Romania trebuie salvata!
EVZ.ro
Joi, 22 Aprilie 2010
Autor: Dan Bucura
Normele de deviz în construcţii, unice pe ţară, au fost modificate pentru a se favoriza o anumită firmă de asfaltatori.
În următorii 4 ani, șoselele din Timișoara ar putea să coste primăria mult mai mult decât s-a dat de înțelesSursa: ARHIVA EVZ
Licitaţiile trucate, organizate anume pentru a favoriza anumite firme, se ţin lanţ la Timişoara. Ultima dintre ele, cu o valoare de peste 15 milioane de euro, s-a organizat la finele lui 2009 şi a iscat un scandal monstru.
În premieră pentru România, firma Strabag SRL a modificat normele de deviz pentru lucrări, stabilite prin lege ca fiind unice pe ţară, şi a câştigat licitaţia deşi practică preţuri de 4-5 ori mai mari faţă de concurenţă.
Manevra a fost pusă în practică exact cu ajutorul funcţionarilor de la primărie, care au făcut parte din comisia de evaluare.
Ingineria perfectă: mulţi văd, puţini pricep
Contractul pentru întreţinerea străzilor din municipiul Timişoara a iscat la finele anului trecut o luptă strânsă între constructori. Oraşul a fost împărţit de primărie în 4 zone, pentru fiecare dintre acestea fiind alocate aproape 4 milioane de euro, bani disponibili pentru repararea şi întreţinerea străzilor în următorii 4 ani.
Procedura de atribuire care s-a ales, licitaţia deschisă, a scos la iveală ceva incredibil.
În vreme ce toate firmele participante au venit cu preţuri relativ egale, una dintre ele a rupt gura târgului. Atât pe zona Sud-Est cât şi pe Nord-Vest, compania Strabag SRL şi-a omorât concurenţa, venind cu un preţ ridicol de mic.
Aparent, se putea spune că Primăria Timişoana a tras lozul câştigător, găsind pe cineva care săi întreţină drumurile pe bani atât de puţini. În realitate, aşa cum un raport extrajudiciar-bombă avea să demonstreze ulterior, în spatele acestui plocon se ascunde o manevră unică în România.
Expertiza extrajudiciară a scos la iveală trucul
Ceea ce au făcut reprezentanţii companiei Strabag, cu voie de la primărie, a fost catalogat ulterior, de către un expert din cadrul Tribunalului Timiş, drept un abuz fără precedent. Explicaţia poate suna un pic bizar pentru un neiniţiat.
„Firma câştigătoare a putut obţine preţul cel mai mic prin modificarea normelor de deviz, conform normativelor în vigoare.”
Traducerea ei în limbaj obişnuit sună cam aşa. În România există o lege care stabileşte exact timpii de lucru în domeniul construcţiilor. O groapă de un metru cub, de exemplu, trebuie săpată în 15 minute. La fel, să spunem, turnarea plăcii de asfalt pe fiecare metru pătrat de drum. Firma Strabag a modificat exact aceşti parametri şi, deşi preţurile sale la produse şi la mâna de lucru sunt mult mai mari decât ale concurenţilor, calculele i-au dat preţul cel mai mic.
La orice licitaţie la drumuri, firmele se bat cu preţurile proprii, cu mâna de lucru sau cu orice alte criterii legate de preţul pe care îl au. Normele despre care vorbim sunt însă o constantă, aplicabilă pentru toţi competitorii, ce nu poate fi schimbată. Ea are caracter de lege, la fel ca normele privind protecţia muncii. Este ca şi cum ai spune că în locul căştilor de protecţie se poate intra în şantier protejat de un coif de hârtie.
Expertul extrajudiciar care a analizat, la solicitarea unei instanţe, adjudecarea licitaţiei pe drumuri, arată că de fapt costurile câştigătorului sunt mult mai mari.
Betonul asfaltic, de exemplu, ce va fi turnat de câştigător are un preţ unitar de 191,72 lei pe unitate, în vreme ce firma clasată pe locul 2 punea un produs identic pentru 138,77 lei pe unitate. La fel şi bordura, care costă la Strabag 22,38 lei pe unitate şi 18 lei la ceilalţi.
În realitate: plăţi mai mari şi lucrări proaste
În fine, concluziile expertizei extrajudiciare despre care vorbim sunt devastatoare.
„Diferenţa care s-a obţinut prin modificarea nejustificată şi ilegală a normelor de deviz a condus la o diferenţă enormă de preţ. Scăderile realizate abuziv au dus la o înjumătăţire a preţului final al ofertei, realizând un imens avantaj pentru câştigător”.
Expertiza stabileşte şi vinovatul: „Consider că vina aparţine Comisiei de selecţie, care nu a solicitat experţilor să facă toate verificările tehnice la ofertele depuse spre evaluare”.
Acelaşi document vorbeşte în premieră despre un fenomen aproape generalizat în România. Se spune că este de aşteptat ca primăria să facă pe parcurs acte adiţionale de valoare, mai exact se aşteaptă ca primăria să aprobe cheltuieli suplimentare pentru compania Strabag SRL, care la adaosurile mari practicate de aceasta vor lăsa o gaură uriaşă în bugetul local. Sau se va merge pe preţul licitat, ceea ce va fi un dezastru pentru calitatea drumurilor respective.
Expertul estimează că păstrarea indicatorilor de la li citaţie va însemna un dezastru pentru starea drumurilor din oraş.
REPLICA
Primarul vrea să-l bage pe expertul instanţei în puşcărie
Edilul Gheorghe Ciuhandu vede altfel lucrurile în ceea ce priveşte licitaţia la drumuri. Acesta susţine că oamenii săi sunt cei care au lucrat curat, în vreme ce expertiza extrajudiciară a fost tendenţioasă.
„Am făcut plângere penală împotriva domnului expert. Acesta, într-o cauză similară, s-a pronunţat exact pe dos. Adică a susţinut că normele respective nu sunt literă de lege. De altfel, din acest motiv am şi acceptat modificarea lor în cazul de care mă întrebaţi. Ca să nu mai pierdem în instanţă. Nu spun mai multe, dar expertul respectiv are o problemă”, a explicat Ciuhandu.
Bizar este însă faptul că şi primăria a dat în urmă cu un an un răspuns care se bate cap în cap cu ceea ce s-a petrecut la licitaţia pentru drumuri. Atunci, o firmă a fost descalificată exact pentru că a încercat să modifice normativele respective.
