Romania trebuie salvata!
Autor: A.H. • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-06-03 19:38:05
Apariţia aticolului cu titlul ”Coasa mică a lui Boc nu a atins Fondul de rezervă al Guvernului” în cotidianul ”Puterea”, pe data de 1 iunie 2010, a stârnit reacţii doar din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Am primit de la această instituţie un set de precizări, prin care ni se explică amănunţit modul în care sunt iniţiate şi aprobate hotărârile de Guvern prin care se alocă diverse sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Concluziile precizărilor sunt că Secretariatul General al Guvernului nu are nici o responsabilitate legată de modul în care Executivul cheltuie sute de milioane de lei, şi că toate responsabilităţile revin Ministerului de Finanţe. În textul precizărilor se subliniază, de mai multe ori, că SGG nu are nici un rol legal în analizarea şi urmărirea sumelor respective.
”Referitor la rolul Secretariatului General al Guvernului, din analiza HG nr.405/2007 privind organizarea şi funcţionarea SGG, rezultă cu claritate faptul că această instituţie nu are printre responsabilităţi analiza de necesitate şi oportunitate a acestor acte normative, această obligaţie revenind iniţiatorilor de acte normative. În consecinţă, SGG nu are competenţa legală de a dispune o analiză pe aspecte de necesitate şi oportunitate a acestor proiecte de acte normative”, ne-a comunicat SGG.
De asemenea, în document se mai afirmă că ”La nivelul SGG nu există o evidenţă a unei situaţii la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi beneficiarii acestora”. Se pare că şefa SGG, Daniela Nicoleta Andreescu, a fost lovită de amnezie. Imediat după ce raportul Curţii de Conturi privind, modul de folosire al Fondului de rezervă bugetară, a fost făcut public, aceasta a declarat pentru agenţia NewsIn că “reprezentanţii Curţii de Conturi au învederat că, din punctul lor de vedere, SGG ar fi trebuit să urmărească modul în care s-au cheltuit, ulterior, sumele de bani prevăzute în acele Hotărâri de Guvern. Dintr-o eroare nu s-a ţinut cont că, la acea dată, altele erau atribuţiile SGG şi se împărţeau cu cele ale Cancelariei. Deci era o diferenţă de atribuţii, dar cu toate acestea am luat măsura ca pe anul 2010 SGG să facă această activitate”.
Nici lipsa de responsabilitate a SGG nu este adevărată.
Inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat raportul de audit, avertizau că “un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de «cheltuieli curente şi de capital», lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care, de cele mai multe ori, nu a fost pentru «cheltuieli urgente sau neprevăzute» (...) Aceasta pune sub semnul întrebării constituţionalitatea hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea unor legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea 500/2002 privind finanţele publice”.
Printre responsabilităţile menţionate de SGG se numără şi ”necesitatea precizării în mod expres, în textul proiectului hotărârii Guvernului, a destinaţiei fondurilor prin care se suplimentează bugetul instituţiei respective, sau bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru această instituţie”. Or, în articolul care a stârnit reacţia SGG, am dat mai multe exemple de hotărâri de Guvern care, în forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial, conţineau aceeaşi sintagmă ”cheltuieli curente şi de capital” considerată ilegală de către Curtea de Conturi.
sâmbătă, 5 iunie 2010
Joi au fost prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Romania trebuie salvata!
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
Cheltuieli de criză: Săli de sport de milioane de lei la sate
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
În Gura Foii se construieşte un stadion, deşi comuna nu are echipă de fotbal
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 07:01 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 12:03
REALITATEA TV
Pe lista investiţiilor inutile, mai ales pe timp de criză, putem adauga şi stadionul din comuna dâmboviţeană Gura Foii. De ce este inutilă? Din simplul motiv că localitatea nu are echipă de fotbal. Autorităţile merg însă pe principiul ''Să fie primit''. Dacă banii ceruţi încă din 2008 pentru stadion au ajuns abia la sfârşitul lui 2009, primarul gospodar s-a apucat de treabă.
