Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 23:44 Economie | Energie
Aproape jumatate din cele 17 contracte bilaterale incheiate de Hidroelectrica cu cei care si-au castigat numelel de "baieti destepti" au fost prelungite pana in 2017-2018, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Potrivit directorului Hidroelectrica, pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh. In ceea ce priveste Alro, preturile variaza de la luna la luna, intre 98 lei si 120 lei MWh. Pe de alta parte, Hidroelectrica a fost obligata de Vosganian si de Videanu sa cumpere energie termo scumpa pentru a ajuta termocentralele Paroseni si Deva. Vedeti in text de ce nu este vanduta energia hidro in mod transparent-Explicatia lui Mihai David.
In cazul contractelor directe, pentru energia vanduta in 2010, a avut loc o majorare a pretului cu 28-31% fata de anul trecut, a mai spus David. Acesta nu a vrut sa precizeze care va fi ajustarea pentru 2011. Preturile au crescut, insa si costurile de productie au fost mai mari. Potrivit unor informatii detinute de HotNews.ro, pretul de productie a crescut de la 70 la 93 lei/ MWh. In total sunt 17 contracte directe, a spus directorul Hidroelectrica. Contractele care nu au fost prelungite vor expira in 2011-2012. Un caz aparte il reprezinta doua contracte pe care Hidroelectrica a incercat sa le rezilieze deoarece "nu au vrut sa renegocieze pretul". Este vorba de contractele cu Elsid si Electrocarbon care sunt detinute de Mihai Tufan si familia Anastasescu, parteneri de afaceri aflati pe locul 135 in „Forbes 500 miliardari". Contractele cu aceste firme au fost incheiate pentru o cantitate de 200 MWh, respectiv 250 MWh.
Potrivit directorului Hidroelectrica, s-a ajuns cu cele doua contracte in instanta. "Am castigat pe Electrocarbon, dar am pierdut pe Elsid, desi contractele sunt la fel", a afirmat David. Astfel, daca unul dintre contracte a fost "oprit", in cazul celui de-al doilea, Hidroelectrica a fost obligata sa accepte sa vanda energie la pret nemajorat. Astfel, David incearca sa demonstreze ca rezilierea contractelor bilaterale nu este o solutie. "Ce s-ar fi intamplat daca mi s-ar fi intamplat lucrul acesta pe contractele mai mari?".
Energy Holding va mai cumpara energie ieftina pana in 2017
Mihai David nu a vrut sa dea numele firmelor care au contracte prelungite. Pana acum, contractul despre care se stia ca a fost prelungit pana in 2018 este cel cu Alro Slatina, la inceputul lunii aprilie, pentru o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului. Un alt contract care a fost prelungit este cel cu Energy Holding. Mihai David a confirmat faptul ca acesta este un contract care a fost prelungit pana in 2017. Energy Holding este cel mai mare cumparator de energie cu o cantitatea de circa 4 Twh.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanti furnizori de energie, a fost detinuta de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat unul dintre baietii destepti din energie, fin al fostului ministru Dan Ioan Popescu. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. Pe lista "baietilor destepti" se mai afla si alti comercianti pe piata energiei, ca EHOL Distribution, preluata de elvetienii de la Alpiq si Buzmann Industries, preluata tot de Alpiq. Despre EHOL, David spune ca "i s-a terminat contractul". EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu. Cititi aici cine este Bogdan Buzaianu.
Potrivit Ziarului Financiar, companiile care iau direct energie hidro sunt: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei. Multe dintre acestea sunt contracte incheiate in perioada 2002-2004.
* David: Ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM
Mihai David a afirmat ca nu poate da amanunte despre prelungirea contractelor deoarece negocierile s-au purtat diferit in functie de fiecare companie. "La negocieri, fiecare a venit din diverse pozitii. Fiecare, la o negociere, are o pozitie mai tare sau nu. Cu unii mi-a fost mai simplu, cu altii mai dificil in ceea ce priveste solicitarea mea de pret", a spus David.
Acesta sustine ca energia hidro nu poate fi vanduta prin OPCOM deoarece ar fi distorsionata piata. In acest moment, energia electrica se tranzactioneaza la un pret mediu de 160 de lei Mwh. In cazul in care energia hidro ar fi vanduta la un pret apropiat de 160 de lei/ MWh, aceasta medie ar creste mult peste acel 156 de lei/ MWh (n.red. pretul reglementat de ANRE), a explicat David. Nici la un pret mai mic, sub medie, nu ar putea fi vanduta deoarece toti cumparatorii s-ar indrepta catre energia hidro, fara sa mai ia in calcul si cea termo.
