marți, 6 octombrie 2009
Vanghelie da 680.000 de euro pentru toaletarea copacilor
Romania trebuie salvata!
Primaria sectorului 5, condusa de Marian Vanghelie, va plati 2,41 milioane de lei fara TVA (aproximativ 680.000 de euro in total) firmei care va castiga licitatia pentru toaletarea a 4.837 arbori din diverse zone ale sectorului, conform unui anunt de pe pe site-ul guvernamental de licitatii publice.
Arborii vor fi impartiti in cinci loturi, in functie de zona, iar lucrarile de toaletare presupun taieri de corectie, adica indepartarea ramurilor cu o directie gresita de crestere, taieri de egalizare, taieri de regenerare, taieri in scopuri estetice si inlaturarea copacilor doborati de furtuna. In anunt nu se precizeaza daca firma castigatoare va fi obligata sa returneze primariei o parte din bani, in cazul in care nu efectueaza, din motive obiective, toate aceste operatiuni. Altfel spus, banii ar urma sa fie platiti integral, chiar daca nu vor fi efectuate, de pilda, lucrari de inlaturare a copacilor doborati de furtuna, relateaza NewsIn.Calculele arata ca firma castigatoare va fi platita cu nu mai putin de 140 de euro pentru fiecare arbore "toaletat".Contractul va fi atribuit pe 19 octombrie si va avea o durata de 30 de zile.
Publicat: astazi 9am.ro
Primaria sectorului 5, condusa de Marian Vanghelie, va plati 2,41 milioane de lei fara TVA (aproximativ 680.000 de euro in total) firmei care va castiga licitatia pentru toaletarea a 4.837 arbori din diverse zone ale sectorului, conform unui anunt de pe pe site-ul guvernamental de licitatii publice.
Arborii vor fi impartiti in cinci loturi, in functie de zona, iar lucrarile de toaletare presupun taieri de corectie, adica indepartarea ramurilor cu o directie gresita de crestere, taieri de egalizare, taieri de regenerare, taieri in scopuri estetice si inlaturarea copacilor doborati de furtuna. In anunt nu se precizeaza daca firma castigatoare va fi obligata sa returneze primariei o parte din bani, in cazul in care nu efectueaza, din motive obiective, toate aceste operatiuni. Altfel spus, banii ar urma sa fie platiti integral, chiar daca nu vor fi efectuate, de pilda, lucrari de inlaturare a copacilor doborati de furtuna, relateaza NewsIn.Calculele arata ca firma castigatoare va fi platita cu nu mai putin de 140 de euro pentru fiecare arbore "toaletat".Contractul va fi atribuit pe 19 octombrie si va avea o durata de 30 de zile.
Publicat: astazi 9am.ro
CNADNR «sparge» 60 milioane de euro pentru caratul pamantului contaminat de pe autostrada Transilvania
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Compania Nationala de Autostrazi, condusa de Dorina Tiron, ii face “cadou” regelui asfaltului, Dan Besciu, patronul firmei de constructii Euroconstruct Trading 98 si al celebrului restaurant bucurestean Golden Blitz, frecventat de liderii PDL, cel putin 60 de milioane de euro pentru decontaminarea a nici 100 de metri din aliniamentul autostrazii Transilvania. Euroconstruct Trading 98 castigase, in luna mai, un contract de 16,2 milioane de euro, fara TVA, pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii, in zona Turda, unde pe o portiune de circa 12.000 metri patrati pamantul contine cianuri si mercuri. La inceputul acestei luni, patronul de la Golden Blitz a primit inca 8 milioane de euro pentru indepartarea deseurilor periculoase. In schimb, costurile devierii autostrazii Transilvania ar fi fost de numai 12 milioane de euro.
Chiar daca Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a cheltuit pana acum aproape 30 milioane de euro pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, cauta o formula legala pentru a achita ceea ce a depasit valoarea contractului incheiat cu firma Euroconstruct Trading 98. “Autostrada Transilvania se intersecteaza cu o portiune de nici 100 de metri din deseul toxic de langa Turda. Amprenta autostrazii este de circa 80-90 de metri, la care se adauga zona de gard. Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii trebuie sa decontamineze circa 10.000 de metri patrati, respectiv 100 de metri lungime si 100 de metri latime. In contractul initial, asocierea de firme trebuia sa mute aproximativ 50.000 de tone de pamant contaminat cu substante. Firmele au mutat inca 25.000 de tone de pamant cu deseuri si astfel contractul a fost majorat cu 50%. Pana in prezent, CNADNR a platit 16,2 milioane de euro, plus TVA, si inca opt milioane de euro pentru aceasta operatiune. Contractul se va dubla, pentru ca firmele au mai mutat inca 75.000 de tone de pamant. Compania de autostrazi cauta o modalitate legala pentru a mai plati inca 30 milioane de euro. Nu exista forma legala pentru a plati lucrarile executate peste 50% din valorea contractului”, ne-au declarat surse avizate.
Peste 5.000 de euro din fiecare transport de pamant
Conform legii, pentru tot ce a depasit peste 50% din valoarea contractului de decontaminare, Compania de Autostrazi trebuia sa execute o alta licitatie pentru mutarea deseurilor toxice de pe aliniamentul autostrazii Transilvania.