Lucrările la stadion au început cu o pauză. Doar nu e nicio grabă. Satul Făget, acolo unde va fi ridicat mândrie de stadion, nici măcar nu are echipă de fotbal.
Nici tanti Ilinca şi nici Nea Nicolae nu mai pot juca fotbal pe stadion. Şi nici nepoţi nu au ca să-i privească alergând pe islaz, viitor stadion. Aşa că, mai bună ar fi fost o canalizare.
Cotactat de Realitatea TV, primarul din Gura Foii nu vrut să dea prea multe explicaţii. Motivul: este în ziua liberă. Preşedintele Consiliului Judeţean însă a explicat de ce, pe timp de criză, se fac investiţii inutile.
"Sunt în construcţie 32 de baze sportive, în 32 de comune dâmboviţene. Una dintre ele este în Gura Foii, investiţie care a demarat în 2008. Au urmat apoi procedurile de acordare de fonduri de către Guvernul României, apoi procedurile de licitaţie", a declarat Florin Popescu, preşedinte Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Investiţia din comuna Gura Foii costă aproximativ 400.000 de lei.
25 mai 2010, 07:01 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 12:03
REALITATEA TV
Pe lista investiţiilor inutile, mai ales pe timp de criză, putem adauga şi stadionul din comuna dâmboviţeană Gura Foii. De ce este inutilă? Din simplul motiv că localitatea nu are echipă de fotbal. Autorităţile merg însă pe principiul ''Să fie primit''. Dacă banii ceruţi încă din 2008 pentru stadion au ajuns abia la sfârşitul lui 2009, primarul gospodar s-a apucat de treabă.
Lucrările la stadion au început cu o pauză. Doar nu e nicio grabă. Satul Făget, acolo unde va fi ridicat mândrie de stadion, nici măcar nu are echipă de fotbal.
Nici tanti Ilinca şi nici Nea Nicolae nu mai pot juca fotbal pe stadion. Şi nici nepoţi nu au ca să-i privească alergând pe islaz, viitor stadion. Aşa că, mai bună ar fi fost o canalizare.
Cotactat de Realitatea TV, primarul din Gura Foii nu vrut să dea prea multe explicaţii. Motivul: este în ziua liberă. Preşedintele Consiliului Judeţean însă a explicat de ce, pe timp de criză, se fac investiţii inutile.
"Sunt în construcţie 32 de baze sportive, în 32 de comune dâmboviţene. Una dintre ele este în Gura Foii, investiţie care a demarat în 2008. Au urmat apoi procedurile de acordare de fonduri de către Guvernul României, apoi procedurile de licitaţie", a declarat Florin Popescu, preşedinte Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Investiţia din comuna Gura Foii costă aproximativ 400.000 de lei.
Într-o comună din Mureş se va ridica o capelă de lux de 140.000 de euro
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 15:33 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 19:38
Diana Goşman / REALITATEA TV
O casă mortuară de lux, construită chiar în centrul comunei. Primarul din Corunca e hotârât să demareze lucrările pentru construcţia ce ar urma să coste în jur de 140.000 de euro. Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate.
Capela va fi construită în centrul comunei, la 50 de metri de grădiniţa şi 100 de metri de primărie şi va avea o suprafaţă de peste 200 de mp. Contrucţia ei va costa 140.000 de euro.
"Noi nu suntem împotriva construcţiei capelei, ci împotriva sumei alocate. Din aceşti bani s-ar putea face un spaţiu de joacă pentru copii. O capelă la preţul real ar costa undeva la 30- 40.000 de euro, nu 140.000 cât este specificat în documentaţie", a spus Mircea Macaveiu, consilier indepedendent.
"Se construieşte că acolo deţinem teren, iar construcţia costă în jur de 100.000 de euro la care s-a organizat licitaţie. Conform studiului de fezabilitate, întocmite de un proiectant mi se pare normală suma alocată", a declarat Takacs Olga, viceprimar Corunca.
