Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
16 Noi 2009 Adina Stancu, Marian Ghiteanu
Lansarea volumului, în coautorat Victor Gaetan-Ciprian Nastasiu, cu titlul „Prădarea României“ a dus la prima lămurire oficială: „Profesorul este Traian Băsescu“. Iar Victor Gaetan a adăugat: “De faptul că Profesorul era Traian Băsescu se ştia din 2005 la Washington”. La conferinţa de presă care a avut loc la Hilton, ieri, prima zi a ultimei săptămâni de campanie electorală pentru prezidenţiale, s-au pus pe tapet şi amănunte legate de dosare aflate în lucru: disjungerea din dosarul „Privatizărilor“ şi dosarul „Trafic internaţional de arme”.
“Codul” lui Omar Această afirmaţie a lui Victor Gaetan poate fi dovada resentimentelor înalţilor oficiali din Statele Unite ale Americii faţă de preşedintele Traian Băsescu, în condiţiile în care se ştie că SUA nu au acceptat o vizită a preşedintelui României până în alegerile ce urmează a avea loc. După răspunsul dat ziarului Cotidianul la întrebarea “cine e dom’ Profesor”, Gaetan a explicat că această formulă de politeţe şi “reverenţă” este folosită şi-n alte state, dar şi în ţările arabe. “Era un cod stabilit de Omar”, a afirmat Nastasiu. Cert este că, înaintea lansării acestei cărţi-bombă, prin mass-media au apărut anumite stenograme de convorbiri neştiute şi care nu apar nici în dosarul “Răpirii jurnaliştilor”, dar nici în “Fuga lui Omar”.
Ele pot fi privite drept “probe”, materiale ce susţin dezvăluirile fostului procuror DIICOT Ciprian Nastasiu.
În ceea ce priveşte răscumpărarea de 12-13 milioane de dolari, din care 4 milioane au fost subtilizate, a reieşit că Nastasiu nu are probe, ci se bazează în afirmaţiile sale doar pe informaţii venite de la irakieni sau americani. Aşa fiind, “răscumpărarea” rămâne un caz neelucidat şi încă neprobat. Presiunile lui Băsescu În plus, publicistul Victor Gaetan, secundat de ex-procurorul Nastasiu, afirmă că “preşedintele a ascuns sistematic adevăruri şi crima organizată, şi s-a aflat în Siria în 2008 ca să ascundă adevărul despre fuga lui Hayssam“. De altfel, episodul, extrem de ciudat, al vizitei preşedintelui Băsescu în Siria în 2008 nu a fost lămurit niciodată, pe deplin, transparent, de către şeful statului: de ce s-a dus în Siria, cu cine şi când s-a întâlnit? Nastasiu, fără a spune explicit că preşedintele Băsescu a exercitat presiuni asupra sa, afirmă, totuşi, că Băsescu “a acţionat ca un preşedinte autoritar în cazul Hayssam”. Mai mult, fostul procuror declară că asupra anchetatorilor se exercită “presiuni extraordinare”, mai ales în cazurile deosebite.
Udrea, în grup cu Voiculescu Ex-procurorul DIICOT a punctat, apoi, lucruri foarte importante legate de un dosar care se află, culmea, în lucru la DIICOT şi la această oră. Dosarul privind traficul internaţional de arme. În care ex-procurorul spune că reţeaua nu ducea la Traian Băsescu şi că a lucrat foarte bine cu americanii la acest caz, lucrarea privitoare la Viktor Bouth şi Ion Busuioc fiind o anchetă finalizată cu succes. Nastasiu susţine că, pe 2 iulie 2008 a făcut cererea de prelungire a monitorizării grupării “Voiculescu, Adrian Videanu, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Dorin Cocoş, Verestoy Attila, “făptuitori suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni”, pentru ca doar o zi mai târziu să fie revocat din funcţie. El a vorbit în continuare de dosarul “Privatizărilor”, în care “momentul operativ la acea vreme a plecat de la SRI… venise în ţară Vadim Benyatov”. Nastasiu dezvăluie din interiorul anchetei un episod foarte important: comisia rogatorie efectuată cu Rusia pentru identificarea unor spălări de bani.
„Băsescu: Ruşinea României“
O nouă carte, “Băsescu: Ruşinea României”, descrie traseul flotelor comercială şi de pescuit oceanic ale României pe măsură ce navigau pe marea corupţiei, dispărând în propriul Triunghi al Bermudelor, în ceea ce este considerat “cel mai mare scandal de corupţie din istoria României”, se arată în recenzia unei cărţi publicate de American Committee Against Corruption şi preluate de Reuters şi publicaţiile “Boston Business Journal” şi “Los Angeles Business Journal”. Cartea pune nişte întrebări cruciale: cine este responsabil de pierderea întregii flote comerciale si acumularea datoriilor externe ale României? Unde sunt acele nave astăzi? Cine a profitat?”. Volumul relatează “cum Traian Băsescu a vândut flota unei companii norvegiene pentru un dolar şi alte povestiri de nepotism, dezonoare şi corupţie.” Printre acestea: incedierea de către capitanul Băsescu a 37 de nave în portul Rouen, afacerea răpirii jurnaliştilor români în Irak, achiziţionarea ilegală a casei de pe strada Ştefan Mihăileanu şi relaţiile dintre familia Băsescu şi omul de afaceri Puiu Popoviciu. În ascensiunea de la rangul de marinar până la cel de căpitan de nava, cu un posibil traseu prin temuta Securitate, ajuns apoi ministru al Transporturilor, primar al Capitalei, şi în cele din urmă preşedinte, “Traian Băsescu a arătat o nepăsare aproape dispreţuitoare faţă de statul de drept şi o înclinaţie permanentă către abuzul de putere”, scrie autorul cărţii, recomandat ca “vechi observator” al scenei publice din România, şi care semnează cu pseudonimul Jonathan Harper.
(Izabela Niculescu)
marți, 17 noiembrie 2009
Românii platesc cu 18% mai mult pentru caldura decât alti europeni
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
In ciuda puterii de cumparare reduse, romånii platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat, comparativ cu alte state europene. Potrivit unui studiu realizat la nivel comunitar, costul gigacaloriei produse in Romånia este la fel de mare ca si in Germania sau Finlanda. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este de circa 5 ori mai mic. Specialistii ne-au precizat ca de vina pentru «deformarea» preturilor sunt guvernantii, care nu au reusit påna acum sa puna la punct o strategie de alimentare cu caldura, dar au cheltuit, ani la rånd, sume imense pentru subventii si pentru reabilitarea centralelor termoelectrice mari care functioneaza pe tehnologii invechite.
Consumatorii din România platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operatiunilor ineficiente ale companiilor care asigura acest serviciu, potrivit unui studiu al AT Kearney, potrivit Mediafax. Costul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al Romaniei este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridica la 30.428 de euro.
Un alt stat cu un pret al gigacaloriei apropiat de cel platit de romani este Finlanda (59 de euro pe gigacalorie – n.r.), insa PIB-ul pe locuitor in aceasta tara este însa de 35.094 de euro. In schimb, în Lituania, stat cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, pretul gigacaloriei este de 39 de euro. „Acest pret (platit în România, n.r.) genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, în timp ce industria româneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie“, precizeaza autorii studiului. Potrivit AT Kearney, subventiile în pretul final al gigacaloriei acopera, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de productie, distributie si furnizare.
Subventiile nu mai pot fi sustinute de stat
“Nu avem inca o strategie a alimentarii cu caldura. Lucrurile au fost lasate la voia intamplarii, s-au acordat subventii, ajutoare de stat, necorelate, de catre diverse autoritati, care au dus in final la doua consecinte negative majore: preturi inaccesibile si o pondere de circa 50% a subventiilor. Din informatiile mele, gigacaloria costa 215 lei, in medie, pe tara, iar un pret de circa 120 de lei este platit de consumatori”, ne-a declarat Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman pentru Energie (IRE).
Potrivit acestuia, ajutoarele directe reprezinta doar 30% din totalul subventiilor, in timp ce grosul banilor merge catre furnizori, pentru combustibili, programe de reabilitare si chiar energie electrica, in cazul grupurilor in cogenerare. “Se acorda foarte multi bani pentru subventii. In ultimii doi ani s-au dat circa 700 de milioane de euro, mentiona fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Pentru ca sumele nu sunt alocate tintit sau pentru investitii, am ajuns la niste preturi deformate, pe care statul, in conditii de criza, ar putea sa nu mai reuseasca sa le sustina”, a adaugat seful IRE.
