Romania trebuie salvata!
EVZ.ro
Un articol de: B1.ro | 06 Iul 2011, 12:04
Omul de afaceri Costică Constanda a câştigat 290 de milioane de euro în procesul cu Primăria Capitalei şi municipiul Bucureşti, reprezentat de Consiliul General, în privinţa unor terenuri, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, care nu este definitivă, scrie Ziarul Financiar.
Costanda a fost reprezentat de avocații Valeriu Stoica, Florea Gheorghe și Traian Briciu, care au obținut, miercuri, câștig de cauză. Primăria poate ataca la Curtea de Apel decizia, iar dacă aceasta va fi menținută, Primăria Capitalei poate ajunge să dea faliment, această despăgubire fiind cea mai mare acordată până în prezent unui om de afaceri într-un proces cu o instituție a statului.
De partea cealaltă, primăria a fost reprezentată de Daniel Ştefănică, iar consilierii de avocatul George Stancov.
În acest proces, Costică Constanda a cerut anularea contractului cu Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) pentru terenul şi construcţiile din Satul Francez, precum şi daune de aproximativ 160 milioane de euro, pentru că Consiliul General al Municiipiului București nu a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru ridicarea unor imobile.
Pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care îl avea în proprietate în Parcul Bordei (pe care putea ridica imobile de cel puţin patru etaje), omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.
În 17 ianuarie 2008, Consiliul General a aprobat proiectul privind schimbul pentru terenul din Parcul Bordei cu unul din Satul Francez şi mai multe clădiri construite pe acesta, aparţinând municipalităţii. Astfel, pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care Costică Constanda îl avea în proprietate în Parcul Bordei, omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.
Costică Constanda a renunţat astfel la despăgubirile de peste 17 milioane de euro şi penalităţile pe care municipalitatea trebuie să i le achite.
Despăgubire record pentru Costică Constanda
joi, 7 iulie 2011
Statul ignoră distrugerea spațiului verde! Afaceri cu parcuri şi grădini publice
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Precedentul cedării Parcului Bordei - ca formă ciudată de troc în privința retrocedărilor care ridică mari semne de întrebare -, dacă nu va fi stopat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, va aduce cu sine o realitate din registrul mutanților. Rechinii imobiliari, asistați de cozi de topor din administrația publică locală, vor termina și parcurile și ne vor năpădi și ultimul spațiu verde din viața noastră: vor ajunge să facă "dezvoltare imobiliară" și în ghivecele de pe balcoane. Pare de râs, dar, în ritmul acesta, nu mai e mult până acolo!
Dacă anumite prevederi legale vor fi modificate în favoarea nesătuilor rechini imobiliari, numai în Bucureşti vor dispărea sub coloși din beton și sticlă care vor râde în soare: 12 hectare din Parcul Titan și câte trei hectare din Parcul Politehnica, Parcul Tineretului, din Parcul Herăstrău, întregul Parc Izvor, Parcul Circului, Parcul Păsărari. Ce e la fel de grav e că vor dispărea şi mii de scuaruri dintre blocuri.
Spaţiile verzi ale Bucureștilor s-au împuținat în ultimii 18 ani într-o proporţie de două treimi. De la 35 de milioane de metri pătrați de spații verzi, Capitala abia mai are aproximativ 11 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi.
Cu cei 2,5 mp de spaţiu verde, un bucureştean are parte doar de o pătrime din norma minimă europeană. Londra are 64 metri pătraţi pe cap de locuitor.
Aproximativ 65% dintre bucureşteni se supun zilnic unor concentraţii mai mari decât maximumul acceptat la nivel european de oxizi de azot, sulf, plumb şi monoxid de carbon.
Deși un pedelist de frunte precum Negoiță de la sectorul 3 și-a făcut un parc în jurul viloiului din Balotești, Capitala se sufocă după dispariția sau diminuarea suprafeței unor parcuri.
Amenințate sunt și acum parcurile: Plumbuita, Verdi, Herăstrău, Tineretului, Băneasa. Organizații neguvernamentale precum Eco-Civica se luptă din greu să le salveze.
Care sunt amenințările?
