Bunăvoinţă exagerată: Statul a îmbogăţit Institutul „Louis Pasteur“

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
29 Oct 2009 Adrian Vasiliu

Mai multe terenuri în suprafaţă totală de 76 ha au fost aduse ca o contribuţie în natură a statului la majorarea capitalului social al SN Institutul Pasteur SA, societate privată, în anii 2005 şi 2006. Respectivele terenuri au fost însă mult subevaluate faţă de valoarea reală de piaţă de Agenţia Domeniilor Statului (ADS), aflată la acea dată sub conducerea lui Barna Tanczos.

29 Oct 2009 Institutul Pasteur

Terenuri subevaluate de sute de oriPrima majorare de capital social a avut loc în urma Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) din 18 iulie 2005. Atunci a fost adoptată Hotărârea nr. 5/2005 privind majorarea capitalului social al institutului cu 122.080 de lei. Din această sumă, 122.073 de lei au reprezentat aport în natură unilateral al statului, prin intermediul ADS, respectiv un teren de 3,27 ha, situat în Calea Giuleşti nr. 248. Restul de 7 lei reprezentau aport în numerar al statului, respectiv valoarea unei acţiuni. Socotind valoarea terenului în viziunea ADS rezultă un preţ de adevărată pomană pentru terenul statului - 3,73 lei/mp, adică aproximativ 1 euro/mp.

Aceasta a fost valoarea pe care ADS a atribuit-o terenului adus ca o contribuţie la capitalul social, în timp ce valoarea reală de piaţă a terenurilor în zona respectivă era în jurul a 200 de euro/mp.Cea de-a doua majorare de capital social a avut loc pe 15 septembrie 2005, când AGEA Pasteur a adoptat Hotărârea nr. 6/2005. Prin această hotărâre s-a aprobat majorarea capitalului social al institutului cu 1.103.060 de lei. ADS condusă de Barna Tanczos a pus la bătaie, ca aport în natură al statului, un teren de 43,3 ha situat în Prelungirea Ghencea nr. 414. Valoarea pe care ADS a stabilit-o acestui teren a fost de 1.103.054 de lei, iar cu restul de 6 lei, aport în numerar, statul şi-a mai completat portofoliul cu o acţiune la institut. De data aceasta, valoarea unui metru pătrat de teren a fost apreciată de ADS la 2,54 lei, adică sub 1 euro/mp. Subevaluarea a fost şi în acest caz situată între 150 şi 200 de ori. În fine, cea de-a treia majorare de capital social al institutului a fost operată pe 25 august 2006. AGEA a adoptat Hotărârea nr. 4/2006, prin care a fost majorat capitalul social cu 1.079.430 de lei. Şi de această dată, statul român, prin intermediul ADS, a adus o contribuţie în natură constând într-un teren de 29,5 ha în Calea Giuleşti nr. 333, unde se află sediul central al Institutului Pasteur. ADS a apreciat valoarea terenului la 1.079.421 de lei, cu restul de 9 lei mai fiind târguită încă o acţiune. Preţul care a revenit pe metrul pătrat de teren în acest caz a fost de 3,65 lei, adică aproximativ 1 euro/mp. Din nou, terenul a fost subevaluat între 150 şi 200 de ori.Statul, păgubit cu 114 milioane de euroPunând toate cele de mai sus cap la cap rezultă că, după cele trei aşa-zise majorări de capital social, statul a fost păgubit cu o mare parte din valoarea capitalului pe care ar fi trebuit să-l deţină la Institutul Pasteur. Totalul suprafeţelor de teren aduse de stat, prin ADS, ca o contribuţie în natură la capitalul social al