Potrivit specialistului, continuarea reabilitatii centralelor mari este o greseala care trebuie rapid rectificata. “Se pierd bani cu transportul, cu retelele lungi si ineficiente si se pierde la procesul de productie, pentru ca tehnologia folosita este din anii ’70. Totusi, ne cramponam sa mentinem centralele mari in loc sa sprijinim centrale mai mici si dispersate, pe sistem in cogenerare, care sa fie aproape de consumatori, astfel incat sa reducem drastic cheltuielile de transport cu agentul termic. Totodata, putem face un mix avantajos, folosind si energia regenerabila”, ne-a precizat presedintele IRE.
De altfel, studiul citat arata ca cele mai multe companii care activeaza în sector înregistreaza pierderi din cauza cresterii costurilor la combustibili, a mecanismelor improprii de ajustare a preturilor fata de cursul valutar, a investitiilor insuficiente în retele de transport si distributie a energiei termice si lipsa masurilor de restructurare.
Energia termica in Romania este produsa în proportie de 41% din carbune, nivel similar cu cel european, si 48% din gaze naturale, fata de 28% în statele europene. “In conditiile in care in cativa ani va trebui sa platim si gazele cu efect de sera, costurile suportate de romani ar putea exploda”, a adaugat Jean Constantinescu.
Florina Andronache
Gardianul.ro
In ciuda puterii de cumparare reduse, romånii platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat, comparativ cu alte state europene. Potrivit unui studiu realizat la nivel comunitar, costul gigacaloriei produse in Romånia este la fel de mare ca si in Germania sau Finlanda. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este de circa 5 ori mai mic. Specialistii ne-au precizat ca de vina pentru «deformarea» preturilor sunt guvernantii, care nu au reusit påna acum sa puna la punct o strategie de alimentare cu caldura, dar au cheltuit, ani la rånd, sume imense pentru subventii si pentru reabilitarea centralelor termoelectrice mari care functioneaza pe tehnologii invechite.
Consumatorii din România platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operatiunilor ineficiente ale companiilor care asigura acest serviciu, potrivit unui studiu al AT Kearney, potrivit Mediafax. Costul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al Romaniei este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridica la 30.428 de euro.
Un alt stat cu un pret al gigacaloriei apropiat de cel platit de romani este Finlanda (59 de euro pe gigacalorie – n.r.), insa PIB-ul pe locuitor in aceasta tara este însa de 35.094 de euro. In schimb, în Lituania, stat cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, pretul gigacaloriei este de 39 de euro. „Acest pret (platit în România, n.r.) genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, în timp ce industria româneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie“, precizeaza autorii studiului. Potrivit AT Kearney, subventiile în pretul final al gigacaloriei acopera, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de productie, distributie si furnizare.
Subventiile nu mai pot fi sustinute de stat
“Nu avem inca o strategie a alimentarii cu caldura. Lucrurile au fost lasate la voia intamplarii, s-au acordat subventii, ajutoare de stat, necorelate, de catre diverse autoritati, care au dus in final la doua consecinte negative majore: preturi inaccesibile si o pondere de circa 50% a subventiilor. Din informatiile mele, gigacaloria costa 215 lei, in medie, pe tara, iar un pret de circa 120 de lei este platit de consumatori”, ne-a declarat Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman pentru Energie (IRE).
Potrivit acestuia, ajutoarele directe reprezinta doar 30% din totalul subventiilor, in timp ce grosul banilor merge catre furnizori, pentru combustibili, programe de reabilitare si chiar energie electrica, in cazul grupurilor in cogenerare. “Se acorda foarte multi bani pentru subventii. In ultimii doi ani s-au dat circa 700 de milioane de euro, mentiona fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Pentru ca sumele nu sunt alocate tintit sau pentru investitii, am ajuns la niste preturi deformate, pe care statul, in conditii de criza, ar putea sa nu mai reuseasca sa le sustina”, a adaugat seful IRE.
Potrivit specialistului, continuarea reabilitatii centralelor mari este o greseala care trebuie rapid rectificata. “Se pierd bani cu transportul, cu retelele lungi si ineficiente si se pierde la procesul de productie, pentru ca tehnologia folosita este din anii ’70. Totusi, ne cramponam sa mentinem centralele mari in loc sa sprijinim centrale mai mici si dispersate, pe sistem in cogenerare, care sa fie aproape de consumatori, astfel incat sa reducem drastic cheltuielile de transport cu agentul termic. Totodata, putem face un mix avantajos, folosind si energia regenerabila”, ne-a precizat presedintele IRE.
De altfel, studiul citat arata ca cele mai multe companii care activeaza în sector înregistreaza pierderi din cauza cresterii costurilor la combustibili, a mecanismelor improprii de ajustare a preturilor fata de cursul valutar, a investitiilor insuficiente în retele de transport si distributie a energiei termice si lipsa masurilor de restructurare.
Energia termica in Romania este produsa în proportie de 41% din carbune, nivel similar cu cel european, si 48% din gaze naturale, fata de 28% în statele europene. “In conditiile in care in cativa ani va trebui sa platim si gazele cu efect de sera, costurile suportate de romani ar putea exploda”, a adaugat Jean Constantinescu.
Florina Andronache
Udrea, Stolojan si Voiculescu, vizati in dosarul de spionaj energetic
Romania trebuie salvata!
Fostul procuror Ciprian Nastasiu, sanctionat din cauza dosarului Omar Hayssam, a declarat ca ancheta, inainte de a fi revocat, implicarea unor politicieni precum Theodor Stolojan, Elena Udrea, Dan Voiculescu in dosarul spionajului energentic, in care i-a interceptat timp de o luna.
Nastasiu a afirmat ca, pe 2 iulie 2008, cu o zi inainte sa fie revocat, el ceruse prelungirea autorizatiei de interceptare pentru mai multe persoane din dosarul spionajului energetic. Numele acestora erau si ale unor apropiati ai presedintelui Traian Basescu. "Era pe subminarea economiei nationale, era pe alt subiect. Pentru ca, la data de 2 iulie, am facut cererea de prelungire a monitorizarii la Curtea Suprema de Justitie si am aflat in 3 iulie ca am fost revocat, scurt! Deci ce sa mai, s-a terminat. Exista o autorizatie de monitorizare a acestei grupari, nu pe mandat - pe autorizatie de interceptare emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Deci erau si mogulii, era Dan Voiculescu, era Bogdan Chireac, Elena Udrea, Stolojan, Cocos, Verestoy Attila, deci erau. De pe autorizatii judecatoresti 30 plus inca 30, eu am prins prelungirea, deci mi s-a emis prelungirea cu inca 30 de zile a mandatului. Eu si colegul meu din dosar, domnul Cristescu", a afirmat Nastasiu, subliniind ca procurorul Doru Cristescu este acum "un tanar pensionar", iar monitorizarea politicienilor respectivi s-a inceput pentru ca "erau suspecti de anumite infractiuni".
Fostul procuror a afirmat ca i-a cerut presedintelui Basescu sa aiba o intalnire, pentru a-i povesti ca oamenii care ii erau in preajma apar in ancheta DICOOT. Presedintele l-a refuzat, sustine Nastasiu, care a precizat ca a avut cu seful statului conversatie telefonica scurta. In timpul convorbirii, Traian Basescu i-a spus fostului procuror ca nu mai vrea sa se vada cu nimeni din Ministerul public, pana nu sunt lamurite lucrurile, adica, spune el "implicarea Administratiei Prezidentiale".
PDL-istii sar la atac
Secretarul general al PDL,Vasile Blaga, a catalogat declaratiile procurorului Nastasiu drept "copilarii". "De copilariile astea sunt absolut satul. Domnul Nastasiu a fost procuror la DIICOT, trebuia sa-si faca datoria. In loc sa vina cu prostii acum trebuia sa-si faca datoria ca procuror al Romaniei la DIICOT, nu altundeva", a replicat Blaga invitat sa comenteze declaratiile fostului procuror Ciprian Nastasiu.
