Cotrocenii nereformaţi umblă cu restructurarea vopsită

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
14 Apr 2010 Cristian Oprea


Cotrocenii nereformaţi umblă cu restructurarea vopsită
Băsescu urechează guvernul că nu a făcut concedieri, dar el a angajat masiv


Preşedintele României, Traian Băsescu, a chemat guvernul la ordin pentru a-l urechea din cauză că nu a concediat bugetari dar, mai mult, admonestează şi parlamentul ţării pentru că nu îşi dizolvă una dintre camere iar pe cealaltă nu o reduce dramatic. Paradoxul este că şeful statului român stăpâneşte Palatul Cotroceni cu o schemă de încadrare triplă de consilieri prezienţiali şi de stat în comparaţie cu cea de pe vremea lui Emil Constantinescu şi dublă faţă cea din mandatul lui Ion Iliescu.
Şeful statului a anunţat, luni seara, la B1 TV, că vrea să cheme Guvernul la consultări la Cotroceni. "Nu vă ascund că nu sunt convins nici de realitatea a ceea ce se afirmă la Guvern, am dat oameni afară... Nu prea am văzut în statistici şomeri din sectorul bugetar. Nu prea am văzut. O să mă mai uit cu atenţie zilele următoare. S-au comasat ministere, dar a rămas acelaşi număr de salariaţi... Ceva e în neregulă şi acolo. Am să am o discuţie cu Guvernul săptămâna viitoare. Pe articolul 86 din Constituţie, o să-i invit la consultări Guvernul", a arătat Băsescu.


Deşi şeful statului român a cerut acum concedieri iar anul trecut, restructurări şi reduceri de cheltuieli cu 20 la sută, Administraţia Prezidenţială nu numai că nu a anunţat vreo reducere a cheltuielilor de personal şi a celorlalte, ba chiar beneficiază de unele majorate.
În timp ce anul trecut se înregistrau neajunsuri din cauza concediilor fără plată forţate din diverse sectoare bugetare, la Cotroceni, nimeni nu s-a anunţat în concediu fără plată conform ordonanţei Guvernului.


Posturile din 2010, la secret


Administraţia Prezidenţială are o normă de încadrare de maximum 260 de posturi. Dintre acestea, doar cinci posturi erau vacante la sfârşitul anului 2008, după cum declarau pentru Cotidianul.ro surse din Administraţia Prezidenţială, pe baza unor documente oficiale interne.

Prin urmare, instituţia preşedintelui României, conform scriptelor oficiale amintite, era prevăzută să funcţioneze în 2009 cu 255 de salariaţi.

În 2010, cifra de încadrare este una confidenţială având în vedere că acestea nu mai sunt evidenţiate detaliat, la fel ca în anii trecuţi, în capitolul destinat Adminstraţiei Prezidenţiale din Legea bugetului de stat.

În vremea lui Emil Constantinescu, Preşedinţia avea o limită maximă pentru personalul necesar funcţionării instituţiei, de 120-140 de posturi, după cum îşi amintea, într-o declaraţie pentru Cotidianul.ro, fostul consilier prezidenţial pentru probleme economice Cătălin Harnagea.

„Niciodată acest maxim nu a fost atins.
Am păstrat un număr mult mai mic, de vreo 80-100 de angajaţi, la un moment dat“, şi-a adus aminte pentru Cotidianul.ro şi prof. univ. dr. Zoe Petre, fostul consilier prezidenţial pe probleme politice şi şef al corpului de consilieri din vremea preşedinţiei lui Constantinescu.

Fost şef al Departamentului de resurse umane în vremea ultimului mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), profesorul-inginer Dan Vuerich şi-a reamintit la rându-i, pentru Cotidianul.ro, de o cifră maximă de 180 de posturi în Administraţia Prezidenţială din vremea respectivă.

„În mod sigur nu am avut vreodată schema de personal completă la Palatul Cotroceni“, susţine Dan Vuerich. Fostul consilier ne-a mai explicat că, faţă de mandatul lui Constantinescu, sub cel al lui Ion Iliescu au mai fost cuprinşi în schema de personal „grădinarii şi mecanicii, care până atunci erau angajaţii RA-APPS, dar lucrau efectiv doar la Administraţia Prezidenţială“.