Terenuri din Parcul Tineretului au fost scose la mezat. În tot parcul se fălesc mândre opt cârciumi și numai două locuri de joacă pentru copii. Afacerea a fost legată în presă de numele fostului primar Inimăroiu. Tot Lacul Tineretului era concesionat pentru ridicola sumă de vreo 3.500 de euro pe an.
Și prin Parcul Duca au apărut tehnicieni puși pe măsurat: nu coroanele copacilor sau lungime băncilor, să fim bine înțeleși!
După ce retrocedările făcute în parcurile mari ale Capitalei au început să bată la ochi, băieţii deştepţi s-au reorientat spre spaţiile verzi mai mici, dintre blocuri: pruncilor le sunt nimicite locurile de joacă.
La un moment dat, conform "Jurnalului Național", două parcuri din sectoarele 4 şi 6 au ajuns pe mâinile unui afacerist, care le-a şi "pregătit" pentru un complex comercial şi un bloc de locuinţe. Parcul de pe Aleea Ciceu a ajuns în prima fază în proprietatea unui bărbat de 92 de ani, graţie comisiei conduse de pediști.
Acelaşi om de afaceri a mai primit 5.500 de metri pătraţi în Parcul Favorit. Terenul a fost oferit în recompensare pentru un lot deţinut în urmă cu ani buni în comuna Lupeasca.
Parcurile Cișmigiu și Floreasca sunt sub blestemul cifrei 30: ambele sunt amenințate de trântirea unor monștri de 30 de etaje.
Și în spatele Palatului Universul e pe cale să se ridice un turn de 27 de etaje, dar care vor fi asezonate "pentru echilibru" cu înălțarea semeață a altor trei turnuri lângă bătrâna Grădină Cișmigiu.
Și terenul Institutului de cercetări din domeniul agricol din nordul Bucureștilor are mari probleme și e vânat de mulți nesătui. O parte din zonă deja a căzut răpusă de Popoviciu, mai vechea cunoștință a unui Băsescu.
Și în țară lucrurile se repetă
Botoşani, supranumit cândva „Oraşul Grădinilor", a devenit o localitate plină de „betoane".
În Târgu Jiu există 64 de hectare de parcuri şi spaţii verzi. Raportat la numărul locuitorilor, cota de spaţiu verde pentru fiecare persoană este de 6-8 metri pătraţi, cu mult sub minimumul acceptat în Uniunea Europeană.
Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte spaţiul verde se află:
Călăraşi - 4,2% din suprafaţa judeţului;
Teleorman - 5% din suprafaţa judeţului;
Constanţa - 5,5% din suprafaţa judeţului;
Brăila - 5,7% din suprafaţa judeţului;
Ialomiţa - 5,8% din suprafaţa judeţului;
Galaţi - 8,3% din suprafaţa judeţului;
Olt - 9,6% din suprafaţa judeţului.
La un moment dat se atinsese culmea urbanismului: spaţiile verzi din zona centrală a Galaţilor erau în curs de a fi transformate în parcări.
O concluzie amară: beton ai, verde ce-ți mai trebuie!
Accesari: 276
Publicat acum 4 ore si 12 minute Cristian Oprea
Cotidianul.ro
Precedentul cedării Parcului Bordei - ca formă ciudată de troc în privința retrocedărilor care ridică mari semne de întrebare -, dacă nu va fi stopat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, va aduce cu sine o realitate din registrul mutanților. Rechinii imobiliari, asistați de cozi de topor din administrația publică locală, vor termina și parcurile și ne vor năpădi și ultimul spațiu verde din viața noastră: vor ajunge să facă "dezvoltare imobiliară" și în ghivecele de pe balcoane. Pare de râs, dar, în ritmul acesta, nu mai e mult până acolo!
Dacă anumite prevederi legale vor fi modificate în favoarea nesătuilor rechini imobiliari, numai în Bucureşti vor dispărea sub coloși din beton și sticlă care vor râde în soare: 12 hectare din Parcul Titan și câte trei hectare din Parcul Politehnica, Parcul Tineretului, din Parcul Herăstrău, întregul Parc Izvor, Parcul Circului, Parcul Păsărari. Ce e la fel de grav e că vor dispărea şi mii de scuaruri dintre blocuri.