La randul sau, Adriean Videanu a dclarat ca nu exista informatii in ministerul sau care sa confirme asertiunile procurorului. Totodata, Videanu a sustinut ca nu s-a pus vreodata problema privatizarii centralei atomoelectrice de la Cernavoda. "S-a pomenit chestia asta cu Cernavoda, e o idiotenie maxima. Cat timp sunt eu ministru al Economiei nu se va pune problema nici instrainarii, nici privatizarii, nici a unitatilor 1-2, nici a unitatilor 3-4. E o prostie maxima", a comentat Videanu, citat de NewsIn.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, la randul sau, ca nu stia ca a fost monitorizat, asa cum a dezvaluit fostul procuror Ciprian Nastasiu, dar ca nu este o surpriza si nu-l deranjeaza, deoarece nu are nimic de ascuns. "Nu am stiut, dar nu este o supriza pentru mine. Avand in vedere ca am detinut functii importante sigur ca nu este o surpriza pentru mine monitorizarea", a afirmat Stolojan la Realitatea TV. Intrebat daca este deranjat ca a fost monitorizat, Stolojan a raspuns: "Absolut deloc, pentru ca eu nu am actionat niciodata in detrimentul intereselor tarii, deci nu ma deranjeaza deloc."
"Domnul (Nastasiu, n.r.) foloseste cuvinte frumoase, care atrag atentia. Banuiesc ca dansul se gandeste ca daca lucram la Presedintie ma ocupam de infractiuni. Nu ma ocupam de infractiuni la Presedintia Romaniei, din pacate", a declarat prin-vicepresedintele PDL, comentand afirmatiile lui Nastasiu. "In cazul lui ALRO stiti foarte bine exista problema baietilor, problema energiei electrice, exista problema baietilor destepti, din pacate nici astazi rezolvata in totalitate, asa ca nu e greu de ghicit de ce monitorizau, sau au incerat sa monitorizeze anumite situatii de acest gen", a adaugat Stolojan.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
Fostul procuror Ciprian Nastasiu, sanctionat din cauza dosarului Omar Hayssam, a declarat ca ancheta, inainte de a fi revocat, implicarea unor politicieni precum Theodor Stolojan, Elena Udrea, Dan Voiculescu in dosarul spionajului energentic, in care i-a interceptat timp de o luna.
Nastasiu a afirmat ca, pe 2 iulie 2008, cu o zi inainte sa fie revocat, el ceruse prelungirea autorizatiei de interceptare pentru mai multe persoane din dosarul spionajului energetic. Numele acestora erau si ale unor apropiati ai presedintelui Traian Basescu. "Era pe subminarea economiei nationale, era pe alt subiect. Pentru ca, la data de 2 iulie, am facut cererea de prelungire a monitorizarii la Curtea Suprema de Justitie si am aflat in 3 iulie ca am fost revocat, scurt! Deci ce sa mai, s-a terminat. Exista o autorizatie de monitorizare a acestei grupari, nu pe mandat - pe autorizatie de interceptare emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Deci erau si mogulii, era Dan Voiculescu, era Bogdan Chireac, Elena Udrea, Stolojan, Cocos, Verestoy Attila, deci erau. De pe autorizatii judecatoresti 30 plus inca 30, eu am prins prelungirea, deci mi s-a emis prelungirea cu inca 30 de zile a mandatului. Eu si colegul meu din dosar, domnul Cristescu", a afirmat Nastasiu, subliniind ca procurorul Doru Cristescu este acum "un tanar pensionar", iar monitorizarea politicienilor respectivi s-a inceput pentru ca "erau suspecti de anumite infractiuni".
Fostul procuror a afirmat ca i-a cerut presedintelui Basescu sa aiba o intalnire, pentru a-i povesti ca oamenii care ii erau in preajma apar in ancheta DICOOT. Presedintele l-a refuzat, sustine Nastasiu, care a precizat ca a avut cu seful statului conversatie telefonica scurta. In timpul convorbirii, Traian Basescu i-a spus fostului procuror ca nu mai vrea sa se vada cu nimeni din Ministerul public, pana nu sunt lamurite lucrurile, adica, spune el "implicarea Administratiei Prezidentiale".
PDL-istii sar la atac
Secretarul general al PDL,Vasile Blaga, a catalogat declaratiile procurorului Nastasiu drept "copilarii". "De copilariile astea sunt absolut satul. Domnul Nastasiu a fost procuror la DIICOT, trebuia sa-si faca datoria. In loc sa vina cu prostii acum trebuia sa-si faca datoria ca procuror al Romaniei la DIICOT, nu altundeva", a replicat Blaga invitat sa comenteze declaratiile fostului procuror Ciprian Nastasiu.
La randul sau, Adriean Videanu a dclarat ca nu exista informatii in ministerul sau care sa confirme asertiunile procurorului. Totodata, Videanu a sustinut ca nu s-a pus vreodata problema privatizarii centralei atomoelectrice de la Cernavoda. "S-a pomenit chestia asta cu Cernavoda, e o idiotenie maxima. Cat timp sunt eu ministru al Economiei nu se va pune problema nici instrainarii, nici privatizarii, nici a unitatilor 1-2, nici a unitatilor 3-4. E o prostie maxima", a comentat Videanu, citat de NewsIn.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, la randul sau, ca nu stia ca a fost monitorizat, asa cum a dezvaluit fostul procuror Ciprian Nastasiu, dar ca nu este o surpriza si nu-l deranjeaza, deoarece nu are nimic de ascuns. "Nu am stiut, dar nu este o supriza pentru mine. Avand in vedere ca am detinut functii importante sigur ca nu este o surpriza pentru mine monitorizarea", a afirmat Stolojan la Realitatea TV. Intrebat daca este deranjat ca a fost monitorizat, Stolojan a raspuns: "Absolut deloc, pentru ca eu nu am actionat niciodata in detrimentul intereselor tarii, deci nu ma deranjeaza deloc."
"Domnul (Nastasiu, n.r.) foloseste cuvinte frumoase, care atrag atentia. Banuiesc ca dansul se gandeste ca daca lucram la Presedintie ma ocupam de infractiuni. Nu ma ocupam de infractiuni la Presedintia Romaniei, din pacate", a declarat prin-vicepresedintele PDL, comentand afirmatiile lui Nastasiu. "In cazul lui ALRO stiti foarte bine exista problema baietilor, problema energiei electrice, exista problema baietilor destepti, din pacate nici astazi rezolvata in totalitate, asa ca nu e greu de ghicit de ce monitorizau, sau au incerat sa monitorizeze anumite situatii de acest gen", a adaugat Stolojan.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
luni, 16 noiembrie 2009
Continuăm dezvăluirile despre activitatea celui mai iubit primar al PDL
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Noi 2009 Dan Coste
Edilul sectorului 3 al Capitalei, desemnat premier de preşedintele Traian Băsescu, face afaceri în stil mare prin interpuşi. Ai săi ori ai soţiei.
15 Noi 2009 Liviu Gheorghe Negoita
Povestea este relativ simplă. Liviu Gheorghe Negoiţă, primarul de la 3, un turc şi două doamne au aranjat contracte din bani publici în sumă de zeci de milioane de euro. Tentaculele „famigliei“ s-au întins până la Cluj-Napoca, un alt fief PDL, precum şi în alte municipii controlate de acelaşi partid. Turcul vicepreşedintelui PDLLa început, din 2001, vicepreşedintele democrat-liberal Liviu Negoiţă a fost acţionar, alături de turcul Atalay Tamer, în SC KORA EDIL SA, deţinând un indice de 25%. Pentru că ar fi fost prea pe faţă să atribuie contracte din bani publici acestei societăţi comerciale, în care participa cu un procent semnificativ, primarul ales în 2004 a schimbat macazul.