Şi cu Orban zece

Nu doar schema umflată de personal este o caracteristică a mandatului lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, ci şi mărirea numărului de consilieri prezidenţiali. Nu mai puţin de zece astfel de sfetnici de rang înalt are acum şeful statului, după cooptarea din acesta an a lui Leonard Orban.

De ce sunt atât de importanţi ? Consilierii prezidenţiali sunt asimilaţi funcţiei de ministru şi au salarii pe măsură. În plus, pot beneficia conform prevederilor legale în vigoare, de protecţie antiteroristă. Toate plătite din bugetul alimentat de contribuabilii români.
Dacă Emil Constantinescu a avut numai trei asemenea sfetnici de rang foarte înalt, Ion Iliescu a numit şase astfel de consilieri.

Traian Băsescu a angajat, doar anul trecut !, trei noi consilieri prezidenţiali - Peter Eckstein-Kovacs, Iulian Fota şi Corina Alexandrina Gătej. Acelaşi Traian Băsescu a angajat şi doi consilieri de stat. Aceştia sunt asimilaţi funcţiei de ministru adjunct. Nou-numiţii sunt Bogdan Mănoiu şi Claudiu-Constantin Dinu.

Totodată, preşedintele României a semnat, în vară, în plină criză economică, decretul prin care l-a ridicat pe consilierul de stat Alexandru Gheorghe Gussi la rangul de consilier prezidenţial.


Consilierii, o căciulă de bani


Cei şase noi consilieri pe care i-a adus Traian Băsescu la Palatul Cotroceni în 2009 îi costă pe contribuabilii români peste 6.000 de euro pe lună, iar anual, mai bine de 60.000 de euro.


Salariul mediu al unui consilier prezidenţial - asimilat rangului de ministru - este de 5.127,5 lei, iar cel al unui consilier de stat - cu rang de ministru adjunct - este de 4.489,25 lei.


În topul veniturilor lunare din 2008 ale consilierilor prezidenţiali conduce vocalul Sebastian Lăzăroiu, cel care semnala pericolul bătăliei dintre presă şi democraţie.

Reputat sociolog şi un recunoscut analist şi consultant politic, de altfel, cu cei 6.000 de lei pe lună, Lăzăroiu a avut cu 1.000 de lei mai mult decât toţi colegii lui.

Topul consilierilor de stat îl are pe locul întâi pe Gabriel Pişcociu, cu peste 5.500 lei pe lună, în medie.



În timpul preşedinţiei sale, Emil Constantinescu a avut în medie doar trei consilieri prezidenţiali: Zoe Petre, Dorin Marian şi Cătălin Harnagea. Plecaţi la un moment dat, locurile ultimilor doi au fost luate de Constantin Degeratu şi de Valentin Ionescu. Trecător, acelaşi rang l-a avut şi Sorin Moisescu.

Ion Iliescu a avut şase consilieri prezidenţiali, conform Decretului Prezidenţial 610 din 20 decembrie 2000: Ioan Talpeş, Octavian Ştireanu, Gheorghe Zaman, Simona-Mirela Miculescu, Corina Creţu şi Mihai Constantinescu. Prin Decretul Prezidenţial 126 din 10 martie 2004, Ion Iliescu l-a înlocuit pe Ioan Talpeş cu Rodica Stănoiu.


La un pas de Lăzăroiu

În 2008, Traian Băsescu, cu venitul său mediu lunar de 6.410,25 lei, l-a depăşit pe consilierul său, Sebastian Lăzăroiu, cu doar 318,5 lei.


Instituţia preşedintelui României, după cum a mai scris cotidianul.ro, a fost răsfăţata bugetului de stat pe anul 2009, deşi efectele crizei economice lovesc din plin.

Guvernul PNL al lui Călin Popescu Tăriceanu decisese să aloce Palatului Cotroceni, de la bugetul de stat, 9.000.000 de euro. Numai că noul guvern condus de preşedintele Partidului Democrat Liberal, Emil Boc, a dat pentru Palatul Cotroceni 12.000.000 de euro.