"Nu pot sa acopar cu hidro tot necesarul pentru Romania. Problema e ca ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM", a explicat David. Acesta considera ca sunt "ideale"contractele pe termen lung care au clauze de corectare a preturilor in functie de costuri. David sustine ca in cazul in care ar fi vanduta energia hidro in mod transparent pe bursa, OPCOM ar trebui sa vina cu un produs pe cinci ani. "OPCOM nu are produsul acela pe cinci ani", a precizat directorul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, OPCOM nu poate veni cu acest produs deoarece nu a gasit o formula pentru ajustarea preturilor in fiecare an in functie de costuri. In acest moment, pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.
Hidroelectrica, obligata sa cumpere energie scumpa de la Paroseni si Deva, timp de 10 ani
* In activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta intr-un an, 19 Twh reprezinta energie hidro, iar restul termo. Formand acest mix de energie, Hidroelectrica contribuie la finantarea termocentralelor. Mihai David afirma ca fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a obligat Hidroelectrica, în 2008, să cumpere, pentru o perioadă de zece ani, electricitate scumpă de la termocentrala Paroşeni. Preturile variaza intre 179 si 230 de lei/ Mwh, iar cantitatea cuprinsa in contract este de 1 Twh anual. Hidroelectrica a incheiat un astfel de contract dupa o nota semnata pe 15 iulie 2008 de Vosganian. In acest fel, Hidroelectrica a ajutat termocentrala sa obtina bani pentru finantarea investitiilor de mediu, sustine David. Insa, un contract asemanator, tot pe 10 ani, a fost incheiat si cu Electrocentrale Deva. Acest contract a fost incheiat sub mandatul lui Adriean Videanu.
In ciuda tuturor acestor contracte, Hidroelectrica reuseste sa mearga pe profit. Pe primele noua luni ale anului, profitul a fost de 414 milioane de lei. Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.
REFERINTE
Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre "baietii destepti": Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei
Hidroelectrica a prelungit jumatate din contractele incheiate cu "baietii destepti"
marți, 2 noiembrie 2010
Bogdan Chiritoiu: Notarii fac ce face si CECCAR. Negociem cu ei pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea
Romania trebuie salvata!
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
Generalul Mihai Chitac a murit
Romania trebuie salvata!
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
luni, 18 octombrie 2010
"Seful mafiei lui Nastase", reevaluat de Basescu"
Romania trebuie salvata!
9am.ro
18 Octombrie 2010
Seful statului sustine ca a avut "mari semne de intrebare" cand Oprea a fost impus de PSD la MAI, dar si-a schimbat parerea cand acesta a demisionat in loc sa cedeze presiunilor lui Geoana si Vanghelie.
Basescu a tinut, duminica, sa justifice actuala colaborare politica cu cei de la UNPR, al caror presedintele executiv este nimeni altul decat Gabriel Oprea, acelasi om pe care presedintele il infiera, in 2004, cu eticheta de "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". Raspunsul sefului statului: Oprea este un om pe care l-a "reevaluat".
El a recunoscut ca, atunci cand acesta a fost impus de PSD ca ministru de Interne, avea mari semne de intrebare, dar si-a schimbat parerea dupa ce Oprea a refuzat sa numeasca oamenii lui Vanghelie in minister si a demisionat, transmite Gandul.
"Trebuie sa recunoastem ca in Oprea am vazut un om pe care l-am reevaluat. Dupa ce PSD-ul l-a pus ministru de interne a venit la mine si si-a pus demisia, pentru ca nu a vrut sa instaleze capi ai mafiei in structurile de securitate nationala, in serviciile de informatii ale Ministerului de Interne. Deci, pentru mine, Oprea este un om reevaluat. Cand a fost impus de PSD aveam mari semne de intrebare. Cand am vazut reactia lui la presiunea pe care au facut-o Vanghelie si Mircea Geoana, sa numeasca niste oameni care erau cunoscuti a fi parte a sistemului sau ca aveau legatura cu sistemul mafiot, generalul Oprea a venit si a spus: «Eu nu merg mai departe, renunt la mandat»", a afirmat Traian Basescu, la Pro TV.
Seful statului a recunoscut faptul ca in 2004 il numea pe Gabriel Oprea "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". "Asa este, recunosc aceste afirmatii. Nu contest acest lucru", a spus Basescu, citat de EvZ.
9am.ro
18 Octombrie 2010
Seful statului sustine ca a avut "mari semne de intrebare" cand Oprea a fost impus de PSD la MAI, dar si-a schimbat parerea cand acesta a demisionat in loc sa cedeze presiunilor lui Geoana si Vanghelie.