Spaţiile verzi ale Bucureștilor s-au împuținat în ultimii 18 ani într-o proporţie de două treimi. De la 35 de milioane de metri pătrați de spații verzi, Capitala abia mai are aproximativ 11 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi.
Cu cei 2,5 mp de spaţiu verde, un bucureştean are parte doar de o pătrime din norma minimă europeană. Londra are 64 metri pătraţi pe cap de locuitor.
Aproximativ 65% dintre bucureşteni se supun zilnic unor concentraţii mai mari decât maximumul acceptat la nivel european de oxizi de azot, sulf, plumb şi monoxid de carbon.
Deși un pedelist de frunte precum Negoiță de la sectorul 3 și-a făcut un parc în jurul viloiului din Balotești, Capitala se sufocă după dispariția sau diminuarea suprafeței unor parcuri.
Amenințate sunt și acum parcurile: Plumbuita, Verdi, Herăstrău, Tineretului, Băneasa. Organizații neguvernamentale precum Eco-Civica se luptă din greu să le salveze.
Care sunt amenințările?
Terenuri din Parcul Tineretului au fost scose la mezat. În tot parcul se fălesc mândre opt cârciumi și numai două locuri de joacă pentru copii. Afacerea a fost legată în presă de numele fostului primar Inimăroiu. Tot Lacul Tineretului era concesionat pentru ridicola sumă de vreo 3.500 de euro pe an.
Și prin Parcul Duca au apărut tehnicieni puși pe măsurat: nu coroanele copacilor sau lungime băncilor, să fim bine înțeleși!
După ce retrocedările făcute în parcurile mari ale Capitalei au început să bată la ochi, băieţii deştepţi s-au reorientat spre spaţiile verzi mai mici, dintre blocuri: pruncilor le sunt nimicite locurile de joacă.
La un moment dat, conform "Jurnalului Național", două parcuri din sectoarele 4 şi 6 au ajuns pe mâinile unui afacerist, care le-a şi "pregătit" pentru un complex comercial şi un bloc de locuinţe. Parcul de pe Aleea Ciceu a ajuns în prima fază în proprietatea unui bărbat de 92 de ani, graţie comisiei conduse de pediști.
Acelaşi om de afaceri a mai primit 5.500 de metri pătraţi în Parcul Favorit. Terenul a fost oferit în recompensare pentru un lot deţinut în urmă cu ani buni în comuna Lupeasca.
Parcurile Cișmigiu și Floreasca sunt sub blestemul cifrei 30: ambele sunt amenințate de trântirea unor monștri de 30 de etaje.
Și în spatele Palatului Universul e pe cale să se ridice un turn de 27 de etaje, dar care vor fi asezonate "pentru echilibru" cu înălțarea semeață a altor trei turnuri lângă bătrâna Grădină Cișmigiu.
Și terenul Institutului de cercetări din domeniul agricol din nordul Bucureștilor are mari probleme și e vânat de mulți nesătui. O parte din zonă deja a căzut răpusă de Popoviciu, mai vechea cunoștință a unui Băsescu.
Și în țară lucrurile se repetă
Botoşani, supranumit cândva „Oraşul Grădinilor", a devenit o localitate plină de „betoane".
În Târgu Jiu există 64 de hectare de parcuri şi spaţii verzi. Raportat la numărul locuitorilor, cota de spaţiu verde pentru fiecare persoană este de 6-8 metri pătraţi, cu mult sub minimumul acceptat în Uniunea Europeană.
Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte spaţiul verde se află:
Călăraşi - 4,2% din suprafaţa judeţului;
Teleorman - 5% din suprafaţa judeţului;
Constanţa - 5,5% din suprafaţa judeţului;
Brăila - 5,7% din suprafaţa judeţului;
Ialomiţa - 5,8% din suprafaţa judeţului;
Galaţi - 8,3% din suprafaţa judeţului;
Olt - 9,6% din suprafaţa judeţului.
La un moment dat se atinsese culmea urbanismului: spaţiile verzi din zona centrală a Galaţilor erau în curs de a fi transformate în parcări.