Cu foarte multă îndrăzneală, Traian Băsescu vorbea de reformarea altora: „Pot înţelege interesul partidelor de a fi reprezentate în administraţie, conform rezultatului alegerilor, asta nu este de neînţeles. Ce nu înţeleg este tergiversarea diminuării aparatului de stat excesiv, adică trimitere în şomaj a unui mare număr de funcţionari publici şi contractuali“. Băsescu era scandalizat de faptul că funcţionarii „încarcă inutil“ statul de plată.
Cotidianul.ro a solicitat printr-o adresă oficială Administraţiei Prezidenţiale să explice ce restructurări de personal a operat pe baza legislaţiei promovate privind restructurarea personalului bugetar ...

Ce semnează Udrea devine secret de stat

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 14:23 Dan Odagiu


Un document publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării propune includerea contractelor de achiziţii pe bani publici la secret de stat.
Pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost publicat un proiect de lege prin care unele contracte de achiziţii pe bani publici nu au obligaţia de a respecta Legea achiziţiilor publice. În cazul contractelor excepţii de la lege sunt incluse "contracte sensibile, atribuite de o autoritate contractantă din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale", "contracte care necesită pe parcursul îndeplinirii impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unor interese naţionale", "alte contracte pentru care este improprie aplicarea legii", "contracte încheiate ca urmare a unor acorduri internaţionale" şi "contractul de servicii atribuit unei alte autorităţi contractante sau unei asocieri de autorităţi contractante", “contractele secrete de stat”.

În categoria informaţiilor secrete de stat intră contracte care ar putea "conduce la furnizarea unor informaţii a căror divulgare ar fi contrară intereselor esenţiale de securitate ale ţării" sau "care implică protecţia unor interese esenţiale de securitate ale ţării, în legătură cu producţia sau comercializarea de arme, muniţii şi material de razboi".
De ce ar semna Elena Udrea la Ministerul Turismului un contract de securitate naţională documentul nu ne lămureşte.

Contractele pentru care "este improprie aplicarea legii" se referă la cele prin care ministerul condus de Elena Udrea virează bani pentru emisiuni publicitare. Tot la capitolul contractelor cărora legea le este "improprie" se înscriu cele care au ca obiect cumpărarea şi închirierea de terenuri sau clădiri ori încheierea contractelor de muncă. Deci, cum s-ar spune, pentru cei un miliard de euro necesari demarării megaproiectului "Renaşterea satului românesc, 10 case pentru specialişti", nu ar mai fi nevoie de licitaţii publice şi prin urmare se pot face abateri de la Legea achiziţiilor publice.

Documentul mai prezintă şi alte criterii care permit unui contract să facă abatere de la Legea achiziţiilor publice. Astfel, la punctul 3 - clasificarea contractelor "după obligaţia de a respecta Legea achiziţiilor publice", găsim 3 subpuncte: contracte care trebuie să urmeze legea, contracte considerate excepţii de la aplicarea legii şi contracte în a căror atribuire trebuie să se respecte numai anumite prevederi ale legii.

Oricum, despre valorile morale ale Elenei Udrea aflăm mai multe în Codul de conduită etică postat pe site-ul aceluiaşi minister. "Valorile morale sunt relative şi nimeni nu poate determina ceea ce trebuie considerat ca fiind just în mod absolut. De asemenea, nu se poate afirma că o normă este morală, deoarece nu există morală absolută. Aşadar, o reglementare poate fi conformă cu un sistem de morală şi contrară altui sistem." Ehe, acum parcă mai venim de acasă şi parcă ne şi lămurim cu privire la clasarea contractelor la secrete de stat sau improprii aplicării legii. Că doar o reglementare poate fi “conformă cu un sistem de morală şi contrară altui sistem”. Depinde de care parte a legii eşti: plăteşti taxe sau le...

ANI nu mai poate face sesizări şi nu mai poate controla averile

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 18:18 - Actualizat acum 19 minute Tudor Georgescu


ANI nu mai poate face sesizări şi nu mai poate controla averile
CCR a declarat neconstituţionale mai multe articole din legea ANI

Două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Nationale de Integritate au fost declarate neconstituţionale în data de 14 aprilie, fiind admise parţial o serie de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocata Alice Drăghici în cazul Şerban Brădişteanu, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Curtea Constituţională.
Alice Drăghici a declarat pentru HotNews.ro că efectul deciziei CCR este o reducere activităţii Agenţiei de Integritate.