Interesant este şi punctul de vedere al firmei câştigătoare. Reprezentantul acesteia susţine că firma sa deţine utilaje de ultimă generaţie, cu consumuri reduse, motiv pentru care lucrează după norme proprii. Despre cele care încă au caracter de lege în România şi care datează din 1980, Marius Ungureanu susţine că „nu mai reflectă realitatea tehnologică din zilele noastre şi nu mai pot fi folosite ca acum aproape 30 de ani”.
joi, 22 aprilie 2010
SRI a aruncat 2,5 milioane de dolari pe un robot medical
Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Joi, 22 Aprilie 2010
Autor: Mirela Corlățan
Spitalul SRI a achiziţionat, cu 2,5 milioane de dolari, un robot medical cu care nu s-a executat până în prezent nicio operaţie deoarece nu există finanţare pentru consumabile.
Roboţii medicali din România au fost achiziţionaţi cu bani grei şi sunt folosiţi prea puţin sau chiar delocSursa: REUTERS
Bine ascuns de privirile oricărui curios, în pădurea Baloteşti, Spitalul de Urgenţă „Dr. Agrippa Ionescu”, aparţinând Serviciului Român de Informaţii, deţine de şase ani un robot medical, despre care nu ştiu nici măcar chirurgii din Bucureşti. Acesta „se umple de praf” deoarece nu se găseşte finanţarea necesară pentru a plăti consumabilele care sunt necesare pentru operaţii.
Neatins de chirurgi
Robotul a fost achiziţionat încă din 2004, când instituţia era condusă de Radu Timofte. Directorul de atunci, care a decedat în urmă cu o jumătate de an, nu a fost deloc zgârcit când a fost vorba de Spitalul de la Baloteşti.
În 2004, în tot sistemul medical din România nu exista decât un singur robot, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, cu care nu s-a operat deloc până în 2007, însă Radu Timofte a considerat că merită ca SRI să investească în aparatura medicală de performanţă.
Ca urmare, în urma unei licitaţii, potrivit Biroului de Presă al SRI, serviciul a achiziţionat un robot de 2,432 milioane de euro de la firma S&T System Integration&Technology Distribution AG, cu sediul la Viena.
Plasat în spitalul din pădure, robotul furnizat de firma austriacă a avut până la urmă o soartă chiar mai tristă decât cel de la Floreasca. Până acum, niciun chirurg nu l-a atins, SRI invocând motive legislative.
„Robotul este funcţional, însă din cauza impedimentelor legislative intervenite în asigurarea finanţării, nu au fost efectuate operaţii cu acesta”, a răspuns întrebărilor EVZ Biroul de Presă al SRI, fără a preciza despre ce impedimente este vorba.
În pofida insistenţelor, chirurgul Iuliu Costan, directorul spitalului, cea mai abilitată persoană pentru a vorbi despre acest robot, a refuzat orice dialog. Potrivit unui oficial din Ministerul Sănătăţii, achiziţia a fost însă făcută independent de minister.
DOTĂRI INUTILE. Spitalul SRI are un robot nou-nouț. Din 2004
Firmă abonată la bani publici
SRI susţine însă că aşteaptă bani pentru a putea achiziţiona consumabilele necesare pentru operaţii: „Au fost întreprinse demersurile oficiale, pe lângă instituţiile abilitate, pentru obţinerea finanţării necesare”.
Pentru ceilalţi roboţi din România, achiziţionaţi de Ministerul Sănătăţii prin firma Sof Medica, consumabilele pentru o singură operaţie costă însă în jur de 2.000 de euro, fiind mult mai costisitoare decât operaţiile clasice.
Informaţii despre robotul de la SRI nu au putut fi obţinute nici de la firma care l-a vândut SRI-ului, încercarea de a vorbi cu Bogdan Cocora, country manager pentru România al S&T soldându-se cu un eşec, ca şi în cazul directorului Spitalului de la Baloteşti.
Potrivit informaţiilor publicate chiar de firmă, S&T este o firmă-mamut, cu 2.600 de angajaţi şi vânzări de 411 milioane de euro în 2009, fiind lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în spaţiul de limbă germană, în sisteme integrate şi servicii IT.
În România, unde are 238 de angajaţi, firma este prezentă din 1994, printre clienţii săi aflându- se mai multe instituţii publice precum Banca Naţională, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, cât şi mari companii private precum Vodafone, Petrom, Romtelecom, Unicredit sau Ţiriac Bank.
AFACEREA „BAZAC”
Doi roboţi de la prietena Mihaelei Geoană
Robotul de la SRI este al cincilea din România. În afara acestuia şi al celui de la Floreasca, ce a fost achiziţionat în anul 2000, un altul a fost cumpărat de Ministerul Educaţiei în 2007 pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cu destinaţia Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni, condus de Irinel Popescu.
În 2009, în ultima zi de mandat a lui Ion Bazac ca ministru al Sănătăţii, acesta a alocat patru milioane de euro pentru achiziţia a doi roboţi, unul pentru acelaşi institut de la Fundeni, celălalt pentru Spitalul Municipal din Cluj.
Roboţii, produşi de firma americană Intuitive Surgical, au fost vânduţi de Sof Medica, o companie medicală ce aparţine lui Catherine Sofianou şi familiei sale. Catherine Sofianou este prietena Mihaelei Geoană, vicepreşedintă în Fundaţia Renaşterea pe care aceasta o conduce.
Ion Bazac, cel ce a înlesnit această afacere, a fost asociat de numele Mihaelei Geoană şi datorită unui apartament pe care familia fostului preşedinte PSD a vrut să-l cumpere.
Situat în Băneasa, apartamentul urma spă fie construit de o firmă în care este asociat Bazac.
Evenimentul zilei.ro
Joi, 22 Aprilie 2010
Autor: Mirela Corlățan
Spitalul SRI a achiziţionat, cu 2,5 milioane de dolari, un robot medical cu care nu s-a executat până în prezent nicio operaţie deoarece nu există finanţare pentru consumabile.
Roboţii medicali din România au fost achiziţionaţi cu bani grei şi sunt folosiţi prea puţin sau chiar delocSursa: REUTERS
Bine ascuns de privirile oricărui curios, în pădurea Baloteşti, Spitalul de Urgenţă „Dr. Agrippa Ionescu”, aparţinând Serviciului Român de Informaţii, deţine de şase ani un robot medical, despre care nu ştiu nici măcar chirurgii din Bucureşti. Acesta „se umple de praf” deoarece nu se găseşte finanţarea necesară pentru a plăti consumabilele care sunt necesare pentru operaţii.
Neatins de chirurgi
Robotul a fost achiziţionat încă din 2004, când instituţia era condusă de Radu Timofte. Directorul de atunci, care a decedat în urmă cu o jumătate de an, nu a fost deloc zgârcit când a fost vorba de Spitalul de la Baloteşti.