Basescu a tinut, duminica, sa justifice actuala colaborare politica cu cei de la UNPR, al caror presedintele executiv este nimeni altul decat Gabriel Oprea, acelasi om pe care presedintele il infiera, in 2004, cu eticheta de "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". Raspunsul sefului statului: Oprea este un om pe care l-a "reevaluat".
El a recunoscut ca, atunci cand acesta a fost impus de PSD ca ministru de Interne, avea mari semne de intrebare, dar si-a schimbat parerea dupa ce Oprea a refuzat sa numeasca oamenii lui Vanghelie in minister si a demisionat, transmite Gandul.
"Trebuie sa recunoastem ca in Oprea am vazut un om pe care l-am reevaluat. Dupa ce PSD-ul l-a pus ministru de interne a venit la mine si si-a pus demisia, pentru ca nu a vrut sa instaleze capi ai mafiei in structurile de securitate nationala, in serviciile de informatii ale Ministerului de Interne. Deci, pentru mine, Oprea este un om reevaluat. Cand a fost impus de PSD aveam mari semne de intrebare. Cand am vazut reactia lui la presiunea pe care au facut-o Vanghelie si Mircea Geoana, sa numeasca niste oameni care erau cunoscuti a fi parte a sistemului sau ca aveau legatura cu sistemul mafiot, generalul Oprea a venit si a spus: «Eu nu merg mai departe, renunt la mandat»", a afirmat Traian Basescu, la Pro TV.
Seful statului a recunoscut faptul ca in 2004 il numea pe Gabriel Oprea "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". "Asa este, recunosc aceste afirmatii. Nu contest acest lucru", a spus Basescu, citat de EvZ.
joi, 14 octombrie 2010
În timp ce pensionarii mor de foame Casa Naţională de Pensii cumpără maşini de lux
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Casa Naţională de Pensii face achiziţii publice pe bandă rulantă. Şi atunci cum rămâne cu austeritatea bugetară, atât de mult clamată de puterea pedelistă? Dar cu tăierea tuturor achiziţiilor publice la nivelul ministerelor şi instituţiilor de stat, şi aceasta asumată, doar verbal ce-i drept, de nenumărate ori de actualii guvernanţi?
Chestiunea pensiilor e la ordinea zilei, din orice punct am aborda această problemă. Pensionarii sărăcesc pe zi ce trece şi trăiesc cu spaima că actualul guvern şi Traian Băsescu le vor impozita pensiile şi aşa extrem de mici. Cel mai mare scandal din istoria parlamentarismului românesc a izbucnit de la frauda imensă comisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, la votul pentru Legea pensiilor, o lege prost făcută care nu va face nimic altceva decât să nedreptăţească toate categoriile de pensionari.
În timpul ăsta, Casa Naţională de Pensii - instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Muncii - toacă banii publici pentru confortul personal al zecilor de şefi şi şefuleţi din această autoritate naţională.
Luni, 11 octombrie, Casa Naţională de Pensii a publicat pe SEAP anunţul de atribuire a contractului de cumpărare pentru două autoturisme berline, în valoare totală de 159.960 lei, fără TVA. Contractul a fost atribuit SC Porsche România SRL, iar această societate a fost singura care a depus oferta. Finanţarea acestui contract nu se face din fonduri comunitare, ci de la bugetul central.
Sigur, suma nu este una halucinant de mare, dar problema stă în imoralitatea acestui gest. Guvernanţii îi îndeamnă pe pensionari să strângă cureaua şi se bat cu pumnii în piept că şi ei se sacrifică la fel ca părinţii şi bunicii din această ţară. Micuţul premier se laudă de câte ori are ocazia că "din acest moment am toleranţă zero şi voi lua măsuri aspre asupra tuturor conducătorilor de instituţii publice care fac achiziţii necugetate pentru uz intern". Din păcate, adevărul este altul, aşa cum s-a putut vedea şi din acest exemplu al maşinilor de lux pentru Casa Naţională de Pensii.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Casa Naţională de Pensii face achiziţii publice pe bandă rulantă. Şi atunci cum rămâne cu austeritatea bugetară, atât de mult clamată de puterea pedelistă? Dar cu tăierea tuturor achiziţiilor publice la nivelul ministerelor şi instituţiilor de stat, şi aceasta asumată, doar verbal ce-i drept, de nenumărate ori de actualii guvernanţi?
Chestiunea pensiilor e la ordinea zilei, din orice punct am aborda această problemă. Pensionarii sărăcesc pe zi ce trece şi trăiesc cu spaima că actualul guvern şi Traian Băsescu le vor impozita pensiile şi aşa extrem de mici. Cel mai mare scandal din istoria parlamentarismului românesc a izbucnit de la frauda imensă comisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, la votul pentru Legea pensiilor, o lege prost făcută care nu va face nimic altceva decât să nedreptăţească toate categoriile de pensionari.