Deşi în ultima sa declaraţie de interese recunoaşte că este acţionar la KORA EDIL, dar cu un indice de doar 20%, firma a fost desfiinţată acum trei ani, pe motiv de „capital sub limita impusă de lege“. Mai clar, capitalul social nu a fost majorat potrivit reglementărilor legale. Deci, firma nu mai funcţionează, aflându-se în lichidare judiciară. Între timp, îl găsim pe tovarăşul turc al primarului Negoiţă, respectiv Atalay Tamer, asociat în SC KIAT GROUP CONSTRUCT SRL, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. De asemenea, acelaşi Atalay este asociat şi în SC KING INDUSTRIAL ENTERPRISES SRL, firmă înfiinţată în 1994. În continuare vor urmări contractele obţinute de KIAT GROUP şi KING INDUSTRIAL, controlate de Atalay Tamer - fost partener de afaceri al lui Negoiţă - din partea Primăriei Sectorului 3 şi a celei din Cluj-Napoca. Moment în care va intra în scenă şi blonda Liliana Călin, o foarte apropiată a familiei Negoiţă.Prietenele prietenei mele În iulie 2006, KING INDUSTRIAL ENTERPRISES SRL, controlată de Atalay Tamer, a obţinut un contract important de la Primăria Cluj-Napoca, pentru amenajarea şi dotarea mai multor locuri de joacă pentru copii cu tobogane, se spune că şi cu ajutorul Lilianei Călin, care ar face parte, potrivit presei locale, din cercul de prieteni intimi ai ex-premierului Emil Boc. Ulterior, un alt contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, pentru reabilitarea şi întreţinerea străzilor clujene, a fost atribuit SC KIAT GROUP CONSTRUCT, avându-l ca asociat semnificativ pe acelaşi Atalay Tamer. Contractul este şi astăzi în vigoare. Un alt personaj al acestei încrengături de relaţii şi amiciţii este Florina Mihaela Gruia (fostă Boştină, înainte de divorţ), bună prietenă a Lilianei Călin, Florina Mihaela fiind o apropiată a familiei Negoiţă. Atât de apropiată încât, după divorţ, aceasta ar locui - potrivit presei centrale - în apartamentul de două camere al primarului Liviu Gheorghe Negoiţă din Bdul Octavian Goga. Pe principiul “prietenele prietenei mele sunt prietenele mele”, este de presupus că şi Liliana Călin se cunoaşte destul de bine şi cu Carmen Negoiţă. Combinaţii pe baze trainice Florina Mihaela Gruia (fostă Boştină), prietena soţiei edilului de la 3, şi-a înfiinţat în 2006 două SRL-uri: AA Marketing and Management SRL şi AA Project Promotion SRL, în care este singură asociată. Până acum a reuşit să obţină de la acest sector al Capitalei câteva contracte grase, valorând circa 50 de milioane de euro. Ca urmare, în 2007 - conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe - a înregistrat un profit din afaceri de peste trei milioane de lei, iar în 2008 de peste un milion de lei. Paralel, una dintre firmele turcului Atalay, protejată de Liliana Călin, a obţinut importante contracte de la Negoiţă pentru executarea unor lucrări în Parcul Titan şi a unor fântâni arteziene pe Bdul Unirii. Adesea participând la licitaţii fără a avea contracandidaţi, firmele Florinei Mihaela Gruia s-au mai izbit şi de situaţii în care au trebuit să împartă potul cu societăţile comerciale în care are interese Liliana Călin. Şi cu asta, credem că am spus tot. Pe scurt, situaţia se prezintă astfel. Primarul Liviu Gheorghe Negoiţă a făcut afaceri cu un turc sau mai mulţi. Care turci au obţinut ulterior contracte grase cu primăria edilului de la 3 şi cu cea din Cluj-Napoca, păstorită de aghiotantul ex-premierului Emil Boc, actualul primar Sorin Apostu. Başca alte contracte în teritoriu, asupra cărora nu ne vom mai apleca acum. Totodată, pe baza relaţiilor de prietenie dintre Carmen Negoiţă, Florina Mihaela Gruia şi Liliana Călin (cea din urmă fiind prietenă şi cu turcii lui Liviu Negoiţă) au fost puse la cale numeroase combinaţii suspecte. Iar cercul combinaţiilor s-a închis.
Cotidianul.ro
15 Noi 2009 Dan Coste
Edilul sectorului 3 al Capitalei, desemnat premier de preşedintele Traian Băsescu, face afaceri în stil mare prin interpuşi. Ai săi ori ai soţiei.
15 Noi 2009 Liviu Gheorghe Negoita
Povestea este relativ simplă. Liviu Gheorghe Negoiţă, primarul de la 3, un turc şi două doamne au aranjat contracte din bani publici în sumă de zeci de milioane de euro. Tentaculele „famigliei“ s-au întins până la Cluj-Napoca, un alt fief PDL, precum şi în alte municipii controlate de acelaşi partid. Turcul vicepreşedintelui PDLLa început, din 2001, vicepreşedintele democrat-liberal Liviu Negoiţă a fost acţionar, alături de turcul Atalay Tamer, în SC KORA EDIL SA, deţinând un indice de 25%. Pentru că ar fi fost prea pe faţă să atribuie contracte din bani publici acestei societăţi comerciale, în care participa cu un procent semnificativ, primarul ales în 2004 a schimbat macazul.
Deşi în ultima sa declaraţie de interese recunoaşte că este acţionar la KORA EDIL, dar cu un indice de doar 20%, firma a fost desfiinţată acum trei ani, pe motiv de „capital sub limita impusă de lege“. Mai clar, capitalul social nu a fost majorat potrivit reglementărilor legale. Deci, firma nu mai funcţionează, aflându-se în lichidare judiciară. Între timp, îl găsim pe tovarăşul turc al primarului Negoiţă, respectiv Atalay Tamer, asociat în SC KIAT GROUP CONSTRUCT SRL, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. De asemenea, acelaşi Atalay este asociat şi în SC KING INDUSTRIAL ENTERPRISES SRL, firmă înfiinţată în 1994. În continuare vor urmări contractele obţinute de KIAT GROUP şi KING INDUSTRIAL, controlate de Atalay Tamer - fost partener de afaceri al lui Negoiţă - din partea Primăriei Sectorului 3 şi a celei din Cluj-Napoca. Moment în care va intra în scenă şi blonda Liliana Călin, o foarte apropiată a familiei Negoiţă.Prietenele prietenei mele În iulie 2006, KING INDUSTRIAL ENTERPRISES SRL, controlată de Atalay Tamer, a obţinut un contract important de la Primăria Cluj-Napoca, pentru amenajarea şi dotarea mai multor locuri de joacă pentru copii cu tobogane, se spune că şi cu ajutorul Lilianei Călin, care ar face parte, potrivit presei locale, din cercul de prieteni intimi ai ex-premierului Emil Boc. Ulterior, un alt contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, pentru reabilitarea şi întreţinerea străzilor clujene, a fost atribuit SC KIAT GROUP CONSTRUCT, avându-l ca asociat semnificativ pe acelaşi Atalay Tamer. Contractul este şi astăzi în vigoare. Un alt personaj al acestei încrengături de relaţii şi amiciţii este Florina Mihaela Gruia (fostă Boştină, înainte de divorţ), bună prietenă a Lilianei Călin, Florina Mihaela fiind o apropiată a familiei Negoiţă. Atât de apropiată încât, după divorţ, aceasta ar locui - potrivit presei centrale - în apartamentul de două camere al primarului Liviu Gheorghe Negoiţă din Bdul Octavian Goga. Pe principiul “prietenele prietenei mele sunt prietenele mele”, este de presupus că şi Liliana Călin se cunoaşte destul de bine şi cu Carmen Negoiţă. Combinaţii pe baze trainice Florina Mihaela Gruia (fostă Boştină), prietena soţiei edilului de la 3, şi-a înfiinţat în 2006 două SRL-uri: AA Marketing and Management SRL şi AA Project Promotion SRL, în care este singură asociată. Până acum a reuşit să obţină de la acest sector al Capitalei câteva contracte grase, valorând circa 50 de milioane de euro. Ca urmare, în 2007 - conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe - a înregistrat un profit din afaceri de peste trei milioane de lei, iar în 2008 de peste un milion de lei. Paralel, una dintre firmele turcului Atalay, protejată de Liliana Călin, a obţinut importante contracte de la Negoiţă pentru executarea unor lucrări în Parcul Titan şi a unor fântâni arteziene pe Bdul Unirii. Adesea participând la licitaţii fără a avea contracandidaţi, firmele Florinei Mihaela Gruia s-au mai izbit şi de situaţii în care au trebuit să împartă potul cu societăţile comerciale în care are interese Liliana Călin. Şi cu asta, credem că am spus tot. Pe scurt, situaţia se prezintă astfel. Primarul Liviu Gheorghe Negoiţă a făcut afaceri cu un turc sau mai mulţi. Care turci au obţinut ulterior contracte grase cu primăria edilului de la 3 şi cu cea din Cluj-Napoca, păstorită de aghiotantul ex-premierului Emil Boc, actualul primar Sorin Apostu. Başca alte contracte în teritoriu, asupra cărora nu ne vom mai apleca acum. Totodată, pe baza relaţiilor de prietenie dintre Carmen Negoiţă, Florina Mihaela Gruia şi Liliana Călin (cea din urmă fiind prietenă şi cu turcii lui Liviu Negoiţă) au fost puse la cale numeroase combinaţii suspecte. Iar cercul combinaţiilor s-a închis.
Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Noi 2009 Adina Stancu
Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam
Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
Dezvăluirile făcute de ex-procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu prin intermediul autorului cărţii a cărei lansare a fost anunţată, sub titlul „Prădarea României“, de către Victor Gaetan (scriitor româno-american), sunt făcute într-un moment crucial pentru Traian Băsescu: ultima săptămână de campanie electorală pentru prezidenţiale. Luate ca atare, fără analiză sau comentariu, acuzaţia conform căreia Băsescu a fost cel care „controla jocul“ în toată povestea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, dar şi alte dezvăluiri ale lui Nastasiu ar putea constitui o lovitură de graţie aplicată candidatului de la Cotroceni aflat în plină desfăşurare pe ringul prezidenţialelor.
Home » Home » Ancheta » Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam
Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
15 Noi 2009 Adina Stancu
23 comentarii
5984 vizualizari
Rating: 20 voturi
foto(2)
Dezvăluirile făcute de ex-procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu prin intermediul autorului cărţii a cărei lansare a fost anunţată, sub titlul „Prădarea României“, de către Victor Gaetan (scriitor româno-american), sunt făcute într-un moment crucial pentru Traian Băsescu: ultima săptămână de campanie electorală pentru prezidenţiale. Luate ca atare, fără analiză sau comentariu, acuzaţia conform căreia Băsescu a fost cel care „controla jocul“ în toată povestea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, dar şi alte dezvăluiri ale lui Nastasiu ar putea constitui o lovitură de graţie aplicată candidatului de la Cotroceni aflat în plină desfăşurare pe ringul prezidenţialelor.
15 Noi 2009
Nastasiu: convorbirile purtate de Theodor Stolojan si Elena Udrea, tinute departe de ochii procurorilor 15 Noi 2009
Fostul procuror Ciprian Nastasiu si doua dintre persoanele investigate. Si pentru care probabil a zburat!
Nastasiu: convorbirile purtate de Theodor Stolojan şi Elena Udrea, ţinute departe de ochii procurorilorAnaliza acestora, coroborată însă cu aspecte mai puţin sau deloc spuse până azi despre dosarele de care face vorbire Nastasiu, ridică totuşi nişte semne de întrebare legate de sistemul pe care procurorul l-a onorat chiar şi în momente în care era făcut terci în faţa opiniei publice. Una dintre ele este „De ce acum?“, iar alta, „De ce Nastasiu nu spune tot?“. Cotidianul a punctat o parte dintre aspectele devoalate în proaspetele dezvăluiri ale procurorului în urmă cu o lună, cum ar fi centrarea de interese economice în articolul „Dosare care sperie lumea“ spre afacerişti ruşi, dar a atras atenţia, odată cu publicarea înregistrării discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu şi Omar Hayssam în 9 septembrie 2005, că aceasta poate fi „Răzbunarea lui Nastasiu“.
Dacă dezvăluirile acestuia s-ar confirma în totalitate, Băsescu n-ar mai avea nici o şansă de câştig.
Să revenim, însă, la prezent
Nastasiu îi povesteşte autorului cum Omar Hayssam a fost cel care a conceput planul răpirii celor trei ziarişti români în martie 2005. Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au mers de bunăvoie în Irak, momeala lui Omar fiind promisiunea că le vor fi aranjate interviuri cu sirieni şi irakieni de rang înalt. Hayssam a recurs la această diversiune deoarece intrase în panică pentru că anchetatorii se aflau pe urmele lui. Până aici, nimic nou. În toată povestea înşiruită despre ancheta în dosarul „Răpirii jurnaliştilor“, Nastasiu nu se abate de la conţinutul rechizitoriului pe care chiar el l-a realizat şi prin care au fost trimişi în instanţă Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. În acest context, Nastasiu plasează „bomba“ răscumpărării ostaticilor. El afirmă că autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa lui Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i salva pe jurnalişti, dar din această sumă „mâini iscusite“ ar fi extras 4 milioane de dolari.
„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de euro, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumpărare şi i-au împărţit între ele. Celula de criză era formată din preşedintele României şi din cei responsabili de serviciile secrete - Radu Timofte, director SRI, Gheorghe Fulga, director SIE, şi Virgil Ardelean, director DGIPI. Însă directorii nu participau de fapt la întâlniri. Cu siguranţă că această «acţiune» ar fi putut fi dusă la îndeplinire fără ştirea lor. Cu toate acestea, nimic, şi vreau să spun nimic semnificativ în chestiunea ostaticilor nu a avut loc fără ştirea şi permisiunea expresă a preşedintelui ţării. Potrivit surselor irakiene şi americane, Guvernul României a alocat 13-14 milioane de dolari pentru soluţionarea crizei ostaticilor, însă doar 9 milioane de euro au ajuns la răpitori“, dezvăluie Nastasiu.
După care, în mod straniu, declară: „Nu am avut acces la aceste documente, de la bun început mi-a fost refuzat accesul la partea clasificată a activităţii celulei de criză. Însă celor implicaţi li s-ar putea cere să depună mărturie sub jurământ în faţa unei comisii parlamentare, de exemplu. Nu poate fi exclusă nici varianta în care armata SUA ar putea pune la dispoziţie toate informaţiile interceptate de ea, iar o surpriză ar putea apărea chiar şi din partea irakienilor“. Dacă nu a avut acces la aceste documente, atunci de unde a ştiut Nastasiu despre „troc“? Dacă aşa a fost, atunci de ce procurorul care s-a ocupat din 2005 de cazul Hayssam până la trimiterea în instanţă a dosarului şi apoi de fuga lui Hayssam nu a sesizat, pentru a fi anchetat, şi acest aspect? În fond, era vorba de delapidarea unor bani care aparţineau serviciilor de informaţii române. 4 milioane de dolari.
Informaţiile despre dosarul „Trafic de arme“ nu sunt complete
Pe de altă parte, Nastasiu face vorbire despre dosarul de trafic internaţional de armament. El spune că, în urma investigaţiilor din 2004-2005, a realizat implicarea lui Hayssam în traficul de armament, precum şi conexiunile acestuia cu diverse state suspectate de comunitatea internaţională de finanţarea şi iniţierea unor acte teroriste. Nastasiu nu a făcut, însă, vorbire despre declaraţia lui Omar Hayssam, secretizată, şi acest dosar despre care Cotidianul a aflat de la surse confidenţiale, în care sirianul a fost tras de limbă şi a făcut dezvăluiri despre Viorel Hrebenciuc. De altfel, Hrebenciuc a şi fost audiat în acest dosar, dar cauza nu a fost finalizată. Aceleaşi surse dezvăluie, pentru Cotidianul, că Omar Hayssam îi spune lui Nastasiu, în declaraţiile secretizate făcute, că dacă-l lasă liber, îi va da reţeaua de armament în care voia să-l introducă pe Dinu Patriciu, pe motiv că acesta ar fi primit petrol din Liban contra arme. Informaţiile lui Hayssam nu au fost confirmate de nici o probă directă. Dosarul se află în lucru la DIICOT, cu urmărirea penală începută „in rem“.
Decizia „formei“ de eliberare a sirianului
Nastasiu mai vorbeşte despre eliberarea lui Hayssam. Care s-ar fi hotărât în biroul procurorului general Ilie Botoş, de faţă cu colega sa, Adriana Cristescu, şi atunci i s-a spus „E OK, avem acordul“. La acea vreme, Ilie Botoş a declarat că habar n-a avut că Nastasiu se va duce la instanţă, ca procuror de şedinţă, în locul colegului care se ocupa cu aşa ceva. Aceeaşi declaraţie a dat-o presei şi Consiliului Superior al Magistraturii şi şeful DIICOT de la acea dată, Daniel Ţicău, iar Nastasiu a fost sancţionat de CSM tocmai din această cauză. Cine a minţit şi cine a spus adevărul în acest caz?
Presiuni pe dosarul „privatizărilor strategice“
În fine, o importantă parte din dezvăluirile fostului anchetator face referire la dosarul „Spionii din energie“. În acest context, el plasează personaje foarte importante din spectrul politic, precum Theodor Stolojan, Attila Verestoy, Elena Udrea, Dorin Cocoş, dar şi pe jurnalistul Bogdan Chirieac, care s-ar fi aflat în „reţeaua de sprijin şi culegere de informaţii care lucra în favoarea grupului rusesc Marco Group. Stamen Stancev şi Vadim Benyatov au fost trimişi în judecată. Codruţ Şereş şi Zolt Nagy au fost acuzaţi de trădare şi transmitere de informaţii secrete, dar despre personajele de mai sus, până azi, nu s-a auzit nimic. Cel puţin pe această temă. Nastasiu afirmă că la nivelul DIICOT au existat presiuni. Dacă aşa se va dovedi că a fost, atunci sistemul judiciar din România e la pământ. Knockout. Iar Traian Băsescu nu se poate situa în afara „sistemului ticăloşit“.