"ANI va deveni un fel de depozit al declaraţiilor de avere. Nu va mai putea face sesizări, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze şi să depoziteze declaraţiile de avere şi să-i amendeze pe cei care întârzie să le depună", a spus Drăghici.

"Toate dosarele trimise în instanţă de ANI trebuie clasate şi toate dosarele trimise la instanţa de contencios administrativ trebuie închise", a mai spus avocata Alice Drăghici.

Anul trecut Agenţia Naţională de Integritate a sesizat instanţa competentă în vederea confiscării a circa 3,6 milioane de euro şi a încă 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obţinute nejustificat de cunoscutul chirurg Şerban Brădişteanu, în perioada în care acesta a fost parlamentar.
Recent, Şerban Brădişteanu a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler.

Surse juridice au declarat pentru HotNews.ro că judecătorii Curţii au extins controlul de neconstituţionalitate pe întreg capitolul I şi VI, fiind declarate neconstituţionale.
Sursele citate susţin că "au fost declarate neconstituţionale cele mai importante părţi ale legii".

Declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice

CCR a declarat neconstituţionale Capitolele I şi VI în integralitate din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate. În plus alte câteva articole importante din această lege au fost declarate neconstituţionale, astfel că declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice, informează realitatea.net.

Astfel, CCR a declarat neconstituţional articolul 11, literele e,f şi g, care prevăd "e) asigură publicarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaraţiile de avere şi de interese se păstrează pe pagina de internet cel puţin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii; f) trimit Agenţiei, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese primite, pe care Agenţia le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, şi le menţine publicate pe durata prevăzută de dispoziţiile lit. e);g) publică pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, numele şi funcţia persoanelor care nu depun declaraţia de avere sau declaraţia de interese în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunică Agenţiei".

Capitolul I a fost declarat, în integralitate, neconstituţional

Acesta include dispoziţiile generale ale legii, astfel că ANI nu va mai putea să verifice averea dobândită de persoanele care îndeplinesc funcţii publice şi nici conflictele de interese şi incompatibilităţile acestora. Agenţia nu va mai putea nici să sesizeze organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei, nici să suspende verificarea şi să sesizeze organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale.

Capitolul VI al Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate este cel care se referă la verificarea averii, intitulat "Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor". Astfel, capitolul declarat neconstituţional miercuri de către judecătorii CCR se referă la procedura prin care inspectorii ANI fac verificările averilor demnitarilor, dar şi situaţiile în care aceştia ar putea să se afle în incompatibilitate.

Dosarul Brădişteanu: Mită de aproximativ 4 milioane de euro

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, la data de 27 martie 2007, a doctorului Șerban-Alexandru Brădișteanu, şef de secţie la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti (fost senator în perioada 2000-2004), pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi luare de mită în formă continuată.

Potrivit procurorilor Brădişteanu a favorizat firmele CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse, cauzând un prejudiciu real în dauna Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în valoare de 9.169.606 euro. În schimbul favorizării la licitaţie a firmelor sus menţionate, prin folosirea abuzivă a poziţiei pe care o ocupa, Brădișteanu a primit, în conturile firmei sale off-shore "Arnell Development Ltd" (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 USD şi 3.594.333 euro, reprezentând mită pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de evaluare a licitaţiei.

Procurorul din ”Termopanele lui Năstase” şi ”Caltaboşii lui Remeş”

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 17:31 - Actualizat acum 34 minute Cristina Horvat

Procurorul din ”Termopanele lui Năstase” şi ”Caltaboşii lui Remeş”
Lucian Papici a condus şi dosarul Voicu

În ultimele două zile s-a vorbit mult despre faptul că DNA a suferit încă o înfrângere de răsunet. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-i elibera pe cei trei coinculpați din dosarul Voicu se leagă de numele unui procuror: Lucian Papici. Profesionalismul său i-a scăpat pe Căşuneanu, Locic şi Costiniu.
S-a mai spus că era de așteptat ca aceasta să fie decizia definitivă a celor nouă magistrați, întrucât DNA ar fi mizat, ca de obicei, numai pe cartea interceptărilor telefonice. Or, acestea sunt probe insuficiente pentru a convinge Înalta Curte de faptul că cei trei reprezintă un pericol public și nu pot fi cercetați în stare de libertate.

