Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Autor: Mirela Corlățan
Patru milioane de euro din bugetul Sănătăţii au fost alocaţi pentru roboţi medicali spitalelor conduse de clienţi PSD. Principalul câştigător e însă firma unei prietene a Mihaelei Geoană.
Sursa: ReutersNimeni nu-i consideră o prioritate a sistemului sanitar, nici măcar chirurgii care operează cu ei. Cu toate acestea, în anul de criză 2009 au fost achiziţionaţi cu câte două milioane de euro fiecare.
O licitaţie organizată iniţial pentru achiziţionarea a cinci roboţi a fost anulată, însă Ion Bazac, ministrul sănătăţii desemnat de PSD, a dispus în ultima zi a mandatului său alocarea a patru milioane de euro pentru achiziţionarea a doi roboţi de către două unităţi medicale conduse de medici situaţi în aceeaşi sferă ideologică.
Bazac anulează, Bazac resuscitează
Programul naţional de Chirurgie robotică, iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi susţinut de câţiva chirurgi renumiţi, trebuia să „îmbogăţească” în 2009 cinci spitale din România cu cinci dintre cei mai performanţi roboţi medicali. La licitaţia organizată pe 14 iulie nu s-a prezentat decât un ofertant, firma Sof Medica, iar licitaţia a fost anulată pe motiv că „nu s-a respectat principiul concurenţei şi al transparenţei”.
La scurt timp, ministerul a susţinut prin declaraţii oficiale că renunţă la roboţi şi că banii vor fi realocaţi către Programul naţional de dotare cu monitoare, ventilatoare şi echipamente de anestezie şi terapie intensivă.
Pe 30 septembrie 2009, în ultima zi petrecută de Ion Bazac în calitate de ministru al sănătăţii, patru milioane de euro sunt totuşi alocate către două spitale pentru a-şi cumpăra roboţi, de data asta fără intermedierea ministerului. Potrivit Biroului de Presă al ministerului, s-au folosit „sume neangajate da torită nefinalizării procedurilor de achiziţii”.
„Sumele ar fi fost altfel pierdute de minister. În plus, deschiderea finanţării s-a făcut la sfârşitul lunii, fără nicio legătură cu încheierea mandatului meu, având în vedere OUG 34/2009, art.36, care prevede explicit ca, din raţiuni financiare, deschiderea de finanţări se face între 24-31 ale fiecărei luni. Ceea ce primesc în mod efectiv solicitanţii la alocarea de fonduri reprezintă de fapt file bugetare. Banii însă se transferă în contul instituţiei numai după îndeplinirea tuturor condiţiilor legale”, şi-a justificat decizia pentru EVZ fostul ministru Ion Bazac.
Achiziţie fără licitaţie
Procedura de achiziţie a fost declanşată după debarcarea lui Bazac din fruntea ministerului, dar cele două unităţi medicale selecţionate de el - Spitalul Municipal din Cluj şi Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni - nu au mai organizat licitaţie din motiv că în ţară există o singură firmă care le-ar fi putut furniza multrâvniţii roboţi medicali. Firma cu pricina este, fireşte, Sof Medica, cea care s-a prezentat la licitaţia din iulie.
„Sof Medica e unic importator pentru Europa de Sud-Est (şi pentru Bulgaria şi Grecia), deci nu a trebuit să mai organizăm licitaţie”, justifică Nicolae Constantea, directorul Spitalului Municipal din Cluj. Ordonanţa 34 din 2006, care reglementează organizarea licitaţiilor, prevede, într-adevăr, că în această situaţie licitaţia nu mai este necesară.
„Se aplică articolul 122 litera b, care prevede că în cazul unui unic importator se aplică procedura de negociere, fără licitaţie”, spune Cătălin Popescu, expert în achiziţii publice, consultat de EVZ. De ce ministerul nu a uzat de această prevedere şi în vară nu doreşte nimeni să explice. Cert e că cele patru milioane de euro alocate de minister au ajuns în final la firma Sof Medica, în schimbul a doi roboţi chirurgicali Da Vinci, produşi de firma ame ricană Intuitive Surgical.
AFACERE PROFITABILĂ
Sof Medica, reprezentată şi în Fundaţia Renaşterea
Sof Medica a pătruns pe piaţa din România în 1994, ajungând una dintre cele mai profitabile firme de profil.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, în 2007, anul în care a vândut un robot Ministerului Educaţiei, a avut o cifră de afaceri de 46,5 milioane de lei şi un profit de 8,8 milioane de lei.
În 2008, cifra de afaceri a fost de 54 milioane de lei, iar profitul de 5,9 milioane. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului ea aparţine unei familii de greci, Sofianou : 30% lui Aikaterini (Catherine) Sofianou, 20% lui Pantelis Sofianos şi 50% lui Georgios Sofianos, fiul celor doi.
În paralel cu funcţia de conducere la Sof Medica, Catherine Sofianou deţine funcţia de vicepre şedinte la Fundaţia Renaşterea, condusă de Mihaela Geoană, soţia fostului şef al PSD, a cărei prietenă este.