„La fiecare 200 de metri patrati ar fi trebuit sa fie executate forari pe verticala pentru a se constata pana la ce adancime se afla deseurile toxice. Nici pana astazi firmele care executa lucrarile de decontaminare nu au realizat aceste forari. Ulterior, analizele prelevate ar fi trebuit duse la un laborator privat din Targu Mures, insa acest lucru nu s-a intamplat. Totul se face la ochi si la cantitate.
Odata cu decontaminatul, se transporta si pamantul respectiv”, ne-au precizat surse avizate. Potrivit acestora, o masina de pamant fara decontaminat se plateste cu 5 euro pe tona. „Pe de alta parte, o masina de pamant care contine substante toxice se plateste cu 135 de euro pe tona. La o singura masina dusa care are in jur de 40 de tone se castiga 5.200 de euro. Din pamant curat se castiga zeci de milioane de euro”, au mai spus sursele citate.
Ocolirea zonei ar fi costat numai 12 milioane de euro
Daca ar fi dorit sa economiseasca aproape 50 de milioane de euro, CNADNR ar fi putut modifica proiectul tehnic in zona unde se afla depozitul de deseuri toxice, astfel ca autostrada sa fi fost deviata la o distanta de circa 200 de metri de substantele periculoase. “In plan, trebuia sa existe o deviere a traseului autostrazii Transilvania cu minimum 200 de metri pentru ocolirea acelui depozit de deseuri toxice. Aceasta schimbare a traseului ar fi costat doar circa 12milioane de euro, de cinci ori mai putin decat planul initial. In sfarsit, intram in Cartea Recondurilor, suntem primii la ceva. Spargem 60 milioane de euro pentru decontaminarea a 100 de metri de autostrada”, au mai afirmat sursele.
Stefan Etves
Gardianul.ro
Compania Nationala de Autostrazi, condusa de Dorina Tiron, ii face “cadou” regelui asfaltului, Dan Besciu, patronul firmei de constructii Euroconstruct Trading 98 si al celebrului restaurant bucurestean Golden Blitz, frecventat de liderii PDL, cel putin 60 de milioane de euro pentru decontaminarea a nici 100 de metri din aliniamentul autostrazii Transilvania. Euroconstruct Trading 98 castigase, in luna mai, un contract de 16,2 milioane de euro, fara TVA, pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii, in zona Turda, unde pe o portiune de circa 12.000 metri patrati pamantul contine cianuri si mercuri. La inceputul acestei luni, patronul de la Golden Blitz a primit inca 8 milioane de euro pentru indepartarea deseurilor periculoase. In schimb, costurile devierii autostrazii Transilvania ar fi fost de numai 12 milioane de euro.
Chiar daca Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a cheltuit pana acum aproape 30 milioane de euro pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, cauta o formula legala pentru a achita ceea ce a depasit valoarea contractului incheiat cu firma Euroconstruct Trading 98. “Autostrada Transilvania se intersecteaza cu o portiune de nici 100 de metri din deseul toxic de langa Turda. Amprenta autostrazii este de circa 80-90 de metri, la care se adauga zona de gard. Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii trebuie sa decontamineze circa 10.000 de metri patrati, respectiv 100 de metri lungime si 100 de metri latime. In contractul initial, asocierea de firme trebuia sa mute aproximativ 50.000 de tone de pamant contaminat cu substante. Firmele au mutat inca 25.000 de tone de pamant cu deseuri si astfel contractul a fost majorat cu 50%. Pana in prezent, CNADNR a platit 16,2 milioane de euro, plus TVA, si inca opt milioane de euro pentru aceasta operatiune. Contractul se va dubla, pentru ca firmele au mai mutat inca 75.000 de tone de pamant. Compania de autostrazi cauta o modalitate legala pentru a mai plati inca 30 milioane de euro. Nu exista forma legala pentru a plati lucrarile executate peste 50% din valorea contractului”, ne-au declarat surse avizate.
Peste 5.000 de euro din fiecare transport de pamant
Conform legii, pentru tot ce a depasit peste 50% din valoarea contractului de decontaminare, Compania de Autostrazi trebuia sa execute o alta licitatie pentru mutarea deseurilor toxice de pe aliniamentul autostrazii Transilvania.
„La fiecare 200 de metri patrati ar fi trebuit sa fie executate forari pe verticala pentru a se constata pana la ce adancime se afla deseurile toxice. Nici pana astazi firmele care executa lucrarile de decontaminare nu au realizat aceste forari. Ulterior, analizele prelevate ar fi trebuit duse la un laborator privat din Targu Mures, insa acest lucru nu s-a intamplat. Totul se face la ochi si la cantitate.
Odata cu decontaminatul, se transporta si pamantul respectiv”, ne-au precizat surse avizate. Potrivit acestora, o masina de pamant fara decontaminat se plateste cu 5 euro pe tona. „Pe de alta parte, o masina de pamant care contine substante toxice se plateste cu 135 de euro pe tona. La o singura masina dusa care are in jur de 40 de tone se castiga 5.200 de euro. Din pamant curat se castiga zeci de milioane de euro”, au mai spus sursele citate.