În 2004, în tot sistemul medical din România nu exista decât un singur robot, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, cu care nu s-a operat deloc până în 2007, însă Radu Timofte a considerat că merită ca SRI să investească în aparatura medicală de performanţă.
Ca urmare, în urma unei licitaţii, potrivit Biroului de Presă al SRI, serviciul a achiziţionat un robot de 2,432 milioane de euro de la firma S&T System Integration&Technology Distribution AG, cu sediul la Viena.
Plasat în spitalul din pădure, robotul furnizat de firma austriacă a avut până la urmă o soartă chiar mai tristă decât cel de la Floreasca. Până acum, niciun chirurg nu l-a atins, SRI invocând motive legislative.
„Robotul este funcţional, însă din cauza impedimentelor legislative intervenite în asigurarea finanţării, nu au fost efectuate operaţii cu acesta”, a răspuns întrebărilor EVZ Biroul de Presă al SRI, fără a preciza despre ce impedimente este vorba.
În pofida insistenţelor, chirurgul Iuliu Costan, directorul spitalului, cea mai abilitată persoană pentru a vorbi despre acest robot, a refuzat orice dialog. Potrivit unui oficial din Ministerul Sănătăţii, achiziţia a fost însă făcută independent de minister.
DOTĂRI INUTILE. Spitalul SRI are un robot nou-nouț. Din 2004
Firmă abonată la bani publici
SRI susţine însă că aşteaptă bani pentru a putea achiziţiona consumabilele necesare pentru operaţii: „Au fost întreprinse demersurile oficiale, pe lângă instituţiile abilitate, pentru obţinerea finanţării necesare”.
Pentru ceilalţi roboţi din România, achiziţionaţi de Ministerul Sănătăţii prin firma Sof Medica, consumabilele pentru o singură operaţie costă însă în jur de 2.000 de euro, fiind mult mai costisitoare decât operaţiile clasice.
Informaţii despre robotul de la SRI nu au putut fi obţinute nici de la firma care l-a vândut SRI-ului, încercarea de a vorbi cu Bogdan Cocora, country manager pentru România al S&T soldându-se cu un eşec, ca şi în cazul directorului Spitalului de la Baloteşti.
Potrivit informaţiilor publicate chiar de firmă, S&T este o firmă-mamut, cu 2.600 de angajaţi şi vânzări de 411 milioane de euro în 2009, fiind lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în spaţiul de limbă germană, în sisteme integrate şi servicii IT.
În România, unde are 238 de angajaţi, firma este prezentă din 1994, printre clienţii săi aflându- se mai multe instituţii publice precum Banca Naţională, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, cât şi mari companii private precum Vodafone, Petrom, Romtelecom, Unicredit sau Ţiriac Bank.
AFACEREA „BAZAC”
Doi roboţi de la prietena Mihaelei Geoană
Robotul de la SRI este al cincilea din România. În afara acestuia şi al celui de la Floreasca, ce a fost achiziţionat în anul 2000, un altul a fost cumpărat de Ministerul Educaţiei în 2007 pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cu destinaţia Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni, condus de Irinel Popescu.
În 2009, în ultima zi de mandat a lui Ion Bazac ca ministru al Sănătăţii, acesta a alocat patru milioane de euro pentru achiziţia a doi roboţi, unul pentru acelaşi institut de la Fundeni, celălalt pentru Spitalul Municipal din Cluj.
Roboţii, produşi de firma americană Intuitive Surgical, au fost vânduţi de Sof Medica, o companie medicală ce aparţine lui Catherine Sofianou şi familiei sale. Catherine Sofianou este prietena Mihaelei Geoană, vicepreşedintă în Fundaţia Renaşterea pe care aceasta o conduce.
Ion Bazac, cel ce a înlesnit această afacere, a fost asociat de numele Mihaelei Geoană şi datorită unui apartament pe care familia fostului preşedinte PSD a vrut să-l cumpere.
Situat în Băneasa, apartamentul urma spă fie construit de o firmă în care este asociat Bazac.
SRI a aruncat 2,5 milioane de dolari pe un robot medical
Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Joi, 22 Aprilie 2010
Autor: Mirela Corlățan
Spitalul SRI a achiziţionat, cu 2,5 milioane de dolari, un robot medical cu care nu s-a executat până în prezent nicio operaţie deoarece nu există finanţare pentru consumabile.
Roboţii medicali din România au fost achiziţionaţi cu bani grei şi sunt folosiţi prea puţin sau chiar delocSursa: REUTERS
Bine ascuns de privirile oricărui curios, în pădurea Baloteşti, Spitalul de Urgenţă „Dr. Agrippa Ionescu”, aparţinând Serviciului Român de Informaţii, deţine de şase ani un robot medical, despre care nu ştiu nici măcar chirurgii din Bucureşti. Acesta „se umple de praf” deoarece nu se găseşte finanţarea necesară pentru a plăti consumabilele care sunt necesare pentru operaţii.
Neatins de chirurgi
Robotul a fost achiziţionat încă din 2004, când instituţia era condusă de Radu Timofte. Directorul de atunci, care a decedat în urmă cu o jumătate de an, nu a fost deloc zgârcit când a fost vorba de Spitalul de la Baloteşti.
În 2004, în tot sistemul medical din România nu exista decât un singur robot, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, cu care nu s-a operat deloc până în 2007, însă Radu Timofte a considerat că merită ca SRI să investească în aparatura medicală de performanţă.
Ca urmare, în urma unei licitaţii, potrivit Biroului de Presă al SRI, serviciul a achiziţionat un robot de 2,432 milioane de euro de la firma S&T System Integration&Technology Distribution AG, cu sediul la Viena.
Plasat în spitalul din pădure, robotul furnizat de firma austriacă a avut până la urmă o soartă chiar mai tristă decât cel de la Floreasca. Până acum, niciun chirurg nu l-a atins, SRI invocând motive legislative.
„Robotul este funcţional, însă din cauza impedimentelor legislative intervenite în asigurarea finanţării, nu au fost efectuate operaţii cu acesta”, a răspuns întrebărilor EVZ Biroul de Presă al SRI, fără a preciza despre ce impedimente este vorba.
În pofida insistenţelor, chirurgul Iuliu Costan, directorul spitalului, cea mai abilitată persoană pentru a vorbi despre acest robot, a refuzat orice dialog. Potrivit unui oficial din Ministerul Sănătăţii, achiziţia a fost însă făcută independent de minister.
DOTĂRI INUTILE. Spitalul SRI are un robot nou-nouț. Din 2004
Firmă abonată la bani publici
SRI susţine însă că aşteaptă bani pentru a putea achiziţiona consumabilele necesare pentru operaţii: „Au fost întreprinse demersurile oficiale, pe lângă instituţiile abilitate, pentru obţinerea finanţării necesare”.