O concluzie amară: beton ai, verde ce-ți mai trebuie!
Accesari: 276
Publicat acum 4 ore si 12 minute Cristian Oprea
Cum a cheltuit ministerul Economiei 1,2 milioane euro pe un portal nefunctional destinat IMM-urilor. Vezi in text traseul banilor si istoricul afacerii
Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 5 iulie 2011, 1:14
Ministerul Economiei a investit 5,17 milioane lei (1,2 milioane euro) intr-un proiect (One Stop Shop) a carui finalitate era sa usureze viata IMM-urilor, dar care la lansarea oficiala s-a dovedit nefunctional. Utilizand sistemul de achiztii publice si documente oficiale, HotNews.ro a refacut traseul banilor. Portalul immoss.ro, care trebuia sa functioneze ca un ghiseu online pentru detinatorii de IMM-uri, a costat aproximativ 1,5-1,8 milioane lei; ca proiectul One Stop Shop trebuia finalizat la finalul anului trecut; ca in martie ministrul Economiei Ion Ariton stia ca site-ul este operational si ca este un “portal pilot, un punct de pornire ce poate fi dezvoltat in viitor”; ministerul a cheltuit 168.000 lei pe deplasari si 415.000 lei pe calculatoare furnizate de firma unui director din ministerul Educatiei.
Istoricul proiectului. Proiectul One Stop Shop a fost demarat inca din aprilie 2009 cand ministru al Intreprinderilor Mici si Mijlocii era social-democratul Constantin Nita al carui nume apare pe caietul de sarcini al licitatiei. Potrivit anuntului de licitatie, in 2009 proiectul era evaluat la 3,9 milioane lei, acum proiectul costa 5,17 milioane lei.
Forma de achizitie decisa de ministerul IMM-urilor in 2009 a fost licitatia restransa accelerata (o procedura de achiztie publica exceptionala adoptata in 2009 prin ordonanta de urgenta care permitea realizarea unei licitatii in 30 de zile). Licitatia demarata in aprilie 2009 a fost anulata in urma unei contestatii. Procedurile au fost reluate, pe 14 septembrie acelasi an iar licitatia s-a facut tot prin procedura restransa accelerata, de aceasta data valoarea contractului fiind de 4,5 milioane lei. Licitatia a fost adjudecata in patru decembrie 2009 cand ministru interimar era Gabriel Sandu cel care a detinut si portofoliul Comunicatiilor.
Cine raspunde de proiect. 85% din finatare a fost asigurata din fonduri europene prin Fondul Social European, iar 15% de beneficiar adica Ministerul Economiei. De Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative se ocupa Autoritatea de Management care este in subordinea Ministerului Adrministratiei si Internelor. In final, proiectul a fost licitat si contractul a fost castigat de un consortiu de doua firme, o a treia firma a realizat site-ul si o a patra a furnizat calculatoarele.
Criteriu de licitatie 60% proiectul tehnic. Potrivit sistemului electronic de achiztii publice, au fost depuse cinci oferte, iar castigator a fost desemnat consortiul INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A si Leader ATEC. Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A este o companie cu sediul in Grecia. Leader ATEC este o companie de consultanta romaneasca cu doi asociati. Din documentul care anunta castigatorul licitatiei aflam ca principalul criteriu de selectie a ofertei castigatoare a fost oferta tehnica care a contat in proportie de 60% in evaluare, iar oferta financiara a avut o pondere de 40%.
Vezi aici caietul de sarcini
Sapte luni de intarzieri. Potrivit caietului de sarcini proiectul trebuia implementat in 12 luni de la finalizarea licitatiei. Avand in vedere ca licitatia a fost finalizata in decembrie 2009, proiectul trebuia finalizat in decembrie 2010. Pe site-ul proiectului data anuntata era aprilie 2011. Nici unul din termene nu a fost respectat, portalul fiind lansat pe 30 iunie, adica dupa aproape 7 luni de la termenul prevazut in caietul de sarcini.
