Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Victor Alistar, directorul executiv al Transparency România, era, în 2006, angajat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP). Dar era suspendat, pentru a putea activa full time în Transparency (TI România). În februarie 2006, suspendarea lui Alistar din funcţia de la agenţie trebuia înnoită, conform legii. TI România a emis o hîrtie pe care a trimis-o ANFP: „Vă solicităm să fiţi de acord cu prelungirea suspendării pînă la data de 07.02.2008“. Cererea TI era semnată de Raluca Prună (vezi facsimil 1), preşedinte, la acea dată, al Transparency România.
Această solicitare ar fi rămas pînă la adînci bătrîneţi o hîrţoagă banală, uitată într-un dosar dintr-o arhivă prăfuită, dacă, în vara acestui an, Alistar n-ar fi fost cercetat de către Agenţia Naţională de Integritate pentru nedepunerea declaraţiei de avere (ca funcţionar la stat).
Ca-n basme, hîrţoaga s-a scuturat de trei ori şi a anunţat o surpriză. Alistar a motivat solicitarea de suspendare prin aceea că lucrează la o „instituţie internaţională“. Or, legea română nu consideră Transparency o „instituţie internaţională“. La această categorie joacă ONU, NATO, Banca Mondială etc. Prin urmare, cu legea în faţă, ANI a confecţionat o plîngere la Parchet, prin care a denunţat suspendarea lui Alistar ca potenţial ilegală. Printre cei denunţaţi de ANI s-a numărat şi Raluca Prună, semnatara documentului invocat la începutul acestui articol.
Semnătura preşedintelui TI România, falsificată pentru Alistar
Şi aici, bang! – surpriza: Raluca Prună, care a aflat din presă de plîngerea penală a ANI (inclusiv) împotriva ei, a afirmat că semnătura de pe document nu-i aparţine. Iată ce a răspuns Raluca Prună la întrebările Academiei Caţavencu în această chestiune: „Constatînd că semnătura de pe documentul respectiv nu îmi aparţine, fiind contrafăcută într-o manieră care în mod evident nu are nimic în comun cu semnătura mea (a se vedea declaraţia mea de interese de pe pagina web a asociaţiei), am depus într-adevăr o plîngere penală prin care cer să se constate acest fals (mai exact, să se constate săvîrşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată)“. Aveţi în imaginea 2 adevărata semnătură a Ralucăi Prună. Vă provocăm la un concurs fără premii: găsiţi cel mult o asemănare între aceasta şi falsul de pe cererea lui Alistar!
Semnătura falsificată Semnătura reală
a Ralucăi Prună a Ralucăi Prună
Declaraţia completă a Ralucăi Prună
Anul 1989 a fost unul de rascruce pentru Republica Socialista Romana. Din iarna lui '89, s-a schimbat toata istoria est-europeana. De atunci, poporul roman a ramas prins intre securistii si oamenii destepti(ex: Familia Becali, Iliescu, Nastase, Vanghelie, Patriciu, Tariceanu,Basescu, etc). Am trecut de la comunism la democratie. Acestia ne-au subjugat si au vandut tara, practic am ajuns sclavii lor. Oare, cand o sa scapam si de sclavagism?
joi, 29 octombrie 2009
Omul cu cea mai mare pensie din România ia, în continuare, şi salariu. Tot de la stat!
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009
Roxana Jipa
În iulie 2008, se retrăgea din cîmpul muncii funcţionarul de stat ce urma să încaseze lunar fabuloasa pensie de 400.000.000 de lei vechi. Un moment istoric. Un scandal public pe tema asta a redus cuantumul pensiei: de la 400, la numai 215 milioane de lei vechi. Tot lunar. Ei bine, pe lîngă banii ăştia, fericitul funcţionar încasează încă 70 de milioane de lei vechi lunar, plus un spor de 30%, başca peste o mie de euro din diurne. Da, pe lîngă pensie. Omul se numeşte Geică Florea, iar instituţia de stat care îi plăteşte salariul menit să-i îndulcească din greutăţile pensiei este AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă din România).
Orban l-a făcut pe pensionar director general
Cum spuneam, după ce scandalul pensiei lui Geică Florea a făcut furori în presă, fabulosul lui venit a suferit modificări.
Astfel, decizia de pensionare din 15 august 2008 (adică la o lună după ce Geică s-a pensionat, de fapt) indică o pensie de 21.457 RON pe lună. Din această sumă, doar 1.459 de lei noi reprezintă pensia de asigurări sociale. Geică primeşte restul de bani exclusiv în baza legii speciale de care beneficiază, printre alţii, piloţii şi personalul din domeniul aviaţiei. Totuşi, în ciuda înjumătăţirii pensiei, Geică rămîne cel mai fericit dintre pensionari. Secretul constă în faptul că imediat după pensionare, adică pe 15 august 2008, omul a fost angajat din nou în AACR, fiind numit consilier, cu un salariu de bază negociat de 13.000 de lei noi, plus spor de vechime 25%, spor de fidelitate de 23% şi spor pentru condiţii speciale de muncă de 113%. Iar asta nu e tot: pe 15 septembrie 2008, Ludovic Orban (la vremea aia ministru al Transporturilor) l-a numit pe Gei-că director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al AACR, cu salariu net de 15.000 RON şi un premiu anual de 12 remuneraţii brute. Prin noul contract, Geică s-a suspendat, pentru perioada în care a fost director general, din funcţia de consilier.
Berceanu i-a dat încă 3.000 de euro salariu, pe lîngă pensie
După ce a rulat în presă şi partea a doua a scandalului, adică numirea lui Geică pensionarul ca director general, mega-pensionarul a fost nevoit să părăsească funcţia de director general, pe 30 octombrie 2008. Nici de această dată, însă, nu a părăsit AACR. Ci a fost angajat ca inspector de pilotaj în cadrul Autorităţii, din februarie 2009. Cu salariul brut de 7.000 RON şi sporuri de 161%. Care, ce-i drept, au scăzut la doar 30%, din 30 iunie 2009, cînd a fost adoptat contractul colectiv de muncă.
Pe lîngă cumulul de pensie cu salariu, Geică mai încasează şi diurnă, care se ridică la 165 de euro pe misiune. Omul zboară – adică pilotează – regulat la Tarom şi Blue Air, fie în inspecţie, fie pentru antrenament. Şi are, în medie, cam şapte misiuni lunar. Mai mult, pentru că Geică a rămas fără licenţă de pilot, AACR i-a plătit două cursuri pe simulatoare de zbor anul acesta: pe unul l-a făcut deja în aprilie, la Toulouse, celălalt urmează în curînd. Pentru un astfel de curs pe simulator, AACR plăteşte între 30.000 şi 40.000 de euro. Ceea ce ne face să ne întrebăm dacă nu există şi acatiste pentru pensionari, dar pe invers.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009
Roxana Jipa
În iulie 2008, se retrăgea din cîmpul muncii funcţionarul de stat ce urma să încaseze lunar fabuloasa pensie de 400.000.000 de lei vechi. Un moment istoric. Un scandal public pe tema asta a redus cuantumul pensiei: de la 400, la numai 215 milioane de lei vechi. Tot lunar. Ei bine, pe lîngă banii ăştia, fericitul funcţionar încasează încă 70 de milioane de lei vechi lunar, plus un spor de 30%, başca peste o mie de euro din diurne. Da, pe lîngă pensie. Omul se numeşte Geică Florea, iar instituţia de stat care îi plăteşte salariul menit să-i îndulcească din greutăţile pensiei este AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă din România).
