul român în relaţiile cu membrii NATO şi cu SUA. Robertson a fost un amabil şi ne-a mai spus: „Cred că un alt grup, care îl include pe fiul fostului secretar de stat James Baker, este implicat în negocieri (trad. eng. – n.r.)“. Douglas Baker, cel la care face referire Mark Robertson, lucrează pentru Monument Capital Group. Reprezentanţii acestei companii l-au contrazis, totuşi, declarînd pentru Academia Caţavencu că Douglas Baker n-are nici o treabă cu negocierile.
Ministerul Economiei neagă, CSAŢ şi Armata tac
Dacă am ajuns aici, vă întrebaţi, poate, ce zic românii noştri. Păi, Ministerul Economiei zice aşa: „Contractul pe care îl menţionaţi a fost încheiat în anul 2005, în condiţiile guvernării de atunci. Contractul nu a fost prelungit, în acest moment el nemaifiind valabil“. Cu alte cuvinte, ministerul minte sau n-are habar că WMS ţine contractul în vigoare. Aurel Cazacu a declarat, în august 2007, pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, că WMS nu a luat niciodată comision pentru că nu fusese semnat nici un contract pînă atunci. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu zice nimic, că nu s-a obosit să ofere vreun punct de vedere la întrebările trimise de Caţavencu. La fel a procedat şi Ministerul Apărării. Concluzia? E foarte posibil ca după că ne umplem de F16, o companie americană să bată la uşa Guvernului şi să-şi ceară comisionul.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Stefan Candea, Silviu Apostol
Brusc, România nu mai are nici un contract de lobby cu Williams Mullen Strategy! Imediat dupa discuţia noastră cu WMS şi ministerele Apărării şi Economiei, WMS a depus o notă la FARA în care anunţa încheierea contractului de lobby în favoarea Guvernului României. Această notă arată că înţelegerea dintre WMS pe de o parte, Romtehnica şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, a funcţionat pînă la sfîrşitul lunii august 2009. Şi asta fără ca Ministerul Economiei să cunoască acest lucru.
Pe site-ul US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act, tocmai a apărut un document depus de WMS, care arată faptul că firma de lobby nu mai reprezintă în nici un fel Guvernul României în SUA sau în relaţiile cu ţările membre NATO.
n corespondenţa purtată în data de 10 septembrie cu Academia Caţavencu, Mark Robertson, preşedintele companiei americane, nu a negat nici un moment faptul că statul român are contract de reprezentare cu firma de lobby.
Iată un fragment din această corespondenţă. "Altough the Ministry of Economy has never engaged on the contract, the contract (de lobby – n.r.) is still active due to "supplemental statements" transmitted to the US Department of Justice”, ziceam noi. În română, asta înseamnă: “Chiar dacă Ministerul Economiei nu a pus în practică contractul, el este încă în vigoare datorită unor documente trimise la US Department of Justice (de WMS – n.r.)”. Bun, şi iată şi răspunsul lui Mark Robertson: ”As for FARA registrations (documentele depuse la US Department of Justice – n.r.), 1) you will note no activity or fees were reported. We err on the side of transparency and caution in maintaining the reports and supplements”.
Mai pe româneşte, Robertson nu neagă faptul că este încă în vigoare contractul de lobby cu Guvernul român. Ne atrage, totuşi, atenţia că nu a declarat încasarea unor comisioane sau prestarea unor servicii în baza contractului, dar şi faptul că a depus la FARA documente care atestau valabilitatea contractului din motive de “transparenţă şi precauţie”.
Vă readucem aminte că asta se întîmpla pe 10 septembrie, la o săptămînă şi jumătate după ce dezvăluiam în exclusivitate că România va lua F 16 de la americani. Între timp, însă, WMS a depus la FARA documente prin care arată că, contractul cu Guvernul român s-a încheiat.
O ştire în exclusivitate de acum trei săptămîni din Academia Caţavencu spunea că ai noştri s-au decis, în sfîrşit, să cumpere avioane americane F16. Iar Guvernul român are un contract de lobby cu o firmă americană, căreia i-a promis un comision generos.