În timpul ăsta, Casa Naţională de Pensii - instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Muncii - toacă banii publici pentru confortul personal al zecilor de şefi şi şefuleţi din această autoritate naţională.
Luni, 11 octombrie, Casa Naţională de Pensii a publicat pe SEAP anunţul de atribuire a contractului de cumpărare pentru două autoturisme berline, în valoare totală de 159.960 lei, fără TVA. Contractul a fost atribuit SC Porsche România SRL, iar această societate a fost singura care a depus oferta. Finanţarea acestui contract nu se face din fonduri comunitare, ci de la bugetul central.
Sigur, suma nu este una halucinant de mare, dar problema stă în imoralitatea acestui gest. Guvernanţii îi îndeamnă pe pensionari să strângă cureaua şi se bat cu pumnii în piept că şi ei se sacrifică la fel ca părinţii şi bunicii din această ţară. Micuţul premier se laudă de câte ori are ocazia că "din acest moment am toleranţă zero şi voi lua măsuri aspre asupra tuturor conducătorilor de instituţii publice care fac achiziţii necugetate pentru uz intern". Din păcate, adevărul este altul, aşa cum s-a putut vedea şi din acest exemplu al maşinilor de lux pentru Casa Naţională de Pensii.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Cristina Horvat
În timp ce pensiile militarilor sunt tăiate Ministrul Gabriel Oprea merge la acţiuni de partid pe banii armatei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, cel care în public dă asigurări militarilor că nu li se vor diminua pensiile, utilizează bani publici - banii Ministerului Apărării - pentru a efectua deplasări la acţiuni ale partidului, UNPR, pe care l-a înfiinţat cu transfugi de la alte formaţiuni politice. În weekendul trecut, Oprea s-a deplasat cu o aeronavă militară la Satu Mare, unde a participat la o reuniune a UNPR. Solicităm premierului Emil Boc să-l demită de urgenţă pe ministrul Gabriel Oprea.
Sâmbătă, 9 octombrie, la Satu Mare a avut loc conferinţa de alegeri a filialei judeţene a UNPR. Din partea conducerii centrale a partidului au participat ministrul Gabriel Oprea, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Evenimentul a fost intens mediatizat, pentru a se induce opiniei publice faptul că UNPR are în această parte a ţării o organizaţie puternică. În aceeaşi zi, liderii UNPR în frunte cu Gabriel Oprea au participat şi la conferinţa judeţeană de alegeri a filialei din Sălaj. Nu întrunirile judeţene ale UNPR reprezintă însă evenimentul zilei de sâmbătă, ci modalitatea prin care ministrul Gabriel Oprea s-a deplasat de la Bucureşti la Satu Mare. Cum în zilele de la sfârşitul unei săptămâni, compania TAROM nu operează zboruri spre Satu Mare şi Baia Mare, ministrul Gabriel Oprea nu s-a sfiit şi a apelat la un avion aparţinând Armatei.
Un comunicat dubios al MApN: "Vizită de lucru" pentru acoperirea acţiunilor UNPR
Într-un comunicat de presă emis sâmbătă 9 octombrie de către MApN se arată că "Ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea a efectuat sâmbătă, 9 octombrie, o vizită de lucru planificată la Batalionul 52 Geniu «Tisa» din Satu Mare, unde s-a întâlnit cu comandanţii unităţilor militare din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu personalul batalionului de geniu, precum şi cu reprezentanţi ai militarilor din categoriile de forţe care îşi desfăşoară activitatea în aceste garnizoane". Trecem peste "coincidenţa" privind faptul că "planificarea" acţiunii MApN a fost făcută exact în perioada în care se desfăşurau conferinţele de alegeri ale UNPR Satu Mare şi Sălaj. Comunicatul este însă dubios. Conform presei locale, vizita la Batalionul 52 a avut loc vineri, 8 octombrie, după-amiaza, în timp ce ziua de sâmbătă, 9 octombrie, a fost exclusiv rezervată acţiunilor UNPR. Cine a emis acest comunicat trebuie să lămurească "eroarea" privind ziua vizitei de lucru.
Sârbu şi Diaconescu sunt militari?