Tot in caietul de sarcini se mentioneaza ca proiectul are urmatorul scop: “îmbunatatirea calitatii şi eficientizarea furnizarii serviciilor publice destinate intreprinderilor mici si mijlocii, prin simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra infiintarii si dezvoltarii IMM, prin introducerea de birouri unice /one stop shop.” In acelasi document se mentioneaza ca pentru cei 4,5 milioane lei INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A trebuie sa realizeze doua studii, mai multe sesiuni de informare si traninguri, dar si operationalizarea unui site. Iata ce prevede caietul de sarcini:
Dezvoltarea si operaţionalizarea modelului pilot de birou unic pentru IMM - One Stop Shop, in format electronic (online);
Infiinţarea si operationalizarea unui model pilot de birou unic pentru IMM - One Stop Shop, in structura fizica;
Elaborarea unui manual de proceduri pentru funcţionarea biroului unic pentru IMM - One Stop Shop (de ordin functional, in conformitate cu standardele de calitate şi de securitate în domeniu);
Promovarea proiectului finantaa din fonduri europene si a modelului pilot de birou unic, prin organizarea de evenimente si alte mijloace specifice de publicitate;
Scrieti pe net, printati si trimiteti prin posta. Un reportaj realizat de HotNews.ro pe 30 iunie cand portalul One Stop Shop http://www.immoss.ro/ a fost lansat in prezenta premierului Emil Boc arata ca portalul nu este functional. Potrivit relatarii, portalul ar fi trebuit sa permita utilizatorilor, IMM-uri sa completeze online diverse declaratii si sa le si trimita la institutiile responsabile. Acesta componenta insa nu este functionala.
Model pentru e-Romania. Portalul pentru IMM-uri a mai fost lansat odata pe 2 iunie de catre Rasvan Toder, director general in cadrul ministerului Economiei. Pe 2 iunie acesta anunta ca proiectul este finalizat si operational. Directorul lauda proiectul, decriindu-l drept un pas important spre informatizarea Romaniei:
“Acest simplu fapt ajută oamenilor de afaceri să nu mai piardă timpul la cozi, să nu mai stea ore în şir pe la diverse ghişee, să nu se mai deplaseze de la un serviciu la altul etc şi să mai aibă de-a face cu birocraţia. Drumul către e-România primeşte astăzi încă o contribuţie important: soluţia OSS-IMM” a declarat directorul Rasvan Toader citat de pubicatia focus-giurgiu.ro
Dupa 30 de zile unul dintre programatorii Intracom societatea care a realizat site-ul spunea urmatoarele despre modul in care functioneaza portalul: “Intrati pe cont. Completati declaratiile apoi le printati si le trimiteti prin posta”.
1,5-1,8 milioane lei pentru site. De la managerul proiectului, Tudorita Enculescu, reprezentanta a Ministerului Economiei, am aflat ca pentru site-ul immoss.ro a fost alocati aproximativ 1,5-1,8 milioane lei din cei 5,17 milioane lei cat a costat intreg proiectul. “Consortiul care a astigat licitatia a subcontractat realizarea site-ului pentru INTRAROM. A fost o munca titanica a specialistilor care au discutat cu toate institutiile care au legatura cu IMM-urile.”, a declarat pentru HotNews.ro Tudorita Enculescu. HotNews.ro a solicitat o situatie detaliata a cheltuielilor realizate in cadrul proiectului. Managerul de proiect ne-a transmis ca vom primi raspunsul in cateva zile dupa ce el va fi aprobat de directorii din minister.
184.000 lei pentru deplasari. Am aflat intre timp ca din proiect au mai fost platit si 184.000 lei pentru deplasari. “Aceasta suma include toate cheltuielile cu cazarea, deplasari pentru cele opt dezbateri si sase prezentari realizate in cele mai mari orase din tara”, a mai explicat managerul proiectului. In privinta salarizarii, reprezentanta ministerului a declarat ca nu a primit nimic in plus fata de salariazarea normala din minister. “Nu am primit nici macar cei 75% pentru fonduri europene pentru ca s-a considerat ca devreme ce proiectul a fost castigat de Ministerul la care lucrez nu se mai justifica”, a mentionat Tudorita Enculescu. In privinta functionalitatii site-ului managerul proiectului a declarat ca “mai sunt problemele doar cu Casele de Pensii”, adica nu s-a realizat interconectarea cu bazele de date ale caselor de pensii.