Locuitorii comunei sunt revoltaţi de iniţiativa autorităţilor locale. "Asta e bătaie de joc. Cu banii aceştia poţi să faci trei blocuri, nu o capelă", a spus un localnic.
Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate pentru construcţia capelei, iar proiectul urmează să fie votat în această săptămână. Capela de 86 de metri pătraţi va avea o cameră mortuară, sală de ceremonii, trei camere depozitare, vestiar pentru preoţi, magazie, o cameră pentru rudele defunctului, hol şi grup sanitar.
25 mai 2010, 15:33 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 19:38
Diana Goşman / REALITATEA TV
O casă mortuară de lux, construită chiar în centrul comunei. Primarul din Corunca e hotârât să demareze lucrările pentru construcţia ce ar urma să coste în jur de 140.000 de euro. Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate.
Capela va fi construită în centrul comunei, la 50 de metri de grădiniţa şi 100 de metri de primărie şi va avea o suprafaţă de peste 200 de mp. Contrucţia ei va costa 140.000 de euro.
"Noi nu suntem împotriva construcţiei capelei, ci împotriva sumei alocate. Din aceşti bani s-ar putea face un spaţiu de joacă pentru copii. O capelă la preţul real ar costa undeva la 30- 40.000 de euro, nu 140.000 cât este specificat în documentaţie", a spus Mircea Macaveiu, consilier indepedendent.
"Se construieşte că acolo deţinem teren, iar construcţia costă în jur de 100.000 de euro la care s-a organizat licitaţie. Conform studiului de fezabilitate, întocmite de un proiectant mi se pare normală suma alocată", a declarat Takacs Olga, viceprimar Corunca.
Locuitorii comunei sunt revoltaţi de iniţiativa autorităţilor locale. "Asta e bătaie de joc. Cu banii aceştia poţi să faci trei blocuri, nu o capelă", a spus un localnic.
Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate pentru construcţia capelei, iar proiectul urmează să fie votat în această săptămână. Capela de 86 de metri pătraţi va avea o cameră mortuară, sală de ceremonii, trei camere depozitare, vestiar pentru preoţi, magazie, o cameră pentru rudele defunctului, hol şi grup sanitar.
Toaleta unei şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud a costat 300.000 de lei
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 13:31 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 21:21
Anca Hoha / REALITATEA TV
Grup sanitar a fost construit la şcoala din localitatea Dobric din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toaleta este nefuncţională pentru că firma care l-a construit a oprit lucrările, din lipsă de bani.
300.000 de lei. Atât a costat un grup sanitar construit de la zero ca anexă la şcoala generală din satul Dobric, în conditiile în care şcoala avea şi ea nevoie de reabilitare.
Anul trecut , prin ISJ, s-au primit 3 miliarde de lei vechi pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă şcoala avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorul a finalizat lucrarea şi mai trebuia sa fie racordată la apă, însă pentru ca nu a primit în totalitate banii, nu a dat în folosinţă toaleta.
Localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în toalete, mai ales că şcoala nu a fost reabilitată de zeci de ani. "S-a făcut un wc care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo dacă vedeţi ce mizerie e acolo să ferească Dumnezeu", susţine o localnică.
Primarul comunei spune că investiţia a fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Conducerea ISJ spune că grupurile sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.
"Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt, pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani", a spus Mihai Mureşan, inspector general ISJ Bistriţa.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost curprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în 2008.
Şi în judeţul Galaţi, 30 de şcoli vor fi comasate. Dintre acestea, 20 au fost reabilitate în ultimii 4 ani, iar investiţiile au ajuns la circa 7 milioane de lei. Alte 6 milioane au fost cheltuite pe studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu au mai fost realizate.
25 mai 2010, 13:31 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 21:21
Anca Hoha / REALITATEA TV
Grup sanitar a fost construit la şcoala din localitatea Dobric din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toaleta este nefuncţională pentru că firma care l-a construit a oprit lucrările, din lipsă de bani.