Cazacu ne-a umplut de lobby american
Relaţiile dintre firma de lobby Williams Mullen Strategy (WMS) şi Ministerul Economiei (prin Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale) au început în anul 2005. Între cele două părţi a fost semnat un contract de reprezentare, care a fost înregistrat de WMS la US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act (FARA, www.usdoj.gov/criminal/fara). WMS este obligată să declare contractul la această autoritate tocmai pentru că s-a angajat să acţioneze în calitate de reprezentant economico-politic al statului român. Potrivit documentelor depuse de compania americană de lobby, aceasta se angaja să acţioneze în numele Ministerului Economiei în toate ţările NATO şi în SUA pentru a-i facilita oportunităţi de biznis cu armament şi tehnică militară.
Mai clar, WMS este un fel de agent de vînzări, care ar trebui să ne ajute să vindem produsele industriei de armament din România, dar şi să cumpărăm, atunci cînd e cazul, produse şi tehnologie de apărare. La capitolul „Services to be Performed by WMS (servicii prestate de WMS – n.r.)“, litera O, se arăta că americanii urmau să asiste Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale a Ministerului Economiei la negocierea contractelor de achiziţie de avioane de luptă, parte a programului de înzestrare a Armatei, pe care România s-a angajat să-l realizeze în calitate de ţară membră NATO.
De asemenea, WMS se mai angaja să promoveze imaginea Ministerului Economiei în SUA şi în rîndul oficialilor NATO, dar şi să consulte şi să asiste acelaşi minister la elaborarea unei strategii de privatizare pentru industria de apărare din subordine. Într-un addendum la contract se precizează că WMS urma să ofere consultanţă la privatizarea Avioane Craiova SA şi Romaero. Din partea ministerului semna nemuritorul Aurel Cazacu (da, însuşi cel implicat în scandalul recent cu Mircea Băsescu), iar din partea americanilor preşedintele companiei, Mark Robertson.
Lobby-iştii au semnat un contract şi cu Armata
În paralel, Williams Mullen a semnat acelaşi tip de contract şi cu Compania Naţională Romtehnica. CN Romtehnica funcţionează sub coordonarea Ministerului Apărării şi are atribuţii de comisionar al MAp. Mai precis, compania realizează operaţiuni de import/export de armament şi tehnologie militară, dar se ocupă şi de operaţiuni ce ţin de programul de înzestrare a Armatei. De exemplu, cînd se vor cumpăra avioane F16 pentru ostaşii noştri, Romtehnica se va ocupa pentru MAp de toate operaţiunile de import, de hîrţogăraia aferentă şi de managementul obligaţiilor de offset (investiţii realizate în ţara care cumpără tehnică militară) ale companiei care va furniza F16. Din partea CN Romtehnica a semnat Aurel Nemeş, iar de la ei, acelaşi Mark Robertson. Şi acest contract are o clauză care prevede că WMS va oferi asistenţă la achiziţia de avioane militare.
Comisionul: 15 milioane la jumătate de miliard de dolari
N-am zis nimic de bani pînă acum şi nu vrem deloc să vă înşelăm aşteptările. Deci da, serviciile astea nu sînt moca. Potrivit documentelor de la Foreign Agents Registration Act, WMS ar primi la vînzări intermediate pentru Ministerul Economiei un comision care se calculează astfel: 12% din primele 25 de milioane USD (contractul foloseşte ca monedă dolarul american – n.r.), 10% din următoarele 25 de milioane de USD şi 10% din tot ce depăşeşte 50 de milioane de USD. La cumpărare (de avioane militare, de exemplu), tariful practicat este aşa: 6% din primele 25 de milioane USD, 5% din următoarele 25 de milioane USD, 4% din următoarele 50 şi 3% din tot ce depăşeşte 100 de milioane de dolari. Potrivit unui articol din Evenimentul zilei de săptămîna trecută, este probabil că statul român să cumpere 24 de avioane F16 la mîna a doua şi să plătească pentru fiecare 20,7 milioane. Adică 496,8 milioane de dolari. La atîtă bănet de achiziţie, comisionul WMS ar fi de peste 15 milioane de USD. Spunem „ar fi“ şi nu „este“ sau „va fi“ pentru că de aici încolo începe partea dubioasă a afacerii. Din 2005, la fiecare şase luni, Williams Mullen Strategy depune la FARA – US Department of Justice o declaraţie în care precizează faptul că înţelegerile cu ai noştri sînt valabile în continuare şi că ei reprezintă „Guvernul român“.