În 2007, cele două au organizat, cu implicarea UNICEF, un eveniment caritabil intens mediatizat având ca scop înfiinţarea primului departament de dializă la domiciliu în cadrul Spitalului Fundeni şi transformarea unei maternităţi în „Spital Prieten al Copilului”.
FIDEL. Ion Bazac (stânga) a fost aproape de familia Geoană şi cât a fost ministru, şi după
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
SCUMP
O operaţie costă 2.000 de euro
În străinătate, roboţii chirurgicali Da Vinci, produşi de Intuitive Surgical, costă în jur de 1,2 milioane de dolari, potrivit informaţiilor publicate pe diverse site-uri. Pentru cei din ultima generaţie, produşi în 2009, preţul a crescut la 1,8 milioane de dolari.
În pofida solicitărilor repetate, firma Sof Medica a refuzat să ofere orice informaţii financiare legate de roboţi şi comisioanele aplicate, dând doar prin Marius Vişinescu, business manager surgical care al companiei, doar răspunsuri privind performanţele aparatelor.
Potrivit medicilor, consumabilele pentru o singură operaţie costă în medie în jur de 2.000 de euro, fiind furnizate tot de Sof Medica.
luni, 19 aprilie 2010
Cum să faci milioane fără să te doară capul
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 13:23 Dan Odagiu
Industria lui Videanu este în ultima perioadă de timp o mare aducătoare de contracte pentru managerii companiilor de stat. Adică aceştia dau de la firmele pe care le conduc contracte de milioane de lei firmelor la care sunt acţionari.
Să fii director la o firmă de stat şi patron la alta care practică servicii pentru firma care o conduci reprezintă succesul sigur în afaceri. Cel puţin aşa a gândit Florin Muntean, actualmente director la Transgaz Mediaş (TGN). Compania pe care o conduce a încheiat luna trecută un contract în valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de transport cu firma BAT Mediaş (BAME), deţinută chiar de directorul Transgaz.
Florin Muntean deţine 77% din acţiunile BAT Mediaş şi a fost numit la conducerea Transgaz în urmă cu circa şase luni. Tranzacţia de 1,2 milioane de lei a fost raportată pe bursă, contractul fiind atribuit firmei aparţinând directorului Transgaz prin licitatie publică, se arată în raport.
În ultimii ani, afacerile BAT Mediaş au urcat continuu, ajungând în 2009 la un nivel de 23,6 milioane de lei (5,7 mil.
euro), iar firma şi-a majorat profitul net anul trecut cu 91%, la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro).
Situaţia de la Transgaz nu este unică la societăţile de stat aflate sub oblăduirea lui Adriean Videanu. Pe 7 aprilie 2010, Transelectrica (TEL) a acordat consorţiului format din Siemens Österreich&Siemenes SRL un contract de 18,1 milioane euro (74,5 milioane lei) pentru racordarea la sistemul energetic naţional a termocentralei pe care OMV Petrom (SNP) o construieşte la Brazi, judeţul Prahova. Transelectrica a acordat contractul prin negociere fără anunţ de participare, la 30 martie, consorţiul Siemens fiind singurul ofertant.
Contractul dintre Transelectrica şi Siemens pare tot o afacere de ”familie”. De ce? Păi actualul director al Transelectrica, Adrian Băicuşi, numit în această funcţie de Adriean Videanu, nu este altul decât fostul director de la Siemens din perioada 2004-2008. Iar actualul director de la Siemens Cristian Secoşan este fostul subaltern a lui Băicuşi.
În concluzie, ce avem: doi oameni care au lucrat amândoi la firma Siemens în aceeaşi perioadă de timp. Apoi drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme. Când s-au întâlnit, de bucurie, au făcut o afacere de 18,1 milioane de euro pe banii Transelectrica. Adică ai statului român.
Cotidianul.ro
Azi - 13:23 Dan Odagiu
Industria lui Videanu este în ultima perioadă de timp o mare aducătoare de contracte pentru managerii companiilor de stat. Adică aceştia dau de la firmele pe care le conduc contracte de milioane de lei firmelor la care sunt acţionari.
Să fii director la o firmă de stat şi patron la alta care practică servicii pentru firma care o conduci reprezintă succesul sigur în afaceri. Cel puţin aşa a gândit Florin Muntean, actualmente director la Transgaz Mediaş (TGN). Compania pe care o conduce a încheiat luna trecută un contract în valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de transport cu firma BAT Mediaş (BAME), deţinută chiar de directorul Transgaz.
Florin Muntean deţine 77% din acţiunile BAT Mediaş şi a fost numit la conducerea Transgaz în urmă cu circa şase luni. Tranzacţia de 1,2 milioane de lei a fost raportată pe bursă, contractul fiind atribuit firmei aparţinând directorului Transgaz prin licitatie publică, se arată în raport.
În ultimii ani, afacerile BAT Mediaş au urcat continuu, ajungând în 2009 la un nivel de 23,6 milioane de lei (5,7 mil.
euro), iar firma şi-a majorat profitul net anul trecut cu 91%, la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro).