Ocolirea zonei ar fi costat numai 12 milioane de euro
Daca ar fi dorit sa economiseasca aproape 50 de milioane de euro, CNADNR ar fi putut modifica proiectul tehnic in zona unde se afla depozitul de deseuri toxice, astfel ca autostrada sa fi fost deviata la o distanta de circa 200 de metri de substantele periculoase. “In plan, trebuia sa existe o deviere a traseului autostrazii Transilvania cu minimum 200 de metri pentru ocolirea acelui depozit de deseuri toxice. Aceasta schimbare a traseului ar fi costat doar circa 12milioane de euro, de cinci ori mai putin decat planul initial. In sfarsit, intram in Cartea Recondurilor, suntem primii la ceva. Spargem 60 milioane de euro pentru decontaminarea a 100 de metri de autostrada”, au mai afirmat sursele.
Stefan Etves
luni, 5 octombrie 2009
Cum a ajuns educatia romaneasca in acest stadiu?
Romania trebuie salvata!
Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri
Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.
Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.
In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.
In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.
Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.
Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.
Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.
Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.
In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.
Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.
Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.
Publicat: astazi 9am
Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri
Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.
Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.
In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.
In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.
Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.
Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.
Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.
Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.
In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.
Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.
Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.
Publicat: astazi 9am
Importatorul de armament Purcărea, legături vechi cu PDL
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Artizanul importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, avea legături vechi cu mediul politic, inclusiv cu PDL. Înainte de ’89, Purcărea a activat la CC al UTC.
Ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, care s-a aflat, alături de Mircea Băsescu, în centrul scandalului legat de importul de armament, este un apropiat al mediului politic. Contrar declaraţiilor sale publice, Cornel Purcărea nu s-a ocupat numai de agricultură, după ce a părăsit Armata, ci a avut şi strânse legături politice. Astfel, contrainformatorul a fost, între anii 2000 şi 2005, consilier al fostului deputat Constantin Tudor. Acesta a avut, la rându-i, un traseu destul de interesant, părăsind oficial scena politică, în 2008, din calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal (PDL). Însă înainte parlamentarul Constantin Tudor a trecut pe la Partidul Conservator (PC) şi Partidul Social Democrat (PSD).
Cornel Purcărea, coordonator al firmei Oxo Network Corporation, care a efectuat importul de armament destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni, a părăsit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei (DGIA) în 1995, după ce a activat cinci ani în cadrul acestei instituţii.
Între 1985 şi 1989, Purcărea a fost instructor responsabil cu pregătirea militară în cadrul Comitetului Central (CC) al Uniunii Tineretului Comunist (UTC).
Contradicţii DGIA-DGIPI
Contrainformatorul Cornel Purcărea avea, aşadar, legături cu Partidul Democrat Liberal (PDL) dinainte de a efectua importul de muniţie ce a fost descărcată, manipulată şi depozitată de către o firmă în care acţionar este şi nepoata preşedintelui, Raluca Băsescu (SC Ice Age). Cornel Purcărea a recunoscut că a purtat negocieri în acest sens cu fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, dar a evitat să precizeze de când îl cunoştea pe acesta. La rându-i, Mircea Băsescu ştia că în containerele descărcate se află muniţie, căci acest lucru reieşea din contractul încheiat între Oxo Network Corporation şi Ice Age încă din 19 decembrie 2008.
Audierile declanşate ulterior în cadrul Comisiei de apărare, menite să facă lumină în acest scandal, au scos la iveală situaţii şi mai şocante. Şefii serviciilor de informaţii s-au încurcat în declaraţii în faţa Comisiei de apărare în încercarea de a minimaliza scandalul iscat pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu. Şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, şi generalul (r) Gelu Drăjneanu, care a demisionat recent din fruntea DGIPI, s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei în încercarea de a salva aparenţele. Astfel, aceştia au declarat iniţial că nu au avut nici o legătură cu importul de armament, pentru a reveni ulterior şi a arăta ba că au ştiut din „interceptări telefonice“, ba că verificările pe care le-au efectuat au avut „scăpări“.
Istoria afacerii
Cornel Purcărea a înfiinţat Oxo Network Corporation în noiembrie 2008. Imediat a încheiat un contract de delaborare a 1.884 de tone de muniţie veche cu Maxam Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania Maxam fusese contractată de o companie afiliată, Explomo Technical Services, din Singapore. Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, Oxo Network Corporation a apelat, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC Mirsand SRL Braşov. Paralel, Oxo a întreprins diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar a contractat şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Printre acestea, firma Ice Age, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea muniţiei.
Cornel Purcărea, reprezentant Oxo Network:
"Da, am fost consilier al dlui deputat Tudor Constantin. Dar vreau să vă întreb şi eu, are vreo relevanţă pentru speţă chestiunea asta?! Bine că nu sunt întrebat dacă şi de ce am câine! Ce contează dacă în noiembrie, decembrie sau ianuarie l-am cunoscut pe dl Mircea Băsescu?! Era singurul operator activ din zonă. Bine că nu sunt întrebat ce haine purtam fiecare când ne-am cunoscut. Trebuie să dau socoteală cuiva, când, unde şi pe cine cunosc!?
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Artizanul importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, avea legături vechi cu mediul politic, inclusiv cu PDL. Înainte de ’89, Purcărea a activat la CC al UTC.
Ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, care s-a aflat, alături de Mircea Băsescu, în centrul scandalului legat de importul de armament, este un apropiat al mediului politic. Contrar declaraţiilor sale publice, Cornel Purcărea nu s-a ocupat numai de agricultură, după ce a părăsit Armata, ci a avut şi strânse legături politice. Astfel, contrainformatorul a fost, între anii 2000 şi 2005, consilier al fostului deputat Constantin Tudor. Acesta a avut, la rându-i, un traseu destul de interesant, părăsind oficial scena politică, în 2008, din calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal (PDL). Însă înainte parlamentarul Constantin Tudor a trecut pe la Partidul Conservator (PC) şi Partidul Social Democrat (PSD).