Dacă analizăm backgroundul profesional al celui care a instrumentat dosarul Voicu, vom vedea că acest nou eşec al DNA era de aşteptat.

Lucian Papici, șeful Secției 1 de Combatere a Infracțiunilor de Corupție, este procurorul care a lucrat acest caz, alături de colega sa, procurorul Mariana Alexandru.
Dar conducerea cazului a fost la Papici. Aşa că mapa sa profesională trebuie privită cu mai multă atenţie.
Intrat în procuratură în anul 1994, Lucian Papici este autorul a numeroase dosare eşuate, chiar scandalos întocmite. Când spunem numeroase nu exagerăm câtuşi de puţin.

Papici a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, continuându-şi cariera de magistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

Lucian Papici a promovat în funcţii de execuţie superioare şi în funcţii de conducere: procuror-şef al Biroului de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş şi procuror-şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei 1 de Combatere a Infracţiunilor Corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Papici a fost promovat în funcţia de procuror-şef al acestei secţii din DNA, în martie 2007, de fostul ministru al Justiției, pedelista Monica Macovei.

Privit prin prisma posturilor şi a avansărilor, CV-ul oficial al procurorului Papici poate părea unul impecabil. Numai că lucrurile nu stau deloc aşa.

Primul rateu de răsunet din cariera lui Lucian Papici datează chiar din perioada în care acesta era un simplu procuror la Parchetul Timiș. În anul 2001, Papici a fabricat la comandă un rechizitoriu în urma căruia un român stabilit în Germania, Ewald Frunză, o marionetă a controversatului om de afaceri Maricel Păcuraru, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Frunză a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o infracțiune de înșelăciune, care s-a soldat cu prejudicierea unui alt afacerist german cu suma de 200.000 de dolari. Ewald Frunză, un individ cu studii minime (doar opt clase primare), a fost atras în afacerile nebuloase ale afaceristului Maricel Păcuraru, din Galați, a fost trimis în judecată și condamnat la pedeapsa maximă de 12 ani de închisoare pe motiv că ar fi înșelat un partener german într-o afacere cu export de taurine.

Conform descrierii faptei făcute de procurorul Lucian Papici în acel rechizitoriu din 2001, Frunză ar fi păcalit un om de afaceri german să-i plăteasca în avans 200.000 de dolari, pentru marfa promisă, după care ar fi schimbat banii dintr-un cont în altul, neonorând tranzacția. Frunză era, ce-i drept, acționar minoritar al SC Dialto SRL, implicată în tranzacție, dar nu era administrator și, foarte important, nu avea drept de semnătură la BCR Galaţi, acolo unde au ajuns cei 200.000 de dolari.

Cu toate că documentele bancare depuse de Ewald Frunză la dosarul cauzei confirmau că el nu putea dispune mutarea nici unei sume din contul firmei, pentru că nu avea drept de semnătură, magistraţii au închis ochii, inexplicabil, la aceste probe. Nu au fost menționate, ca și când nu ar fi existat. Evident că s-a dat pedeapsa maximă.

Sigur că nici procurorul Papici și nici judecătorii ulteriori nu au luat în seamă faptul că cei 200.000 doalri, la care Frunză nu avea acces, ajunseseră fix în conturile unei alte firme a lui Maricel Păcuraru. Şi că persoana care avea, de fapt, drept de semnătură în bancă era chiar cumnatul lui Maricel Păcuraru. Lucian Papici a fost și autorul altor abuzuri în acest dosar, lucruri semnalate de presa locală a vremii.

Drept răsplată pentru acest ”succes” răsunător, procurorul Papici a fost adus la DNA, în București, în 2005, după victoria portocaliilor în alegeri. La doar câteva luni, în toamna anului 2005, Lucian Papici instrumentează două dosare care sunt infirmate unul după altul în justiție, inculpații fiind achitați. Achitările au fost spectaculoase, întrucât pronunțarea lor s-a făcut pe motiv că ”faptele observate de procuror nu există”. Problema este însă alta: doi oameni și carierele lor au fost distruse, iar statul român le-a plătit acestora daune consistente.