institutului a fost de 76 ha, care au fost socotite de ADS ca valorând 2.304.548 lei, rezultând un preţ mediu de 3 lei/mp. Dacă am considera o valoare minimă reală a terenurilor de 150 de euro/mp în acea perioadă, rezultă că preţul în lei (la cursul BNR de 3,5 lei pentru 1 euro) ar fi fost de 525 de lei/mp. Cele 76 ha aduse de stat la capitalul social valorau cel puţin 400 de milioane de lei. În schimb, ADS a apreciat că terenul valorează doar 2,3 milioane de lei. Dintr-un foc, un tun de aproape 398 de milioane de lei, adică 114 milioane de euro. În cazul în care evaluarea terenurilor s-ar fi făcut la valoarea lor reală, statul ar fi deţinut peste 95% din capitalul social al institutului. Însă, în condiţiile date, statului i-a revenit un pachet de circa 10% din acţiuni.Pe 8 ianuarie 2007, ADS a vândut toată participaţia statului la Institutul Pasteur către SC A&S International 2000 SRL, societate reprezentată de dr. Sorin Stănescu, astfel că această firmă a devenit acţionar al Pasteur cu 99,99% din capitalul social. Întreaga participaţie a statului, adică cele 76 ha teren, a fost cumpărată de firmă cu 7.144.198 de lei. Rezultă de aici că institutul privatizat a beneficiat de terenuri la circa 9,5 lei/mp sau 2,7 euro/mp, adică de 55 de ori sub preţul real de pe piaţa imobiliară. Conform unor surse, circa 100.000 mp au fost vânduţi ulterior de institut din terenurile servite pe tavă de ADS la preţuri de câteva sute de euro metrul pătrat. Grosso modo, punând la 200 de euro metrul pătrat de teren vândut, ies la socoteală fix 20.000.000 de euro sau 70.000.000 de lei, bani câştigaţi de A&S International 2000 “din vârful pixului”.Barna Tanczos se explică:“Nu-mi aduc aminte de datele concrete din acest caz. Dar ştiu că mai multe societăţi nu deţineau terenurile de incintă, iar statul intra ca acţionar minoritar în acea societate prin aceste terenuri pe care le aducea el ca o contribuţie. Procedura de evaluare a terenurilor era stabilită de o hotărâre de guvern - HG nr. 834/1991- din care nimeni nu voia să iasă. Au fost mai multe cazuri de terenuri subevaluate. Valorile se dădeau printr-un certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar în această acţiune era implicat şi Ministerul Agriculturii, în subordinea căruia este ADS”.Până la această oră, dr. Sorin Stănescu, reprezentantul Institutului Pasteur, nu a răspuns întrebărilor adresate de Cotidianul.Ce spune legeaHotărârea de Guvern nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, emisă de guvernul Stolojan:Art. 1 - Terenurile aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, necesare desfăşurării activităţii conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societăţile comerciale înfiinţate prin hotărâre a guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuţiile ministerului de resort, iar pentru societăţile comerciale înfiinţate prin decizia organului administraţiei locale de stat, de către autoritatea publică judeţeană.Art. 5 - Organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuţiile ministerului de resort, precum şi autorităţile administrative publice judeţene vor elibera societăţilor comerciale certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Scandalul Omar Hayssam ia proporţii