300.000 de lei. Atât a costat un grup sanitar construit de la zero ca anexă la şcoala generală din satul Dobric, în conditiile în care şcoala avea şi ea nevoie de reabilitare.
Anul trecut , prin ISJ, s-au primit 3 miliarde de lei vechi pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă şcoala avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorul a finalizat lucrarea şi mai trebuia sa fie racordată la apă, însă pentru ca nu a primit în totalitate banii, nu a dat în folosinţă toaleta.
Localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în toalete, mai ales că şcoala nu a fost reabilitată de zeci de ani. "S-a făcut un wc care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo dacă vedeţi ce mizerie e acolo să ferească Dumnezeu", susţine o localnică.
Primarul comunei spune că investiţia a fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Conducerea ISJ spune că grupurile sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.
"Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt, pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani", a spus Mihai Mureşan, inspector general ISJ Bistriţa.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost curprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în 2008.
Şi în judeţul Galaţi, 30 de şcoli vor fi comasate. Dintre acestea, 20 au fost reabilitate în ultimii 4 ani, iar investiţiile au ajuns la circa 7 milioane de lei. Alte 6 milioane au fost cheltuite pe studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu au mai fost realizate.
Topul salariilor de lux pentru munca "de jos" din ministere
Romania trebuie salvata!
Realitatea.net
04 iun 2010, 10:32 |
Andreea Dincă
N-ai carte, dar ai parte. În instituţiile publice din România se pot câştiga peste 4.000 de lei lunar chiar şi fără studii superioare. Au dovedit-o veniturile înregistrate în aprilie de unii şoferi din cadrul ministerelor. Nouă din cele zece cele mai mari venituri primite de angajaţi care ocupă posturi pentru care nu ai nevoie de studii superioare sunt din cadrul Ministerului de Finanţe.
Cine împarte, parte-şi face! Cel puţin în cadrul Ministerului Finanţelor, această regulă funcţionează. Majoritatea angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare, au înregistrat, în aprilie, venituri chiar şi de peste două ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Un şofer din cadrul Ministerului Finanţelor a primit în aprilie, nu mai puţin de 4.210 lei. Acesta a fost cel mai mare venit înregistrat în acea lună de un angajat care ocupă o funcţie pentru care nu sunt necesare studii superioare, de la nivelul tuturor celor 14 ministere care au postat veniturile pe site-urile proprii. Iar acesta nu este un caz izolat în cadrul Ministerului Finanţelor. Foarte mulţi şoferi din cadrul acestei instituţii au salarii de peste 2.000 de lei. De un venit asemănător au parte chiar şi unii bufetieri sau îngrijitori .
Asta, în timp ce probabil, foarte mulţi proaspeţi absolvenţi de universităţi se chinuie în privat pe aproximativ 1.000 lei.
Top 10 venituri ale angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare în cadrul Ministerelor
1. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 4.210 lei net
2. Şofer din cadrul Ministerului Muncii - 4.050 lei net
3. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.859 lei net
4. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.088 lei net
5. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.057 lei net
6. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor . 2.456 lei net
7. Bufetier din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.370 lei net
8. Îngrijitor din cadrul Minsiterului Finanţelor - 2.370 lei net
9. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.358 lei net
10. Secretar dactilograf al Direcţiei Generale de Ajutor de Stat, practici Neloiale din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.149 lei net
Un tichinigiu de la Metrorex a avut în aprilie un venit de aproape 3.000 de lei
Dacă în cadrul Ministerului Finanţelor, este ceva normal ca angajaţii din posturile pentru care nu ai nevoie de studii superioare să primească într-o lună venituri peste 2.000 de lei, în cadrul Ministerului Muncii, unul singur dintre şoferii instituţiei beneficiază de astfel de "tratamente". Restul, ca de altfel, majoritatea celor care ocupă astfel de funcţii în ministere, au înregistrat, în aprilie venituri de aproximativ 1.000 - 1.500 de lei fiecare.