Reuşind să refacem filmul evenimentelor din weekendul trecut, rezultă că în ziua de sâmbătă avionul MApN a stat la dispoziţia ministrului doar pentru acţiunile politice ale acestuia pe linie de partid. Reuniunea UNPR Satu Mare s-a desfăşurat cu începere de la ora 10.30 la un restaurant din localitate (presa nu a avut acces!!!), iar cea a UNPR Sălaj a început la ora 15.00. La plecarea din Satu Mare, conform informaţiilor primite de la senatorul PSD, Valer Marian, în avionul militar au urcat şi ceilalţi doi lideri din troika de conducerea a UNPR, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Ce au căutat cei doi membri UNPR într-un avion care a făcut un zvor pe cheltuiala MAN trebuie să aflăm de la minister. De asemenea, de ce ministrul de resort s-a folosit de un aparat de zbor al armatei în ziua în care a avut doar acţiuni pe linie de partid iarăşi trebuie lămurit. În plus, conform unor informaţii din zonă, delegaţia UNPR a beneficiat pe perioada stagiului din nordul ţării şi de antemergător al poliţiei militare.
Poliţia Militară şi agenţi ai DIA l-au ferit pe ministru de ochii presei
Vă prezentăm o relatare din presa locală (Informaţia Zilei Satu Mare) privind sosirea ministrului Apărării la Satu Mare.
"Iniţial, aeronava Armatei, un AN 26, trebuia să aterizeze în jurul orei 14, după cum ne-a comunicat preşedinta Organizaţiei judeţene a UNPR, Anca Petran, apoi ni s-a spus că va ateriza la ora 13.20, iar la final, aceasta a pus roţile pe pista Aeroportului internaţional Satu Mare în jurul orei 16.25. (...) Înainte cu peste o oră de aterizarea aeronavei militare, membri ai Poliţiei Militare şi ai DIA au împânzit curtea şi Sala de aşteptare a aeroportului şi, în afara angajaţilor acestuia, nimănui nu i s-a permis accesul în zonele în care s-ar fi putut afla ministrul. Apoi, cu câteva minute înainte de aterizarea acesteia, trei maşini, din care două cu geamuri fumurii, au intrat în parcarea aeroportului şi, după aterizare, au tras lângă uşa avionului. La aeroport, general - cu patru stele în rezervă - Gabriel Oprea a fost întâmpinat numai de colonelul Alexandru Păun, comandantul Batalionului 52 Geniu şi al Garnizoanei Satu Mare, şi de Anca Petran. (...) La aproximativ 5 minute după aterizare, cele 4 maşini din convoiul său, printre care şi cea în care era ministrul, având în faţă o maşină a Poliţiei Militare, au ieşit pe poarta aeroportului. (...) Aeronava cu care a venit a rămas în parcarea aeroportului până sâmbătă, la prânz, când va decola avându-l la bord pe ministru, către Bucureşti".
După cum se poate observa din această relatare, deşi din "programul" aterizării au fost excluşi toţi civili, preşedinta UNPR Satu Mare, Anca Petran, a avut acces peste tot, inclusiv "în zona zero".
Pentru o situaţie relativ similară, Adomniţei a fost demis
Mare scandal mare, exact acum doi ani, mai precis pe 6 octombrie 2008, când ministrul Educaţiei de atunci, Cristian Adomniţei, PNL, a fost acuzat că a zburat cu un elicopoter al Ministerului de Interne ca să nu întârzie la propria sa nuntă la Suceava. Deşi a fost apărat de ministrul de Interne de atunci, Cristian David, care a afirmat că el era titularul zborului într-o misiune la graniţa cu Republica Moldova şi că Adomniţei a fost luat "pentru că tot eram în zonă", premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis a doua zi pe Adomniţei.
Un gest similar ar trebui să-l facă şi Emil Boca acum cu Gabriel Oprea. Gestul său este mai grav decât al lui Adomniţei.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Lucian Gheorghiu
Cotidianul.ro
Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, cel care în public dă asigurări militarilor că nu li se vor diminua pensiile, utilizează bani publici - banii Ministerului Apărării - pentru a efectua deplasări la acţiuni ale partidului, UNPR, pe care l-a înfiinţat cu transfugi de la alte formaţiuni politice. În weekendul trecut, Oprea s-a deplasat cu o aeronavă militară la Satu Mare, unde a participat la o reuniune a UNPR. Solicităm premierului Emil Boc să-l demită de urgenţă pe ministrul Gabriel Oprea.
Sâmbătă, 9 octombrie, la Satu Mare a avut loc conferinţa de alegeri a filialei judeţene a UNPR. Din partea conducerii centrale a partidului au participat ministrul Gabriel Oprea, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Evenimentul a fost intens mediatizat, pentru a se induce opiniei publice faptul că UNPR are în această parte a ţării o organizaţie puternică. În aceeaşi zi, liderii UNPR în frunte cu Gabriel Oprea au participat şi la conferinţa judeţeană de alegeri a filialei din Sălaj. Nu întrunirile judeţene ale UNPR reprezintă însă evenimentul zilei de sâmbătă, ci modalitatea prin care ministrul Gabriel Oprea s-a deplasat de la Bucureşti la Satu Mare. Cum în zilele de la sfârşitul unei săptămâni, compania TAROM nu operează zboruri spre Satu Mare şi Baia Mare, ministrul Gabriel Oprea nu s-a sfiit şi a apelat la un avion aparţinând Armatei.