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
29 Oct 2009 Toader Stefan

În calitate de şef al statului, preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi candidat la al doilea mandat prezidenţial, Traian Băsescu are obligaţia de a răspunde la cel puţin zece întrebări legate de cazul „Hayssam“.
Nu este vorba doar despre stenograma „Degeratu-Hayssam“, care a creat cel mai proaspăt scandal, ci şi de alte episoade enigmatice pentru care preşedintele României nu a dat niciodată explicaţie, ba mai mult, s-a prevalat de „secretul de stat“, chiar şi acolo unde nu era cazul. În alte situaţii ce privesc dezvăluiri mass-media disecate în repetate rânduri pe cazul Hayssam, şeful statului a aplicat strategia conform căreia „cine nu aude, nu vede şi tace trăieşte o mie de ani în pace“.Până la alegeri, Traian Băsescu are tot timpul să vină cu explicaţii în faţa unui popor prostit, patru ani, pe tema răpirii de la Bagdad şi pe cea a „fantomelor“ din spatele lui Omar Hayssam.I-a spus Traian Băsescu lui Omar Hayssam „Ia-ţi copiii şi du-te în America?“, aşa cum îi relata sirianul lui Constantin Degeratu în discuţia de „siguranţă naţională“ purtată la sediul Parchetului Înaltei Curţi în 9 septembrie 2005?Cine şi când a stabilit codul „Profesorul“ pentru personajul enigmatic care apare în stenogramele declasificate ale convorbirilor telefonice dintre procurorul Ciprian Nastasiu şi Omar Hayssam?De ce a fost ridicată de SRI monitorizarea când Hayssam era inculpat pentru terorism, chiar dacă fusese eliberat pe caz de boală din penitenciar şi în condiţiile în care existau note informative ale DGIPI care avertizau că se pregăteşte fuga din ţară a sirianului?Care a fost motivul pentru care procurorii, deşi ştiau de multă vreme de existenţa unui paşaport fals pe numele lui Hayssam, nu au anchetat această infracţiune?Ce l-a determinat pe Traian Băsescu să colaboreze „TOP SECRET“ cu Mohammed Yassin şi să-l trimită pe acesta să negocieze pentru eliberarea celor trei jurnalişti, la Bagdad, când liderul Ligii Arabe din România, conform declaraţiilor rămase de la fostul şef al SRI, Radu Timofte, era de mai multă vreme în atenţia SRI?La ce dată a fost împuternicit Yassin să se prezinte la Bagdad, în procesul inculpatului Mohammad Munaf, ca împuternicit personal al preşedintelui Traian Băsescu?În noiembrie 2005, Serviciul de Pază şi Protecţie şi-a sporit efectivele pentru protejarea fiicei preşedintelui Traian Băsescu.
SPP a motivat că a fost vorba despre „o analiză privind factorii de risc“. Cine şi cum a ameninţat atunci familia prezidenţială în condiţiile în care Omar Hayssam se afla în penitenciar?A existat un troc între aşa-numiţii atentatori şi preşedintele Băsescu? Privea acest troc eliberarea lui Hayssam?Care au fost motivele pentru care fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, apropiată a şefului statului, a decis, în 5 decembrie 2005, să nu transmită Statelor Unite ale Americii cererea de extrădare admisă de Curtea de Apel Bucureşti?În fine, de ce corpul diplomatic al României, aflat în Irak, l-a predat rapid şi fără explicaţii americanilor pe Mohammad Munaf, la puţin timp după ce acesta fusese eliberat odată cu jurnaliştii? La acel moment, Munaf nu era învinuit de complicitate la răpire. Ce ordin a dat şeful Celulei de Criză de la Bucureşti către ofiţerii SIE aflaţi în Irak pentru ca Munaf să „dispară“ din ecuaţia anchetelor ce urmau să se deruleze în România?Hayssam îi cere „Profesorului“ să-şi ţină cuvântulHayssam îi solicită printr-o scrisoare doctorului Yassin să îi ceară lui Băsescu să-şi respecte înţelegerea şi îi oferă asigurări acestuia că el nu-şi va încălca promisiunile. Scrisoarea publicată integral de „Jurnalul Naţional“ a fost trimisă doctorului, din arest, de către Omar Hayssam. Cea mai mare spaimă a sirianului este că dosarul va ajunge în instanţă şi că acolo totul va deveni public, inclusiv înţelegerea mediată de Yassin, între Omar şi Băsescu. Totodată, Hayssam relatează pe larg cum a refuzat să dea o declaraţie în dosarul „răpirii jurnaliştilor“ şi cum l-a tot amânat pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, la cererea lui Băsescu şi Yassin. Omar afirmă că a refuzat să răspundă întrebărilor anchetatorilor deoarece Yassin nu îi transmisese încă ce s-a stabilit la Cotroceni că ar trebui să declare, conform unei înţelegeri anterioare. Omul de afaceri sirian îi ameninţă voalat pe cei doi că dacă nu va primi nici un răspuns va face publică toată înţelegerea existentă. În cele din urmă, înţelegerea se pare că a fost respectată şi de către preşedintele României, şi de emisarul său oficial, doctorul Yassin, întrucât omul de afaceri sirian a plecat din ţară după începerea procesului, fără să facă vreo declaraţie la dosar. Documentul a fost scris în arabă şi tradus de un traducător autorizat şi se află la dosarul „răpirii jurnaliştilor“. (M.B.

O noua serie de magistrati controversati pleaca din Justitie prin pensionare sau demisie

Romania trebuie salvata!