Pentru ceilalţi roboţi din România, achiziţionaţi de Ministerul Sănătăţii prin firma Sof Medica, consumabilele pentru o singură operaţie costă însă în jur de 2.000 de euro, fiind mult mai costisitoare decât operaţiile clasice.
Informaţii despre robotul de la SRI nu au putut fi obţinute nici de la firma care l-a vândut SRI-ului, încercarea de a vorbi cu Bogdan Cocora, country manager pentru România al S&T soldându-se cu un eşec, ca şi în cazul directorului Spitalului de la Baloteşti.
Potrivit informaţiilor publicate chiar de firmă, S&T este o firmă-mamut, cu 2.600 de angajaţi şi vânzări de 411 milioane de euro în 2009, fiind lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în spaţiul de limbă germană, în sisteme integrate şi servicii IT.
În România, unde are 238 de angajaţi, firma este prezentă din 1994, printre clienţii săi aflându- se mai multe instituţii publice precum Banca Naţională, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, cât şi mari companii private precum Vodafone, Petrom, Romtelecom, Unicredit sau Ţiriac Bank.
AFACEREA „BAZAC”
Doi roboţi de la prietena Mihaelei Geoană
Robotul de la SRI este al cincilea din România. În afara acestuia şi al celui de la Floreasca, ce a fost achiziţionat în anul 2000, un altul a fost cumpărat de Ministerul Educaţiei în 2007 pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cu destinaţia Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni, condus de Irinel Popescu.
În 2009, în ultima zi de mandat a lui Ion Bazac ca ministru al Sănătăţii, acesta a alocat patru milioane de euro pentru achiziţia a doi roboţi, unul pentru acelaşi institut de la Fundeni, celălalt pentru Spitalul Municipal din Cluj.
Roboţii, produşi de firma americană Intuitive Surgical, au fost vânduţi de Sof Medica, o companie medicală ce aparţine lui Catherine Sofianou şi familiei sale. Catherine Sofianou este prietena Mihaelei Geoană, vicepreşedintă în Fundaţia Renaşterea pe care aceasta o conduce.
Ion Bazac, cel ce a înlesnit această afacere, a fost asociat de numele Mihaelei Geoană şi datorită unui apartament pe care familia fostului preşedinte PSD a vrut să-l cumpere.
Situat în Băneasa, apartamentul urma spă fie construit de o firmă în care este asociat Bazac.
Evenimentul zilei.ro
Joi, 22 Aprilie 2010
Autor: Mirela Corlățan
Spitalul SRI a achiziţionat, cu 2,5 milioane de dolari, un robot medical cu care nu s-a executat până în prezent nicio operaţie deoarece nu există finanţare pentru consumabile.
Roboţii medicali din România au fost achiziţionaţi cu bani grei şi sunt folosiţi prea puţin sau chiar delocSursa: REUTERS
Bine ascuns de privirile oricărui curios, în pădurea Baloteşti, Spitalul de Urgenţă „Dr. Agrippa Ionescu”, aparţinând Serviciului Român de Informaţii, deţine de şase ani un robot medical, despre care nu ştiu nici măcar chirurgii din Bucureşti. Acesta „se umple de praf” deoarece nu se găseşte finanţarea necesară pentru a plăti consumabilele care sunt necesare pentru operaţii.
Neatins de chirurgi
Robotul a fost achiziţionat încă din 2004, când instituţia era condusă de Radu Timofte. Directorul de atunci, care a decedat în urmă cu o jumătate de an, nu a fost deloc zgârcit când a fost vorba de Spitalul de la Baloteşti.
În 2004, în tot sistemul medical din România nu exista decât un singur robot, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, cu care nu s-a operat deloc până în 2007, însă Radu Timofte a considerat că merită ca SRI să investească în aparatura medicală de performanţă.
Ca urmare, în urma unei licitaţii, potrivit Biroului de Presă al SRI, serviciul a achiziţionat un robot de 2,432 milioane de euro de la firma S&T System Integration&Technology Distribution AG, cu sediul la Viena.
Plasat în spitalul din pădure, robotul furnizat de firma austriacă a avut până la urmă o soartă chiar mai tristă decât cel de la Floreasca. Până acum, niciun chirurg nu l-a atins, SRI invocând motive legislative.
„Robotul este funcţional, însă din cauza impedimentelor legislative intervenite în asigurarea finanţării, nu au fost efectuate operaţii cu acesta”, a răspuns întrebărilor EVZ Biroul de Presă al SRI, fără a preciza despre ce impedimente este vorba.
În pofida insistenţelor, chirurgul Iuliu Costan, directorul spitalului, cea mai abilitată persoană pentru a vorbi despre acest robot, a refuzat orice dialog. Potrivit unui oficial din Ministerul Sănătăţii, achiziţia a fost însă făcută independent de minister.
DOTĂRI INUTILE. Spitalul SRI are un robot nou-nouț. Din 2004
Firmă abonată la bani publici
SRI susţine însă că aşteaptă bani pentru a putea achiziţiona consumabilele necesare pentru operaţii: „Au fost întreprinse demersurile oficiale, pe lângă instituţiile abilitate, pentru obţinerea finanţării necesare”.
Pentru ceilalţi roboţi din România, achiziţionaţi de Ministerul Sănătăţii prin firma Sof Medica, consumabilele pentru o singură operaţie costă însă în jur de 2.000 de euro, fiind mult mai costisitoare decât operaţiile clasice.
Informaţii despre robotul de la SRI nu au putut fi obţinute nici de la firma care l-a vândut SRI-ului, încercarea de a vorbi cu Bogdan Cocora, country manager pentru România al S&T soldându-se cu un eşec, ca şi în cazul directorului Spitalului de la Baloteşti.
Potrivit informaţiilor publicate chiar de firmă, S&T este o firmă-mamut, cu 2.600 de angajaţi şi vânzări de 411 milioane de euro în 2009, fiind lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în spaţiul de limbă germană, în sisteme integrate şi servicii IT.
În România, unde are 238 de angajaţi, firma este prezentă din 1994, printre clienţii săi aflându- se mai multe instituţii publice precum Banca Naţională, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, cât şi mari companii private precum Vodafone, Petrom, Romtelecom, Unicredit sau Ţiriac Bank.
AFACEREA „BAZAC”
Doi roboţi de la prietena Mihaelei Geoană
Robotul de la SRI este al cincilea din România. În afara acestuia şi al celui de la Floreasca, ce a fost achiziţionat în anul 2000, un altul a fost cumpărat de Ministerul Educaţiei în 2007 pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cu destinaţia Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni, condus de Irinel Popescu.