Un comunicat dubios al MApN: "Vizită de lucru" pentru acoperirea acţiunilor UNPR
Într-un comunicat de presă emis sâmbătă 9 octombrie de către MApN se arată că "Ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea a efectuat sâmbătă, 9 octombrie, o vizită de lucru planificată la Batalionul 52 Geniu «Tisa» din Satu Mare, unde s-a întâlnit cu comandanţii unităţilor militare din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu personalul batalionului de geniu, precum şi cu reprezentanţi ai militarilor din categoriile de forţe care îşi desfăşoară activitatea în aceste garnizoane". Trecem peste "coincidenţa" privind faptul că "planificarea" acţiunii MApN a fost făcută exact în perioada în care se desfăşurau conferinţele de alegeri ale UNPR Satu Mare şi Sălaj. Comunicatul este însă dubios. Conform presei locale, vizita la Batalionul 52 a avut loc vineri, 8 octombrie, după-amiaza, în timp ce ziua de sâmbătă, 9 octombrie, a fost exclusiv rezervată acţiunilor UNPR. Cine a emis acest comunicat trebuie să lămurească "eroarea" privind ziua vizitei de lucru.
Sârbu şi Diaconescu sunt militari?
Reuşind să refacem filmul evenimentelor din weekendul trecut, rezultă că în ziua de sâmbătă avionul MApN a stat la dispoziţia ministrului doar pentru acţiunile politice ale acestuia pe linie de partid. Reuniunea UNPR Satu Mare s-a desfăşurat cu începere de la ora 10.30 la un restaurant din localitate (presa nu a avut acces!!!), iar cea a UNPR Sălaj a început la ora 15.00. La plecarea din Satu Mare, conform informaţiilor primite de la senatorul PSD, Valer Marian, în avionul militar au urcat şi ceilalţi doi lideri din troika de conducerea a UNPR, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Ce au căutat cei doi membri UNPR într-un avion care a făcut un zvor pe cheltuiala MAN trebuie să aflăm de la minister. De asemenea, de ce ministrul de resort s-a folosit de un aparat de zbor al armatei în ziua în care a avut doar acţiuni pe linie de partid iarăşi trebuie lămurit. În plus, conform unor informaţii din zonă, delegaţia UNPR a beneficiat pe perioada stagiului din nordul ţării şi de antemergător al poliţiei militare.
Poliţia Militară şi agenţi ai DIA l-au ferit pe ministru de ochii presei
Vă prezentăm o relatare din presa locală (Informaţia Zilei Satu Mare) privind sosirea ministrului Apărării la Satu Mare.
"Iniţial, aeronava Armatei, un AN 26, trebuia să aterizeze în jurul orei 14, după cum ne-a comunicat preşedinta Organizaţiei judeţene a UNPR, Anca Petran, apoi ni s-a spus că va ateriza la ora 13.20, iar la final, aceasta a pus roţile pe pista Aeroportului internaţional Satu Mare în jurul orei 16.25. (...) Înainte cu peste o oră de aterizarea aeronavei militare, membri ai Poliţiei Militare şi ai DIA au împânzit curtea şi Sala de aşteptare a aeroportului şi, în afara angajaţilor acestuia, nimănui nu i s-a permis accesul în zonele în care s-ar fi putut afla ministrul. Apoi, cu câteva minute înainte de aterizarea acesteia, trei maşini, din care două cu geamuri fumurii, au intrat în parcarea aeroportului şi, după aterizare, au tras lângă uşa avionului. La aeroport, general - cu patru stele în rezervă - Gabriel Oprea a fost întâmpinat numai de colonelul Alexandru Păun, comandantul Batalionului 52 Geniu şi al Garnizoanei Satu Mare, şi de Anca Petran. (...) La aproximativ 5 minute după aterizare, cele 4 maşini din convoiul său, printre care şi cea în care era ministrul, având în faţă o maşină a Poliţiei Militare, au ieşit pe poarta aeroportului. (...) Aeronava cu care a venit a rămas în parcarea aeroportului până sâmbătă, la prânz, când va decola avându-l la bord pe ministru, către Bucureşti".
După cum se poate observa din această relatare, deşi din "programul" aterizării au fost excluşi toţi civili, preşedinta UNPR Satu Mare, Anca Petran, a avut acces peste tot, inclusiv "în zona zero".