Presedintele Traian Basescu a semnat, miercuri seara, decretele de pensionare sau demisie pentru mai multi magistrati ale caror nume au fost implicate, de-a lungul timpului, in scandaluri de presa.
Lista neagra a magistraturiiPresedintele Traian Basescu le-a semnat cererile de demisie sau pensionare unrmtorilor magistrate si judecatori controversati:
Mihai Sorin Stanescu - pensionare - procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inspector in cadrul Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.In legislatura 1996-2000, Stanescu a fost deputat din partea Partidului National Liberal, iar in perioada 1996-1997, a ocupat functia de ministru al Tineretului si Sporturilor.Ca procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a instrumentat dosarul in care fostul presedinte al CNSAS Corneliu Turianu a fost cercetat pentru abuz in serviciu, dupa ce a declarat intr-o emisiune tv din 4 aprilie 2006 ca premierul Tariceanu ar fi fost informator al Securitatii. In timpul anchetei, Corneliu Turianu a facut o plangere impotriva lui Stanescu, pe care l-a acuzat de cercetare abuziva si hartuire. Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins plangerea lui Turianu. In iunie 2008, premierul Calin Popescu Tariceanu l-a numit secretar de stat in Ministerul Justitiei. S-a aflat in atentia CSM pentru ca si-a depus cu intarziere declaratiile de avere si de interese.In calitate de membru in Consiliul director al Asociatiei Procurorilor din Romania, a semnat, alaturi de reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor si CSM declaratia prin care ii cereau public ministrului justitiei sa comunice de indata procesul-verbal de inventariere a arhivei SIPA si, eventual, actul de distrugere a acesteia.
Constanta Carstea - pensionare - de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, inspector in cadrul Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.In anii '90, Constanta Carstea, numita de presedintele Emil Constantinescu "Silvia Conti a Romaniei" (cu referire la personaj justitiar din serialul italian Caracatita), a fost considerata varf de lance in lupta impotriva mafiei din Banat. A ajuns pe prima pagina a ziarelor, dupa ce a condus ancheta in cazul lui Zaher Iskandarani, poreclit "Printul Banatului", considerat organizatorul contrabandei cu tigari din zona de vest a tarii. La un moment dat, Constanta Carstea era pazita de 12 politisti, fiindca se lansase zvonul ca urma sa fie lichidata la ordinul mafiei. Devenita prim-procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel din Timisoara, Constanta Carstea a fost inlocuita din functie de ministrul Justitiei din perioada guvernarii CDR Valeriu Stoica, pentru deficiente organizatorice.
Marioara Dumitru - pensionare - judecator la Curtea de Apel Pitesti, acuzata ca si-ar fi inscenat un accident rutier pentru a nu plati reparatiile masinii sale, pe acre a gasit-o lovita. CSM s-a autosesizat, inca din luna ianuarie, in cazul Marioarei Dumitru, care a incercat sa scape de dosarul penal in care este anchetata de Parchetul General, invocand presupuse motive medicale. Judecatoarea Marioara Dumitru a fost citata in repetate randuri la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea prezentarii materialului de urmarire penala, insa de fiecare data aceasta a comunicat imposibilitatea de a se prezenta, invocand starea precara de sanatate. Potrivit unor surse judiciare, judecatoarea si-ar fi gasit masina lovita si, pentru ca nu avea asigurare, trebuia sa achite banii pentru reparatii. Dar, spun aceleasi surse, magistratul si-ar fi inscenat un accident, pentru a nu plati, luandu-i drept complici pe un primar si un agent de politie.Procurorii au ajuns la acest caz in timpul cercetarilor privind in dosarul permiselor auto din Arges. Potrivit Parchetului General, patru persoane sunt urmarite penal in acest caz, printre care se afla si primarul din Bascov, Gheorghe Stancu. Marioara Dumitru este urmarita penal pentru fals in declaratii, complicitate la fals, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si inselaciune.
Valentina Tatulescu - pensionare - presedinte al Sectiei a IV-a civila a Curtii de Apel Bucuresti, al carei nume a aparut in presa legat de numeroase sentinte controversate pronuntate in procese care au avut ca obiect retrocedarea unor imobile.
Antoanelei Florescu - demisie - judecator la Tribunalul Bucuresti, care a fost cercetata disciplinar de CSM pentru absente nemotivate, dupa ce, in ultimii aproape cinci ani a lucrat, tot ca magistrat, la un tribunal din Paris, fara a renunta la postul detinut in Romania. Antoanela Florescu se afla in atentia de aproximativ un an in atentia CSM, care ii ceruse sa decida daca renunta la postul ocupat in Franta si se intoarce in Romania, avand in vedere ca cele doua posturi erau incompatibile.

9am.ro

Campionul anticorupţie Alistar s-a folosit de un fals grosolan

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009

Biroul de Investigatii
 
Victor Alistar, directorul executiv al Transparency România, era, în 2006, angajat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP). Dar era suspendat, pentru a putea activa full time în Transparency (TI România). În februarie 2006, suspendarea lui Alistar din funcţia de la agenţie trebuia înnoită, conform legii. TI România a emis o hîrtie pe care a trimis-o ANFP: „Vă solicităm să fiţi de acord cu prelungirea suspendării pînă la data de 07.02.2008“. Cererea TI era semnată de Raluca Prună (vezi facsimil 1), preşedinte, la acea dată, al Transparency România.
Această solicitare ar fi rămas pînă la adînci bătrîneţi o hîrţoagă banală, uitată într-un dosar dintr-o arhivă prăfuită, dacă, în vara acestui an, Alistar n-ar fi fost cercetat de către Agenţia Naţională de Integritate pentru nedepunerea declaraţiei de avere (ca funcţionar la stat).
Ca-n basme, hîrţoaga s-a scuturat de trei ori şi a anunţat o surpriză. Alistar a motivat solicitarea de suspendare prin aceea că lucrează la o „instituţie internaţională“. Or, legea română nu consideră Transparency o „instituţie internaţională“. La această categorie joacă ONU, NATO, Banca Mondială etc. Prin urmare, cu legea în faţă, ANI a confecţionat o plîngere la Parchet, prin care a denunţat suspendarea lui Alistar ca potenţial ilegală. Printre cei denunţaţi de ANI s-a numărat şi Raluca Prună, semnatara documentului invocat la începutul acestui articol.