Cornel Purcărea, coordonator al firmei Oxo Network Corporation, care a efectuat importul de armament destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni, a părăsit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei (DGIA) în 1995, după ce a activat cinci ani în cadrul acestei instituţii.
Între 1985 şi 1989, Purcărea a fost instructor responsabil cu pregătirea militară în cadrul Comitetului Central (CC) al Uniunii Tineretului Comunist (UTC).
Contradicţii DGIA-DGIPI
Contrainformatorul Cornel Purcărea avea, aşadar, legături cu Partidul Democrat Liberal (PDL) dinainte de a efectua importul de muniţie ce a fost descărcată, manipulată şi depozitată de către o firmă în care acţionar este şi nepoata preşedintelui, Raluca Băsescu (SC Ice Age). Cornel Purcărea a recunoscut că a purtat negocieri în acest sens cu fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, dar a evitat să precizeze de când îl cunoştea pe acesta. La rându-i, Mircea Băsescu ştia că în containerele descărcate se află muniţie, căci acest lucru reieşea din contractul încheiat între Oxo Network Corporation şi Ice Age încă din 19 decembrie 2008.
Audierile declanşate ulterior în cadrul Comisiei de apărare, menite să facă lumină în acest scandal, au scos la iveală situaţii şi mai şocante. Şefii serviciilor de informaţii s-au încurcat în declaraţii în faţa Comisiei de apărare în încercarea de a minimaliza scandalul iscat pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu. Şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, şi generalul (r) Gelu Drăjneanu, care a demisionat recent din fruntea DGIPI, s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei în încercarea de a salva aparenţele. Astfel, aceştia au declarat iniţial că nu au avut nici o legătură cu importul de armament, pentru a reveni ulterior şi a arăta ba că au ştiut din „interceptări telefonice“, ba că verificările pe care le-au efectuat au avut „scăpări“.
Istoria afacerii
Cornel Purcărea a înfiinţat Oxo Network Corporation în noiembrie 2008. Imediat a încheiat un contract de delaborare a 1.884 de tone de muniţie veche cu Maxam Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania Maxam fusese contractată de o companie afiliată, Explomo Technical Services, din Singapore. Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, Oxo Network Corporation a apelat, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC Mirsand SRL Braşov. Paralel, Oxo a întreprins diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar a contractat şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Printre acestea, firma Ice Age, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea muniţiei.
Cornel Purcărea, reprezentant Oxo Network:
"Da, am fost consilier al dlui deputat Tudor Constantin. Dar vreau să vă întreb şi eu, are vreo relevanţă pentru speţă chestiunea asta?! Bine că nu sunt întrebat dacă şi de ce am câine! Ce contează dacă în noiembrie, decembrie sau ianuarie l-am cunoscut pe dl Mircea Băsescu?! Era singurul operator activ din zonă. Bine că nu sunt întrebat ce haine purtam fiecare când ne-am cunoscut. Trebuie să dau socoteală cuiva, când, unde şi pe cine cunosc!?
Probă românească în procesul intentat BAE Systems: Şpagă pentru fregate
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Adrian Popa
Cel mai mare producător de armament din Europa va fi trimis în justiţie de autorităţile britanice, sub acuzaţia că a dat repetat mită oficialilor anumitor state, printre care şi România, pentru a câştiga contracte.
BAE Systems, cel mai mare producător şi contractor de tehnică militară din Europa, va fi chemat în justiţie de Biroul pentru Fraude Grave din Marea Britanie (Serious Fraud Office - SFO) pentru dare de mită unor oficiali din România, Cehia, Africa de Sud şi din Tanzania, în cazul unor contracte încheiate cu aceste state în ultimele două decenii, transmite publicaţia „The Economist“. În România, ancheta vizează vânzarea a două fregate de război, evaluate la circa 122 de milioane de euro, contract în care BAE este suspectat de mituirea unui oficial român cu circa 7,6 milioane de euro. În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a clasat pe 15 iunie dosarul fregatelor, rezervându-şi dreptul de a redeschide investigaţia.
Potrivit SFO, compania britanică a mai închiriat avioane de luptă în Cehia, şi aici plătind comisioane anumitor oficiali.
Mai mult, pentru vânzarea unui radar militar către Tanzania, BAE a plătit un comision de 12 milioane de dolari, reprezentând 30% din valoarea contractului, iar pentru un contract cu Africa de Sud, în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline (1,63 miliarde de euro), a plătit mai multe comisioane secrete, estimate la 160 de milioane de lire sterline (174 de milioane de euro). BAE a negat toate aceste acuzaţii, însă a admis că în dobândirea anumitor contracte nu a dat tocmai dovadă de etică.
Aceasta este cea mai mare investigaţie de fraudă din istoria Marii Britanii în care este implicată o corporaţie. SFO a propus companiei BAE să pledeze vinovată în proces pentru a scăpa cu o amendă mai mică. Dacă este găsită vinovată, BAE riscă o amendă maximă de peste un miliard de euro. Problemele corporaţiei britanice nu se termină aici. Departamentul de Justiţie al SUA a început propria investigaţie împotriva BAE, suspectată că, prin mitele sale, le fură contractele companiilor de armament rivale, mai ales celor americane. BAE Systems are peste 106.000 de angajaţi şi a avut anul trecut un profit de 1,85 miliarde de euro.