În plus, potrivit interviului acordat de Robert Ziscovici (preşedintele pentru Europa al WMS la acel moment) în septembrie 2005 pentru Cotidianul, compania de lobby reprezintă şi interesele Lockheed Martin, adică fix producătoru’ lu’ F16. Cu toate acestea, Mark Robertson, preşedintele WMS, a declarat pentru Academia Caţavencu că nici el, nici compania lui nu sînt implicaţi în negocierile pentru această achiziţie de avioane americane. De asemenea, el mai declară că, scuzaţi, contractul cu autorităţile române nu s-a concretizat niciodată, nefiind semnat nici un fel de contract de achiziţie, dar confirmă că este – contractul deci – încă în vigoare. Asta pentru că WMS se deranjează periodic să declare că încă mai reprezintă statul român în relaţiile cu membrii NATO şi cu SUA. Robertson a fost un amabil şi ne-a mai spus: „Cred că un alt grup, care îl include pe fiul fostului secretar de stat James Baker, este implicat în negocieri (trad. eng. – n.r.)“. Douglas Baker, cel la care face referire Mark Robertson, lucrează pentru Monument Capital Group. Reprezentanţii acestei companii l-au contrazis, totuşi, declarînd pentru Academia Caţavencu că Douglas Baker n-are nici o treabă cu negocierile.
Ministerul Economiei neagă, CSAŢ şi Armata tac
Dacă am ajuns aici, vă întrebaţi, poate, ce zic românii noştri. Păi, Ministerul Economiei zice aşa: „Contractul pe care îl menţionaţi a fost încheiat în anul 2005, în condiţiile guvernării de atunci. Contractul nu a fost prelungit, în acest moment el nemaifiind valabil“. Cu alte cuvinte, ministerul minte sau n-are habar că WMS ţine contractul în vigoare. Aurel Cazacu a declarat, în august 2007, pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, că WMS nu a luat niciodată comision pentru că nu fusese semnat nici un contract pînă atunci. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu zice nimic, că nu s-a obosit să ofere vreun punct de vedere la întrebările trimise de Caţavencu. La fel a procedat şi Ministerul Apărării. Concluzia? E foarte posibil ca după că ne umplem de F16, o companie americană să bată la uşa Guvernului şi să-şi ceară comisionul.
marți, 15 septembrie 2009
Inca nu e 22 noiembrie! Loteria nu a acordat marele premiu nici la tragerea aniversara
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
15-09-2009
Aproape insesizabil pentru marele public, Compania Nationala Loteria Româna aniverseaza in aceasta luna 103 ani de activitate. Conducerea companiei a sarbatorit prin organizarea unei Trageri Speciale la jocul 6 din 49. Premiul pus in joc la categoria I depaseste suma de 3,6 milioane de euro, insa el nu a mai fost câstigat din 7 iunie 2009, adica din exact duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Mai mult decât atât, numarul extragerilor necâstigatoare s-a dublat, intrucât Loteria organizeaza extrageri la 6/49 de doua ori pe saptamâna - joia si duminica. Cum intâmplarea face ca penultimul mare premiu pus in joc sa fi fost acordat in 2008, in apropierea alegerilor pentru Parlamentul României, “Gardianul” preconizeaza ca cele sase numere norocoase vor fi ghicite peste fix 20 de extrageri, adica pe 22 noiembrie, in duminica alegerilor prezidentiale.