Semnătura preşedintelui TI România, falsificată pentru Alistar



Şi aici, bang! – surpriza: Raluca Prună, care a aflat din presă de plîngerea penală a ANI (inclusiv) împotriva ei, a afirmat că semnătura de pe document nu-i aparţine. Iată ce a răspuns Raluca Prună la întrebările Academiei Caţavencu în această chestiune: „Constatînd că semnătura de pe documentul respectiv nu îmi aparţine, fiind contrafăcută într-o manieră care în mod evident nu are nimic în comun cu semnătura mea (a se vedea declaraţia mea de interese de pe pagina web a asociaţiei), am depus într-adevăr o plîngere penală prin care cer să se constate acest fals (mai exact, să se constate săvîrşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată)“. Aveţi în imaginea 2 adevărata semnătură a Ralucăi Prună. Vă provocăm la un concurs fără premii: găsiţi cel mult o asemănare între aceasta şi falsul de pe cererea lui Alistar!

Semnătura falsificată Semnătura reală

a Ralucăi Prună a Ralucăi Prună
Declaraţia completă a Ralucăi Prună

Omul cu cea mai mare pensie din România ia, în continuare, şi salariu. Tot de la stat!

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009

Roxana Jipa
 
În iulie 2008, se retrăgea din cîmpul muncii funcţionarul de stat ce urma să încaseze lunar fabuloasa pensie de 400.000.000 de lei vechi. Un moment istoric. Un scandal public pe tema asta a redus cuantumul pensiei: de la 400, la numai 215 milioane de lei vechi. Tot lunar. Ei bine, pe lîngă banii ăştia, fericitul funcţionar încasează încă 70 de milioane de lei vechi lunar, plus un spor de 30%, başca peste o mie de euro din diurne. Da, pe lîngă pensie. Omul se numeşte Geică Florea, iar instituţia de stat care îi plăteşte salariul menit să-i îndulcească din greutăţile pensiei este AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă din România).
Orban l-a făcut pe pensionar director general
Cum spuneam, după ce scandalul pensiei lui Geică Florea a făcut furori în presă, fabulosul lui venit a suferit modificări.
Astfel, decizia de pensionare din 15 august 2008 (adică la o lună după ce Geică s-a pensionat, de fapt) indică o pensie de 21.457 RON pe lună. Din această sumă, doar 1.459 de lei noi reprezintă pensia de asigurări sociale. Geică primeşte restul de bani exclusiv în baza legii speciale de care beneficiază, printre alţii, piloţii şi personalul din domeniul aviaţiei. Totuşi, în ciuda înjumătăţirii pensiei, Geică rămîne cel mai fericit dintre pensionari. Secretul constă în faptul că imediat după pensionare, adică pe 15 august 2008, omul a fost angajat din nou în AACR, fiind numit consilier, cu un salariu de bază negociat de 13.000 de lei noi, plus spor de vechime 25%, spor de fidelitate de 23% şi spor pentru condiţii speciale de muncă de 113%. Iar asta nu e tot: pe 15 septembrie 2008, Ludovic Orban (la vremea aia ministru al Transporturilor) l-a numit pe Gei-că director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al AACR, cu salariu net de 15.000 RON şi un premiu anual de 12 remuneraţii brute. Prin noul contract, Geică s-a suspendat, pentru perioada în care a fost director general, din funcţia de consilier.


Berceanu i-a dat încă 3.000 de euro salariu, pe lîngă pensie
După ce a rulat în presă şi partea a doua a scandalului, adică numirea lui Geică pensionarul ca director general, mega-pensionarul a fost nevoit să părăsească funcţia de director general, pe 30 octombrie 2008. Nici de această dată, însă, nu a părăsit AACR. Ci a fost angajat ca inspector de pilotaj în cadrul Autorităţii, din februarie 2009. Cu salariul brut de 7.000 RON şi sporuri de 161%. Care, ce-i drept, au scăzut la doar 30%, din 30 iunie 2009, cînd a fost adoptat contractul colectiv de muncă.
Pe lîngă cumulul de pensie cu salariu, Geică mai încasează şi diurnă, care se ridică la 165 de euro pe misiune. Omul zboară – adică pilotează – regulat la Tarom şi Blue Air, fie în inspecţie, fie pentru antrenament. Şi are, în medie, cam şapte misiuni lunar. Mai mult, pentru că Geică a rămas fără licenţă de pilot, AACR i-a plătit două cursuri pe simulatoare de zbor anul acesta: pe unul l-a făcut deja în aprilie, la Toulouse, celălalt urmează în curînd. Pentru un astfel de curs pe simulator, AACR plăteşte între 30.000 şi 40.000 de euro. Ceea ce ne face să ne întrebăm dacă nu există şi acatiste pentru pensionari, dar pe invers.