Cotidianul.ro
15 Noi 2009 Adina Stancu
Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam
Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
Dezvăluirile făcute de ex-procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu prin intermediul autorului cărţii a cărei lansare a fost anunţată, sub titlul „Prădarea României“, de către Victor Gaetan (scriitor româno-american), sunt făcute într-un moment crucial pentru Traian Băsescu: ultima săptămână de campanie electorală pentru prezidenţiale. Luate ca atare, fără analiză sau comentariu, acuzaţia conform căreia Băsescu a fost cel care „controla jocul“ în toată povestea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, dar şi alte dezvăluiri ale lui Nastasiu ar putea constitui o lovitură de graţie aplicată candidatului de la Cotroceni aflat în plină desfăşurare pe ringul prezidenţialelor.
Home » Home » Ancheta » Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam
Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
15 Noi 2009 Adina Stancu
23 comentarii
5984 vizualizari
Rating: 20 voturi
foto(2)
Dezvăluirile făcute de ex-procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu prin intermediul autorului cărţii a cărei lansare a fost anunţată, sub titlul „Prădarea României“, de către Victor Gaetan (scriitor româno-american), sunt făcute într-un moment crucial pentru Traian Băsescu: ultima săptămână de campanie electorală pentru prezidenţiale. Luate ca atare, fără analiză sau comentariu, acuzaţia conform căreia Băsescu a fost cel care „controla jocul“ în toată povestea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, dar şi alte dezvăluiri ale lui Nastasiu ar putea constitui o lovitură de graţie aplicată candidatului de la Cotroceni aflat în plină desfăşurare pe ringul prezidenţialelor.
15 Noi 2009
Nastasiu: convorbirile purtate de Theodor Stolojan si Elena Udrea, tinute departe de ochii procurorilor 15 Noi 2009
Fostul procuror Ciprian Nastasiu si doua dintre persoanele investigate. Si pentru care probabil a zburat!
Nastasiu: convorbirile purtate de Theodor Stolojan şi Elena Udrea, ţinute departe de ochii procurorilorAnaliza acestora, coroborată însă cu aspecte mai puţin sau deloc spuse până azi despre dosarele de care face vorbire Nastasiu, ridică totuşi nişte semne de întrebare legate de sistemul pe care procurorul l-a onorat chiar şi în momente în care era făcut terci în faţa opiniei publice. Una dintre ele este „De ce acum?“, iar alta, „De ce Nastasiu nu spune tot?“. Cotidianul a punctat o parte dintre aspectele devoalate în proaspetele dezvăluiri ale procurorului în urmă cu o lună, cum ar fi centrarea de interese economice în articolul „Dosare care sperie lumea“ spre afacerişti ruşi, dar a atras atenţia, odată cu publicarea înregistrării discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu şi Omar Hayssam în 9 septembrie 2005, că aceasta poate fi „Răzbunarea lui Nastasiu“.
Dacă dezvăluirile acestuia s-ar confirma în totalitate, Băsescu n-ar mai avea nici o şansă de câştig.
Să revenim, însă, la prezent
Nastasiu îi povesteşte autorului cum Omar Hayssam a fost cel care a conceput planul răpirii celor trei ziarişti români în martie 2005. Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au mers de bunăvoie în Irak, momeala lui Omar fiind promisiunea că le vor fi aranjate interviuri cu sirieni şi irakieni de rang înalt. Hayssam a recurs la această diversiune deoarece intrase în panică pentru că anchetatorii se aflau pe urmele lui. Până aici, nimic nou. În toată povestea înşiruită despre ancheta în dosarul „Răpirii jurnaliştilor“, Nastasiu nu se abate de la conţinutul rechizitoriului pe care chiar el l-a realizat şi prin care au fost trimişi în instanţă Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. În acest context, Nastasiu plasează „bomba“ răscumpărării ostaticilor. El afirmă că autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa lui Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i salva pe jurnalişti, dar din această sumă „mâini iscusite“ ar fi extras 4 milioane de dolari.
„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de euro, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumpărare şi i-au împărţit între ele. Celula de criză era formată din preşedintele României şi din cei responsabili de serviciile secrete - Radu Timofte, director SRI, Gheorghe Fulga, director SIE, şi Virgil Ardelean, director DGIPI. Însă directorii nu participau de fapt la întâlniri. Cu siguranţă că această «acţiune» ar fi putut fi dusă la îndeplinire fără ştirea lor. Cu toate acestea, nimic, şi vreau să spun nimic semnificativ în chestiunea ostaticilor nu a avut loc fără ştirea şi permisiunea expresă a preşedintelui ţării. Potrivit surselor irakiene şi americane, Guvernul României a alocat 13-14 milioane de dolari pentru soluţionarea crizei ostaticilor, însă doar 9 milioane de euro au ajuns la răpitori“, dezvăluie Nastasiu.
După care, în mod straniu, declară: „Nu am avut acces la aceste documente, de la bun început mi-a fost refuzat accesul la partea clasificată a activităţii celulei de criză. Însă celor implicaţi li s-ar putea cere să depună mărturie sub jurământ în faţa unei comisii parlamentare, de exemplu. Nu poate fi exclusă nici varianta în care armata SUA ar putea pune la dispoziţie toate informaţiile interceptate de ea, iar o surpriză ar putea apărea chiar şi din partea irakienilor“. Dacă nu a avut acces la aceste documente, atunci de unde a ştiut Nastasiu despre „troc“? Dacă aşa a fost, atunci de ce procurorul care s-a ocupat din 2005 de cazul Hayssam până la trimiterea în instanţă a dosarului şi apoi de fuga lui Hayssam nu a sesizat, pentru a fi anchetat, şi acest aspect? În fond, era vorba de delapidarea unor bani care aparţineau serviciilor de informaţii române. 4 milioane de dolari.
Informaţiile despre dosarul „Trafic de arme“ nu sunt complete
Pe de altă parte, Nastasiu face vorbire despre dosarul de trafic internaţional de armament. El spune că, în urma investigaţiilor din 2004-2005, a realizat implicarea lui Hayssam în traficul de armament, precum şi conexiunile acestuia cu diverse state suspectate de comunitatea internaţională de finanţarea şi iniţierea unor acte teroriste. Nastasiu nu a făcut, însă, vorbire despre declaraţia lui Omar Hayssam, secretizată, şi acest dosar despre care Cotidianul a aflat de la surse confidenţiale, în care sirianul a fost tras de limbă şi a făcut dezvăluiri despre Viorel Hrebenciuc. De altfel, Hrebenciuc a şi fost audiat în acest dosar, dar cauza nu a fost finalizată. Aceleaşi surse dezvăluie, pentru Cotidianul, că Omar Hayssam îi spune lui Nastasiu, în declaraţiile secretizate făcute, că dacă-l lasă liber, îi va da reţeaua de armament în care voia să-l introducă pe Dinu Patriciu, pe motiv că acesta ar fi primit petrol din Liban contra arme. Informaţiile lui Hayssam nu au fost confirmate de nici o probă directă. Dosarul se află în lucru la DIICOT, cu urmărirea penală începută „in rem“.
Decizia „formei“ de eliberare a sirianului
Nastasiu mai vorbeşte despre eliberarea lui Hayssam. Care s-ar fi hotărât în biroul procurorului general Ilie Botoş, de faţă cu colega sa, Adriana Cristescu, şi atunci i s-a spus „E OK, avem acordul“. La acea vreme, Ilie Botoş a declarat că habar n-a avut că Nastasiu se va duce la instanţă, ca procuror de şedinţă, în locul colegului care se ocupa cu aşa ceva. Aceeaşi declaraţie a dat-o presei şi Consiliului Superior al Magistraturii şi şeful DIICOT de la acea dată, Daniel Ţicău, iar Nastasiu a fost sancţionat de CSM tocmai din această cauză. Cine a minţit şi cine a spus adevărul în acest caz?