415.000 lei pentru calculatoare. De pe portalul de licitatii publice mai aflam ca in cadrul proiectului au mai fost realizate si doua licitatii pentru achiztionarea de calculatoare. Ambele contracte au fost adjudecate de compania AB T & CO SRL. Cele doua contracte insumeaza 415.000 lei. Compania AB T & CO SRL este detinuta de Bogdan Popoviciu si Radu Anna Maria. In 2010 Bogdan Popoviciu aparea ca director al directiei de modernizare si investitii in cadrul Ministerului Educatiei. Potrivit presei, AB T & CO SRL ar avea mai multe contracte cu diverse ministere si institutii publice pentru furnizarea de echipamente IT.
Ministrul Economiei stia in martie ca portalul functioneaza. Dintr-un raspuns trimis de ministrul Economiei, Ion Ariton, la o interpelare formulata de un parlamentar aflam ca proiectul a fost finalizat ca toate sutudiile au fost realizat, ca traningurile in strainatate au avut loc si ca portalul electronic a fost implementat. Iata ce spunea ministrul Economiei in martie 2011:
Au fost realizate şi prezentate aplicaţiile informatice în vederea operaţionalizării biroului unic şi au fost elaborate şi două manuale de proceduri pentru operaţionalizarea biroului unic, respectiv manual de utilizare şi manual de administrare (pe care le prezentăm anexat raportului); trebuie menţionat insă, că această platformă electronică comună nu este un intreg sistem ci este un portal pilot, un punct de pornire ce poate fi dezvoltat viitor si care, potrivit cererii de fmanţare, cuprinde trei grupe de servicii după cum urmează:
secţiune informativă ce oferă informaţi structurate in funcţie de interesele diverse ale IMM-urilor;
secţiune de link-uri către servicii externe, nu către website-ul instituţiei ce furnizeaza servicile respective, ceea ce inseamnă că intreprinzătorul accesează direct serviciul pe care 11 solicită;
sectiune de servicii personalizate (concentrată in prezent pe procedurile privitoare la PFA), sectiune ce se va extinde in timp.
Vezi mai jos raspunsul integral al ministrului
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 5 iulie 2011, 1:14
Ministerul Economiei a investit 5,17 milioane lei (1,2 milioane euro) intr-un proiect (One Stop Shop) a carui finalitate era sa usureze viata IMM-urilor, dar care la lansarea oficiala s-a dovedit nefunctional. Utilizand sistemul de achiztii publice si documente oficiale, HotNews.ro a refacut traseul banilor. Portalul immoss.ro, care trebuia sa functioneze ca un ghiseu online pentru detinatorii de IMM-uri, a costat aproximativ 1,5-1,8 milioane lei; ca proiectul One Stop Shop trebuia finalizat la finalul anului trecut; ca in martie ministrul Economiei Ion Ariton stia ca site-ul este operational si ca este un “portal pilot, un punct de pornire ce poate fi dezvoltat in viitor”; ministerul a cheltuit 168.000 lei pe deplasari si 415.000 lei pe calculatoare furnizate de firma unui director din ministerul Educatiei.
Istoricul proiectului. Proiectul One Stop Shop a fost demarat inca din aprilie 2009 cand ministru al Intreprinderilor Mici si Mijlocii era social-democratul Constantin Nita al carui nume apare pe caietul de sarcini al licitatiei. Potrivit anuntului de licitatie, in 2009 proiectul era evaluat la 3,9 milioane lei, acum proiectul costa 5,17 milioane lei.
Forma de achizitie decisa de ministerul IMM-urilor in 2009 a fost licitatia restransa accelerata (o procedura de achiztie publica exceptionala adoptata in 2009 prin ordonanta de urgenta care permitea realizarea unei licitatii in 30 de zile). Licitatia demarata in aprilie 2009 a fost anulata in urma unei contestatii. Procedurile au fost reluate, pe 14 septembrie acelasi an iar licitatia s-a facut tot prin procedura restransa accelerata, de aceasta data valoarea contractului fiind de 4,5 milioane lei. Licitatia a fost adjudecata in patru decembrie 2009 cand ministru interimar era Gabriel Sandu cel care a detinut si portofoliul Comunicatiilor.