Acestea sunt însă numai veniturile de la nivelul ministerelor. Anomalii la fel de mari au fost înregistrate şi la companiile de stat. De exemplu, la Metrorex, cel mai mic venit încasat de un dispecer în luna aprilie este de 3.407 lei, iar cel mai mare de 5.119 de lei. De asemenea, un sudor din cadrul aceleiaşi companii a primit în aprilie un venit net de 3.064 de lei, un strungar 2.909 de lei, iar un tichinigiu 2.959 de lei.
Nici veniturile angajaţilor de pe posturile care nu necesită studii superioare din cadrul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, nu sunt mai mici. O femeie de serviciu, din această instituţie a realizat, în aprilie, venituri de 3.249 de lei pe lună.
Realitatea.net
04 iun 2010, 10:32 |
Andreea Dincă
N-ai carte, dar ai parte. În instituţiile publice din România se pot câştiga peste 4.000 de lei lunar chiar şi fără studii superioare. Au dovedit-o veniturile înregistrate în aprilie de unii şoferi din cadrul ministerelor. Nouă din cele zece cele mai mari venituri primite de angajaţi care ocupă posturi pentru care nu ai nevoie de studii superioare sunt din cadrul Ministerului de Finanţe.
Cine împarte, parte-şi face! Cel puţin în cadrul Ministerului Finanţelor, această regulă funcţionează. Majoritatea angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare, au înregistrat, în aprilie, venituri chiar şi de peste două ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Un şofer din cadrul Ministerului Finanţelor a primit în aprilie, nu mai puţin de 4.210 lei. Acesta a fost cel mai mare venit înregistrat în acea lună de un angajat care ocupă o funcţie pentru care nu sunt necesare studii superioare, de la nivelul tuturor celor 14 ministere care au postat veniturile pe site-urile proprii. Iar acesta nu este un caz izolat în cadrul Ministerului Finanţelor. Foarte mulţi şoferi din cadrul acestei instituţii au salarii de peste 2.000 de lei. De un venit asemănător au parte chiar şi unii bufetieri sau îngrijitori .
Asta, în timp ce probabil, foarte mulţi proaspeţi absolvenţi de universităţi se chinuie în privat pe aproximativ 1.000 lei.
Top 10 venituri ale angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare în cadrul Ministerelor
1. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 4.210 lei net
2. Şofer din cadrul Ministerului Muncii - 4.050 lei net
3. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.859 lei net
4. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.088 lei net
5. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.057 lei net
6. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor . 2.456 lei net
7. Bufetier din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.370 lei net
8. Îngrijitor din cadrul Minsiterului Finanţelor - 2.370 lei net
9. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.358 lei net
10. Secretar dactilograf al Direcţiei Generale de Ajutor de Stat, practici Neloiale din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.149 lei net
Un tichinigiu de la Metrorex a avut în aprilie un venit de aproape 3.000 de lei
Dacă în cadrul Ministerului Finanţelor, este ceva normal ca angajaţii din posturile pentru care nu ai nevoie de studii superioare să primească într-o lună venituri peste 2.000 de lei, în cadrul Ministerului Muncii, unul singur dintre şoferii instituţiei beneficiază de astfel de "tratamente". Restul, ca de altfel, majoritatea celor care ocupă astfel de funcţii în ministere, au înregistrat, în aprilie venituri de aproximativ 1.000 - 1.500 de lei fiecare.
Acestea sunt însă numai veniturile de la nivelul ministerelor. Anomalii la fel de mari au fost înregistrate şi la companiile de stat. De exemplu, la Metrorex, cel mai mic venit încasat de un dispecer în luna aprilie este de 3.407 lei, iar cel mai mare de 5.119 de lei. De asemenea, un sudor din cadrul aceleiaşi companii a primit în aprilie un venit net de 3.064 de lei, un strungar 2.909 de lei, iar un tichinigiu 2.959 de lei.
Nici veniturile angajaţilor de pe posturile care nu necesită studii superioare din cadrul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, nu sunt mai mici. O femeie de serviciu, din această instituţie a realizat, în aprilie, venituri de 3.249 de lei pe lună.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)