Presiuni pe dosarul „privatizărilor strategice“
În fine, o importantă parte din dezvăluirile fostului anchetator face referire la dosarul „Spionii din energie“. În acest context, el plasează personaje foarte importante din spectrul politic, precum Theodor Stolojan, Attila Verestoy, Elena Udrea, Dorin Cocoş, dar şi pe jurnalistul Bogdan Chirieac, care s-ar fi aflat în „reţeaua de sprijin şi culegere de informaţii care lucra în favoarea grupului rusesc Marco Group. Stamen Stancev şi Vadim Benyatov au fost trimişi în judecată. Codruţ Şereş şi Zolt Nagy au fost acuzaţi de trădare şi transmitere de informaţii secrete, dar despre personajele de mai sus, până azi, nu s-a auzit nimic. Cel puţin pe această temă. Nastasiu afirmă că la nivelul DIICOT au existat presiuni. Dacă aşa se va dovedi că a fost, atunci sistemul judiciar din România e la pământ. Knockout. Iar Traian Băsescu nu se poate situa în afara „sistemului ticăloşit“.
Buzăianu Energy Holding, în limuzina lui Berceanu
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
14 Nov 2009
Biroul de Paparazzi
Vineri, 13 (noiembrie 2009, pentru maniacii detaliilor). Ora 14.30. Modrogan, în apropierea sediului central al PD-L. Un Audi negru (A8 L – adică long – pentru aceiaşi maniaci ai detaliilor) cu numărul de înmatriculare B 29 WMT se deplasează spre Piaţa Victoriei, pe străduţe.
În dreapta, pe locul mortului, ministrul Radu Berceanu (maşina aparţine Ministerului Transporturilor). În dreptul Ministerului Afacerilor Externe (intrarea pentru public), maşina opreşte. Din spate coboară unul mic, negru şi chel, care respira greu (din cauza gabaritului puţin depăşit pentru înălţimea lui). Îşi aranjează hainele, o ia sprinten la pas şi se camuflează cu o pereche de ochelari de soare numai bună pentru plafonul jos de nori gri care acoperea Bucureştiul.
După cîteva plimbări de cunoscător al contrafilajului, negrul mic şi chel se decide: intră, la capătul străzii Paris, în clădirea Energy Holding.
P.S. Ăla mic şi negru de respira greu este chiar Bogdan Buzăianu. În afară de două poze care au umplut toate ziarele, fotografiile pe care le vedeţi aici sînt rare şi mega-exclusive. Cu atît mai mega-exclusivă este situaţia surprinsă de noi: un ministru PD-L (şi nu vreun gîgă, ca Paleologu) într-o întîlnire cu Buzăianu. De ce ar risca cei doi să se vadă, ziua în amiaza mare, în plină campanie electorală? Unele răspunsuri, AICI. Celelalte, în Academia Caţavencu de miercuri.
Pe cine aleg preşedinte: testul „Energy Holding“
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009
Mircea Toma
Voi face, pentru voi, efortul de a-mi alege candidatul în funcţie de ce a făcut el pentru combaterea corupţiei (iar nu după simpatii personale). Şi am ales un subiect drag mie, afacerile oculte din Hidroelectrica. Din bugetul acestei societăţi se scurg, de peste zece ani, miliarde de euro; care pentru celebrele retehnologizări de hidrocentrale (Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, 6 hidrocentrale de pe Oltul inferior etc.), care pe calea monopolului pe curentul ieftin produs de hidrocentrale pentru care cei mai băieţi deştepţiau obţinut contracte pe mai mulţi ani (13 firme au obţinut 95% din toată producţia de energie hidro).
Contractele de retehnologizare pe care le-am menţionat mai sus costă, de obicei, de trei ori mai mult decât costurile reale; ele sunt, toate, retehnologizate de aceeaşi companie austriacă – VA TECH Energy. Toate contractele au fost „facilitate“ de o grupare de crimă organizată care a fost mai vizibilă, în România, sub identitatea de Energy Holding (interfaţă pentru recircularea banilor, beneficiari de contracte pentru revânzarea energiei hidro etc.).
Garda hidro-căpuşelor
Evident că afaceri la un asemenea nivel nu se pot face decât sub protecţia celor mai înalţi factori de decizie, recte miniştri, premieri şi preşedinţi.
Lista celor care au pus umărul începe cu:
Călin Popescu Tăriceanu, care, în 1997, când era ministrul Industriilor şi Comerţului, a semnat primul contract de încredinţare directă a retehnologizării Porţilor de Fier I,
şi continuă cu Radu Berceanu, succesor al lui Tăriceanu la cârma ministerului (1998-2000), care a semnat pentru prima plată către VA TECH.
Dan Ioan Popescu (ministrul Industriilor), împreună cu premierul Adrian Năstase (2000-2004), nou intrat în schemă, a împins afacerea pe noi culmi, atât extensiv – generalizând schema retehnologizărilor către celelalte hidrocentrale, cât şi ca tupeu – umflând astronomic valoarea contractelor şi, probabil, a conturilor lor.
Călin Popescu Tăriceanu, devenit premier (2004-2008), împreună cu Codruţ Şereş (PC) şi apoi, din 2006, cu Varujan Vosganian, ministru al Economiei, protejează derularea netulburată a contractelor.
Traian Băsescu, preşedinte, a sărit la beregata premierului Tăriceanu, în 2007, acuzându-l de corupţie şi de implicare în afacerile băieţilor deştepţi; el lansează public, într-o emisiune TV, un atac explicit la adresa Energy Holding.
Emil Boc, blindat cu Adriean Videanu la cârma ministerului de resort, începe furtunos: ministrul Economiei a anunţat, în februarie 2009, că vrea să desecretizeze toate contractele pe termen lung încheiate de Hidroelectrica; ministrul menţionează că decizia aceasta vine pe fondul cererii preşedintelui (său) Traian Băsescu de a se face lumină în acest sector. După ce a mai uitat lumea de această declaraţie de război, ministerul a ieşit public cu vestea că investiţiile la hidrocentralele de pe Oltul inferior vor continua – asta înseamnă 350 de milioane de euro pentru contractul de retehnologizare lansat pe vremea lui Dan Ioan Popescu, având ca beneficiar aceeaşi companie VA TECH Energy. Mai mult, Videanu l-a numit ca nou director la Hidroelectrica, în plin divorţ guvernamental cu PSD, pe Ioan Sima, insistent propus de PSD şi un bun colaborator al lui Dan Ioan Popescu.
Toată stima şi mândria, Cozmâncă pentru România?!
La cele de mai sus se poate adăuga că dosarul „Hidroelectrica“ a fost deschis de DNA în urmă cu cinci ani; după ce Băsescu-vijelie s-a lansat în atacul său televizat la adresa unuia dintre actorii din dosar, Ministerul Public, recte ograda Laurei Codruţa Kövesi, i-a retras DNA-ului dosarul prin reîncadrare la categoria „subminarea economiei naţionale“. Singurul efect al operaţiunii a fost faptul că Băsescu s-a liniştit pe subiectul ăsta, iar contractele ticăloase şi-au văzut de drum cu o nouă echipă de protecţie. A, şi nu e lipsit de haz faptul că, la începutul lunii octombrie, Băsescu a reuns-o în funcţie pe doamna Kövesi, împotriva avizului CSM.
Iar eu am de ales între un candidat PSD – unde tropăie sălbatic urmaşii lui Năstase să preia hidroafacerea, unul PNL – unde echipa Tăriceanu-Vosganian este pe mulţi cai-putere şi unul PD-L – mi-am permis să-l botez pe independentul Băsescu, proaspăt moştenitor al afacerii Hidroelectrica, al cărui mare merit este că s-a bătut pentru ea cu foştii gestionari. Iar UDMR a fost coleg de guvernare cu mai multe generaţii de beneficiari ai afacerii hidro. Ar rămâne independentul Oprescu. Alo, domnul Cozmâncă, mai aveţi vreo slăbiciune la bătrânii PSD?
Catavencu.ro
14 Nov 2009
Biroul de Paparazzi
Vineri, 13 (noiembrie 2009, pentru maniacii detaliilor). Ora 14.30. Modrogan, în apropierea sediului central al PD-L. Un Audi negru (A8 L – adică long – pentru aceiaşi maniaci ai detaliilor) cu numărul de înmatriculare B 29 WMT se deplasează spre Piaţa Victoriei, pe străduţe.
În dreapta, pe locul mortului, ministrul Radu Berceanu (maşina aparţine Ministerului Transporturilor). În dreptul Ministerului Afacerilor Externe (intrarea pentru public), maşina opreşte. Din spate coboară unul mic, negru şi chel, care respira greu (din cauza gabaritului puţin depăşit pentru înălţimea lui). Îşi aranjează hainele, o ia sprinten la pas şi se camuflează cu o pereche de ochelari de soare numai bună pentru plafonul jos de nori gri care acoperea Bucureştiul.