Este vorba despre cazul judecătorului Vasile Bacu, de la Tribunalul București, care fusese trimis în judecată la data de 28.10.2005, pentru luare de mită. Rechizitoriul a fost întocmit de Lucian Papici. Judecătorul Vasile Bacu a fost achitat definitiv în februarie 2008 și a fost repus în funcție în urma deciziei CSM. Statul român i-a plătit acestui judecător salariile neîncasate din perioada de doi ani în care fost suspendat din funcție. Salariile neîncasate au fost în valoare de 100.000 de lei, la care s-au adăugat și daunele morale pentru distrugerea imaginii publice, pe care judecătorul Bacu le-a cerut într-un proces civil intentat statului român.

Credeți că doar acestea au fost eșecurile procurorului Lucian Papici?! Ei bine, nu! Domnul Papici - specializat fiind în instrumentarea unor cazuri care au rolul mai degrabă de a face PR la televizor pentru DNA - este procurorul care a lucrat și celebrul dosar al termopanelor lui Adrian Năstase, dar și dosarul în care Miron Mitrea a fost anchetat în legătură cu lucrările efectuate la casa mamei sale.

Tot Lucian Papici este semnatarul unei alte celebre ”fâsâieli” juridice, care însă a fost prezentată în media ca marele caz de corupție al secolului: dosarul „mita şi caltaboşii lui Remeș”, dosar în care fostul ministru liberal al Agriculturii era acuzat că ar fi primit mită caltaboși și pălincă, de la un alt fost ministru al Agriculturii, țărănistul Ioan Avram Mureșan.

Reamintim faptul că toate aceste trei dosare sunt înghețate în momentul de față, în principal din cauza lipsei de probe solide. Unele au fost direcționate către Curtea Constituțională, acolo unde a fost constatată neconstituționalitatea multora dintre probele mai mult pentru televiziune, iar dosarele s-au întors la DNA, acolo un zac și în ziua de azi.

Departe de a fi apărătorii vreunuia dintre cei implicați în aceste dosare, ne întrebăm în mod firesc ce se va întâmpla dacă procurorul Lucian Papici va întocmi la fel de ”bine” și dosarul Voicu, în care, până acum, trei dintre cei patru inculpați au fost eliberați din arestul preventiv, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție?!

În orice stat cu adevărat european, un procuror aflat într-o funcție atât de importantă ca Lucian Papici și care ar fi făcut doar o singură greșeală, și nu atâtea câte a făcut până acum șeful Secției 1 a DNA, ar fi fost dat afară sau trimis să ancheteze dispariţia unor găini dintr-o curte din Carei!

Sub umbrela lui Adriean Videanu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Apr 2010 - Actualizat acum 53 minute Dan Odagiu


Sub umbrela lui Adriean Videanu
Craiul David, pionul afacerilor cu energie pentru băieţii deştepţi

Mai toţi directorii instituţiilor deconcentrate au fost daţi afară de guvernul Boc în ultimii doi ani pentru instalarea oamenilor PDL. Spunem mai toţi pentru că unul singur a supravieţuit. Este vorba despre Mihai Ciprian David, actualul şef al Hidroelectrica, membru PSD.
Numit pe 1 iulie 2007 la conducerea Hidroelectrica, Mihai Ciprian David continuă să reziste la conducerea companiei chiar dacă majoritatea membrilor PSD de la conducerea instituţiilor deconcentrate au fost maziliţi. Pentru că trebuie spus că Mihai David a fost preşedinte al organizaţiei municipale PSD din Braşov şi a fost numit în funcţia de director al Hidroelectrica de Adriean Videanu la cererea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. Mai mult, Mihai David este încă membru PSD. „Mihai David nu mai este preşedintele organizaţiei municipale PSD, deoarece nu a mai candidat la această funcţe, dar este încă membru PSD”, a declarat pentru cotidianul.ro Constantin Niţă, preşedintele organizaţiei PSD Braşov.