Situaţia de la Transgaz nu este unică la societăţile de stat aflate sub oblăduirea lui Adriean Videanu. Pe 7 aprilie 2010, Transelectrica (TEL) a acordat consorţiului format din Siemens Österreich&Siemenes SRL un contract de 18,1 milioane euro (74,5 milioane lei) pentru racordarea la sistemul energetic naţional a termocentralei pe care OMV Petrom (SNP) o construieşte la Brazi, judeţul Prahova. Transelectrica a acordat contractul prin negociere fără anunţ de participare, la 30 martie, consorţiul Siemens fiind singurul ofertant.
Contractul dintre Transelectrica şi Siemens pare tot o afacere de ”familie”. De ce? Păi actualul director al Transelectrica, Adrian Băicuşi, numit în această funcţie de Adriean Videanu, nu este altul decât fostul director de la Siemens din perioada 2004-2008. Iar actualul director de la Siemens Cristian Secoşan este fostul subaltern a lui Băicuşi.
În concluzie, ce avem: doi oameni care au lucrat amândoi la firma Siemens în aceeaşi perioadă de timp. Apoi drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme. Când s-au întâlnit, de bucurie, au făcut o afacere de 18,1 milioane de euro pe banii Transelectrica. Adică ai statului român.
sâmbătă, 17 aprilie 2010
Arpad Paszkany a fost achitat
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
16 Aprilie 2010, ora 14:02
O instanţă a Tribunalului Cluj a decis, vineri, să-l achite pe patronul echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, cu privire la cele două capete de acuzare - şantaj şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Sentinţa nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Cluj.
Pe 30 iulie 2009, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Arpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, în dosarul 'Gazeta', pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi şantaj.
Libertatea.ro
16 Aprilie 2010, ora 14:02
O instanţă a Tribunalului Cluj a decis, vineri, să-l achite pe patronul echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, cu privire la cele două capete de acuzare - şantaj şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Sentinţa nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Cluj.
Pe 30 iulie 2009, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Arpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, în dosarul 'Gazeta', pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi şantaj.
vineri, 16 aprilie 2010
ŢARA MINUNILOR: Cum a luat Alice Drăghici indemnizaţii de milioane în timp ce proteja integritatea mitei lui Şerban Brădișteanu
Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Autor: Vlad Stoicescu
Vineri, 16 Aprilie 2010. 43
ŢARA MINUNILOR: Cum a luat Alice Drăghici indemnizaţii de milioane în timp ce proteja integritatea mitei lui Şerban Brădișteanu
Decizia Curţii Constituţionale de a clasifica două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate ca fiind în contrapartidă cu prevederile Legii fundamentale a lăsat practic “fără dinţi” singurul organism oficial de la Bucureşti însărcinat să controleze averile demnitarilor.
În spatele demersului juridic stau fostul parlamentar Şerban Brădișteanu şi avocata acestuia, Alice Drăghici, fosta membră în Consiliul Naţional de Integritate acuzată în 2008 că ar fi făcut presiuni asupra inspectorilor ANI să renunţe la verificarea averii clientului său.
Povestea începe în martie 2007. Fostul senator PSD Şerban Brădișteanu este trimis în judecată de procurorii DNA, într-un dosar de mită cu şase zerouri cuantificate în monedă euro. Despre detaliile dosarului instrumentat de procurorii anticorupţie a scris ieri hotnews.ro.
La un an distanţă, în februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti solicită oficial Agenţiei Naţionale de Integritate să verifice averea dobândită de Şerban Brădișteanu în perioada mandatului său parlamentar (2000-2004).
În septembrie 2008, Luisa Bădiu, inspectorul ANI însărcinat să gestioneze dosarul senatorului PSD, constată o diferenţă de 3.6 milioane de euro şi 414.000 de dolari între veniturile oficiale ale lui Brădișteanu şi averea sa reală. Suma coincide cu valoare mitei vehiculate în dosarul DNA.
Intră în scenă Alice Drăghici. Fostul senator Şerban Brădișteanu este apărat de acuzaţiile DNA de avocata Alice Drăghici. Întâmplător şi membră, la vremea respectivă, a Consiliului Naţional de Integritate, organism investit de Senat cu supravegherea ANI.
Cu alte cuvinte, Alice Drăghici deţine, în septembrie 2008, atât calitatea de reprezentant legal al unei persoane investigate de DNA şi ANI, cât şi pe cea de membru al unui for însărcinat să “păzească” activitatea Agenţiei de Integritate.
Povestea devine rotundă. Cu o săptămână înainte de actul oficial de constatare emis de ANI în cazul Şerban Brădișteanu, Alice Drăghici vizitează sediul instituţiei de control, încercând să determine anularea investigaţiei inspectorilor de integritate.
Iată ce consemnează o notă de informare semnată pe 11 septembrie 2008 de Horia Georgescu, secretarul general al ANI: “Am fost informat verbal de faptul că doamna Alice Drăghici a solicitat o întrevedere cu doamna Luisa Bădiu. Luând la cunoştinţă acest aspect, am părăsit biroul şi am constatat fapul că în anexa 116A se purta o discuție pe ton ridicat între doamna Alice Drăghici şi doamna Luisa Bădiu".