Pentru o situaţie relativ similară, Adomniţei a fost demis
Mare scandal mare, exact acum doi ani, mai precis pe 6 octombrie 2008, când ministrul Educaţiei de atunci, Cristian Adomniţei, PNL, a fost acuzat că a zburat cu un elicopoter al Ministerului de Interne ca să nu întârzie la propria sa nuntă la Suceava. Deşi a fost apărat de ministrul de Interne de atunci, Cristian David, care a afirmat că el era titularul zborului într-o misiune la graniţa cu Republica Moldova şi că Adomniţei a fost luat "pentru că tot eram în zonă", premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis a doua zi pe Adomniţei.
Un gest similar ar trebui să-l facă şi Emil Boca acum cu Gabriel Oprea. Gestul său este mai grav decât al lui Adomniţei.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Lucian Gheorghiu
Şi micuţii îşi fac partea lor Ca prin minune, 200 milioane de euro zboară la Cluj
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Sală de sport de 25 milioane de euro şi troleibuze de circa opt milioane de euro sunt doar două dintre investiţiile din acest an ale municipiului Cluj-Napoca. Investiţii care, alături de alte câteva, însumează peste 200 de milioane de euro, sfidând astfel austeritatea bugetară mult trâmbiţată şi aplicată doar pentru zonele fără nuanţe portocalii. De unde are Clujul atâţia bani? Răspunsul este simplu: investiţiile se direcţionează de la centru, unde stă cocoţat chiar fostul primar al municipiului Emil Boc, devenit şi el un mic stăpân peste ţară. Revenind la investiţiile din Cluj-Napoca, ele merită puţin detaliate. Astfel, cea mai nouă achiziţie a localităţii, condusă de urmaşul lui Boc, pedelistul Sorin Apostu, este reprezentată de cele 20 de troleibuze, pentru care edilul a plătit 7.725.000 de euro, fără TVA. Licitaţia a fost câştigată de firma Astra Bus SRL, din Arad, acelaşi furnizor al troleibuzelor din Capitală cumpărate în 2006 de fostul primar Adriean Videanu, la preţ de 270.580 euro/bucata, faţă de 386.250 euro pe troleibuz, preţul plătit de Cluj-Napoca. Cea mai „grea" investiţie a oraşului lui Boc este însă sala de sport multifuncţională, pentru care se vor plăti 105.159.876 lei, adică circa 25 milioane de euro. Caietul de sarcini prevede, printre altele, ca sala polivalentă să aibă un minim de 7.070 de locuri, cu anexele sportive şi tehnice aferente, cu dotări de alimentaţie publică, spaţii comerciale închiriabile, un parking pe un nivel şi un spaţiu public exterior de detentă pe dală. Tot în Cluj-Napoca se vor construi, de data aceasta prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, un complex sportiv şcolar, o sală de sport multifuncţională, un bazin de înot şi sediul Inspectoratului, toate obiectivele în valoare totală de 22.822.913 lei, adică 5,4 milioane de euro, fără TVA.
26 milioane de lei, pentru reabilitarea unui parc
Totodată, anul acesta, Primăria Cluj-Napoca a scos la licitaţie un contract în valoare de 5.435.710 lei, care are ca obiect modernizarea/automatizarea centralelor termice, înlocuire cazane în centrale termice. Un alt contract al primăriei, atribuit deja SC Electrogrup SA, din Cluj-Napoca, este cel pentru servicii de transmisii date la dispeceratul de monitorizare de la sediul primăriei municipiului, în valoare de 3.307.920 lei, fără TVA. În acelaşi domeniu poate intra şi o licitaţie organizată de Primăria Cluj-Napoca pentru achiziţia unui sistem informatic integrat pentru servicii online oferite de municipiu, contract în valoare de 5.612.245 lei. Acesta constă în achiziţia de platforme informatice, echipament de reţea, servere, dispozitive de stocare şi citire, pachete software şi sisteme informatice, servicii de software, servicii de formare în informatică, precum şi servicii de consultanţă privind gestionarea proiectelor.
La toate aceste investiţii realizate în acest an am putea adăuga pavelele şi dalele din granule de cauciuc şi compozit pentru dotarea locurilor de joacă, plătite de Primăria Cluj-Napoca cu 19 milioane de lei, reabilitarea Parcului Simion Bărnuţiu, care a costat 26 milioane de lei, achiziţia de elemente de semnalizare rutieră şi mobilier urban, plătită cu suma de 1.724.120 lei, angajarea unei firme pentru efectuarea de servicii de emitere şi expediere somaţii şi înştiinţări, un contract în valoare de 818.000 lei, precum şi alocarea a peste două milioane de euro pentru florile plantate în Cluj-Napoca.