Orban l-a făcut pe pensionar director general
Cum spuneam, după ce scandalul pensiei lui Geică Florea a făcut furori în presă, fabulosul lui venit a suferit modificări.
Astfel, decizia de pensionare din 15 august 2008 (adică la o lună după ce Geică s-a pensionat, de fapt) indică o pensie de 21.457 RON pe lună. Din această sumă, doar 1.459 de lei noi reprezintă pensia de asigurări sociale. Geică primeşte restul de bani exclusiv în baza legii speciale de care beneficiază, printre alţii, piloţii şi personalul din domeniul aviaţiei. Totuşi, în ciuda înjumătăţirii pensiei, Geică rămîne cel mai fericit dintre pensionari. Secretul constă în faptul că imediat după pensionare, adică pe 15 august 2008, omul a fost angajat din nou în AACR, fiind numit consilier, cu un salariu de bază negociat de 13.000 de lei noi, plus spor de vechime 25%, spor de fidelitate de 23% şi spor pentru condiţii speciale de muncă de 113%. Iar asta nu e tot: pe 15 septembrie 2008, Ludovic Orban (la vremea aia ministru al Transporturilor) l-a numit pe Gei-că director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al AACR, cu salariu net de 15.000 RON şi un premiu anual de 12 remuneraţii brute. Prin noul contract, Geică s-a suspendat, pentru perioada în care a fost director general, din funcţia de consilier.
Berceanu i-a dat încă 3.000 de euro salariu, pe lîngă pensie
După ce a rulat în presă şi partea a doua a scandalului, adică numirea lui Geică pensionarul ca director general, mega-pensionarul a fost nevoit să părăsească funcţia de director general, pe 30 octombrie 2008. Nici de această dată, însă, nu a părăsit AACR. Ci a fost angajat ca inspector de pilotaj în cadrul Autorităţii, din februarie 2009. Cu salariul brut de 7.000 RON şi sporuri de 161%. Care, ce-i drept, au scăzut la doar 30%, din 30 iunie 2009, cînd a fost adoptat contractul colectiv de muncă.
Pe lîngă cumulul de pensie cu salariu, Geică mai încasează şi diurnă, care se ridică la 165 de euro pe misiune. Omul zboară – adică pilotează – regulat la Tarom şi Blue Air, fie în inspecţie, fie pentru antrenament. Şi are, în medie, cam şapte misiuni lunar. Mai mult, pentru că Geică a rămas fără licenţă de pilot, AACR i-a plătit două cursuri pe simulatoare de zbor anul acesta: pe unul l-a făcut deja în aprilie, la Toulouse, celălalt urmează în curînd. Pentru un astfel de curs pe simulator, AACR plăteşte între 30.000 şi 40.000 de euro. Ceea ce ne face să ne întrebăm dacă nu există şi acatiste pentru pensionari, dar pe invers.
Oprescu a adunat semnături false pentru a candida. Avem dovada!
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
28 Oct 2009
Alexandru Cautis, Silviu Apostol
Cînd a candidat la Primărie, Oprescu a avut probleme cu strîngerea numărului de semnături obligatorii de susţinere. Din 10.000 de semnături, aproape jumătate au fost anulate, pe motiv că sînt false. Ni s-a povestit că figura se repetă şi acum, la prezidenţiale. Ca să ne convingem, am mers la sediul central de campanie al primarului, undeva lîngă Piaţa Romană, într-o clădire pusă la dispoziţie de comunistoidul Aurelian Bondrea. Şi nu ne-am dus cu mîna goală, ci cu trei liste, cu chenare şi format întocmai precum acelea folosite de echipele de campanie ale lui Oprescu, pe care erau trecute 23 de nume şi 23 de semnături.
Toate false.
Am inventat nume, am inventat adrese şi date de buletin şi am măzgălit semnături aiurea. Ca să fim sinceri, unele nume inventate seamănă întrucîtva cu numele redactorilor de la Caţavencu. Am pus pe listă un Doru Buşcă, un Marius Bordea, un Ioan Teofil Moral, un Gabriel Borgeanu. Cu numele şi semnăturile inventate am mers direct la Octav Cozmîncă, şeful de campanie al lui Oprescu, dîndu-ne drept medici care au strîns semnături de la pacienţi. O clipă. Să nu credeţi că l-am minţit pe Cozmîncă. În afară de faptul că ne-am dat medici, i-am spus clar că semnăturile nu sînt autentice, că e vorba de oameni care stau în provincie şi cărora le-am luat pur şi simplu datele personale de la spital.
Cozmîncă n-a avut nici o problemă cu faptul că semnăturile sînt false. A zis doar: "Important e să corespundă datele de buletin." Şi ne-a dus la o echipă de-ale lui, dintr-un birou, să înregistreze semnăturile fictive. În birou, la o masă stăteau patru bătrînei care numărau şi notau în borderouri susţinătorii lui Oprescu. Parcă era o scenă din "O scrisoare pierdută", cu patru Brînzoveneşti şi Farfuridi ce numărau şoptit: "…aşunu, aşdoi, aştrei", "şaişo…, şaişno…", "opştrei, opşpatru…". Am început să completăm şi noi un borderou în care am scris cîte semnături am adunat, de unde şi cum ne cheamă (normal, numele adunătorului de semnături a fost inventat). Numărînd şi noi ca Brînzoveneştii lui Oprescu, am văzut că mai aveam un loc de un nume şi o semnătură într-un tabel. I-am zis Brînzovenescului cu părul alb din faţa mea că mai pot pune un nume pe listă, că o să o trec pe maică-mea şi semnez eu pentru ea. Moşulică a zis că da, e bine, dar să ştiu datele din buletin. "Normal că le ştiu", i-am răspuns şi am trecut, bineînţeles, un nume fictiv, nişte date de buletin inventate şi, cu siguranţă, o semnătură neautentică.
Ca să rezumăm. Aceasta e o dovadă clară că Octav Cozmîncă a adunat cu bună-ştiinţă semnături false de susţinere a lui Oprescu. Că echipele de Brînzoveneşti au înregistrat în cunoştinţă de cauză nume şi semnături false, căci, evident, moşulică ce a acceptat să semnez eu pentru maică-mea ştia că eu nu sînt în acelaşi timp mama şi fiul meu. Şi pentru că prea era frumoasă vizual, toată scena, cu Cozmîncă şi staful lui de bătrînei care înregistrează falsuri, am înregistrat-o şi noi cu camera ascunsă. Pentru cinematografie, nu pentru Procuratură sau Biroul Electoral Central. Să rămînă în istoria cinematografiei dovada că preşedintele independent Oprescu a cam fost dependent de falsuri groase.
Catavencu.ro
28 Oct 2009
Alexandru Cautis, Silviu Apostol
Cînd a candidat la Primărie, Oprescu a avut probleme cu strîngerea numărului de semnături obligatorii de susţinere. Din 10.000 de semnături, aproape jumătate au fost anulate, pe motiv că sînt false. Ni s-a povestit că figura se repetă şi acum, la prezidenţiale. Ca să ne convingem, am mers la sediul central de campanie al primarului, undeva lîngă Piaţa Romană, într-o clădire pusă la dispoziţie de comunistoidul Aurelian Bondrea. Şi nu ne-am dus cu mîna goală, ci cu trei liste, cu chenare şi format întocmai precum acelea folosite de echipele de campanie ale lui Oprescu, pe care erau trecute 23 de nume şi 23 de semnături.