Şi atunci rămâne întrebarea: cum de rezistă încă Mihai David în această funcţie cu tot trecutul său? Un prim răspuns vine din prezent.
Zilele trecute a fost semnat un contract între Hidroelectrica şi ALRO, prin care prima societate îi vindea celei de-a doua trei milioane de megawaţi pe an până în 2018. Adică 5,5% din producţia naţională la un preţ care “va fi stabilit în funcţie de o serie de factori, precum cotaţia aluminiului la bursa metalelor de la Londra”.

Practic, preţul de livrare va fi în jur de 31 de euro/MWh, preţ care este cu 30% mai mic faţă de preţul de piaţă, de 44 de euro/MWh. Astfel, dacă s-ar menţine preţurile curente, ALRO va plăti câte 93 de milioane de euro pe an în următorii opt ani. În schimb, Hidroelectrica încasează anual cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin comparativ cu preţul de piaţă şi îşi asumă riscul să vândă chiar mai ieftin, în caz că aluminiul se va ieftini şi mai mult.

Iniţiativa contractului aparţine societăţii Hidroelectrica, al cărei director general, Mihai David, a declarat în noiembrie că vrea să propună producătorului de aluminiu ALRO Slatina încheierea unui parteneriat pe termen lung de vânzare a energiei electrice la un preţ care să varieze în funcţie de cotaţia internaţională a aluminiului. David spunea la acea vreme că ALRO nu va rezista pe piaţă dacă va cumpăra la 44 de euro/MWh de la una dintre viitoarele două companii naţionale.

Chiar dacă la prima vedere pare că Hidroelectrica lui Mihai David a făcut o afacere proastă există însă o explicaţie logică a acestui contract. Încă din 2005 ALRO a făcut lobby atât la Stolojan, cât şi la Băsescu pentru cumpărarea de energie la un preţ preferenţial. Memoriul prin care ALRO cerea curent ieftin fusese transmis de Preşedinţie către Ministerul Economiei în 2006 cu următoarea rugăminte: „Domnule ministru Codruţ Şereş, vă rog analizaţi scrisoarea şi dispuneţi măsuri în conformitate cu interesele Guvernului, iar dacă este posibil şi cu interesele economiei naţionale" - era adnotarea preşedintelui Traian Băsescu.

Şi afacerile din trecut ale lui Mihai David ar putea să ne explice prezenţa sa în fruntea Hidroelectrica. Pentru că Mihai David a făcut afaceri cu Corneliu Iacobov, a fost partener de business cu fraţii Păunescu şi a fost cercetat alături de Radu Sârbu într-un dosar ce viza privatizarea hotelului Bucureşti. De numele său este legată şi Afacerea „Aerotravel”. La sfârşitul guvernării Isărescu, firma unde David era acţionar ar fi primit opt miliarde de lei vechi pentru a-i plimba prin lume pe câţiva parlamentari alături de copiii lor în locul unor premianţi la olimpiadă.

Actualul şef al Hidroelectrica ştie pe de rost istoria băieţilor deştepţi din energie. „Toată lumea vorbeşte de băieţii deştepţi, dar nimeni nu se întreabă cum a fost posibil să existe o astfel de situaţie în care Hidroelectrica să fie dezavantajată în relaţia cu ceilalţi producători, iar atunci când a făcut parte alături de aceştia în RENEL-CONEL să fie puternic decapitalizată. Spre exemplu, dacă preţul real al unul megawatt era de 50 de dolari, Hidroelectrica era nevoită să-l vândă cu 5 dolari. În acest context s-a înfiinţat categoria băieţilor deştepţi care a venit şi a spus că nu vă dau 50 de dolari, dar nici 5, ci undeva la 25-30 de dolari. Undeva la mijloc, dar vă dăm banii înainte, ceea ce a permis continuarea dezvoltării companiei. De aceea au semnat aceste contracte pe termen lung. Bineînţeles că au avut şi sprijin politic“, afirma acum două luni Mihai David.

Mai rămâne o singură întrebare: care este preţul menţinerii lui David în fruntea celei mai râvnite companii de energie electrică din România?