Detaliile spumoase abia urmează: "Am intervenit şi am invitat-o pe doamna Alice Drăghici la mine în birou pentru a lămuri motivul vizitei. În acest context, doamna Alice Drăghici mi-a adus la cunoştinţă că discuţia avea ca subiect un dosar în lucru la inspectorul în cauză, deaorece vrea să facă o întâmpinare pentru a bloca procedura de verificare a averii. Menţionez că persoana investigată a fost trimisă în judecată pentru luare de mită de către DNA, iar reprezentarea în cadrul procesului de urmărie penală şi în instanță a fost asigurată de doamna Alice Drăghici.
Vezi aici nota de informare înaintată de Horia Georgescu către Cătălin Macovei.
Am întrebat-o pe doamna Alice Drăghici ce calitate are în dosar şi am indicat faptul că se află într-un potenţial conflict de interese, având în vedere că este membru în cadrul CNI. În acest sens, doamna Alice Drăghici a început să mă ameninţe în legătură cu modalitatea în care am fost numit, invocând faptul că va aduce în atenţia CNI aspecte diverse care au ca scop să pună sub presiune personalul şi conducerea ANI. Textual mi-a spus că va întreprinde toate demersurile pentru a mă înlătura din funcţie”.
MIZE PERSONALE“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu”
Relatarea lui Horia Georgescu era completată la vremea respectivă şi de nota internă a Luisei Bădiu, inspectorul de integritate însărcinat să verifice averea lui Şerban Brădișteanu.
“Doamna Alice Drăghici a afişat o atitudine lipsită de respect, obligându-mă să intru în anexa 116A pentru o discuţie privată, folosind un ton verbal ridicat şi ameninţător. Această discuţie a constat în ameninţări ale doamnei Alice Drăghici. ‘Am venit să vă transmit că trebuie să stopaţi verificarea averii domnul Şerban Brădișteanu, că deja este un dosar pe rol’, moment în care domnul Horia Georgescu a intrat în încăpere şi a invitat-o în biroul dumnealui”, susținea Bădiu.
Într-o scrisoare trimisă în aceeași perioadă președintelui CNI, Nicu Marcu, Alice Drăghici se justifica cu următorul argument: “dispozițiile legale interzic în mod explicit derularea în paralel a unor proceduri de natură penală și disciplinară”, motiv pentru care era necesară “suspendarea procedurii disciplinare până la pronunțarea uneo hotărâri definitive în dosarul penal”.
“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu, iar răspunsul a fost pe de o parte total neprofesionist din partea Agenției, constând în sfidarea dispozițiilor legale, iar pe de altă parte, o campanie mediatică îndreptată împotriva mea, pe care o consider insultătoare și absolut nejustificată”, susținea Alice Drăghici în septembrie 2008.
Războiul ANI-Drăghici, pe banii statului
O lună mai târziu, folosindu-se de informările subordonaţilor săi, preşedintele ANI Cătălin Macovei solicita oficial Consiliului Naţional de Integritate “revocarea mandatului doamnei Alice Drăghici”. Cererea ANI a fost ignorată de Senat şi, abia în ianuarie 2009, Alice Drăghici îşi depunea mandatul, după aproape doi ani în care fusese membră a CNI.
Numirea avocatei Alice Drăghici venise, în iunie 2007, pe turnanta unei propuneri a Partidului Conservator. Conform surselor EVZ, în perioada mai 2008 – ianuarie 2009, Alice Drăghici a participat la zece şedinţe ale CNI, absentând doar de două ori şi ridicând indemnizaţii în valoare totală de aproape 170 de milioane de lei vechi.
Imediat după scandalul presiunilor făcute de Alice Drăghici asupra inspectorilor ANI, agenţia condusă de Cătălin Macovei s-a autosesizat, declanşând procedura de verificare a declaraţiei de avere semnate de avocata lui Şerban Brădișteanu.
În iunie 2009, Florin Mincu, inspectorul însărcinat în această speţă, a eliberat un act de constatare care dispunea “sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Drăghici Alice Elena”. Motivul? “Numita a completat în declarația de avere din anul 2008 mai puţine bunuri decât deţine în realitate”.
Suma care nu iese la socoteală
Războiul Drăghici-ANI s-a transformat rapid într-unul cu miză personală şi substrat vindicativ. În aprilie 2009, Alice Drăghici ataca în instanţă activitatea de verificare a averii şi intereselor întreprinsă de ANI, contestând practic Legea 144/2007.
Aceeaşi lege rămasă acum două zile fără principiile fundamentale de funcţionare, prin declararea lor ca fiind incompatibile cu prevederile Legii fundamentale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate chiar de Alice Drăghici, în dosarul legat de numele fostului senator Şerban Brădișteanu, parlamentarul a cărui dublă investigare – de către DNA şi ANI – a scos la suprafaţă o sumă de aproape patru milioane de euro care nu poate fi justificată. Decât, eventual, în ţara minunilor.