Cine raspunde de proiect. 85% din finatare a fost asigurata din fonduri europene prin Fondul Social European, iar 15% de beneficiar adica Ministerul Economiei. De Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative se ocupa Autoritatea de Management care este in subordinea Ministerului Adrministratiei si Internelor. In final, proiectul a fost licitat si contractul a fost castigat de un consortiu de doua firme, o a treia firma a realizat site-ul si o a patra a furnizat calculatoarele.
Criteriu de licitatie 60% proiectul tehnic. Potrivit sistemului electronic de achiztii publice, au fost depuse cinci oferte, iar castigator a fost desemnat consortiul INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A si Leader ATEC. Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A este o companie cu sediul in Grecia. Leader ATEC este o companie de consultanta romaneasca cu doi asociati. Din documentul care anunta castigatorul licitatiei aflam ca principalul criteriu de selectie a ofertei castigatoare a fost oferta tehnica care a contat in proportie de 60% in evaluare, iar oferta financiara a avut o pondere de 40%.
Vezi aici caietul de sarcini
Sapte luni de intarzieri. Potrivit caietului de sarcini proiectul trebuia implementat in 12 luni de la finalizarea licitatiei. Avand in vedere ca licitatia a fost finalizata in decembrie 2009, proiectul trebuia finalizat in decembrie 2010. Pe site-ul proiectului data anuntata era aprilie 2011. Nici unul din termene nu a fost respectat, portalul fiind lansat pe 30 iunie, adica dupa aproape 7 luni de la termenul prevazut in caietul de sarcini.
Tot in caietul de sarcini se mentioneaza ca proiectul are urmatorul scop: “îmbunatatirea calitatii şi eficientizarea furnizarii serviciilor publice destinate intreprinderilor mici si mijlocii, prin simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra infiintarii si dezvoltarii IMM, prin introducerea de birouri unice /one stop shop.” In acelasi document se mentioneaza ca pentru cei 4,5 milioane lei INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A trebuie sa realizeze doua studii, mai multe sesiuni de informare si traninguri, dar si operationalizarea unui site. Iata ce prevede caietul de sarcini:
Dezvoltarea si operaţionalizarea modelului pilot de birou unic pentru IMM - One Stop Shop, in format electronic (online);
Infiinţarea si operationalizarea unui model pilot de birou unic pentru IMM - One Stop Shop, in structura fizica;
Elaborarea unui manual de proceduri pentru funcţionarea biroului unic pentru IMM - One Stop Shop (de ordin functional, in conformitate cu standardele de calitate şi de securitate în domeniu);
Promovarea proiectului finantaa din fonduri europene si a modelului pilot de birou unic, prin organizarea de evenimente si alte mijloace specifice de publicitate;
Scrieti pe net, printati si trimiteti prin posta. Un reportaj realizat de HotNews.ro pe 30 iunie cand portalul One Stop Shop http://www.immoss.ro/ a fost lansat in prezenta premierului Emil Boc arata ca portalul nu este functional. Potrivit relatarii, portalul ar fi trebuit sa permita utilizatorilor, IMM-uri sa completeze online diverse declaratii si sa le si trimita la institutiile responsabile. Acesta componenta insa nu este functionala.
Model pentru e-Romania. Portalul pentru IMM-uri a mai fost lansat odata pe 2 iunie de catre Rasvan Toder, director general in cadrul ministerului Economiei. Pe 2 iunie acesta anunta ca proiectul este finalizat si operational. Directorul lauda proiectul, decriindu-l drept un pas important spre informatizarea Romaniei:
“Acest simplu fapt ajută oamenilor de afaceri să nu mai piardă timpul la cozi, să nu mai stea ore în şir pe la diverse ghişee, să nu se mai deplaseze de la un serviciu la altul etc şi să mai aibă de-a face cu birocraţia. Drumul către e-România primeşte astăzi încă o contribuţie important: soluţia OSS-IMM” a declarat directorul Rasvan Toader citat de pubicatia focus-giurgiu.ro
Dupa 30 de zile unul dintre programatorii Intracom societatea care a realizat site-ul spunea urmatoarele despre modul in care functioneaza portalul: “Intrati pe cont. Completati declaratiile apoi le printati si le trimiteti prin posta”.