Nu în ultimul rând, pentru că lista investiţiilor nu este nici pe departe completă, am putea aminti de controversata licitaţie, blocată momentan de contestaţii, licitaţie pentru care Primăria oferă nu mai puţin de 120 milioane de euro pentru repararea străzilor din municipiul Cluj-Napoca.
Publicat acum 2 ore si 27 minute Claudia Marcu
Cotidianul.ro
Sală de sport de 25 milioane de euro şi troleibuze de circa opt milioane de euro sunt doar două dintre investiţiile din acest an ale municipiului Cluj-Napoca. Investiţii care, alături de alte câteva, însumează peste 200 de milioane de euro, sfidând astfel austeritatea bugetară mult trâmbiţată şi aplicată doar pentru zonele fără nuanţe portocalii. De unde are Clujul atâţia bani? Răspunsul este simplu: investiţiile se direcţionează de la centru, unde stă cocoţat chiar fostul primar al municipiului Emil Boc, devenit şi el un mic stăpân peste ţară. Revenind la investiţiile din Cluj-Napoca, ele merită puţin detaliate. Astfel, cea mai nouă achiziţie a localităţii, condusă de urmaşul lui Boc, pedelistul Sorin Apostu, este reprezentată de cele 20 de troleibuze, pentru care edilul a plătit 7.725.000 de euro, fără TVA. Licitaţia a fost câştigată de firma Astra Bus SRL, din Arad, acelaşi furnizor al troleibuzelor din Capitală cumpărate în 2006 de fostul primar Adriean Videanu, la preţ de 270.580 euro/bucata, faţă de 386.250 euro pe troleibuz, preţul plătit de Cluj-Napoca. Cea mai „grea" investiţie a oraşului lui Boc este însă sala de sport multifuncţională, pentru care se vor plăti 105.159.876 lei, adică circa 25 milioane de euro. Caietul de sarcini prevede, printre altele, ca sala polivalentă să aibă un minim de 7.070 de locuri, cu anexele sportive şi tehnice aferente, cu dotări de alimentaţie publică, spaţii comerciale închiriabile, un parking pe un nivel şi un spaţiu public exterior de detentă pe dală. Tot în Cluj-Napoca se vor construi, de data aceasta prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, un complex sportiv şcolar, o sală de sport multifuncţională, un bazin de înot şi sediul Inspectoratului, toate obiectivele în valoare totală de 22.822.913 lei, adică 5,4 milioane de euro, fără TVA.
26 milioane de lei, pentru reabilitarea unui parc
Totodată, anul acesta, Primăria Cluj-Napoca a scos la licitaţie un contract în valoare de 5.435.710 lei, care are ca obiect modernizarea/automatizarea centralelor termice, înlocuire cazane în centrale termice. Un alt contract al primăriei, atribuit deja SC Electrogrup SA, din Cluj-Napoca, este cel pentru servicii de transmisii date la dispeceratul de monitorizare de la sediul primăriei municipiului, în valoare de 3.307.920 lei, fără TVA. În acelaşi domeniu poate intra şi o licitaţie organizată de Primăria Cluj-Napoca pentru achiziţia unui sistem informatic integrat pentru servicii online oferite de municipiu, contract în valoare de 5.612.245 lei. Acesta constă în achiziţia de platforme informatice, echipament de reţea, servere, dispozitive de stocare şi citire, pachete software şi sisteme informatice, servicii de software, servicii de formare în informatică, precum şi servicii de consultanţă privind gestionarea proiectelor.
La toate aceste investiţii realizate în acest an am putea adăuga pavelele şi dalele din granule de cauciuc şi compozit pentru dotarea locurilor de joacă, plătite de Primăria Cluj-Napoca cu 19 milioane de lei, reabilitarea Parcului Simion Bărnuţiu, care a costat 26 milioane de lei, achiziţia de elemente de semnalizare rutieră şi mobilier urban, plătită cu suma de 1.724.120 lei, angajarea unei firme pentru efectuarea de servicii de emitere şi expediere somaţii şi înştiinţări, un contract în valoare de 818.000 lei, precum şi alocarea a peste două milioane de euro pentru florile plantate în Cluj-Napoca.
Nu în ultimul rând, pentru că lista investiţiilor nu este nici pe departe completă, am putea aminti de controversata licitaţie, blocată momentan de contestaţii, licitaţie pentru care Primăria oferă nu mai puţin de 120 milioane de euro pentru repararea străzilor din municipiul Cluj-Napoca.
Publicat acum 2 ore si 27 minute Claudia Marcu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)