Fregatele, magnet de scandaluri
Ministerul Apărării (MAp) va cheltui peste un milion de lei, fără licitaţie, pentru repararea fregatei Regina Maria, avariată în timpul unui exerciţiu înainte de Ziua Marinei. Conform anunţului publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro, procedura de licitaţie a fost „negociere fără anunţ de participare“. Motivul invocat de MAp pentru acordarea contractului fără licitaţie publică a fost o „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Mai mult, potrivit MAp, lucrările pot fi executate, din motive tehnice, doar de către şantierul din Constanţa. Situaţia de urgenţă este de fapt necesitatea ca nava să fie gata până la exerciţiul NATO Active Endeavour, programat la sfârşitul lunii octombrie.
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Adrian Popa
Cel mai mare producător de armament din Europa va fi trimis în justiţie de autorităţile britanice, sub acuzaţia că a dat repetat mită oficialilor anumitor state, printre care şi România, pentru a câştiga contracte.
BAE Systems, cel mai mare producător şi contractor de tehnică militară din Europa, va fi chemat în justiţie de Biroul pentru Fraude Grave din Marea Britanie (Serious Fraud Office - SFO) pentru dare de mită unor oficiali din România, Cehia, Africa de Sud şi din Tanzania, în cazul unor contracte încheiate cu aceste state în ultimele două decenii, transmite publicaţia „The Economist“. În România, ancheta vizează vânzarea a două fregate de război, evaluate la circa 122 de milioane de euro, contract în care BAE este suspectat de mituirea unui oficial român cu circa 7,6 milioane de euro. În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a clasat pe 15 iunie dosarul fregatelor, rezervându-şi dreptul de a redeschide investigaţia.
Potrivit SFO, compania britanică a mai închiriat avioane de luptă în Cehia, şi aici plătind comisioane anumitor oficiali.
Mai mult, pentru vânzarea unui radar militar către Tanzania, BAE a plătit un comision de 12 milioane de dolari, reprezentând 30% din valoarea contractului, iar pentru un contract cu Africa de Sud, în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline (1,63 miliarde de euro), a plătit mai multe comisioane secrete, estimate la 160 de milioane de lire sterline (174 de milioane de euro). BAE a negat toate aceste acuzaţii, însă a admis că în dobândirea anumitor contracte nu a dat tocmai dovadă de etică.
Aceasta este cea mai mare investigaţie de fraudă din istoria Marii Britanii în care este implicată o corporaţie. SFO a propus companiei BAE să pledeze vinovată în proces pentru a scăpa cu o amendă mai mică. Dacă este găsită vinovată, BAE riscă o amendă maximă de peste un miliard de euro. Problemele corporaţiei britanice nu se termină aici. Departamentul de Justiţie al SUA a început propria investigaţie împotriva BAE, suspectată că, prin mitele sale, le fură contractele companiilor de armament rivale, mai ales celor americane. BAE Systems are peste 106.000 de angajaţi şi a avut anul trecut un profit de 1,85 miliarde de euro.
Fregatele, magnet de scandaluri
Ministerul Apărării (MAp) va cheltui peste un milion de lei, fără licitaţie, pentru repararea fregatei Regina Maria, avariată în timpul unui exerciţiu înainte de Ziua Marinei. Conform anunţului publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro, procedura de licitaţie a fost „negociere fără anunţ de participare“. Motivul invocat de MAp pentru acordarea contractului fără licitaţie publică a fost o „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Mai mult, potrivit MAp, lucrările pot fi executate, din motive tehnice, doar de către şantierul din Constanţa. Situaţia de urgenţă este de fapt necesitatea ca nava să fie gata până la exerciţiul NATO Active Endeavour, programat la sfârşitul lunii octombrie.
vineri, 2 octombrie 2009
Afacerea muniţia „explodează“ în Comisia de Apărare
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
01 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Scandalul iscat pe marginea importului de muniţie în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu l-a determinat pe şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, să admită, într-un final, că au existat „scăpări“ în verificări. Şeful DGIPI, Gelu Drăjneanu, a dezvăluit, la rându-i, în cadrul Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, că importul a ieşit la iveală în urma unor interceptări telefonice conexe. Vicepreşedintele Comisiei de Apărare, George Scutaru, susţine că Mircea Băsescu ştia despre muniţie încă din decembrie 2008.
Audierile din Comisia de Apărare, pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, scot la iveală culisele unei afaceri ce a devenit incomodă pentru mai toate instituţiile cu atribuţii de siguranţă naţională şi serviciile de informaţii din România. Şefii acestora s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei, dezvăluind detalii şi mai şocante ale afacerii, în încercările de a oferi explicaţii membrilor Comisiei de Apărare.
Legăturile teroriste,o scăpare?
Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), generalul Gheorghe Savu, este unul dintre oficialii ale căror declaraţii din faţa Comisiei de Apărare sunt şocante.
Generalul Savu s-a văzut nevoit să admită, la ultimele audieri, că „într-adevăr a fost o scăpare“, referindu-se la verificările pe care DGIA le-a efectuat cu privire la importatorul armamentului, „Oxo Network Corporation“.