Oprescu a adunat semnături false pentru a candida. Avem dovada!

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
28 Oct 2009

Alexandru Cautis, Silviu Apostol
 
Cînd a candidat la Primărie, Oprescu a avut probleme cu strîngerea numărului de semnături obligatorii de susţinere. Din 10.000 de semnături, aproape jumătate au fost anulate, pe motiv că sînt false. Ni s-a povestit că figura se repetă şi acum, la prezidenţiale. Ca să ne convingem, am mers la sediul central de campanie al primarului, undeva lîngă Piaţa Romană, într-o clădire pusă la dispoziţie de comunistoidul Aurelian Bondrea. Şi nu ne-am dus cu mîna goală, ci cu trei liste, cu chenare şi format întocmai precum acelea folosite de echipele de campanie ale lui Oprescu, pe care erau trecute 23 de nume şi 23 de semnături.


Toate false.
Am inventat nume, am inventat adrese şi date de buletin şi am măzgălit semnături aiurea. Ca să fim sinceri, unele nume inventate seamănă întrucîtva cu numele redactorilor de la Caţavencu. Am pus pe listă un Doru Buşcă, un Marius Bordea, un Ioan Teofil Moral, un Gabriel Borgeanu. Cu numele şi semnăturile inventate am mers direct la Octav Cozmîncă, şeful de campanie al lui Oprescu, dîndu-ne drept medici care au strîns semnături de la pacienţi. O clipă. Să nu credeţi că l-am minţit pe Cozmîncă. În afară de faptul că ne-am dat medici, i-am spus clar că semnăturile nu sînt autentice, că e vorba de oameni care stau în provincie şi cărora le-am luat pur şi simplu datele personale de la spital.
Cozmîncă n-a avut nici o problemă cu faptul că semnăturile sînt false. A zis doar: "Important e să corespundă datele de buletin." Şi ne-a dus la o echipă de-ale lui, dintr-un birou, să înregistreze semnăturile fictive. În birou, la o masă stăteau patru bătrînei care numărau şi notau în borderouri susţinătorii lui Oprescu. Parcă era o scenă din "O scrisoare pierdută", cu patru Brînzoveneşti şi Farfuridi ce numărau şoptit: "…aşunu, aşdoi, aştrei", "şaişo…, şaişno…", "opştrei, opşpatru…". Am început să completăm şi noi un borderou în care am scris cîte semnături am adunat, de unde şi cum ne cheamă (normal, numele adunătorului de semnături a fost inventat). Numărînd şi noi ca Brînzoveneştii lui Oprescu, am văzut că mai aveam un loc de un nume şi o semnătură într-un tabel. I-am zis Brînzovenescului cu părul alb din faţa mea că mai pot pune un nume pe listă, că o să o trec pe maică-mea şi semnez eu pentru ea. Moşulică a zis că da, e bine, dar să ştiu datele din buletin. "Normal că le ştiu", i-am răspuns şi am trecut, bineînţeles, un nume fictiv, nişte date de buletin inventate şi, cu siguranţă, o semnătură neautentică.
Ca să rezumăm. Aceasta e o dovadă clară că Octav Cozmîncă a adunat cu bună-ştiinţă semnături false de susţinere a lui Oprescu. Că echipele de Brînzoveneşti au înregistrat în cunoştinţă de cauză nume şi semnături false, căci, evident, moşulică ce a acceptat să semnez eu pentru maică-mea ştia că eu nu sînt în acelaşi timp mama şi fiul meu. Şi pentru că prea era frumoasă vizual, toată scena, cu Cozmîncă şi staful lui de bătrînei care înregistrează falsuri, am înregistrat-o şi noi cu camera ascunsă. Pentru cinematografie, nu pentru Procuratură sau Biroul Electoral Central. Să rămînă în istoria cinematografiei dovada că preşedintele independent Oprescu a cam fost dependent de falsuri groase.