În 2009, în ultima zi de mandat a lui Ion Bazac ca ministru al Sănătăţii, acesta a alocat patru milioane de euro pentru achiziţia a doi roboţi, unul pentru acelaşi institut de la Fundeni, celălalt pentru Spitalul Municipal din Cluj.
Roboţii, produşi de firma americană Intuitive Surgical, au fost vânduţi de Sof Medica, o companie medicală ce aparţine lui Catherine Sofianou şi familiei sale. Catherine Sofianou este prietena Mihaelei Geoană, vicepreşedintă în Fundaţia Renaşterea pe care aceasta o conduce.
Ion Bazac, cel ce a înlesnit această afacere, a fost asociat de numele Mihaelei Geoană şi datorită unui apartament pe care familia fostului preşedinte PSD a vrut să-l cumpere.
Situat în Băneasa, apartamentul urma spă fie construit de o firmă în care este asociat Bazac.
Generalul Gabriel Oprea, măcelar de patru stele
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Apr 2010 | Alexandru Cristorian
Înainte să ajungă mare om de stat, general cu patru stele şi ministru al Apărării, ba chiar înainte să facă primii bani serioşi pe spatele suedezului expulzat de care vă ziceam în urmă cu nişte săptămîni, Gabriel Oprea era ofiţer de justiţie militară.
Cum de altfel zice chiar el, atît în CV, cît şi în comunicările făcute prin intermediul biroului de presă de la minister ori în revistele sponsorizate de foştii amici. Numai că ministrul mai era şi vînzător de carne, cum nu zice şi nu a recunoscut niciodată. Adică, imediat după 1990 şi promovarea de la număratul suspensoarelor, Găbiţă se ocupa, în paralel cu justiţia militară, şi cu comerţul cu ridicata al cărnii şi mezelurilor.
Toată treaba se întîmpla prin 1992, chiar înainte ca afacerile imobiliare bazate pe falsuri şi parteneri ţepuiţi să devină obicei al liderului independenţilor. Conform datelor de la Registrul Comerţului, în 5 august 1992, Gabriel Oprea, împreună cu George Remus Stănculeanu, înregistrează societatea Gage Impex SRL, firmă ce se ocupa, aşa cum am zis, cu vînzarea de carne, dar şi cu cultura cerealelor şi alte chestii ce ţin de agricultură.
Or, avînd în vedere că Oprea s-a cerut în rezervă din postul de ofiţer de justiţie militară abia în 1993, e pe undeva de înţeles de ce se preface acum că a uitat de acele afaceri. Ceva mai nasol pentru actualul ministru este că firma respectivă a funcţionat vreo zece ani, pînă în 26 aprilie 2002, cînd a fost radiată. Adică firma a existat şi în perioada în care Găbiţă era director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare, între 2000 şi 2001, dar şi în perioada în care era secretar de stat, preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor Statului, un an mai tîrziu. Dar, la drept vorbind, ce mai înseamnă o firmă ascunsă, pe lîngă falsurile în acte executate de actualul general în primii ani de după Revoluţie?
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Apr 2010 | Alexandru Cristorian
Înainte să ajungă mare om de stat, general cu patru stele şi ministru al Apărării, ba chiar înainte să facă primii bani serioşi pe spatele suedezului expulzat de care vă ziceam în urmă cu nişte săptămîni, Gabriel Oprea era ofiţer de justiţie militară.
Cum de altfel zice chiar el, atît în CV, cît şi în comunicările făcute prin intermediul biroului de presă de la minister ori în revistele sponsorizate de foştii amici. Numai că ministrul mai era şi vînzător de carne, cum nu zice şi nu a recunoscut niciodată. Adică, imediat după 1990 şi promovarea de la număratul suspensoarelor, Găbiţă se ocupa, în paralel cu justiţia militară, şi cu comerţul cu ridicata al cărnii şi mezelurilor.
Toată treaba se întîmpla prin 1992, chiar înainte ca afacerile imobiliare bazate pe falsuri şi parteneri ţepuiţi să devină obicei al liderului independenţilor. Conform datelor de la Registrul Comerţului, în 5 august 1992, Gabriel Oprea, împreună cu George Remus Stănculeanu, înregistrează societatea Gage Impex SRL, firmă ce se ocupa, aşa cum am zis, cu vînzarea de carne, dar şi cu cultura cerealelor şi alte chestii ce ţin de agricultură.
Or, avînd în vedere că Oprea s-a cerut în rezervă din postul de ofiţer de justiţie militară abia în 1993, e pe undeva de înţeles de ce se preface acum că a uitat de acele afaceri. Ceva mai nasol pentru actualul ministru este că firma respectivă a funcţionat vreo zece ani, pînă în 26 aprilie 2002, cînd a fost radiată. Adică firma a existat şi în perioada în care Găbiţă era director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare, între 2000 şi 2001, dar şi în perioada în care era secretar de stat, preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor Statului, un an mai tîrziu. Dar, la drept vorbind, ce mai înseamnă o firmă ascunsă, pe lîngă falsurile în acte executate de actualul general în primii ani de după Revoluţie?
miercuri, 21 aprilie 2010
Cum si-a facut Vladescu avere din apa de ploaie
Romania trebuie salvata!
9am.ro
21 Aprilie 2010 17:26:17
Autor: A.G.
In timpul mandatului anterior de ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu a primit 7 contracte din bani publici in valoare totala de 500.000 de euro.
In urma viiturilor din 2005 si 2006, guvernarea PNL-PD a alocat in 2006 sume importante de bani pentru lucrari de prevenire a inundatiilor. Unul dintre cei care a profitat de aceste fonduri a fost chiar ministrul de finante de la acea vreme, Sebastian Vladescu. La sfirsitul anului 2006 acesta a obtinut printr-o mica societate comerciala, Boss Constructii si Consultanta SRL, contracte in valoare totala de 1.586.301 RON (fara TVA), transmite un cominicat al Grupul de Investigatii Politice.
Cat a primit firma lui Vladescu:
■ un contract in valoare de 156.269,73 RON din partea Directiei Apelor Dobrogea - Litoral;
■ doua contracte, unul in valoare de 59.316,40 RON, iar celalalt in valoare de 337.425 RON din partea Directiei Apelor Buzau - Ialomita;
■doua contracte, unul in valoare de 592.960 RON, iar celalalt in valoare de 72.661,45 RON din partea Directiei Apelor Banat;
■un contract in valoare de 184.128 RON din partea Directiei Apelor Mures;
■un contract in valoare de 183.542,70 RON din partea Directiei Apelor Jiu;
In 2006, ministrul Finantelor Sebastian Vladescu a folosit inundatiile ca pe o oportunitate de afaceri pentru propria sa firma. Potrivit Monitorului Oficial, Boss Constructii si Consultanta SRL nu primise nici un contract din bani publici inainte ca Sebastian Vladescu sa fie ministru si nici nu a mai primit vreunul dupa ce acesta si-a incheiat mandatul, scrie Mugur Ciuvica, presedintele GIP.