După cîteva plimbări de cunoscător al contrafilajului, negrul mic şi chel se decide: intră, la capătul străzii Paris, în clădirea Energy Holding.
P.S. Ăla mic şi negru de respira greu este chiar Bogdan Buzăianu. În afară de două poze care au umplut toate ziarele, fotografiile pe care le vedeţi aici sînt rare şi mega-exclusive. Cu atît mai mega-exclusivă este situaţia surprinsă de noi: un ministru PD-L (şi nu vreun gîgă, ca Paleologu) într-o întîlnire cu Buzăianu. De ce ar risca cei doi să se vadă, ziua în amiaza mare, în plină campanie electorală? Unele răspunsuri, AICI. Celelalte, în Academia Caţavencu de miercuri.
Pe cine aleg preşedinte: testul „Energy Holding“
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009
Mircea Toma
Voi face, pentru voi, efortul de a-mi alege candidatul în funcţie de ce a făcut el pentru combaterea corupţiei (iar nu după simpatii personale). Şi am ales un subiect drag mie, afacerile oculte din Hidroelectrica. Din bugetul acestei societăţi se scurg, de peste zece ani, miliarde de euro; care pentru celebrele retehnologizări de hidrocentrale (Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, 6 hidrocentrale de pe Oltul inferior etc.), care pe calea monopolului pe curentul ieftin produs de hidrocentrale pentru care cei mai băieţi deştepţiau obţinut contracte pe mai mulţi ani (13 firme au obţinut 95% din toată producţia de energie hidro).
Contractele de retehnologizare pe care le-am menţionat mai sus costă, de obicei, de trei ori mai mult decât costurile reale; ele sunt, toate, retehnologizate de aceeaşi companie austriacă – VA TECH Energy. Toate contractele au fost „facilitate“ de o grupare de crimă organizată care a fost mai vizibilă, în România, sub identitatea de Energy Holding (interfaţă pentru recircularea banilor, beneficiari de contracte pentru revânzarea energiei hidro etc.).
Garda hidro-căpuşelor
Evident că afaceri la un asemenea nivel nu se pot face decât sub protecţia celor mai înalţi factori de decizie, recte miniştri, premieri şi preşedinţi.
Lista celor care au pus umărul începe cu:
Călin Popescu Tăriceanu, care, în 1997, când era ministrul Industriilor şi Comerţului, a semnat primul contract de încredinţare directă a retehnologizării Porţilor de Fier I,
şi continuă cu Radu Berceanu, succesor al lui Tăriceanu la cârma ministerului (1998-2000), care a semnat pentru prima plată către VA TECH.
Dan Ioan Popescu (ministrul Industriilor), împreună cu premierul Adrian Năstase (2000-2004), nou intrat în schemă, a împins afacerea pe noi culmi, atât extensiv – generalizând schema retehnologizărilor către celelalte hidrocentrale, cât şi ca tupeu – umflând astronomic valoarea contractelor şi, probabil, a conturilor lor.
Călin Popescu Tăriceanu, devenit premier (2004-2008), împreună cu Codruţ Şereş (PC) şi apoi, din 2006, cu Varujan Vosganian, ministru al Economiei, protejează derularea netulburată a contractelor.
Traian Băsescu, preşedinte, a sărit la beregata premierului Tăriceanu, în 2007, acuzându-l de corupţie şi de implicare în afacerile băieţilor deştepţi; el lansează public, într-o emisiune TV, un atac explicit la adresa Energy Holding.
Emil Boc, blindat cu Adriean Videanu la cârma ministerului de resort, începe furtunos: ministrul Economiei a anunţat, în februarie 2009, că vrea să desecretizeze toate contractele pe termen lung încheiate de Hidroelectrica; ministrul menţionează că decizia aceasta vine pe fondul cererii preşedintelui (său) Traian Băsescu de a se face lumină în acest sector. După ce a mai uitat lumea de această declaraţie de război, ministerul a ieşit public cu vestea că investiţiile la hidrocentralele de pe Oltul inferior vor continua – asta înseamnă 350 de milioane de euro pentru contractul de retehnologizare lansat pe vremea lui Dan Ioan Popescu, având ca beneficiar aceeaşi companie VA TECH Energy. Mai mult, Videanu l-a numit ca nou director la Hidroelectrica, în plin divorţ guvernamental cu PSD, pe Ioan Sima, insistent propus de PSD şi un bun colaborator al lui Dan Ioan Popescu.
Toată stima şi mândria, Cozmâncă pentru România?!
La cele de mai sus se poate adăuga că dosarul „Hidroelectrica“ a fost deschis de DNA în urmă cu cinci ani; după ce Băsescu-vijelie s-a lansat în atacul său televizat la adresa unuia dintre actorii din dosar, Ministerul Public, recte ograda Laurei Codruţa Kövesi, i-a retras DNA-ului dosarul prin reîncadrare la categoria „subminarea economiei naţionale“. Singurul efect al operaţiunii a fost faptul că Băsescu s-a liniştit pe subiectul ăsta, iar contractele ticăloase şi-au văzut de drum cu o nouă echipă de protecţie. A, şi nu e lipsit de haz faptul că, la începutul lunii octombrie, Băsescu a reuns-o în funcţie pe doamna Kövesi, împotriva avizului CSM.
Iar eu am de ales între un candidat PSD – unde tropăie sălbatic urmaşii lui Năstase să preia hidroafacerea, unul PNL – unde echipa Tăriceanu-Vosganian este pe mulţi cai-putere şi unul PD-L – mi-am permis să-l botez pe independentul Băsescu, proaspăt moştenitor al afacerii Hidroelectrica, al cărui mare merit este că s-a bătut pentru ea cu foştii gestionari. Iar UDMR a fost coleg de guvernare cu mai multe generaţii de beneficiari ai afacerii hidro. Ar rămâne independentul Oprescu. Alo, domnul Cozmâncă, mai aveţi vreo slăbiciune la bătrânii PSD?
SRS s-a întîlnit iar cu un grangure de la Integritate
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Nov 2009
Biroul de Investigatii
Aseară (sîmbătă, 14 noiembrie 2009), pe la ora şapte, SRS (cunoscut şi ca Roşca, “strîngătorul de coaie”), a avut o întîlnire cu un băiat. Băiatul are un prenume de băieţel cuminte. Îl cheamă Ştefăniţă. El, băieţelul, este un fel de superior al lui Macovei, şeful ANI, pentru că face parte din CNI (Consiliul Naţional de Integritate). Iar CNI are deja stabilită pentru miercuri, 18 noiembrie, o şedinţă în care să discute o eventuală revocare din funcţie a lui Macovei.
Dacă vă mai spunem că pe Ştefăniţă îl mai cheamă şi Prisăcaru şi că deja are o problemă, mai veche, cu ANI, nu o să vă fie greu să ghiciţi cum va fi el în chestiunea revocării lui Macovei: pro sau contra?
Iar dacă vă mai spunem că Ştefăniţă este viitorul ginere al lui Bobic, adică al pupilului lui SRS, chiar nu o să mai aveţi nici o problemă în a pricepe ce rol joacă Prisăcaru în telenovela asta proastă.
Catavencu.ro
15 Nov 2009
Biroul de Investigatii
Aseară (sîmbătă, 14 noiembrie 2009), pe la ora şapte, SRS (cunoscut şi ca Roşca, “strîngătorul de coaie”), a avut o întîlnire cu un băiat. Băiatul are un prenume de băieţel cuminte. Îl cheamă Ştefăniţă. El, băieţelul, este un fel de superior al lui Macovei, şeful ANI, pentru că face parte din CNI (Consiliul Naţional de Integritate). Iar CNI are deja stabilită pentru miercuri, 18 noiembrie, o şedinţă în care să discute o eventuală revocare din funcţie a lui Macovei.
Dacă vă mai spunem că pe Ştefăniţă îl mai cheamă şi Prisăcaru şi că deja are o problemă, mai veche, cu ANI, nu o să vă fie greu să ghiciţi cum va fi el în chestiunea revocării lui Macovei: pro sau contra?
Iar dacă vă mai spunem că Ştefăniţă este viitorul ginere al lui Bobic, adică al pupilului lui SRS, chiar nu o să mai aveţi nici o problemă în a pricepe ce rol joacă Prisăcaru în telenovela asta proastă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)