Gheorghe Savu a declarat că DGIA nu a avut cunoştinţă despre faptul că ofiţerul de contrainformaţii în rezervă Cornel Purcărea, care controlează „Oxo Network“, ar fi fost partener de afaceri, în trecut, cu cetăţeanul libanez Bakri Imad Abdul Reda.
Generalul Savu a mai susţinut în faţa comisiei că DGIA nu ştia nici despre informările Interpol Belgia, referitoare la suspectarea lui Bakri de finanţarea unor grupări teroriste. Interpol România a primit, totuşi, din Belgia informaţiile referitoare la Bakri, pe care le-a direcţionat către SIE, SRI şi DGIPI. În acest context, Gheorghe Savu a precizat că DGIA a efectuat verificări cu privire la „Oxo Network Corporation“ în perioada 15 ianuarie - 3 februarie, soldate cu „o scăpare“.
Dacă DGIA ar fi avut cunoştinţă de sesizarea Interpol, verificările referitoare la „Oxo Network Corporation“ ar fi fost mult mai ample, a admis Gheorghe Savu. Toate acestea în condiţiile în care şeful DGIA declarase la primele audieri că instituţia pe care o reprezintă nu a ştiut nimic despre importul de armament efectuat de „Oxo Network Corporation“ şi destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni.
DGIPI intercepta telefoanele unor angajaţi ai UM Băbeni
Şi şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a MAI, Gelu Drăjneanu, a declarat, iniţial, în faţa Comisiei de Apărare, că instituţia pe care o conduce nu a ştiut despre importul de armament. Drăjneanu a precizat că, totuşi, ar fi aflat în urma unei adrese a Serviciului Român de Informaţii (SRI), datată 9 februarie, pe care ar fi redirecţionat-o, pe 18 februarie, către Parchetul General.
Şeful DGIPI a revenit asupra declaraţiilor la următoarea rundă de audieri din cadrul Comisiei de Apărare, când a făcut noi dezvăluiri. Astfel, Gelu Drăjneanu a precizat că a avut primele informaţii referitoare la importul de armament pe la jumătatea lunii ianuarie, în urma interceptării unor convorbiri telefonice. Concret, Drăjneanu a dezvăluit că DGIPI a solicitat cinci mandate de interceptare a convorbirilor telefonice ale unor angajaţi ai UM Băbeni, la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Asta ca urmare a descoperirii, în depozitele societăţii, aproximativ 20 de tone de trinitrotoluen (dintr-un transport de 272 tone) care figurau a fi deja distruse.
Potrivit unor surse din cadrul serviciilor, câţiva angajaţi ai UM Băbeni încercau să vândă cele aproximativ 20 de tone TNT căutând clienţi în străinătate. Interceptările efectuate în această cauză până la mijlocul lunii ianuarie 2009 au dus la descoperirea de informaţii referitoare şi la importul efectuat de „Oxo Network Corporation“. Toate datele au fost înaintate Parchetului. Culmea, ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a declarat că a aflat despre importul de armament din aceeaşi adresă a SRI, şi nu de la DGIPI.
Avize, autorizaţii şi licenţe „la foc automat“
Rapiditatea cu care „Oxo Network Corporation“ a obţinut avizele şi licenţele necesare importului de armament surprinde, de asemenea. Astfel, firma înfiinţată în noiembrie 2008 a depus documentaţia necesară la Agenţia Naţională de Control a Exporturilor (ANCEX) pe 9 februarie 2009. Oficiul de Control al Importurilor de Produse Speciale (OCIEPS), din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, şi-a dat avizul în ziua următoare, 10 februarie. Asta pentru ca, pe 11 februarie, ANCEX să autorizeze „Oxo Network Corporation“, iar pe 12 să-i acorde şi licenţa globală.
Până a obţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare, „Oxo Network“ a apelat la o firmă intermediară, care poseda deja documentaţia, pentru a putea demara importul de armament. Coincidenţă, firma în cauză, „Mirsand“ SRL Braşov, a rămas fără autorizaţie ANCEX în aceeaşi zi în care „Oxo Network Corporation“ o primea. Unicul acţionar şi administrator al „Mirsand“ SRL Braşov este un oarecare Costică Rusen Negru, născut în localitatea brăileană Pitulaţi. În trecut, acesta a încercat să omologheze un focos de proximitate, dar şi unul electronic, pentru bomba explozivă de calibru 120 mm. Costică Rusen Negru a evitat un dialog cu ziariştii Cotidianul.
Actele contrazic declaraţiile lui Purcărea
Declaraţiile publice ale ofiţerului rezervist de contrainformaţii Purcărea nu coincid nici ele cu datele din acte. Concret, Cornel Purcărea a declarat public că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, i-ar fi fost la îndemână, în zona liberă din Portul Constanţa Agigea-Sud, atunci când el căuta societăţi comerciale care să descarce şi să depoziteze muniţia de pe vas. În realitate, contractul de depozitare a containerelor, dintre firma „Oxo“, controlată de Purcărea, şi societatea „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica lui Mircea şi nepoata preşedintelui României, este datat 19 decembrie 2008. Aşadar cu mult înainte ca vaporul ce transporta containerele cu armament să ajungă în portul românesc. Contractele încheiate cu celelalte firme, pentru paza şi transportul containerelor de armament, sunt datate tot în decembrie 2008, şi nu ianuarie sau februarie 2009.