Evenimentul zilei.ro
Autor: Vlad Stoicescu
Vineri, 16 Aprilie 2010. 43
ŢARA MINUNILOR: Cum a luat Alice Drăghici indemnizaţii de milioane în timp ce proteja integritatea mitei lui Şerban Brădișteanu
Decizia Curţii Constituţionale de a clasifica două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate ca fiind în contrapartidă cu prevederile Legii fundamentale a lăsat practic “fără dinţi” singurul organism oficial de la Bucureşti însărcinat să controleze averile demnitarilor.
În spatele demersului juridic stau fostul parlamentar Şerban Brădișteanu şi avocata acestuia, Alice Drăghici, fosta membră în Consiliul Naţional de Integritate acuzată în 2008 că ar fi făcut presiuni asupra inspectorilor ANI să renunţe la verificarea averii clientului său.
Povestea începe în martie 2007. Fostul senator PSD Şerban Brădișteanu este trimis în judecată de procurorii DNA, într-un dosar de mită cu şase zerouri cuantificate în monedă euro. Despre detaliile dosarului instrumentat de procurorii anticorupţie a scris ieri hotnews.ro.
La un an distanţă, în februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti solicită oficial Agenţiei Naţionale de Integritate să verifice averea dobândită de Şerban Brădișteanu în perioada mandatului său parlamentar (2000-2004).
În septembrie 2008, Luisa Bădiu, inspectorul ANI însărcinat să gestioneze dosarul senatorului PSD, constată o diferenţă de 3.6 milioane de euro şi 414.000 de dolari între veniturile oficiale ale lui Brădișteanu şi averea sa reală. Suma coincide cu valoare mitei vehiculate în dosarul DNA.
Intră în scenă Alice Drăghici. Fostul senator Şerban Brădișteanu este apărat de acuzaţiile DNA de avocata Alice Drăghici. Întâmplător şi membră, la vremea respectivă, a Consiliului Naţional de Integritate, organism investit de Senat cu supravegherea ANI.
Cu alte cuvinte, Alice Drăghici deţine, în septembrie 2008, atât calitatea de reprezentant legal al unei persoane investigate de DNA şi ANI, cât şi pe cea de membru al unui for însărcinat să “păzească” activitatea Agenţiei de Integritate.
Povestea devine rotundă. Cu o săptămână înainte de actul oficial de constatare emis de ANI în cazul Şerban Brădișteanu, Alice Drăghici vizitează sediul instituţiei de control, încercând să determine anularea investigaţiei inspectorilor de integritate.
Iată ce consemnează o notă de informare semnată pe 11 septembrie 2008 de Horia Georgescu, secretarul general al ANI: “Am fost informat verbal de faptul că doamna Alice Drăghici a solicitat o întrevedere cu doamna Luisa Bădiu. Luând la cunoştinţă acest aspect, am părăsit biroul şi am constatat fapul că în anexa 116A se purta o discuție pe ton ridicat între doamna Alice Drăghici şi doamna Luisa Bădiu".
Detaliile spumoase abia urmează: "Am intervenit şi am invitat-o pe doamna Alice Drăghici la mine în birou pentru a lămuri motivul vizitei. În acest context, doamna Alice Drăghici mi-a adus la cunoştinţă că discuţia avea ca subiect un dosar în lucru la inspectorul în cauză, deaorece vrea să facă o întâmpinare pentru a bloca procedura de verificare a averii. Menţionez că persoana investigată a fost trimisă în judecată pentru luare de mită de către DNA, iar reprezentarea în cadrul procesului de urmărie penală şi în instanță a fost asigurată de doamna Alice Drăghici.
Vezi aici nota de informare înaintată de Horia Georgescu către Cătălin Macovei.
Am întrebat-o pe doamna Alice Drăghici ce calitate are în dosar şi am indicat faptul că se află într-un potenţial conflict de interese, având în vedere că este membru în cadrul CNI. În acest sens, doamna Alice Drăghici a început să mă ameninţe în legătură cu modalitatea în care am fost numit, invocând faptul că va aduce în atenţia CNI aspecte diverse care au ca scop să pună sub presiune personalul şi conducerea ANI. Textual mi-a spus că va întreprinde toate demersurile pentru a mă înlătura din funcţie”.
MIZE PERSONALE“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu”
Relatarea lui Horia Georgescu era completată la vremea respectivă şi de nota internă a Luisei Bădiu, inspectorul de integritate însărcinat să verifice averea lui Şerban Brădișteanu.
“Doamna Alice Drăghici a afişat o atitudine lipsită de respect, obligându-mă să intru în anexa 116A pentru o discuţie privată, folosind un ton verbal ridicat şi ameninţător. Această discuţie a constat în ameninţări ale doamnei Alice Drăghici. ‘Am venit să vă transmit că trebuie să stopaţi verificarea averii domnul Şerban Brădișteanu, că deja este un dosar pe rol’, moment în care domnul Horia Georgescu a intrat în încăpere şi a invitat-o în biroul dumnealui”, susținea Bădiu.