9am.ro
21 Aprilie 2010 17:26:17
Autor: A.G.
In timpul mandatului anterior de ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu a primit 7 contracte din bani publici in valoare totala de 500.000 de euro.
In urma viiturilor din 2005 si 2006, guvernarea PNL-PD a alocat in 2006 sume importante de bani pentru lucrari de prevenire a inundatiilor. Unul dintre cei care a profitat de aceste fonduri a fost chiar ministrul de finante de la acea vreme, Sebastian Vladescu. La sfirsitul anului 2006 acesta a obtinut printr-o mica societate comerciala, Boss Constructii si Consultanta SRL, contracte in valoare totala de 1.586.301 RON (fara TVA), transmite un cominicat al Grupul de Investigatii Politice.
Cat a primit firma lui Vladescu:
■ un contract in valoare de 156.269,73 RON din partea Directiei Apelor Dobrogea - Litoral;
■ doua contracte, unul in valoare de 59.316,40 RON, iar celalalt in valoare de 337.425 RON din partea Directiei Apelor Buzau - Ialomita;
■doua contracte, unul in valoare de 592.960 RON, iar celalalt in valoare de 72.661,45 RON din partea Directiei Apelor Banat;
■un contract in valoare de 184.128 RON din partea Directiei Apelor Mures;
■un contract in valoare de 183.542,70 RON din partea Directiei Apelor Jiu;
In 2006, ministrul Finantelor Sebastian Vladescu a folosit inundatiile ca pe o oportunitate de afaceri pentru propria sa firma. Potrivit Monitorului Oficial, Boss Constructii si Consultanta SRL nu primise nici un contract din bani publici inainte ca Sebastian Vladescu sa fie ministru si nici nu a mai primit vreunul dupa ce acesta si-a incheiat mandatul, scrie Mugur Ciuvica, presedintele GIP.
luni, 19 aprilie 2010
Afacerea „Robotul”: 4 milioane € pentru prietena Mihaelei Geoană
Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Autor: Mirela Corlățan
Patru milioane de euro din bugetul Sănătăţii au fost alocaţi pentru roboţi medicali spitalelor conduse de clienţi PSD. Principalul câştigător e însă firma unei prietene a Mihaelei Geoană.
Sursa: ReutersNimeni nu-i consideră o prioritate a sistemului sanitar, nici măcar chirurgii care operează cu ei. Cu toate acestea, în anul de criză 2009 au fost achiziţionaţi cu câte două milioane de euro fiecare.
O licitaţie organizată iniţial pentru achiziţionarea a cinci roboţi a fost anulată, însă Ion Bazac, ministrul sănătăţii desemnat de PSD, a dispus în ultima zi a mandatului său alocarea a patru milioane de euro pentru achiziţionarea a doi roboţi de către două unităţi medicale conduse de medici situaţi în aceeaşi sferă ideologică.
Bazac anulează, Bazac resuscitează
Programul naţional de Chirurgie robotică, iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi susţinut de câţiva chirurgi renumiţi, trebuia să „îmbogăţească” în 2009 cinci spitale din România cu cinci dintre cei mai performanţi roboţi medicali. La licitaţia organizată pe 14 iulie nu s-a prezentat decât un ofertant, firma Sof Medica, iar licitaţia a fost anulată pe motiv că „nu s-a respectat principiul concurenţei şi al transparenţei”.
La scurt timp, ministerul a susţinut prin declaraţii oficiale că renunţă la roboţi şi că banii vor fi realocaţi către Programul naţional de dotare cu monitoare, ventilatoare şi echipamente de anestezie şi terapie intensivă.
Pe 30 septembrie 2009, în ultima zi petrecută de Ion Bazac în calitate de ministru al sănătăţii, patru milioane de euro sunt totuşi alocate către două spitale pentru a-şi cumpăra roboţi, de data asta fără intermedierea ministerului. Potrivit Biroului de Presă al ministerului, s-au folosit „sume neangajate da torită nefinalizării procedurilor de achiziţii”.
„Sumele ar fi fost altfel pierdute de minister. În plus, deschiderea finanţării s-a făcut la sfârşitul lunii, fără nicio legătură cu încheierea mandatului meu, având în vedere OUG 34/2009, art.36, care prevede explicit ca, din raţiuni financiare, deschiderea de finanţări se face între 24-31 ale fiecărei luni. Ceea ce primesc în mod efectiv solicitanţii la alocarea de fonduri reprezintă de fapt file bugetare. Banii însă se transferă în contul instituţiei numai după îndeplinirea tuturor condiţiilor legale”, şi-a justificat decizia pentru EVZ fostul ministru Ion Bazac.
Achiziţie fără licitaţie
Procedura de achiziţie a fost declanşată după debarcarea lui Bazac din fruntea ministerului, dar cele două unităţi medicale selecţionate de el - Spitalul Municipal din Cluj şi Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni - nu au mai organizat licitaţie din motiv că în ţară există o singură firmă care le-ar fi putut furniza multrâvniţii roboţi medicali. Firma cu pricina este, fireşte, Sof Medica, cea care s-a prezentat la licitaţia din iulie.
„Sof Medica e unic importator pentru Europa de Sud-Est (şi pentru Bulgaria şi Grecia), deci nu a trebuit să mai organizăm licitaţie”, justifică Nicolae Constantea, directorul Spitalului Municipal din Cluj. Ordonanţa 34 din 2006, care reglementează organizarea licitaţiilor, prevede, într-adevăr, că în această situaţie licitaţia nu mai este necesară.
„Se aplică articolul 122 litera b, care prevede că în cazul unui unic importator se aplică procedura de negociere, fără licitaţie”, spune Cătălin Popescu, expert în achiziţii publice, consultat de EVZ. De ce ministerul nu a uzat de această prevedere şi în vară nu doreşte nimeni să explice. Cert e că cele patru milioane de euro alocate de minister au ajuns în final la firma Sof Medica, în schimbul a doi roboţi chirurgicali Da Vinci, produşi de firma ame ricană Intuitive Surgical.