Statistica ultimelor acordari ale marilor premii puse in joc de catre Loteria Româna la jocul “6 din 49” arata ca ne indreptam cu pasi siguri catre o noua situatie demna de Cartea Recordurilor. Marele premiu pus in joc duminica 13 septembrie 2009 s-a reportat din nou, pentru a douazeci si cincea oara, impatimitii acestui joc nemaivazând in buzunare milioanele de euro tocmai din duminica alegerilor europarlamentare, care au avut loc pe data de 7 iunie. Atunci, cele aproximativ 470 de miliarde de lei vechi au ajuns la o agentie din Galati, aceeasi unde, de alegerile generale din 2008, s-a câstigat premiul cel mare. Dupa europarlamentare, mai exact incepând cu data de 2 iulie 2009, Compania Nationala Loteria Româna a decis sa extinda jocul Loto 6/49, organizând doua extrageri pe saptamâna, una joia, iar cealalta duminica. Tot de doua ori pe saptamâna are loc, incepând cu 2 iulie, si extragerea numarului Noroc. Strategii Loteriei au vazut, probabil, ca saptamânile care urmau a se scurge intre data alegerilor europarlamentare si cele prezidentiale (prezumate a se desfasura undeva la sfârsitul lunii noiembrie) erau in numar de 14. Prin organizarea extragerilor si in zilele de joi, Compania Nationala Loteria Româna a mai câstigat inca 11 extrageri, numarul total al acestora ajungând la 25 pâna pe data de 13 septembrie, când a avut loc ultima extragere. Premiul acumulat la categoria I se ridica, in prezent, la 15.426,775,48 RON, ceea ce inseamna putin peste 3,6 milioane de euro. Cum, insa, pâna in duminica de 22 noiembrie mai sunt 20 de extrageri, premiul are toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei.
6,7 milioane de euro - cåstig de Prezidentiale
In aceeasi maniera statistica, se poate observa fara prea multa bataie de cap ca media câstigurilor reportate la categoria I la fiecare extragere duminicala variaza in jurul sumei de 1 milion RON, care se adauga premiului deja acumulat. Sumele reportate cu ocazia extragerilor de joi sunt in medie de aproximativ 250.000 RON. Se prezuma, astfel, ca pâna in duminica alegerilor pentru Palatul Cotroceni, Loteria va organiza zece extrageri joia si zece duminica, fara a mai pune la socoteala eventualele si probabile suplimentari ale câstigului la categoria I. Asadar, se vor acumula câstiguri de cel putin 2,5 milioane RON in urma extragerilor de joi si cel putin 10 milioane RON in urma extragerilor duminicale, insumând astfel 12,5 milioane RON care se vor adauga reportului rezultat duminica 13 septembrie, in valoare de 15,5 milioane RON. Totalul ar atinge, in aceste conditii, suma de 28 milioane RON, adica aproximativ 6,7 milioane de euro. Mult mai “slab” decât cel de la europarlamentare, când premiul pus in joc si atribuit s-a ridicat la 10,9 milioane de euro.
Coincidenta galateana, demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17.010 din Galati. Marele premiu, la categoria I, nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17.010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Câstiguiri si câstigatori controversati
De-a lungul timpului, cei care au revendicat marele câstig la Loto 6/49 au si ridicat multe semne de intrebare cu privire la destinatia banilor câstigati la Loterie. Unul dintre cei mai controversati jucatori la Loto este Stelian Ogica (foto), care a facut obiectul unui dosar penal de inselaciune, pentru ca a sustinut ca a detinut un bilet câstigator la categoria I la Loto, ce i-ar fi adus un câstig de aproape un milion de dolari. El a declarat ca biletul câstigator i-ar fi fost furat, iar hotul ar fi chiar SPP-istul Constantin Murariu, cel care a venit sa-si ridice premiul de la Loteria Româna. Ogica a fost arestat in februarie 2001 pentru inselaciune, el fiind suspectat ca si-a inscenat jaful a carui victima sustinea ca a fost. Despre SPP-ist nu se mai stie nimic. In toamna anului 2007, seful Serviciului Tehnic al Politiei Comunitare din Calarasi, Cristian Gabriel Constantin, de 24 de ani, a câstigat marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 10,5 milioane de euro. Câstigatorul celui mai mare pot pus in joc de Loteria Româna se numeste Ali Aslan si este patronul unei fabrici de faina si al unei fabrici de pâine care isi desfasoara activitatea in Capitala. El a câstigat 12 milioane de euro.