„Mircea Băsescu a ştiut că în containere există muniţie“
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru, confirmă că în urma audierilor au ieşit la iveală o serie de neconcordanţe, dar precizează că „nu pot face declaraţii pe marginea acestora, până la redactarea raportului final“. Preşedintele Comisiei de Apărare, deputatul Costică Canacheu, a declarat după ultimele audienţe că urmează să se finalizeze raportul fără a se mai efectua alte audieri.
Vicepreşedintele Scutaru consideră însă că raportul nu poate fi redactat înainte de a fi audiaţi Cornel Purcărea, rezervistul de contrainformaţii care controlează „Oxo Network Corporation“, dar şi Sorin Roşca Stănescu, jurnalistul care a descoperit afacerea. Scutaru precizează că aceasta este opinia mai multor deputaţi din Comisie.
George Scutaru face totuşi o dezvăluire-şoc, referitoare la fratele preşedintelui României: „Domnul Mircea Băsescu a ştiut încă din luna decembrie că în acele containere exista muniţie. Potrivit contractului încheiat la data de 19 decembrie 2008, între compania controlată de dl Cornel Purcărea şi societatea în care domnişoara Raluca Băsescu este acţionar, la capitolul obligaţiile părţilor se prevede foarte clar că beneficiarul se obligă să-i ofere prestatorului lista cu artificierii autorizaţi să manipuleze containerele“.
Cum a ajuns un ofiţer (r) de contrainformaţii la fratele preşedintelui
Societatea „Oxo Network Corporation“, controlată de ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, este înfiinţată în noiembrie 2008. Imediat încheie un contract de delaborare a 1.884 tone de muniţie veche, cu „Maxam“ Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania „Maxam“ fusese contractată de o companie afiliată, „Explomo Technical Services“, din Singapore.
Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, „Oxo Network Corporation“ apelează, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC „Mirsand“ SRL Braşov. Paralel, „Oxo“ întreprinde diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar contractează şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Între acestea, firma „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea m
Cotidianul.ro
01 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Scandalul iscat pe marginea importului de muniţie în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu l-a determinat pe şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, să admită, într-un final, că au existat „scăpări“ în verificări. Şeful DGIPI, Gelu Drăjneanu, a dezvăluit, la rându-i, în cadrul Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, că importul a ieşit la iveală în urma unor interceptări telefonice conexe. Vicepreşedintele Comisiei de Apărare, George Scutaru, susţine că Mircea Băsescu ştia despre muniţie încă din decembrie 2008.
Audierile din Comisia de Apărare, pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, scot la iveală culisele unei afaceri ce a devenit incomodă pentru mai toate instituţiile cu atribuţii de siguranţă naţională şi serviciile de informaţii din România. Şefii acestora s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei, dezvăluind detalii şi mai şocante ale afacerii, în încercările de a oferi explicaţii membrilor Comisiei de Apărare.
Legăturile teroriste,o scăpare?
Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), generalul Gheorghe Savu, este unul dintre oficialii ale căror declaraţii din faţa Comisiei de Apărare sunt şocante.
Generalul Savu s-a văzut nevoit să admită, la ultimele audieri, că „într-adevăr a fost o scăpare“, referindu-se la verificările pe care DGIA le-a efectuat cu privire la importatorul armamentului, „Oxo Network Corporation“.
Gheorghe Savu a declarat că DGIA nu a avut cunoştinţă despre faptul că ofiţerul de contrainformaţii în rezervă Cornel Purcărea, care controlează „Oxo Network“, ar fi fost partener de afaceri, în trecut, cu cetăţeanul libanez Bakri Imad Abdul Reda.
Generalul Savu a mai susţinut în faţa comisiei că DGIA nu ştia nici despre informările Interpol Belgia, referitoare la suspectarea lui Bakri de finanţarea unor grupări teroriste. Interpol România a primit, totuşi, din Belgia informaţiile referitoare la Bakri, pe care le-a direcţionat către SIE, SRI şi DGIPI. În acest context, Gheorghe Savu a precizat că DGIA a efectuat verificări cu privire la „Oxo Network Corporation“ în perioada 15 ianuarie - 3 februarie, soldate cu „o scăpare“.
Dacă DGIA ar fi avut cunoştinţă de sesizarea Interpol, verificările referitoare la „Oxo Network Corporation“ ar fi fost mult mai ample, a admis Gheorghe Savu. Toate acestea în condiţiile în care şeful DGIA declarase la primele audieri că instituţia pe care o reprezintă nu a ştiut nimic despre importul de armament efectuat de „Oxo Network Corporation“ şi destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni.
DGIPI intercepta telefoanele unor angajaţi ai UM Băbeni
Şi şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a MAI, Gelu Drăjneanu, a declarat, iniţial, în faţa Comisiei de Apărare, că instituţia pe care o conduce nu a ştiut despre importul de armament. Drăjneanu a precizat că, totuşi, ar fi aflat în urma unei adrese a Serviciului Român de Informaţii (SRI), datată 9 februarie, pe care ar fi redirecţionat-o, pe 18 februarie, către Parchetul General.