Cronica stenogramei Degeratu-Hayssam duce către SRI: Răzbunarea procurorului Ciprian Nastasiu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
28 Oct 2009 Toader Stefan

Scandalul legat de stenograma discuţiei dintre Omar Hayssam şi generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, tinde să se ducă spre alte destinaţii decât cele reale, în condiţiile în care volumul secret, cu documentele clasificate a fi de „siguranţă naţională”, nici măcar nu a ajuns vreodată la instanţă, nici nu a fost citit de vreun avocat sau judecător, pentru că aceştia nu deţin certificate ORNISS. Aici se află „adevărul”.
Şeful statului a ieşit la rampă explicând că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror pe care nu l-a numit. E vorba de procurorul Ciprian Nastasiu. Toate amănuntele ce privesc această „interceptare la rece” duc către Nastasiu, cel care deţine secretul acestei înregistrări, şi către alt serviciu decât DGIPI.
Nastasiu s-a ocupat de dosarul „Răpirea jurnaliştilor” şi, în mod bizar, a avut pe mână, o perioadă, şi dosarul „Fuga sirianului”. El a demisionat din magistratură după ce a fost sancţionat pentru modul în care a gestionat şedinţa de judecată în urma căreia Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare în aprilie 2006.
Pentru acest magistrat, cazul „Hayssam” a fost un taler cu două feţe. În locul laurilor visaţi, Nastasiu a trebuit să suporte, pe final, o mare pierdere. Tocmai el, cel care a făcut din dosarul „Hayssam” trambulina care să-l propulseze în funcţie, a rămas descoperit în momentul în care presa a dezvăluit cum l-a salvat de puşcărie procurorul tocmai pe teroristul căruia îi ceruse arestarea. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că Nastasiu a fost numit adjunct al procurorului-şef al DIICOT. A stat puţin pe această funcţie pentru că a fost sancţionat de Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori din CSM cu diminuarea, timp de trei luni, a 15 la sută din salariu pentru imixtiunea făcută în activitatea altui coleg procuror (în locul căruia s-a dus personal la instanţă să susţină eliberarea lui Hayssam pe motiv de boală).




Procurorul: „Mai vedem dacă voi fi eu Acarul Păun!”



La acea vreme, după ce a ieşit de la Comisia de disciplină, Nastasiu a făcut o declaraţie pe care puţin şi-o mai amintesc: „Încă nu mi-am spus ultimul cuvânt. Mai vedem dacă eu voi fi Acarul Păun. Dacă la 3 iunie 2006, după punerea concluziilor în instanţă, nu mi s-a reproşat nimic profesional şi am fost avansat la funcţia de adjunct la DIICOT, după ce a plecat Omar Hayssam şi fuga a fost un eşec al sistemului de siguranţă naţională, am devenit principala ţintă pentru toţi?”. Apariţia acestei stenograme ar putea fi „ultimul cuvânt” al procurorului.

Revenim la ancheta propriu-zisă efectuată de Nastasiu în „Răpirea jurnaliştilor” şi la discuţia generalului Degeratu cu Omar Hayssam. Aceasta a avut loc la şase luni după arestarea sirianului, în septembrie 2005.



Traian Băsescu, cel care a coordonat în calitate de şef al statului „Celula de criză” pentru salvarea celor trei jurnalişti răpiţi la Bagdad, susţine că înregistrarea s-a făcut după ce procurorul respectiv a ieşit din birou. Preşedintele a ţinut să precizeze că Degeratu „nu confirmă” multe din elementele apărute în stenogramă, astfel că a fost declanşat „un proces invers“, instituţional, prin care să se vadă cum se poate ca o discuţie a unui consilier de stat al preşedintelui pe probleme de securitate să fie înregistrată ilegal. Cu toate că şeful statului a făcut trimitere către „unitatea de informaţii a Ministerului de Interne”, nu a spus şi ce probe ar avea în acest sens. Mai mult, SRI s-a ocupat de interceptările din dosarele „Răpirea” şi „Fuga lui Hayssam”, generalul Virgil Ardelean explicând foarte clar Comisiei de apărare la data la care a fost audiat că serviciul pe care-l coordona a trimis NOTE care avertizau că sirianul vrea să plece din ţară. Notele informative se bazau pe informaţii de la informatori din anturajul lui Hayssam.