AFACERE PROFITABILĂ
Sof Medica, reprezentată şi în Fundaţia Renaşterea
Sof Medica a pătruns pe piaţa din România în 1994, ajungând una dintre cele mai profitabile firme de profil.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, în 2007, anul în care a vândut un robot Ministerului Educaţiei, a avut o cifră de afaceri de 46,5 milioane de lei şi un profit de 8,8 milioane de lei.
În 2008, cifra de afaceri a fost de 54 milioane de lei, iar profitul de 5,9 milioane. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului ea aparţine unei familii de greci, Sofianou : 30% lui Aikaterini (Catherine) Sofianou, 20% lui Pantelis Sofianos şi 50% lui Georgios Sofianos, fiul celor doi.
În paralel cu funcţia de conducere la Sof Medica, Catherine Sofianou deţine funcţia de vicepre şedinte la Fundaţia Renaşterea, condusă de Mihaela Geoană, soţia fostului şef al PSD, a cărei prietenă este.
În 2007, cele două au organizat, cu implicarea UNICEF, un eveniment caritabil intens mediatizat având ca scop înfiinţarea primului departament de dializă la domiciliu în cadrul Spitalului Fundeni şi transformarea unei maternităţi în „Spital Prieten al Copilului”.
FIDEL. Ion Bazac (stânga) a fost aproape de familia Geoană şi cât a fost ministru, şi după
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
SCUMP
O operaţie costă 2.000 de euro
În străinătate, roboţii chirurgicali Da Vinci, produşi de Intuitive Surgical, costă în jur de 1,2 milioane de dolari, potrivit informaţiilor publicate pe diverse site-uri. Pentru cei din ultima generaţie, produşi în 2009, preţul a crescut la 1,8 milioane de dolari.
În pofida solicitărilor repetate, firma Sof Medica a refuzat să ofere orice informaţii financiare legate de roboţi şi comisioanele aplicate, dând doar prin Marius Vişinescu, business manager surgical care al companiei, doar răspunsuri privind performanţele aparatelor.
Potrivit medicilor, consumabilele pentru o singură operaţie costă în medie în jur de 2.000 de euro, fiind furnizate tot de Sof Medica.
Evenimentul zilei.ro
Autor: Mirela Corlățan
Patru milioane de euro din bugetul Sănătăţii au fost alocaţi pentru roboţi medicali spitalelor conduse de clienţi PSD. Principalul câştigător e însă firma unei prietene a Mihaelei Geoană.
Sursa: ReutersNimeni nu-i consideră o prioritate a sistemului sanitar, nici măcar chirurgii care operează cu ei. Cu toate acestea, în anul de criză 2009 au fost achiziţionaţi cu câte două milioane de euro fiecare.
O licitaţie organizată iniţial pentru achiziţionarea a cinci roboţi a fost anulată, însă Ion Bazac, ministrul sănătăţii desemnat de PSD, a dispus în ultima zi a mandatului său alocarea a patru milioane de euro pentru achiziţionarea a doi roboţi de către două unităţi medicale conduse de medici situaţi în aceeaşi sferă ideologică.
Bazac anulează, Bazac resuscitează
Programul naţional de Chirurgie robotică, iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi susţinut de câţiva chirurgi renumiţi, trebuia să „îmbogăţească” în 2009 cinci spitale din România cu cinci dintre cei mai performanţi roboţi medicali. La licitaţia organizată pe 14 iulie nu s-a prezentat decât un ofertant, firma Sof Medica, iar licitaţia a fost anulată pe motiv că „nu s-a respectat principiul concurenţei şi al transparenţei”.
La scurt timp, ministerul a susţinut prin declaraţii oficiale că renunţă la roboţi şi că banii vor fi realocaţi către Programul naţional de dotare cu monitoare, ventilatoare şi echipamente de anestezie şi terapie intensivă.
Pe 30 septembrie 2009, în ultima zi petrecută de Ion Bazac în calitate de ministru al sănătăţii, patru milioane de euro sunt totuşi alocate către două spitale pentru a-şi cumpăra roboţi, de data asta fără intermedierea ministerului. Potrivit Biroului de Presă al ministerului, s-au folosit „sume neangajate da torită nefinalizării procedurilor de achiziţii”.
„Sumele ar fi fost altfel pierdute de minister. În plus, deschiderea finanţării s-a făcut la sfârşitul lunii, fără nicio legătură cu încheierea mandatului meu, având în vedere OUG 34/2009, art.36, care prevede explicit ca, din raţiuni financiare, deschiderea de finanţări se face între 24-31 ale fiecărei luni. Ceea ce primesc în mod efectiv solicitanţii la alocarea de fonduri reprezintă de fapt file bugetare. Banii însă se transferă în contul instituţiei numai după îndeplinirea tuturor condiţiilor legale”, şi-a justificat decizia pentru EVZ fostul ministru Ion Bazac.
Achiziţie fără licitaţie
Procedura de achiziţie a fost declanşată după debarcarea lui Bazac din fruntea ministerului, dar cele două unităţi medicale selecţionate de el - Spitalul Municipal din Cluj şi Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni - nu au mai organizat licitaţie din motiv că în ţară există o singură firmă care le-ar fi putut furniza multrâvniţii roboţi medicali. Firma cu pricina este, fireşte, Sof Medica, cea care s-a prezentat la licitaţia din iulie.
„Sof Medica e unic importator pentru Europa de Sud-Est (şi pentru Bulgaria şi Grecia), deci nu a trebuit să mai organizăm licitaţie”, justifică Nicolae Constantea, directorul Spitalului Municipal din Cluj. Ordonanţa 34 din 2006, care reglementează organizarea licitaţiilor, prevede, într-adevăr, că în această situaţie licitaţia nu mai este necesară.
„Se aplică articolul 122 litera b, care prevede că în cazul unui unic importator se aplică procedura de negociere, fără licitaţie”, spune Cătălin Popescu, expert în achiziţii publice, consultat de EVZ. De ce ministerul nu a uzat de această prevedere şi în vară nu doreşte nimeni să explice. Cert e că cele patru milioane de euro alocate de minister au ajuns în final la firma Sof Medica, în schimbul a doi roboţi chirurgicali Da Vinci, produşi de firma ame ricană Intuitive Surgical.
AFACERE PROFITABILĂ
Sof Medica, reprezentată şi în Fundaţia Renaşterea
Sof Medica a pătruns pe piaţa din România în 1994, ajungând una dintre cele mai profitabile firme de profil.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, în 2007, anul în care a vândut un robot Ministerului Educaţiei, a avut o cifră de afaceri de 46,5 milioane de lei şi un profit de 8,8 milioane de lei.
În 2008, cifra de afaceri a fost de 54 milioane de lei, iar profitul de 5,9 milioane. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului ea aparţine unei familii de greci, Sofianou : 30% lui Aikaterini (Catherine) Sofianou, 20% lui Pantelis Sofianos şi 50% lui Georgios Sofianos, fiul celor doi.