Şeful DGIPI a revenit asupra declaraţiilor la următoarea rundă de audieri din cadrul Comisiei de Apărare, când a făcut noi dezvăluiri. Astfel, Gelu Drăjneanu a precizat că a avut primele informaţii referitoare la importul de armament pe la jumătatea lunii ianuarie, în urma interceptării unor convorbiri telefonice. Concret, Drăjneanu a dezvăluit că DGIPI a solicitat cinci mandate de interceptare a convorbirilor telefonice ale unor angajaţi ai UM Băbeni, la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Asta ca urmare a descoperirii, în depozitele societăţii, aproximativ 20 de tone de trinitrotoluen (dintr-un transport de 272 tone) care figurau a fi deja distruse.
Potrivit unor surse din cadrul serviciilor, câţiva angajaţi ai UM Băbeni încercau să vândă cele aproximativ 20 de tone TNT căutând clienţi în străinătate. Interceptările efectuate în această cauză până la mijlocul lunii ianuarie 2009 au dus la descoperirea de informaţii referitoare şi la importul efectuat de „Oxo Network Corporation“. Toate datele au fost înaintate Parchetului. Culmea, ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a declarat că a aflat despre importul de armament din aceeaşi adresă a SRI, şi nu de la DGIPI.
Avize, autorizaţii şi licenţe „la foc automat“
Rapiditatea cu care „Oxo Network Corporation“ a obţinut avizele şi licenţele necesare importului de armament surprinde, de asemenea. Astfel, firma înfiinţată în noiembrie 2008 a depus documentaţia necesară la Agenţia Naţională de Control a Exporturilor (ANCEX) pe 9 februarie 2009. Oficiul de Control al Importurilor de Produse Speciale (OCIEPS), din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, şi-a dat avizul în ziua următoare, 10 februarie. Asta pentru ca, pe 11 februarie, ANCEX să autorizeze „Oxo Network Corporation“, iar pe 12 să-i acorde şi licenţa globală.
Până a obţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare, „Oxo Network“ a apelat la o firmă intermediară, care poseda deja documentaţia, pentru a putea demara importul de armament. Coincidenţă, firma în cauză, „Mirsand“ SRL Braşov, a rămas fără autorizaţie ANCEX în aceeaşi zi în care „Oxo Network Corporation“ o primea. Unicul acţionar şi administrator al „Mirsand“ SRL Braşov este un oarecare Costică Rusen Negru, născut în localitatea brăileană Pitulaţi. În trecut, acesta a încercat să omologheze un focos de proximitate, dar şi unul electronic, pentru bomba explozivă de calibru 120 mm. Costică Rusen Negru a evitat un dialog cu ziariştii Cotidianul.
Actele contrazic declaraţiile lui Purcărea
Declaraţiile publice ale ofiţerului rezervist de contrainformaţii Purcărea nu coincid nici ele cu datele din acte. Concret, Cornel Purcărea a declarat public că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, i-ar fi fost la îndemână, în zona liberă din Portul Constanţa Agigea-Sud, atunci când el căuta societăţi comerciale care să descarce şi să depoziteze muniţia de pe vas. În realitate, contractul de depozitare a containerelor, dintre firma „Oxo“, controlată de Purcărea, şi societatea „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica lui Mircea şi nepoata preşedintelui României, este datat 19 decembrie 2008. Aşadar cu mult înainte ca vaporul ce transporta containerele cu armament să ajungă în portul românesc. Contractele încheiate cu celelalte firme, pentru paza şi transportul containerelor de armament, sunt datate tot în decembrie 2008, şi nu ianuarie sau februarie 2009.
„Mircea Băsescu a ştiut că în containere există muniţie“
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru, confirmă că în urma audierilor au ieşit la iveală o serie de neconcordanţe, dar precizează că „nu pot face declaraţii pe marginea acestora, până la redactarea raportului final“. Preşedintele Comisiei de Apărare, deputatul Costică Canacheu, a declarat după ultimele audienţe că urmează să se finalizeze raportul fără a se mai efectua alte audieri.
Vicepreşedintele Scutaru consideră însă că raportul nu poate fi redactat înainte de a fi audiaţi Cornel Purcărea, rezervistul de contrainformaţii care controlează „Oxo Network Corporation“, dar şi Sorin Roşca Stănescu, jurnalistul care a descoperit afacerea. Scutaru precizează că aceasta este opinia mai multor deputaţi din Comisie.
George Scutaru face totuşi o dezvăluire-şoc, referitoare la fratele preşedintelui României: „Domnul Mircea Băsescu a ştiut încă din luna decembrie că în acele containere exista muniţie. Potrivit contractului încheiat la data de 19 decembrie 2008, între compania controlată de dl Cornel Purcărea şi societatea în care domnişoara Raluca Băsescu este acţionar, la capitolul obligaţiile părţilor se prevede foarte clar că beneficiarul se obligă să-i ofere prestatorului lista cu artificierii autorizaţi să manipuleze containerele“.
Cum a ajuns un ofiţer (r) de contrainformaţii la fratele preşedintelui
Societatea „Oxo Network Corporation“, controlată de ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, este înfiinţată în noiembrie 2008. Imediat încheie un contract de delaborare a 1.884 tone de muniţie veche, cu „Maxam“ Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania „Maxam“ fusese contractată de o companie afiliată, „Explomo Technical Services“, din Singapore.
Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, „Oxo Network Corporation“ apelează, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC „Mirsand“ SRL Braşov. Paralel, „Oxo“ întreprinde diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar contractează şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Între acestea, firma „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea m
Abonați-vă la:
Postări (Atom)