Toate false.
Am inventat nume, am inventat adrese şi date de buletin şi am măzgălit semnături aiurea. Ca să fim sinceri, unele nume inventate seamănă întrucîtva cu numele redactorilor de la Caţavencu. Am pus pe listă un Doru Buşcă, un Marius Bordea, un Ioan Teofil Moral, un Gabriel Borgeanu. Cu numele şi semnăturile inventate am mers direct la Octav Cozmîncă, şeful de campanie al lui Oprescu, dîndu-ne drept medici care au strîns semnături de la pacienţi. O clipă. Să nu credeţi că l-am minţit pe Cozmîncă. În afară de faptul că ne-am dat medici, i-am spus clar că semnăturile nu sînt autentice, că e vorba de oameni care stau în provincie şi cărora le-am luat pur şi simplu datele personale de la spital.
Cozmîncă n-a avut nici o problemă cu faptul că semnăturile sînt false. A zis doar: "Important e să corespundă datele de buletin." Şi ne-a dus la o echipă de-ale lui, dintr-un birou, să înregistreze semnăturile fictive. În birou, la o masă stăteau patru bătrînei care numărau şi notau în borderouri susţinătorii lui Oprescu. Parcă era o scenă din "O scrisoare pierdută", cu patru Brînzoveneşti şi Farfuridi ce numărau şoptit: "…aşunu, aşdoi, aştrei", "şaişo…, şaişno…", "opştrei, opşpatru…". Am început să completăm şi noi un borderou în care am scris cîte semnături am adunat, de unde şi cum ne cheamă (normal, numele adunătorului de semnături a fost inventat). Numărînd şi noi ca Brînzoveneştii lui Oprescu, am văzut că mai aveam un loc de un nume şi o semnătură într-un tabel. I-am zis Brînzovenescului cu părul alb din faţa mea că mai pot pune un nume pe listă, că o să o trec pe maică-mea şi semnez eu pentru ea. Moşulică a zis că da, e bine, dar să ştiu datele din buletin. "Normal că le ştiu", i-am răspuns şi am trecut, bineînţeles, un nume fictiv, nişte date de buletin inventate şi, cu siguranţă, o semnătură neautentică.
Ca să rezumăm. Aceasta e o dovadă clară că Octav Cozmîncă a adunat cu bună-ştiinţă semnături false de susţinere a lui Oprescu. Că echipele de Brînzoveneşti au înregistrat în cunoştinţă de cauză nume şi semnături false, căci, evident, moşulică ce a acceptat să semnez eu pentru maică-mea ştia că eu nu sînt în acelaşi timp mama şi fiul meu. Şi pentru că prea era frumoasă vizual, toată scena, cu Cozmîncă şi staful lui de bătrînei care înregistrează falsuri, am înregistrat-o şi noi cu camera ascunsă. Pentru cinematografie, nu pentru Procuratură sau Biroul Electoral Central. Să rămînă în istoria cinematografiei dovada că preşedintele independent Oprescu a cam fost dependent de falsuri groase.
Cronica stenogramei Degeratu-Hayssam duce către SRI: Răzbunarea procurorului Ciprian Nastasiu
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
28 Oct 2009 Toader Stefan
Scandalul legat de stenograma discuţiei dintre Omar Hayssam şi generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, tinde să se ducă spre alte destinaţii decât cele reale, în condiţiile în care volumul secret, cu documentele clasificate a fi de „siguranţă naţională”, nici măcar nu a ajuns vreodată la instanţă, nici nu a fost citit de vreun avocat sau judecător, pentru că aceştia nu deţin certificate ORNISS. Aici se află „adevărul”.
Şeful statului a ieşit la rampă explicând că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror pe care nu l-a numit. E vorba de procurorul Ciprian Nastasiu. Toate amănuntele ce privesc această „interceptare la rece” duc către Nastasiu, cel care deţine secretul acestei înregistrări, şi către alt serviciu decât DGIPI.
Nastasiu s-a ocupat de dosarul „Răpirea jurnaliştilor” şi, în mod bizar, a avut pe mână, o perioadă, şi dosarul „Fuga sirianului”. El a demisionat din magistratură după ce a fost sancţionat pentru modul în care a gestionat şedinţa de judecată în urma căreia Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare în aprilie 2006.
Pentru acest magistrat, cazul „Hayssam” a fost un taler cu două feţe. În locul laurilor visaţi, Nastasiu a trebuit să suporte, pe final, o mare pierdere. Tocmai el, cel care a făcut din dosarul „Hayssam” trambulina care să-l propulseze în funcţie, a rămas descoperit în momentul în care presa a dezvăluit cum l-a salvat de puşcărie procurorul tocmai pe teroristul căruia îi ceruse arestarea. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că Nastasiu a fost numit adjunct al procurorului-şef al DIICOT. A stat puţin pe această funcţie pentru că a fost sancţionat de Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori din CSM cu diminuarea, timp de trei luni, a 15 la sută din salariu pentru imixtiunea făcută în activitatea altui coleg procuror (în locul căruia s-a dus personal la instanţă să susţină eliberarea lui Hayssam pe motiv de boală).
Procurorul: „Mai vedem dacă voi fi eu Acarul Păun!”
La acea vreme, după ce a ieşit de la Comisia de disciplină, Nastasiu a făcut o declaraţie pe care puţin şi-o mai amintesc: „Încă nu mi-am spus ultimul cuvânt. Mai vedem dacă eu voi fi Acarul Păun. Dacă la 3 iunie 2006, după punerea concluziilor în instanţă, nu mi s-a reproşat nimic profesional şi am fost avansat la funcţia de adjunct la DIICOT, după ce a plecat Omar Hayssam şi fuga a fost un eşec al sistemului de siguranţă naţională, am devenit principala ţintă pentru toţi?”. Apariţia acestei stenograme ar putea fi „ultimul cuvânt” al procurorului.
Revenim la ancheta propriu-zisă efectuată de Nastasiu în „Răpirea jurnaliştilor” şi la discuţia generalului Degeratu cu Omar Hayssam. Aceasta a avut loc la şase luni după arestarea sirianului, în septembrie 2005.
Traian Băsescu, cel care a coordonat în calitate de şef al statului „Celula de criză” pentru salvarea celor trei jurnalişti răpiţi la Bagdad, susţine că înregistrarea s-a făcut după ce procurorul respectiv a ieşit din birou. Preşedintele a ţinut să precizeze că Degeratu „nu confirmă” multe din elementele apărute în stenogramă, astfel că a fost declanşat „un proces invers“, instituţional, prin care să se vadă cum se poate ca o discuţie a unui consilier de stat al preşedintelui pe probleme de securitate să fie înregistrată ilegal. Cu toate că şeful statului a făcut trimitere către „unitatea de informaţii a Ministerului de Interne”, nu a spus şi ce probe ar avea în acest sens. Mai mult, SRI s-a ocupat de interceptările din dosarele „Răpirea” şi „Fuga lui Hayssam”, generalul Virgil Ardelean explicând foarte clar Comisiei de apărare la data la care a fost audiat că serviciul pe care-l coordona a trimis NOTE care avertizau că sirianul vrea să plece din ţară. Notele informative se bazau pe informaţii de la informatori din anturajul lui Hayssam.