Într-o scrisoare trimisă în aceeași perioadă președintelui CNI, Nicu Marcu, Alice Drăghici se justifica cu următorul argument: “dispozițiile legale interzic în mod explicit derularea în paralel a unor proceduri de natură penală și disciplinară”, motiv pentru care era necesară “suspendarea procedurii disciplinare până la pronunțarea uneo hotărâri definitive în dosarul penal”.
“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu, iar răspunsul a fost pe de o parte total neprofesionist din partea Agenției, constând în sfidarea dispozițiilor legale, iar pe de altă parte, o campanie mediatică îndreptată împotriva mea, pe care o consider insultătoare și absolut nejustificată”, susținea Alice Drăghici în septembrie 2008.
Războiul ANI-Drăghici, pe banii statului
O lună mai târziu, folosindu-se de informările subordonaţilor săi, preşedintele ANI Cătălin Macovei solicita oficial Consiliului Naţional de Integritate “revocarea mandatului doamnei Alice Drăghici”. Cererea ANI a fost ignorată de Senat şi, abia în ianuarie 2009, Alice Drăghici îşi depunea mandatul, după aproape doi ani în care fusese membră a CNI.
Numirea avocatei Alice Drăghici venise, în iunie 2007, pe turnanta unei propuneri a Partidului Conservator. Conform surselor EVZ, în perioada mai 2008 – ianuarie 2009, Alice Drăghici a participat la zece şedinţe ale CNI, absentând doar de două ori şi ridicând indemnizaţii în valoare totală de aproape 170 de milioane de lei vechi.
Imediat după scandalul presiunilor făcute de Alice Drăghici asupra inspectorilor ANI, agenţia condusă de Cătălin Macovei s-a autosesizat, declanşând procedura de verificare a declaraţiei de avere semnate de avocata lui Şerban Brădișteanu.
În iunie 2009, Florin Mincu, inspectorul însărcinat în această speţă, a eliberat un act de constatare care dispunea “sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Drăghici Alice Elena”. Motivul? “Numita a completat în declarația de avere din anul 2008 mai puţine bunuri decât deţine în realitate”.
Suma care nu iese la socoteală
Războiul Drăghici-ANI s-a transformat rapid într-unul cu miză personală şi substrat vindicativ. În aprilie 2009, Alice Drăghici ataca în instanţă activitatea de verificare a averii şi intereselor întreprinsă de ANI, contestând practic Legea 144/2007.
Aceeaşi lege rămasă acum două zile fără principiile fundamentale de funcţionare, prin declararea lor ca fiind incompatibile cu prevederile Legii fundamentale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate chiar de Alice Drăghici, în dosarul legat de numele fostului senator Şerban Brădișteanu, parlamentarul a cărui dublă investigare – de către DNA şi ANI – a scos la suprafaţă o sumă de aproape patru milioane de euro care nu poate fi justificată. Decât, eventual, în ţara minunilor.
Credeţi ce vreţi. Noi vă prezentăm filmul evenimentelor din războiul ANI cu judecătorii Curţii Constituţionale
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: Andi Topala • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-04-16 17:17:55
Activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este la această oră blocată, după ce şapte din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis că zece articole din Legea 144/2007 de funcţionare a ANI încalcă Legea fundamentală, astfel că tot ce întreprinde instituţia de acum încolo este nul de drept. În replică, conducerea agenţiei a anunţat că inspectorii de integritate au deschis dosare pe numele a şapte judecători ai CCR: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán. Aceştia din urmă sunt chiar cei care au pronunţat decizia 415/14 aprilie 2010, ceilalţi doi, preşedintele CCR, Ioan Vida, şi Nicolae Cochinescu abţinându-se. Aceşti doi judecători nu apar pe lista de anchetă a ANI.
Iată cronologic cum s-au derulat evenimentele:
• 16 iunie 2009 - avocata Alice Drăghici (fost membru al Consiliului Naţional de Integritate - un fel de monitor al ANI) ridică o excepţie de neconstituţionalitate în procesul clientului său, medicul Şerban Brădişteanu, cu Agenţia Naţională de Integritate, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Instanţa a admis în parte cererea avocatei, astfel că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei articolului 44 din Legea 144/2007. Totodată, a respins ca inadmisibilă sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolelor 5,6,7,12,16, 37 (lit. e, f, g), 54 din Legea 144/2007. Procesul a fost suspendat până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. A urmat recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• 1 octombrie 2009 - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis că excepţiile de neconstituţionalitate sunt în totalitate admisibile şi a înaintat dosarul CCR.
• 20 martie - Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de o persoană asupra inadvertenţelor din declaraţiile de avere a şapte judecători de la Curtea Constituţională: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán.
• 14 aprilie - Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán se pronunţă, prin decizia 415, asupra declarării ca neconstituţionale a articolelor 14 şi celor de la 1 la 9 (Capitolul I integral). Ioan Vida şi Nicolae Cochinescu se abţin.
• 15 aprilie - decizia CCR este mediatizată.