În paralel cu funcţia de conducere la Sof Medica, Catherine Sofianou deţine funcţia de vicepre şedinte la Fundaţia Renaşterea, condusă de Mihaela Geoană, soţia fostului şef al PSD, a cărei prietenă este.
În 2007, cele două au organizat, cu implicarea UNICEF, un eveniment caritabil intens mediatizat având ca scop înfiinţarea primului departament de dializă la domiciliu în cadrul Spitalului Fundeni şi transformarea unei maternităţi în „Spital Prieten al Copilului”.
FIDEL. Ion Bazac (stânga) a fost aproape de familia Geoană şi cât a fost ministru, şi după
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
SCUMP
O operaţie costă 2.000 de euro
În străinătate, roboţii chirurgicali Da Vinci, produşi de Intuitive Surgical, costă în jur de 1,2 milioane de dolari, potrivit informaţiilor publicate pe diverse site-uri. Pentru cei din ultima generaţie, produşi în 2009, preţul a crescut la 1,8 milioane de dolari.
În pofida solicitărilor repetate, firma Sof Medica a refuzat să ofere orice informaţii financiare legate de roboţi şi comisioanele aplicate, dând doar prin Marius Vişinescu, business manager surgical care al companiei, doar răspunsuri privind performanţele aparatelor.
Potrivit medicilor, consumabilele pentru o singură operaţie costă în medie în jur de 2.000 de euro, fiind furnizate tot de Sof Medica.
Cum să faci milioane fără să te doară capul
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 13:23 Dan Odagiu
Industria lui Videanu este în ultima perioadă de timp o mare aducătoare de contracte pentru managerii companiilor de stat. Adică aceştia dau de la firmele pe care le conduc contracte de milioane de lei firmelor la care sunt acţionari.
Să fii director la o firmă de stat şi patron la alta care practică servicii pentru firma care o conduci reprezintă succesul sigur în afaceri. Cel puţin aşa a gândit Florin Muntean, actualmente director la Transgaz Mediaş (TGN). Compania pe care o conduce a încheiat luna trecută un contract în valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de transport cu firma BAT Mediaş (BAME), deţinută chiar de directorul Transgaz.
Florin Muntean deţine 77% din acţiunile BAT Mediaş şi a fost numit la conducerea Transgaz în urmă cu circa şase luni. Tranzacţia de 1,2 milioane de lei a fost raportată pe bursă, contractul fiind atribuit firmei aparţinând directorului Transgaz prin licitatie publică, se arată în raport.
În ultimii ani, afacerile BAT Mediaş au urcat continuu, ajungând în 2009 la un nivel de 23,6 milioane de lei (5,7 mil.
euro), iar firma şi-a majorat profitul net anul trecut cu 91%, la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro).
Situaţia de la Transgaz nu este unică la societăţile de stat aflate sub oblăduirea lui Adriean Videanu. Pe 7 aprilie 2010, Transelectrica (TEL) a acordat consorţiului format din Siemens Österreich&Siemenes SRL un contract de 18,1 milioane euro (74,5 milioane lei) pentru racordarea la sistemul energetic naţional a termocentralei pe care OMV Petrom (SNP) o construieşte la Brazi, judeţul Prahova. Transelectrica a acordat contractul prin negociere fără anunţ de participare, la 30 martie, consorţiul Siemens fiind singurul ofertant.
Contractul dintre Transelectrica şi Siemens pare tot o afacere de ”familie”. De ce? Păi actualul director al Transelectrica, Adrian Băicuşi, numit în această funcţie de Adriean Videanu, nu este altul decât fostul director de la Siemens din perioada 2004-2008. Iar actualul director de la Siemens Cristian Secoşan este fostul subaltern a lui Băicuşi.
În concluzie, ce avem: doi oameni care au lucrat amândoi la firma Siemens în aceeaşi perioadă de timp. Apoi drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme. Când s-au întâlnit, de bucurie, au făcut o afacere de 18,1 milioane de euro pe banii Transelectrica. Adică ai statului român.
Cotidianul.ro
Azi - 13:23 Dan Odagiu
Industria lui Videanu este în ultima perioadă de timp o mare aducătoare de contracte pentru managerii companiilor de stat. Adică aceştia dau de la firmele pe care le conduc contracte de milioane de lei firmelor la care sunt acţionari.
Să fii director la o firmă de stat şi patron la alta care practică servicii pentru firma care o conduci reprezintă succesul sigur în afaceri. Cel puţin aşa a gândit Florin Muntean, actualmente director la Transgaz Mediaş (TGN). Compania pe care o conduce a încheiat luna trecută un contract în valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de transport cu firma BAT Mediaş (BAME), deţinută chiar de directorul Transgaz.
Florin Muntean deţine 77% din acţiunile BAT Mediaş şi a fost numit la conducerea Transgaz în urmă cu circa şase luni. Tranzacţia de 1,2 milioane de lei a fost raportată pe bursă, contractul fiind atribuit firmei aparţinând directorului Transgaz prin licitatie publică, se arată în raport.
În ultimii ani, afacerile BAT Mediaş au urcat continuu, ajungând în 2009 la un nivel de 23,6 milioane de lei (5,7 mil.
euro), iar firma şi-a majorat profitul net anul trecut cu 91%, la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro).
Situaţia de la Transgaz nu este unică la societăţile de stat aflate sub oblăduirea lui Adriean Videanu. Pe 7 aprilie 2010, Transelectrica (TEL) a acordat consorţiului format din Siemens Österreich&Siemenes SRL un contract de 18,1 milioane euro (74,5 milioane lei) pentru racordarea la sistemul energetic naţional a termocentralei pe care OMV Petrom (SNP) o construieşte la Brazi, judeţul Prahova. Transelectrica a acordat contractul prin negociere fără anunţ de participare, la 30 martie, consorţiul Siemens fiind singurul ofertant.
Contractul dintre Transelectrica şi Siemens pare tot o afacere de ”familie”. De ce? Păi actualul director al Transelectrica, Adrian Băicuşi, numit în această funcţie de Adriean Videanu, nu este altul decât fostul director de la Siemens din perioada 2004-2008. Iar actualul director de la Siemens Cristian Secoşan este fostul subaltern a lui Băicuşi.
În concluzie, ce avem: doi oameni care au lucrat amândoi la firma Siemens în aceeaşi perioadă de timp. Apoi drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme. Când s-au întâlnit, de bucurie, au făcut o afacere de 18,1 milioane de euro pe banii Transelectrica. Adică ai statului român.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)