Liliana Mincă joacă tare la 2/69

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Apr 2010

Liliana Mincă este o femeie fatală. Fatalitatea este direct proporţională cu găurile pe care le lasă în urmă Lilişor, prin locurile pe unde a trecut ca angajată. A lucrat ca dactilografă la Balli, firma lui Victor Atanasie Stănculescu. I-a făcut capul mare generalului Ghipsulescu, a pus mîna pe un împrumut, a dispărut în ceaţă cu datoriile neplătite. Concomitent cu Balli, a lucrat ca director comercial la firma Fippi International. I-a pus bulanul în braţe patronului italian, un moşcotano libidinoso, care s-a trezit tîrziu că a rămas fără un autoturism Ford şi 6 miliarde de lei şi fluieră şi acum a pagubă.
De la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor a plecat cu informaţii ruşinoase, pe care le foloseşte cu succes împotriva adversarilor politici, în calitate de membru PC şi candidat la parţialele parlamentare, în Colegiul 19.

Cîtă vreme a condus Loteria, instituţia a ajuns puşculiţa poliţiştilor, sereiştilor şi sepepiştilor, cu care s-a înţeles de minune în casele conspirative. Cu banii ce dădeau pe din lături de la Loterie, ca gulerul de bere dintr-o halbă fără măsură, Lili şi-a cumpărat protecţia lui Voiculescu-Felix, sponsorizînd candidaţii partidului în alegeri. Madam Loto, cum îi zic cunoscătorii, a gestionat cele mai controversate cîştiguri din istoria lui 6/49. Perechea ei reală ar fi trebuit să fie Ogică. N-a avut noroc să-l ia de bărbat, dar niciodată să nu zică niciodată. S-a măritat tîrziu, la vîrsta la care o ţărancă din Botoşani, de unde e originară, devine mamaie. Ca să nu rămînă singură cu numele Ghervasuc, madam Loto s-a mai încuscrit cu încă două nume de rezervă, rezervistul SRI Nelu Mincă şi bancherul Mihai Bogza de la Bankcoop. Mincă părea mai ofertant, că pînă la rivuluţiune a fost colonel de Securitate, iar actualmente este director de hotel în staţiunea Saturn şi liderul conservatorilor din Mangalia.

Prevăzătoare din fire, Liliana a jucat pe varianta 2/69: şi-a pus pirostriile cu Mincă, dar se bucură de farmecele lui Bogza şi se lasă vrăjită de ghiersul său irezistibil de devalizator de bănci, că la asta se pricepe de minune, după ce a ţepuit Banca Religiilor. Nunta n-a fost ca-n poveşti, ci fix ca la ghiolbanii ajunşi: rochie Agnes Toma cu 46 de diamante atîrnate pe post de beculeţe şi brelocuri, conduri de Cenuşăreasă din horbotă, o juma’ de mie de invitaţi, restaurant "Paradiso" ca să se asorteze cu fericirea, muzichia lui Botgros şi glasul Mariei Dragomiroiu, nota de plată cu cinci zerouri. Cea mai mare calitate a lui Mincă este că a păşit în lotul tinerelor speranţe care se apropie deja de 65 de ani. Drept care, Lilişor obişnuieşte să-l lase în uichenduri singur acasă şi să-şi petreacă sfîrşiturile de săptămînă, dimineaţa cu Bogza, iar seara cu băieţii, în budoarele conspirative ale securităţii naţionale.


Lilly Mîrlan

Fă-te rudă cu statul pînă treci criza

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
13 Apr 2010 | Biroul de Investigatii

La ce bun e să fii soţie de demnitar dacă n-ai şi tu un post călduţ, plătit de stat şi rezolvat de bărbat? Că doar nu se cade ca jumătatea mai frumoasă a politicianului român ajuns la borcanul cu lovele să aibă un simplu rol de casnică. La fel cum nici bărbatul însurat bine, cu o doamnă politician de succes, nu se cade să îşi petreacă ziua la cumpărături ori dînd cu aspiratorul prin casă. Politicianul român munceşte fără odihnă pentru binele comun. Iar binele comun al politicianului începe mereu cu binele aproapelui său: soţ, soţie, văr, frate, unchi sau cumătrau.
Citiţi în Academia Caţavencude miercuri despre soţii şi soţiile de politician şi cum îngraşă bugetul propriilor familii cu bani din bugetul tot mai sărăcit al statului.