• 16 aprilie - conducerea ANI, respectiv preşedintele Cătălin Macovei şi secretarul general Horia Georgescu, organizează o conferinţă de presă în care explica această situaţie, precizând că toţi cei şapte judecători care au admis excepţia de neconstituţionalitate se află în procedura de verificare, declanşată de inspectorii de integritate.
Nu se ştie dacă sesizarea înaintată ANI de către o persoană fizică există în realitate sau este doar o poveste a conducerii agenţiei pentru a arăta că inspectorii care verifică averile celor şapte judecători sunt intimidaţi de Curtea Constituţională prin această decizie. Totodată, nu se ştie dacă, invers, inspectorii de integritate sunt cei care au încercat să-i intimideze pe judecătorii Curţii, ştiind că aceştia din urmă au în dezbatere sesizarea avocatei Alice Drăghici. Şi totuşi, această ultimă ipoteză nu poate sta în picioare, pentru că inspectorii ANI ar fi trebuit să ştie exact numele judecătorilor care s-ar fi pronunţat favorabil
Puterea.ro
Autor: Andi Topala • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-04-16 17:17:55
Activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este la această oră blocată, după ce şapte din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis că zece articole din Legea 144/2007 de funcţionare a ANI încalcă Legea fundamentală, astfel că tot ce întreprinde instituţia de acum încolo este nul de drept. În replică, conducerea agenţiei a anunţat că inspectorii de integritate au deschis dosare pe numele a şapte judecători ai CCR: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán. Aceştia din urmă sunt chiar cei care au pronunţat decizia 415/14 aprilie 2010, ceilalţi doi, preşedintele CCR, Ioan Vida, şi Nicolae Cochinescu abţinându-se. Aceşti doi judecători nu apar pe lista de anchetă a ANI.
Iată cronologic cum s-au derulat evenimentele:
• 16 iunie 2009 - avocata Alice Drăghici (fost membru al Consiliului Naţional de Integritate - un fel de monitor al ANI) ridică o excepţie de neconstituţionalitate în procesul clientului său, medicul Şerban Brădişteanu, cu Agenţia Naţională de Integritate, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Instanţa a admis în parte cererea avocatei, astfel că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei articolului 44 din Legea 144/2007. Totodată, a respins ca inadmisibilă sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolelor 5,6,7,12,16, 37 (lit. e, f, g), 54 din Legea 144/2007. Procesul a fost suspendat până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. A urmat recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• 1 octombrie 2009 - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis că excepţiile de neconstituţionalitate sunt în totalitate admisibile şi a înaintat dosarul CCR.
• 20 martie - Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de o persoană asupra inadvertenţelor din declaraţiile de avere a şapte judecători de la Curtea Constituţională: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán.
• 14 aprilie - Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán se pronunţă, prin decizia 415, asupra declarării ca neconstituţionale a articolelor 14 şi celor de la 1 la 9 (Capitolul I integral). Ioan Vida şi Nicolae Cochinescu se abţin.
• 15 aprilie - decizia CCR este mediatizată.
• 16 aprilie - conducerea ANI, respectiv preşedintele Cătălin Macovei şi secretarul general Horia Georgescu, organizează o conferinţă de presă în care explica această situaţie, precizând că toţi cei şapte judecători care au admis excepţia de neconstituţionalitate se află în procedura de verificare, declanşată de inspectorii de integritate.
Nu se ştie dacă sesizarea înaintată ANI de către o persoană fizică există în realitate sau este doar o poveste a conducerii agenţiei pentru a arăta că inspectorii care verifică averile celor şapte judecători sunt intimidaţi de Curtea Constituţională prin această decizie. Totodată, nu se ştie dacă, invers, inspectorii de integritate sunt cei care au încercat să-i intimideze pe judecătorii Curţii, ştiind că aceştia din urmă au în dezbatere sesizarea avocatei Alice Drăghici. Şi totuşi, această ultimă ipoteză nu poate sta în picioare, pentru că inspectorii ANI ar fi trebuit să ştie exact numele judecătorilor care s-ar fi pronunţat favorabil
Suedezii de la Saab ne oferă avioane noi la preţ de F-16 second hand
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 11:39
Suedezii de la SAAB încearcă să "răstoarne" pe ultima sută de metri decizia autorităţilor de la Bucureşti de a achiziţiona avioane F-16 în uz de la firma americană Lockheed Martin.
Cu puţin timp înainte ca documentele referitoare la decizia CSAT în favoarea F-16 să ajungă la Parlament, reprezentanţii SAAB, firma producătoare a avionului Gripen, au prezentat ieri, public; o contraofertă: 24 de avioane noi la acelaşi preţ cu cele second-hand oferite de americani, respectiv 1,3 miliarde de euro, scrie Jurnalul Național.
Propunerea a fost prezentată la Ambasada Suediei de Jerry Linndbergh, reprezentantul Guvernului de la Stockholm. El a fost asistat de ambasadorul Suediei, Mats Aberg, care s-a plâns de lipsa de transparenţă a autorităţilor române în procesul de achiziţie a avionului multirol.