Soţia lui Nastasiu e cadru activ SRI
DGIPI nu a acţionat de capul ei din cel puţin două motive, susţin surse din Parchetul General: în primul rând, specialiştii serviciului Internelor nu puteau intra în biroul unui procuror decât cu solicitare din partea procurorului. În al doilea rând, cu aprobarea conducerii Parchetului, cum a fost cazul monitorizării unuia dintre procurorii implicaţi în scandalul „Examenul de la Institutul Naţional al Magistraturii”, caz instrumentat de DNA. Or, cum stenograma acestei discuţii Degeratu-Hayssam nu a produs efecte asupra lui Ciprian Nastasiu, e clar că acesta a ştiut de înregistrare. În treacăt fie spus, soţia lui Nastasiu este angajat cadru activ al SRI, fapt ce rezultă din penultima sa declaraţie de avere. Nu se ştie la ce unitate din SRI lucrează. Cert este că a doua zi după apariţia stenogramei „ilegale” în presă, şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din SRI, generalul Ioan Ştefănuţ, a fost schimbat din funcţie.
Discuţia a avut loc în alt birou pus la dispoziţie de DIICOT
În cazul stenogramei-bombă ar fi putut exista, însă, şi altă variantă, dar nici ea nu-l exclude pe Nastasiu din cărţi. Procurorul se afla în plină anchetă, iar Hayssam se afla în închisoare, arestat preventiv. În aceste perioade de arestare preventivă a învinuitului se fac aşa-numite negocieri. În funcţie de „oferta” de nume grele sau de anumite detalii, procurorii pot lua în calcul circumstanţe atenuante, valabile ulterior, în instanţă, la stabilirea pedepsei. De asemenea, un arestat nu poate fi scos din celulă şi dus la Parchet decât cu citare, chiar şi telefonică, din partea procurorului de caz. Ca atare, Nastasiu a fost cel care a ştiut data şi ora la care Hayssam va fi adus la Parchet, iar Administraţia Prezidenţială nu putea fi înştiinţată decât prin procuror sau prin şefii ierarhici ai acestuia.
Dacă lucrurile stau aşa cum spune Băsescu, şi anume că prezenţa lui Degeratu la Parchet a fost o urmare a solicitării făcute de Hayssam pentru „a informa asupra unor elemente de siguranţă naţională”, lucrurile ies oricum din făgaşul normal, pentru că procurorul era cel care trebuia să culeagă aceste informaţii, să le ofere superiorilor şi aceştia să le dea mai departe către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Răspunsul la o astfel de cerere de audienţă la Cotroceni venită din partea unei persoane arestate şi suspectate de terorism rămâne suspect şi ridică mari semne de întrebare. La data la care Hayssam s-a văzut cu Degeratu, procuror-şef al DIICOT era Daniel Ţicău. Nastasiu nu stătea singur în birou, ci cu alţi doi procurori, existând şi o anticameră unde erau grefieri. Deci, alt birou a fost folosit pentru această întâlnire şi, fără ştirea şefului ierarhic, nu ar fi fost pus la dispoziţie.
Avocaţii nu au ştiut nimic despre întâlnirea de gradul zero
La data la care ar fi avut loc discuţia între cei doi, 9 septembrie 2005, procurorul a ieşit din birou pentru că urma să se discute despre probleme de siguranţă naţională, susţine Băsescu. Indiferent ce dezvăluiri ar fi făcut Hayssam, despre trafic de arme sau afaceri PSD-iste, este de neînţeles absenţa procurorului în condiţiile în care pe numele sirianului existau mai multe dosare, inclusiv cele de mafie economică. Avocaţii lui Hayssam din timpul urmăririi penale făceau, la acea vreme, zeci de plângeri pe încălcarea drepturilor învinuitului, iar Hayssam însuşi se plângea apărătorilor de presiuni la care este supus din „vârful piramidei”. Nici unul dintre avocaţi nu are cunoştinţă de această discuţie aranjată în biroul procurorului.
Ar mai fi de adăugat că Traian Băsescu nu a dat nici o replică la toate informaţiile apărute în presă de-a lungul ultimilor trei ani, legate de declaraţii ale sirianului conform cărora s-ar fi întâlnit de două ori cu şeful statului în 2005, Hayssam afirma că Băsescu i-ar fi spus să trimită în Irak 200.000 de dolari prin intermediul misteriosului doctor Yassim, omul despre care sirianul spunea că l-ar fi ajutat să fugă din ţară.
Dacă adăugăm la „meniul” Hayssam reţeta după care fostul procuror adjunct al DIICOT Angela Ciurea declara că se lucra în anumite dosare „ce implică siguranţa naţională”, şi anume că acestea sunt periclitate din cauza unor „ordine” venite de sus, nu are sens să mai facem vreun comentariu. Şi Ciurea a dispărut recent din magistratură, dar după cum merg lucrurile în dosarele din Româania, lista rămâne deschisă.
Cotidianul.ro
28 Oct 2009 Toader Stefan
Scandalul legat de stenograma discuţiei dintre Omar Hayssam şi generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, tinde să se ducă spre alte destinaţii decât cele reale, în condiţiile în care volumul secret, cu documentele clasificate a fi de „siguranţă naţională”, nici măcar nu a ajuns vreodată la instanţă, nici nu a fost citit de vreun avocat sau judecător, pentru că aceştia nu deţin certificate ORNISS. Aici se află „adevărul”.
Şeful statului a ieşit la rampă explicând că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror pe care nu l-a numit. E vorba de procurorul Ciprian Nastasiu. Toate amănuntele ce privesc această „interceptare la rece” duc către Nastasiu, cel care deţine secretul acestei înregistrări, şi către alt serviciu decât DGIPI.
Nastasiu s-a ocupat de dosarul „Răpirea jurnaliştilor” şi, în mod bizar, a avut pe mână, o perioadă, şi dosarul „Fuga sirianului”. El a demisionat din magistratură după ce a fost sancţionat pentru modul în care a gestionat şedinţa de judecată în urma căreia Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare în aprilie 2006.
Pentru acest magistrat, cazul „Hayssam” a fost un taler cu două feţe. În locul laurilor visaţi, Nastasiu a trebuit să suporte, pe final, o mare pierdere. Tocmai el, cel care a făcut din dosarul „Hayssam” trambulina care să-l propulseze în funcţie, a rămas descoperit în momentul în care presa a dezvăluit cum l-a salvat de puşcărie procurorul tocmai pe teroristul căruia îi ceruse arestarea. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că Nastasiu a fost numit adjunct al procurorului-şef al DIICOT. A stat puţin pe această funcţie pentru că a fost sancţionat de Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori din CSM cu diminuarea, timp de trei luni, a 15 la sută din salariu pentru imixtiunea făcută în activitatea altui coleg procuror (în locul căruia s-a dus personal la instanţă să susţină eliberarea lui Hayssam pe motiv de boală).
Procurorul: „Mai vedem dacă voi fi eu Acarul Păun!”