Joi, Loteria pune de o Tombola speciala
Premiul de peste 3,6 milioane de euro la categoria I a jocului Loto 6/49 nu a fost câstigat si va fi reportat pentru extragerea de joi, 17 septembrie. Numerele extrase duminica sunt 43, 1, 33, 44, 34 si 31, iar numarul “noroc” - 7797362. La categoria I reportul este de peste 15 milioane de lei (peste 3,6 milioane de euro). La categoria a II-a sunt opt variante câstigatoare, fiecare în valoare de peste 82.554 de lei, iar la categoria a III-a sunt 496 de variante, a câte 1.846 de lei. Loteria Româna aniverseaza în luna septembrie 103 ani de activitate. Pentru aceasta tragere speciala, Loteria Româna a suplimentat fondul de câstiguri al categoriei I cu suma de 200.000 de lei. De suplimentari importante au beneficiat si fondurile de câstiguri ale categoriilor a II-a si a III-a: câte 150.000 de lei pentru fiecare din cele doua categorii. Joi, 17 septembrie, Loteria Româna organizeaza Tombola Aniversara. Pentru aceasta tombola, Compania Nationala Loteria Româna pune in joc 10 câstiguri cu valoarea unitara de 75.000 lei fiecare (din care un autoturism in valoare de aproximativ 56.700 lei, cu TVA inclus, plus numerar).
Ion Alexandru
Gardianul.ro
15-09-2009
Aproape insesizabil pentru marele public, Compania Nationala Loteria Româna aniverseaza in aceasta luna 103 ani de activitate. Conducerea companiei a sarbatorit prin organizarea unei Trageri Speciale la jocul 6 din 49. Premiul pus in joc la categoria I depaseste suma de 3,6 milioane de euro, insa el nu a mai fost câstigat din 7 iunie 2009, adica din exact duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Mai mult decât atât, numarul extragerilor necâstigatoare s-a dublat, intrucât Loteria organizeaza extrageri la 6/49 de doua ori pe saptamâna - joia si duminica. Cum intâmplarea face ca penultimul mare premiu pus in joc sa fi fost acordat in 2008, in apropierea alegerilor pentru Parlamentul României, “Gardianul” preconizeaza ca cele sase numere norocoase vor fi ghicite peste fix 20 de extrageri, adica pe 22 noiembrie, in duminica alegerilor prezidentiale.
Statistica ultimelor acordari ale marilor premii puse in joc de catre Loteria Româna la jocul “6 din 49” arata ca ne indreptam cu pasi siguri catre o noua situatie demna de Cartea Recordurilor. Marele premiu pus in joc duminica 13 septembrie 2009 s-a reportat din nou, pentru a douazeci si cincea oara, impatimitii acestui joc nemaivazând in buzunare milioanele de euro tocmai din duminica alegerilor europarlamentare, care au avut loc pe data de 7 iunie. Atunci, cele aproximativ 470 de miliarde de lei vechi au ajuns la o agentie din Galati, aceeasi unde, de alegerile generale din 2008, s-a câstigat premiul cel mare. Dupa europarlamentare, mai exact incepând cu data de 2 iulie 2009, Compania Nationala Loteria Româna a decis sa extinda jocul Loto 6/49, organizând doua extrageri pe saptamâna, una joia, iar cealalta duminica. Tot de doua ori pe saptamâna are loc, incepând cu 2 iulie, si extragerea numarului Noroc. Strategii Loteriei au vazut, probabil, ca saptamânile care urmau a se scurge intre data alegerilor europarlamentare si cele prezidentiale (prezumate a se desfasura undeva la sfârsitul lunii noiembrie) erau in numar de 14. Prin organizarea extragerilor si in zilele de joi, Compania Nationala Loteria Româna a mai câstigat inca 11 extrageri, numarul total al acestora ajungând la 25 pâna pe data de 13 septembrie, când a avut loc ultima extragere. Premiul acumulat la categoria I se ridica, in prezent, la 15.426,775,48 RON, ceea ce inseamna putin peste 3,6 milioane de euro. Cum, insa, pâna in duminica de 22 noiembrie mai sunt 20 de extrageri, premiul are toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei.