Soţia lui Nastasiu e cadru activ SRI



DGIPI nu a acţionat de capul ei din cel puţin două motive, susţin surse din Parchetul General: în primul rând, specialiştii serviciului Internelor nu puteau intra în biroul unui procuror decât cu solicitare din partea procurorului. În al doilea rând, cu aprobarea conducerii Parchetului, cum a fost cazul monitorizării unuia dintre procurorii implicaţi în scandalul „Examenul de la Institutul Naţional al Magistraturii”, caz instrumentat de DNA. Or, cum stenograma acestei discuţii Degeratu-Hayssam nu a produs efecte asupra lui Ciprian Nastasiu, e clar că acesta a ştiut de înregistrare. În treacăt fie spus, soţia lui Nastasiu este angajat cadru activ al SRI, fapt ce rezultă din penultima sa declaraţie de avere. Nu se ştie la ce unitate din SRI lucrează. Cert este că a doua zi după apariţia stenogramei „ilegale” în presă, şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din SRI, generalul Ioan Ştefănuţ, a fost schimbat din funcţie.



Discuţia a avut loc în alt birou pus la dispoziţie de DIICOT



În cazul stenogramei-bombă ar fi putut exista, însă, şi altă variantă, dar nici ea nu-l exclude pe Nastasiu din cărţi. Procurorul se afla în plină an­chetă, iar Hayssam se afla în închi­soare, arestat preventiv. În aceste perioade de arestare preventivă a învi­nuitului se fac aşa-numite negocieri. În funcţie de „oferta” de nu­me grele sau de anumite detalii, pro­curorii pot lua în calcul circums­tanţe atenuante, valabile ulterior, în instanţă, la stabilirea pedepsei. De asemenea, un arestat nu poate fi scos din celulă şi dus la Parchet decât cu citare, chiar şi telefonică, din partea procurorului de caz. Ca atare, Nastasiu a fost cel care a ştiut data şi ora la care Hayssam va fi adus la Parchet, iar Administraţia Prezidenţială nu putea fi înştiinţată decât prin procuror sau prin şefii ierarhici ai acestuia.



Dacă lucrurile stau aşa cum spune Băsescu, şi anume că prezenţa lui Degeratu la Parchet a fost o urmare a solicitării făcute de Hayssam pentru „a informa asupra unor elemente de siguranţă naţională”, lucrurile ies oricum din făgaşul normal, pentru că procurorul era cel care trebuia să culeagă aceste informaţii, să le ofere superiorilor şi aceştia să le dea mai departe către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Răspunsul la o astfel de cerere de audienţă la Cotroceni venită din partea unei persoane arestate şi suspectate de terorism rămâne suspect şi ridică mari semne de întrebare. La data la care Hayssam s-a văzut cu Degeratu, procuror-şef al DIICOT era Daniel Ţicău. Nastasiu nu stătea singur în birou, ci cu alţi doi procurori, existând şi o anticameră unde erau grefieri. Deci, alt birou a fost folosit pentru această întâlnire şi, fără ştirea şefului ierarhic, nu ar fi fost pus la dispoziţie.
Avocaţii nu au ştiut nimic despre întâlnirea de gradul zero
La data la care ar fi avut loc discuţia între cei doi, 9 septembrie 2005, procurorul a ieşit din birou pentru că urma să se discute despre probleme de siguranţă naţională, susţine Băsescu. Indiferent ce dezvăluiri ar fi făcut Hayssam, despre trafic de arme sau afaceri PSD-iste, este de neînţeles absenţa procurorului în condiţiile în care pe numele sirianului existau mai multe dosare, inclusiv cele de mafie economică. Avocaţii lui Hayssam din timpul urmăririi penale făceau, la acea vreme, zeci de plângeri pe încălcarea drepturilor învinuitului, iar Hayssam însuşi se plângea apărătorilor de presiuni la care este supus din „vârful piramidei”. Nici unul dintre avocaţi nu are cunoştinţă de această discuţie aranjată în biroul procurorului.
Ar mai fi de adăugat că Traian Băsescu nu a dat nici o replică la toate informaţiile apărute în presă de-a lungul ultimilor trei ani, legate de declaraţii ale sirianului conform cărora s-ar fi întâlnit de două ori cu şeful statului în 2005, Hayssam afirma că Băsescu i-ar fi spus să trimită în Irak 200.000 de dolari prin intermediul misteriosului doctor Yassim, omul despre care sirianul spunea că l-ar fi ajutat să fugă din ţară.

Dacă adăugăm la „meniul” Hayssam reţeta după care fostul procuror adjunct al DIICOT Angela Ciurea declara că se lucra în anumite dosare „ce implică siguranţa naţională”, şi anume că acestea sunt periclitate din cauza unor „ordine” venite de sus, nu are sens să mai facem vreun comentariu. Şi Ciurea a dispărut recent din magistratură, dar după cum merg lucrurile în dosarele din Româania, lista rămâne deschisă.