La acea vreme, după ce a ieşit de la Comisia de disciplină, Nastasiu a făcut o declaraţie pe care puţin şi-o mai amintesc: „Încă nu mi-am spus ultimul cuvânt. Mai vedem dacă eu voi fi Acarul Păun. Dacă la 3 iunie 2006, după punerea concluziilor în instanţă, nu mi s-a reproşat nimic profesional şi am fost avansat la funcţia de adjunct la DIICOT, după ce a plecat Omar Hayssam şi fuga a fost un eşec al sistemului de siguranţă naţională, am devenit principala ţintă pentru toţi?”. Apariţia acestei stenograme ar putea fi „ultimul cuvânt” al procurorului.
Revenim la ancheta propriu-zisă efectuată de Nastasiu în „Răpirea jurnaliştilor” şi la discuţia generalului Degeratu cu Omar Hayssam. Aceasta a avut loc la şase luni după arestarea sirianului, în septembrie 2005.
Traian Băsescu, cel care a coordonat în calitate de şef al statului „Celula de criză” pentru salvarea celor trei jurnalişti răpiţi la Bagdad, susţine că înregistrarea s-a făcut după ce procurorul respectiv a ieşit din birou. Preşedintele a ţinut să precizeze că Degeratu „nu confirmă” multe din elementele apărute în stenogramă, astfel că a fost declanşat „un proces invers“, instituţional, prin care să se vadă cum se poate ca o discuţie a unui consilier de stat al preşedintelui pe probleme de securitate să fie înregistrată ilegal. Cu toate că şeful statului a făcut trimitere către „unitatea de informaţii a Ministerului de Interne”, nu a spus şi ce probe ar avea în acest sens. Mai mult, SRI s-a ocupat de interceptările din dosarele „Răpirea” şi „Fuga lui Hayssam”, generalul Virgil Ardelean explicând foarte clar Comisiei de apărare la data la care a fost audiat că serviciul pe care-l coordona a trimis NOTE care avertizau că sirianul vrea să plece din ţară. Notele informative se bazau pe informaţii de la informatori din anturajul lui Hayssam.
Soţia lui Nastasiu e cadru activ SRI
DGIPI nu a acţionat de capul ei din cel puţin două motive, susţin surse din Parchetul General: în primul rând, specialiştii serviciului Internelor nu puteau intra în biroul unui procuror decât cu solicitare din partea procurorului. În al doilea rând, cu aprobarea conducerii Parchetului, cum a fost cazul monitorizării unuia dintre procurorii implicaţi în scandalul „Examenul de la Institutul Naţional al Magistraturii”, caz instrumentat de DNA. Or, cum stenograma acestei discuţii Degeratu-Hayssam nu a produs efecte asupra lui Ciprian Nastasiu, e clar că acesta a ştiut de înregistrare. În treacăt fie spus, soţia lui Nastasiu este angajat cadru activ al SRI, fapt ce rezultă din penultima sa declaraţie de avere. Nu se ştie la ce unitate din SRI lucrează. Cert este că a doua zi după apariţia stenogramei „ilegale” în presă, şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din SRI, generalul Ioan Ştefănuţ, a fost schimbat din funcţie.
Discuţia a avut loc în alt birou pus la dispoziţie de DIICOT
În cazul stenogramei-bombă ar fi putut exista, însă, şi altă variantă, dar nici ea nu-l exclude pe Nastasiu din cărţi. Procurorul se afla în plină anchetă, iar Hayssam se afla în închisoare, arestat preventiv. În aceste perioade de arestare preventivă a învinuitului se fac aşa-numite negocieri. În funcţie de „oferta” de nume grele sau de anumite detalii, procurorii pot lua în calcul circumstanţe atenuante, valabile ulterior, în instanţă, la stabilirea pedepsei. De asemenea, un arestat nu poate fi scos din celulă şi dus la Parchet decât cu citare, chiar şi telefonică, din partea procurorului de caz. Ca atare, Nastasiu a fost cel care a ştiut data şi ora la care Hayssam va fi adus la Parchet, iar Administraţia Prezidenţială nu putea fi înştiinţată decât prin procuror sau prin şefii ierarhici ai acestuia.
Dacă lucrurile stau aşa cum spune Băsescu, şi anume că prezenţa lui Degeratu la Parchet a fost o urmare a solicitării făcute de Hayssam pentru „a informa asupra unor elemente de siguranţă naţională”, lucrurile ies oricum din făgaşul normal, pentru că procurorul era cel care trebuia să culeagă aceste informaţii, să le ofere superiorilor şi aceştia să le dea mai departe către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Răspunsul la o astfel de cerere de audienţă la Cotroceni venită din partea unei persoane arestate şi suspectate de terorism rămâne suspect şi ridică mari semne de întrebare. La data la care Hayssam s-a văzut cu Degeratu, procuror-şef al DIICOT era Daniel Ţicău. Nastasiu nu stătea singur în birou, ci cu alţi doi procurori, existând şi o anticameră unde erau grefieri. Deci, alt birou a fost folosit pentru această întâlnire şi, fără ştirea şefului ierarhic, nu ar fi fost pus la dispoziţie.
Avocaţii nu au ştiut nimic despre întâlnirea de gradul zero
La data la care ar fi avut loc discuţia între cei doi, 9 septembrie 2005, procurorul a ieşit din birou pentru că urma să se discute despre probleme de siguranţă naţională, susţine Băsescu. Indiferent ce dezvăluiri ar fi făcut Hayssam, despre trafic de arme sau afaceri PSD-iste, este de neînţeles absenţa procurorului în condiţiile în care pe numele sirianului existau mai multe dosare, inclusiv cele de mafie economică. Avocaţii lui Hayssam din timpul urmăririi penale făceau, la acea vreme, zeci de plângeri pe încălcarea drepturilor învinuitului, iar Hayssam însuşi se plângea apărătorilor de presiuni la care este supus din „vârful piramidei”. Nici unul dintre avocaţi nu are cunoştinţă de această discuţie aranjată în biroul procurorului.
Ar mai fi de adăugat că Traian Băsescu nu a dat nici o replică la toate informaţiile apărute în presă de-a lungul ultimilor trei ani, legate de declaraţii ale sirianului conform cărora s-ar fi întâlnit de două ori cu şeful statului în 2005, Hayssam afirma că Băsescu i-ar fi spus să trimită în Irak 200.000 de dolari prin intermediul misteriosului doctor Yassim, omul despre care sirianul spunea că l-ar fi ajutat să fugă din ţară.
Dacă adăugăm la „meniul” Hayssam reţeta după care fostul procuror adjunct al DIICOT Angela Ciurea declara că se lucra în anumite dosare „ce implică siguranţa naţională”, şi anume că acestea sunt periclitate din cauza unor „ordine” venite de sus, nu are sens să mai facem vreun comentariu. Şi Ciurea a dispărut recent din magistratură, dar după cum merg lucrurile în dosarele din Româania, lista rămâne deschisă.
miercuri, 28 octombrie 2009
PDL face zid în jurul lui Omar Hayssam
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
27 Oct 2009 Lucian Gheorghiu
Şeful comisiei de apărare din Cameră, Costică Canacheu încearcă să evite redeschiderea cazului Omar Hayssam.