Potrivit reprezentantului Guvernului suedez, în afară de preţul "promoţional", în noul pachet intră şi angajament de offset 100% - adică firmele suedeze ar urma să investească în România o sumă egală cu valoarea contractului de achiziţie.
Richard Smith, directorul de marketing al SAAB pentru România, a adăugat că aceasta ar însemna crearea a câteva mii de locuri de muncă.
Cotidianul.ro
Azi - 11:39
Suedezii de la SAAB încearcă să "răstoarne" pe ultima sută de metri decizia autorităţilor de la Bucureşti de a achiziţiona avioane F-16 în uz de la firma americană Lockheed Martin.
Cu puţin timp înainte ca documentele referitoare la decizia CSAT în favoarea F-16 să ajungă la Parlament, reprezentanţii SAAB, firma producătoare a avionului Gripen, au prezentat ieri, public; o contraofertă: 24 de avioane noi la acelaşi preţ cu cele second-hand oferite de americani, respectiv 1,3 miliarde de euro, scrie Jurnalul Național.
Propunerea a fost prezentată la Ambasada Suediei de Jerry Linndbergh, reprezentantul Guvernului de la Stockholm. El a fost asistat de ambasadorul Suediei, Mats Aberg, care s-a plâns de lipsa de transparenţă a autorităţilor române în procesul de achiziţie a avionului multirol.
Potrivit reprezentantului Guvernului suedez, în afară de preţul "promoţional", în noul pachet intră şi angajament de offset 100% - adică firmele suedeze ar urma să investească în România o sumă egală cu valoarea contractului de achiziţie.
Richard Smith, directorul de marketing al SAAB pentru România, a adăugat că aceasta ar însemna crearea a câteva mii de locuri de muncă.
TVR are datorii totale de 247,5 milioane de lei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 19:09
Televiziunea Română a înregistrat în 2009, conform bilanţului publicat pe site-ul instituţiei, un deficit de 48 milioane lei şi datorii de 247,5 milioane lei, iar creanţele au atins suma de 109 milioane lei.
Veniturile totale au fost de 572.391.684 lei, din care venituri din exploatare 570.295.742 le, iar cheltuielile totale 620.381.974 lei, din care cheltuieli din exploatare 614.068.228 lei. A rezultat astfel un deficit de 48.018.957 lei.
Veniturile din exploatare realizate de TVR a povenit din taxa pentru serviciul public de televiziune în valoare de 322.319.249 lei (56,52%), venituri din subvenţii 176.579.905 lei (30,96%), în timp ce venituri din publicitate au atins suma de 35.429.235 lei. (6,2%). O sumă de 35.967.353 lei (6,31%) a provenit din penalizări şi sponsorizări.
Din totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul, au fost de 197.757.281 lei, (32,2%), din care: salarii şi indemnizaţii - 150.071.207 lei; tichete de masă - 5.568.787 lei; cheltuieli cu asigurările si protecţie socială -42.117.287 lei.
Creanţele TVR însumează 109.096.803 lei, din care 61,9 milioane lei de la clienţi, 46,7 milioane din taxa tv neachitată, 18,3 milioane penalizări la taxa tv neachitată, iar 24,3 milioane lei sunt din subvenţii neprimite.
Datoriile curente totale sunt de 228.834.221 lei, din care 32,8 la bugetul de stat, 23,2 milioane lei la UEFA, 26,46 la EBU (European Brodcasting Union).
Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 18.713.215 lei.
Cotidianul.ro
Azi - 19:09
Televiziunea Română a înregistrat în 2009, conform bilanţului publicat pe site-ul instituţiei, un deficit de 48 milioane lei şi datorii de 247,5 milioane lei, iar creanţele au atins suma de 109 milioane lei.
Veniturile totale au fost de 572.391.684 lei, din care venituri din exploatare 570.295.742 le, iar cheltuielile totale 620.381.974 lei, din care cheltuieli din exploatare 614.068.228 lei. A rezultat astfel un deficit de 48.018.957 lei.
Veniturile din exploatare realizate de TVR a povenit din taxa pentru serviciul public de televiziune în valoare de 322.319.249 lei (56,52%), venituri din subvenţii 176.579.905 lei (30,96%), în timp ce venituri din publicitate au atins suma de 35.429.235 lei. (6,2%). O sumă de 35.967.353 lei (6,31%) a provenit din penalizări şi sponsorizări.
Din totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul, au fost de 197.757.281 lei, (32,2%), din care: salarii şi indemnizaţii - 150.071.207 lei; tichete de masă - 5.568.787 lei; cheltuieli cu asigurările si protecţie socială -42.117.287 lei.
Creanţele TVR însumează 109.096.803 lei, din care 61,9 milioane lei de la clienţi, 46,7 milioane din taxa tv neachitată, 18,3 milioane penalizări la taxa tv neachitată, iar 24,3 milioane lei sunt din subvenţii neprimite.
Datoriile curente totale sunt de 228.834.221 lei, din care 32,8 la bugetul de stat, 23,2 milioane lei la UEFA, 26,46 la EBU (European Brodcasting Union).
Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 18.713.215 lei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)