6,7 milioane de euro - cåstig de Prezidentiale
In aceeasi maniera statistica, se poate observa fara prea multa bataie de cap ca media câstigurilor reportate la categoria I la fiecare extragere duminicala variaza in jurul sumei de 1 milion RON, care se adauga premiului deja acumulat. Sumele reportate cu ocazia extragerilor de joi sunt in medie de aproximativ 250.000 RON. Se prezuma, astfel, ca pâna in duminica alegerilor pentru Palatul Cotroceni, Loteria va organiza zece extrageri joia si zece duminica, fara a mai pune la socoteala eventualele si probabile suplimentari ale câstigului la categoria I. Asadar, se vor acumula câstiguri de cel putin 2,5 milioane RON in urma extragerilor de joi si cel putin 10 milioane RON in urma extragerilor duminicale, insumând astfel 12,5 milioane RON care se vor adauga reportului rezultat duminica 13 septembrie, in valoare de 15,5 milioane RON. Totalul ar atinge, in aceste conditii, suma de 28 milioane RON, adica aproximativ 6,7 milioane de euro. Mult mai “slab” decât cel de la europarlamentare, când premiul pus in joc si atribuit s-a ridicat la 10,9 milioane de euro.
Coincidenta galateana, demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17.010 din Galati. Marele premiu, la categoria I, nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17.010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Câstiguiri si câstigatori controversati
De-a lungul timpului, cei care au revendicat marele câstig la Loto 6/49 au si ridicat multe semne de intrebare cu privire la destinatia banilor câstigati la Loterie. Unul dintre cei mai controversati jucatori la Loto este Stelian Ogica (foto), care a facut obiectul unui dosar penal de inselaciune, pentru ca a sustinut ca a detinut un bilet câstigator la categoria I la Loto, ce i-ar fi adus un câstig de aproape un milion de dolari. El a declarat ca biletul câstigator i-ar fi fost furat, iar hotul ar fi chiar SPP-istul Constantin Murariu, cel care a venit sa-si ridice premiul de la Loteria Româna. Ogica a fost arestat in februarie 2001 pentru inselaciune, el fiind suspectat ca si-a inscenat jaful a carui victima sustinea ca a fost. Despre SPP-ist nu se mai stie nimic. In toamna anului 2007, seful Serviciului Tehnic al Politiei Comunitare din Calarasi, Cristian Gabriel Constantin, de 24 de ani, a câstigat marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 10,5 milioane de euro. Câstigatorul celui mai mare pot pus in joc de Loteria Româna se numeste Ali Aslan si este patronul unei fabrici de faina si al unei fabrici de pâine care isi desfasoara activitatea in Capitala. El a câstigat 12 milioane de euro.
Joi, Loteria pune de o Tombola speciala
Premiul de peste 3,6 milioane de euro la categoria I a jocului Loto 6/49 nu a fost câstigat si va fi reportat pentru extragerea de joi, 17 septembrie. Numerele extrase duminica sunt 43, 1, 33, 44, 34 si 31, iar numarul “noroc” - 7797362. La categoria I reportul este de peste 15 milioane de lei (peste 3,6 milioane de euro). La categoria a II-a sunt opt variante câstigatoare, fiecare în valoare de peste 82.554 de lei, iar la categoria a III-a sunt 496 de variante, a câte 1.846 de lei. Loteria Româna aniverseaza în luna septembrie 103 ani de activitate. Pentru aceasta tragere speciala, Loteria Româna a suplimentat fondul de câstiguri al categoriei I cu suma de 200.000 de lei. De suplimentari importante au beneficiat si fondurile de câstiguri ale categoriilor a II-a si a III-a: câte 150.000 de lei pentru fiecare din cele doua categorii. Joi, 17 septembrie, Loteria Româna organizeaza Tombola Aniversara. Pentru aceasta tombola, Compania Nationala Loteria Româna pune in joc 10 câstiguri cu valoarea unitara de 75.000 lei fiecare (din care un autoturism in valoare de aproximativ 56.700 lei, cu TVA inclus, plus numerar).
Ion Alexandru
Abonați-vă la:
Postări (Atom)