Reprezentanţii PSD, PNL şi UDMR din Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor au decis ieri, să-l invite la audieri pe consilierul de stat Constantin Degeratu pentru a da amănunte despre recentele dezvăluiri din presă privind mai vechiul caz “Omar Hayssam”. Este vorba de stenograma în care Degeratu îl informază pe Hayssam că preşedintele Traian Băsescu îi garantează imunitatea Deputaţii PDL din comisie s-au împotrivit acestei decizii şi, fiind în minoritate, au părăsit lucrările comisiei.
Câteva ore mai târziu, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele comisiei, deputatul PDL, Costică Canacheu a declarat că demersul celorlalte partide este unul “pur electoral”.
“Cazul Hayssam este unul închis. S-au pronunţat autorităţile statului, este o condamnare în justiţie a lui Hayssam, deci nu mai este cazul să discutăm ceva despre el”, a precizat Canacheu. Nu a fost acesta singurul scandal al zilei la comisie. Costică Canacheu a prezentat în şedinţa de ieri concluziile anchetei privind “scandalul Băbeni”, dar reprezentanţii celorlalte partide nu l-au votat, susţinând că mai este necesară audierea jurnalistului Sorin Roşca Stănescu şi a încă unor persoane implicate. Canacheu s-a jurat în faţa presei că raportul este unul obiecitiv, menţionând că a fost elaborat de experţii comisiei. Ce a uitat însă să spună deputatul PDL este că aceşti experţi depind 100% de voinţa preşedintelui Comisiei.
Cotidianul.ro
27 Oct 2009 Lucian Gheorghiu
Şeful comisiei de apărare din Cameră, Costică Canacheu încearcă să evite redeschiderea cazului Omar Hayssam.
Reprezentanţii PSD, PNL şi UDMR din Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor au decis ieri, să-l invite la audieri pe consilierul de stat Constantin Degeratu pentru a da amănunte despre recentele dezvăluiri din presă privind mai vechiul caz “Omar Hayssam”. Este vorba de stenograma în care Degeratu îl informază pe Hayssam că preşedintele Traian Băsescu îi garantează imunitatea Deputaţii PDL din comisie s-au împotrivit acestei decizii şi, fiind în minoritate, au părăsit lucrările comisiei.
Câteva ore mai târziu, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele comisiei, deputatul PDL, Costică Canacheu a declarat că demersul celorlalte partide este unul “pur electoral”.
“Cazul Hayssam este unul închis. S-au pronunţat autorităţile statului, este o condamnare în justiţie a lui Hayssam, deci nu mai este cazul să discutăm ceva despre el”, a precizat Canacheu. Nu a fost acesta singurul scandal al zilei la comisie. Costică Canacheu a prezentat în şedinţa de ieri concluziile anchetei privind “scandalul Băbeni”, dar reprezentanţii celorlalte partide nu l-au votat, susţinând că mai este necesară audierea jurnalistului Sorin Roşca Stănescu şi a încă unor persoane implicate. Canacheu s-a jurat în faţa presei că raportul este unul obiecitiv, menţionând că a fost elaborat de experţii comisiei. Ce a uitat însă să spună deputatul PDL este că aceşti experţi depind 100% de voinţa preşedintelui Comisiei.
Politicienii nu se pot ţine departe de cele sfinte. Goana după moaşte, obicei de campanie electorală?
Romania trebuie salvata!
27 Oct 2009 Cristina Mihalascu
Moaştele şi hramurile bisericeşti au înfierbântat candidaţii la Preşedinţie înainte şi după startul oficial al campaniei electorale, domniile lor folosind abil evenimentele religioase drept momente prielnice pentru a face băi de mulţime.
Concomitent, un raport recent al Departamentului de Stat American atrage atenţia că legătura electorală strânsă dintre religios şi politic în ţara noastră afectează bunul mers al democraţiei.
Candidatul social democraţilor, Mircea Geoană, a participat la slujba religioasă a Sfântului Dumitru de la Patriarhie, unde a iscat valuri de nemulţumiri pentru că nu a stat la coadă şi s-a băgat în faţă pentru a se închina la moaştele sfinţilor, în condiţiile în care o mie de oameni aşteptau să facă acelaşi lucru.
Pe 14 octombrie, după acelaşi model, preşedintele în exerciţiu şi prezidenţiabilul pedelist Traian Băsescu s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva şi, pentru a nu-şi lua înjurături, a declarat plin de indignare că fotografii exagerează cu imaginea sa şi nu lasă femeile să ajungă la catafalc.
La ieşirea din biserică, preşedintele a dăruit plin de pioşenie unei fete de 12 ani o icoană a Sfintei Parascheva şi a decis să nu mai meargă la cantină pentru a gusta sarmale alături de pelerini.
Raportul publicat ieri de administraţia Obama critică violent „alianţa electorală“ dintre politicieni şi Biserica Ortodoxă, spunând că apariţiile publice ale feţelor bisericeşti alături de lideri politici importanţi au scopuri politice şi îndeamnă la susţinerea anumitor poziţii politice.
„Având în vedere contextul electoral, în martie şi mai 2008, Guvernul a alocat circa 200 de milioane de dolari pentru construirea şi repararea bisericilor, iar majoritatea fondurilor au revenit Bisericii Ortodoxe; parlamentarii liberali au propus un proiect de lege pentru restituirea pădurilor primite de mănăstiri în perioada interbelică, iar Partidul Social Democrat a propus creşterea salariilor clerului şi a cerut ca preoţii să nu fie anchetaţi pentru posibilele legături cu Securitatea“, condamnă negru pe alb raportul americanilor.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu au o lege expresă care să le interzică legătura cu oamenii politici, ci o hotărâre a Sfântului Sinod, care face „un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti“.
Aceeaşi hotărâre explică cum printre îndeletnicirile incompatibile clerului se numără politica partinică, participarea la campaniile electorale, calitatea de membru al unui partid politic, candidatura la primărie, preşedinţie sau candidatura pentru a deveni membru al Parlamentului sau Consiliilor Locale.
În cazul nerespectării acestor recomandări, reprezentanţii Bisericii sunt pedepsiţi şi sancţiunea poate merge până la excluderea din preoţie.
Părintele Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, a declarat pentru Cotidianul că raportul întocmit de americani este inspirat „din presa românească“ şi de către reprezentanţii societăţilor civile. În plus, părintele consideră că autorii raportului nu au ţinut cont de solicitarea Patriarhului României, Prea Fericitul Daniel, de a contacta Biserica pentru a-şi prezenta punctul de vedere. „Văd o serie de acuzaţii, dar nu găsesc probele. BOR este neutră din punct de vedere politic, nu există vreun gest de susţinere a vreunui candidat la Preşedinţie”,ne-a declarat părintele Stoica.
În privinţa acuzelor de creştere salarială a clericilor, părintele este de părere că de aceşti bani beneficiază toţi membrii cultelor şi ei reprezintă contribuţiile enoriaşilor la bugetul de stat, nu finanţări partizane.
Referitor la suma de 200 de milioane de dolari investită în construirea şi repararea bisericilor, părintele a spus că 80% din patrimoniul naţional este reprezentat de locaşurile de cult şi restaurarea lor este responsabilitatea statului, care nu a restituit Bisericii toate proprietăţile pe care le are.
Potrivit părintelui Stoica, prezenţa oamenilor politici la evenimentele religioase este un fapt firesc pentru că nimănui, om politic ori ba, nu i se poate interzice participarea la liturghie. „Responsabilitatea revine strict politicianului care se afişează, dar nu putem uita faptul că şi el este creştin ortodox. Ar fi fost de-a dreptul condamnabil dacă politicienii ar fi folosit aceste prilejuri şi s-ar fi suit pe podium să susţină discursuri pentru oamenii prezenţi la eveniment“, este de părere părintele Stoica.
Referitor la coincidenţa că actuala campanie a avut loc în acelaşi timp cu sărbătorile religioase şi cu faptul că s-au celebrat şase moaşte, părintele Stoica spune că nu are vreo legătură cu faptul că este an electoral, ci cu faptul că „anul acesta este pentru Patriarhia Română an comemorativ“.
Cultele, „miluite“ în plină criză
Iniţial, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru susţinerea cultelor au fost alocate 105,8 milioane de lei. La rectificarea din aprilie, anul curent, suma a fost diminuată cu 10,6 milioane de lei. Din aceşti bani, circa 61,4 milioane de lei au fost alocate la 816 unităţi de cult, care au obligaţia să transmită până la 21 noiembrie, anul curent, documentaţia privind modul în care banii vor fi folosiţi. Majoritatea fondurilor merg la repararea sau restaurarea locaşurilor de cult sau la construirea unora noi. Restul de 33,6 milioane de lei au rămas în vistieria Ministerului Culturii. Bugetul pentru salariile preoţilor, ale profesorilor la facultăţile de teologie şi ale personalului neclerical a crescut de la 186,8 milioane de lei în 2008 la 280,6 milioane de lei în 2009. (Adrian Popa)
27 Oct 2009 Cristina Mihalascu
Moaştele şi hramurile bisericeşti au înfierbântat candidaţii la Preşedinţie înainte şi după startul oficial al campaniei electorale, domniile lor folosind abil evenimentele religioase drept momente prielnice pentru a face băi de mulţime.
Concomitent, un raport recent al Departamentului de Stat American atrage atenţia că legătura electorală strânsă dintre religios şi politic în ţara noastră afectează bunul mers al democraţiei.
Candidatul social democraţilor, Mircea Geoană, a participat la slujba religioasă a Sfântului Dumitru de la Patriarhie, unde a iscat valuri de nemulţumiri pentru că nu a stat la coadă şi s-a băgat în faţă pentru a se închina la moaştele sfinţilor, în condiţiile în care o mie de oameni aşteptau să facă acelaşi lucru.
Pe 14 octombrie, după acelaşi model, preşedintele în exerciţiu şi prezidenţiabilul pedelist Traian Băsescu s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva şi, pentru a nu-şi lua înjurături, a declarat plin de indignare că fotografii exagerează cu imaginea sa şi nu lasă femeile să ajungă la catafalc.
La ieşirea din biserică, preşedintele a dăruit plin de pioşenie unei fete de 12 ani o icoană a Sfintei Parascheva şi a decis să nu mai meargă la cantină pentru a gusta sarmale alături de pelerini.
Raportul publicat ieri de administraţia Obama critică violent „alianţa electorală“ dintre politicieni şi Biserica Ortodoxă, spunând că apariţiile publice ale feţelor bisericeşti alături de lideri politici importanţi au scopuri politice şi îndeamnă la susţinerea anumitor poziţii politice.
„Având în vedere contextul electoral, în martie şi mai 2008, Guvernul a alocat circa 200 de milioane de dolari pentru construirea şi repararea bisericilor, iar majoritatea fondurilor au revenit Bisericii Ortodoxe; parlamentarii liberali au propus un proiect de lege pentru restituirea pădurilor primite de mănăstiri în perioada interbelică, iar Partidul Social Democrat a propus creşterea salariilor clerului şi a cerut ca preoţii să nu fie anchetaţi pentru posibilele legături cu Securitatea“, condamnă negru pe alb raportul americanilor.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu au o lege expresă care să le interzică legătura cu oamenii politici, ci o hotărâre a Sfântului Sinod, care face „un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti“.
Aceeaşi hotărâre explică cum printre îndeletnicirile incompatibile clerului se numără politica partinică, participarea la campaniile electorale, calitatea de membru al unui partid politic, candidatura la primărie, preşedinţie sau candidatura pentru a deveni membru al Parlamentului sau Consiliilor Locale.
În cazul nerespectării acestor recomandări, reprezentanţii Bisericii sunt pedepsiţi şi sancţiunea poate merge până la excluderea din preoţie.
Părintele Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, a declarat pentru Cotidianul că raportul întocmit de americani este inspirat „din presa românească“ şi de către reprezentanţii societăţilor civile. În plus, părintele consideră că autorii raportului nu au ţinut cont de solicitarea Patriarhului României, Prea Fericitul Daniel, de a contacta Biserica pentru a-şi prezenta punctul de vedere. „Văd o serie de acuzaţii, dar nu găsesc probele. BOR este neutră din punct de vedere politic, nu există vreun gest de susţinere a vreunui candidat la Preşedinţie”,ne-a declarat părintele Stoica.
În privinţa acuzelor de creştere salarială a clericilor, părintele este de părere că de aceşti bani beneficiază toţi membrii cultelor şi ei reprezintă contribuţiile enoriaşilor la bugetul de stat, nu finanţări partizane.
Referitor la suma de 200 de milioane de dolari investită în construirea şi repararea bisericilor, părintele a spus că 80% din patrimoniul naţional este reprezentat de locaşurile de cult şi restaurarea lor este responsabilitatea statului, care nu a restituit Bisericii toate proprietăţile pe care le are.
Potrivit părintelui Stoica, prezenţa oamenilor politici la evenimentele religioase este un fapt firesc pentru că nimănui, om politic ori ba, nu i se poate interzice participarea la liturghie. „Responsabilitatea revine strict politicianului care se afişează, dar nu putem uita faptul că şi el este creştin ortodox. Ar fi fost de-a dreptul condamnabil dacă politicienii ar fi folosit aceste prilejuri şi s-ar fi suit pe podium să susţină discursuri pentru oamenii prezenţi la eveniment“, este de părere părintele Stoica.
Referitor la coincidenţa că actuala campanie a avut loc în acelaşi timp cu sărbătorile religioase şi cu faptul că s-au celebrat şase moaşte, părintele Stoica spune că nu are vreo legătură cu faptul că este an electoral, ci cu faptul că „anul acesta este pentru Patriarhia Română an comemorativ“.
Cultele, „miluite“ în plină criză
Iniţial, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru susţinerea cultelor au fost alocate 105,8 milioane de lei. La rectificarea din aprilie, anul curent, suma a fost diminuată cu 10,6 milioane de lei. Din aceşti bani, circa 61,4 milioane de lei au fost alocate la 816 unităţi de cult, care au obligaţia să transmită până la 21 noiembrie, anul curent, documentaţia privind modul în care banii vor fi folosiţi. Majoritatea fondurilor merg la repararea sau restaurarea locaşurilor de cult sau la construirea unora noi. Restul de 33,6 milioane de lei au rămas în vistieria Ministerului Culturii. Bugetul pentru salariile preoţilor, ale profesorilor la facultăţile de teologie şi ale personalului neclerical a crescut de la 186,8 milioane de lei în 2008 la 280,6 milioane de lei în 2009. (Adrian Popa)
Guvernul campaniei electorale, Consilierii lui Băsescu, între lefegii la stat şi la Traian Băsescu
Romania trebuie salvata!
27 Oct 2009 Cristian Oprea, Cristian Anghelache
Demnitari ai statului român din aparatul de lucru al preşedintelui României, Traian Băsescu, s-au alăturat, pe bani publici, consilierilor electorali ai candidatului Traian Băsescu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut şi ieri, aşa cum făcut-o zilnic de la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, şedinţe organizatorice şi strategice la sediul său de campanie electorală din centrul Bucureştilor. În imaginile transmise luni în direct chiar pe pagina de Internet basescu.ro au apărut şi demnitari ai statului român la acea şedinţă, deşi Traian Băsescu are deja şi o echipă de consilieri electorali. Consilierii de la Palatul Cotroceni sunt plătiţi din bani publici pentru a-i servi pe contribuabilii români şi nu pe un candidat aflat în campania electorală.
Candidatul susţinut de PDL pentru un nou mandat prezidenţial şi-a făcut echipă proprie de campanie, adunând la grămadă miniştri în funcţie, consilieri prezidenţiali, parlamentari ai PDL, ziarişti, colaboratori mai vechi sau mai noi.
Elena Udrea, Sebastian Lăzăroiu, Valeriu Turcan, Marian Zlotea, Sever Voinescu şi Liviu Negoiţă, pe de o parte, dar şi Nicoleta Savin şi Carol Sebastian reprezintă oamenii pe care se bazează, în principal, prezidenţiabilul Traian Băsescu.
Adică un fel de guvern al său de campanie electorală. Dacă fosta şefă a cancelariei sale Elena Udrea se va ocupa de programul politic al lui Traian Băsescu, organizarea politică va fi în gestiunea primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă. Şi ceilalţi oameni din stafful de campanie au atribuţii mai mult sau mai puţin stabilite. Pentru a nu fi acuzaţi că sunt angrenaţi paralel pentru susţinerea unei campanii a unui candidat, fiind plătiţi din bani publici, unii dintre oamenii preşedintelui au rezolvat în mod onorabil dilema: demnitar versus consilier de campanie. Astfel, Marian Zlotea, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cu rang de secretar de stat, şi-a luat concediu fără plată până la finele campaniei electorale, după cum a declarat consilierul său de presă, Raul Balogh.
Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Planificare şi Analiză Politică, şi Valeriu Turcan, consilier la Departamentul de Comunicare Publică, deputatul PDL de Prahova, Sever Voinescu, şi primarul Liviu Negoiţă intră în categoria bugetarilor aflaţi în funcţii de conducere, ce sunt implicaţi în campania electorală. Cei doi consilieri de la Cotroceni sunt plătiţi cu salarii de demnitari din bugetul de stat pentru a-l consilia pe Traian Băsescu în calitatea sa de preşedinte al României şi nu în cea de candidat la alegerile prezidenţiale. Acum, Băsescu are doi purtători de cuvânt cu rang de demnitar: Sever Voinescu, deputat PDL, pentru campania electorală, şi Valeriu Turcan, consilier de stat, pentru activităţile de la Palatul Cotroceni.
Cotidianul le-a cerut în mod oficial celor doi consilieri de la Palatul Cotroceni să-şi clarifice statutul, dar aceştia nu au răspuns ziarului nostru.
De la Gigi la Traian
Pe lista colaboratorilor actuali ai lui Băsescu se mai află şi ziariştii Nicoleta Savin şi Carol Sebastian. Despre acesta din urmă au apărut documente la CNSAS că ar fi colaborat cu fosta Securitate. În schimb, surprinde prezenţa Nicoletei Savin în stafful de campanie, după ce a fost mult timp consiliera lui Gigi Becali, care candidează şi el la prezidenţiale.
27 Oct 2009 Cristian Oprea, Cristian Anghelache
Demnitari ai statului român din aparatul de lucru al preşedintelui României, Traian Băsescu, s-au alăturat, pe bani publici, consilierilor electorali ai candidatului Traian Băsescu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut şi ieri, aşa cum făcut-o zilnic de la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, şedinţe organizatorice şi strategice la sediul său de campanie electorală din centrul Bucureştilor. În imaginile transmise luni în direct chiar pe pagina de Internet basescu.ro au apărut şi demnitari ai statului român la acea şedinţă, deşi Traian Băsescu are deja şi o echipă de consilieri electorali. Consilierii de la Palatul Cotroceni sunt plătiţi din bani publici pentru a-i servi pe contribuabilii români şi nu pe un candidat aflat în campania electorală.
Candidatul susţinut de PDL pentru un nou mandat prezidenţial şi-a făcut echipă proprie de campanie, adunând la grămadă miniştri în funcţie, consilieri prezidenţiali, parlamentari ai PDL, ziarişti, colaboratori mai vechi sau mai noi.
Elena Udrea, Sebastian Lăzăroiu, Valeriu Turcan, Marian Zlotea, Sever Voinescu şi Liviu Negoiţă, pe de o parte, dar şi Nicoleta Savin şi Carol Sebastian reprezintă oamenii pe care se bazează, în principal, prezidenţiabilul Traian Băsescu.
Adică un fel de guvern al său de campanie electorală. Dacă fosta şefă a cancelariei sale Elena Udrea se va ocupa de programul politic al lui Traian Băsescu, organizarea politică va fi în gestiunea primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă. Şi ceilalţi oameni din stafful de campanie au atribuţii mai mult sau mai puţin stabilite. Pentru a nu fi acuzaţi că sunt angrenaţi paralel pentru susţinerea unei campanii a unui candidat, fiind plătiţi din bani publici, unii dintre oamenii preşedintelui au rezolvat în mod onorabil dilema: demnitar versus consilier de campanie. Astfel, Marian Zlotea, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cu rang de secretar de stat, şi-a luat concediu fără plată până la finele campaniei electorale, după cum a declarat consilierul său de presă, Raul Balogh.
Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Planificare şi Analiză Politică, şi Valeriu Turcan, consilier la Departamentul de Comunicare Publică, deputatul PDL de Prahova, Sever Voinescu, şi primarul Liviu Negoiţă intră în categoria bugetarilor aflaţi în funcţii de conducere, ce sunt implicaţi în campania electorală. Cei doi consilieri de la Cotroceni sunt plătiţi cu salarii de demnitari din bugetul de stat pentru a-l consilia pe Traian Băsescu în calitatea sa de preşedinte al României şi nu în cea de candidat la alegerile prezidenţiale. Acum, Băsescu are doi purtători de cuvânt cu rang de demnitar: Sever Voinescu, deputat PDL, pentru campania electorală, şi Valeriu Turcan, consilier de stat, pentru activităţile de la Palatul Cotroceni.
Cotidianul le-a cerut în mod oficial celor doi consilieri de la Palatul Cotroceni să-şi clarifice statutul, dar aceştia nu au răspuns ziarului nostru.
De la Gigi la Traian
Pe lista colaboratorilor actuali ai lui Băsescu se mai află şi ziariştii Nicoleta Savin şi Carol Sebastian. Despre acesta din urmă au apărut documente la CNSAS că ar fi colaborat cu fosta Securitate. În schimb, surprinde prezenţa Nicoletei Savin în stafful de campanie, după ce a fost mult timp consiliera lui Gigi Becali, care candidează şi el la prezidenţiale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