1,5-1,8 milioane lei pentru site. De la managerul proiectului, Tudorita Enculescu, reprezentanta a Ministerului Economiei, am aflat ca pentru site-ul immoss.ro a fost alocati aproximativ 1,5-1,8 milioane lei din cei 5,17 milioane lei cat a costat intreg proiectul. “Consortiul care a astigat licitatia a subcontractat realizarea site-ului pentru INTRAROM. A fost o munca titanica a specialistilor care au discutat cu toate institutiile care au legatura cu IMM-urile.”, a declarat pentru HotNews.ro Tudorita Enculescu. HotNews.ro a solicitat o situatie detaliata a cheltuielilor realizate in cadrul proiectului. Managerul de proiect ne-a transmis ca vom primi raspunsul in cateva zile dupa ce el va fi aprobat de directorii din minister.
184.000 lei pentru deplasari. Am aflat intre timp ca din proiect au mai fost platit si 184.000 lei pentru deplasari. “Aceasta suma include toate cheltuielile cu cazarea, deplasari pentru cele opt dezbateri si sase prezentari realizate in cele mai mari orase din tara”, a mai explicat managerul proiectului. In privinta salarizarii, reprezentanta ministerului a declarat ca nu a primit nimic in plus fata de salariazarea normala din minister. “Nu am primit nici macar cei 75% pentru fonduri europene pentru ca s-a considerat ca devreme ce proiectul a fost castigat de Ministerul la care lucrez nu se mai justifica”, a mentionat Tudorita Enculescu. In privinta functionalitatii site-ului managerul proiectului a declarat ca “mai sunt problemele doar cu Casele de Pensii”, adica nu s-a realizat interconectarea cu bazele de date ale caselor de pensii.
415.000 lei pentru calculatoare. De pe portalul de licitatii publice mai aflam ca in cadrul proiectului au mai fost realizate si doua licitatii pentru achiztionarea de calculatoare. Ambele contracte au fost adjudecate de compania AB T & CO SRL. Cele doua contracte insumeaza 415.000 lei. Compania AB T & CO SRL este detinuta de Bogdan Popoviciu si Radu Anna Maria. In 2010 Bogdan Popoviciu aparea ca director al directiei de modernizare si investitii in cadrul Ministerului Educatiei. Potrivit presei, AB T & CO SRL ar avea mai multe contracte cu diverse ministere si institutii publice pentru furnizarea de echipamente IT.
Ministrul Economiei stia in martie ca portalul functioneaza. Dintr-un raspuns trimis de ministrul Economiei, Ion Ariton, la o interpelare formulata de un parlamentar aflam ca proiectul a fost finalizat ca toate sutudiile au fost realizat, ca traningurile in strainatate au avut loc si ca portalul electronic a fost implementat. Iata ce spunea ministrul Economiei in martie 2011:
Au fost realizate şi prezentate aplicaţiile informatice în vederea operaţionalizării biroului unic şi au fost elaborate şi două manuale de proceduri pentru operaţionalizarea biroului unic, respectiv manual de utilizare şi manual de administrare (pe care le prezentăm anexat raportului); trebuie menţionat insă, că această platformă electronică comună nu este un intreg sistem ci este un portal pilot, un punct de pornire ce poate fi dezvoltat viitor si care, potrivit cererii de fmanţare, cuprinde trei grupe de servicii după cum urmează:
secţiune informativă ce oferă informaţi structurate in funcţie de interesele diverse ale IMM-urilor;
secţiune de link-uri către servicii externe, nu către website-ul instituţiei ce furnizeaza servicile respective, ceea ce inseamnă că intreprinzătorul accesează direct serviciul pe care 11 solicită;
sectiune de servicii personalizate (concentrată in prezent pe procedurile privitoare la PFA), sectiune ce se va extinde in timp.
Vezi mai jos raspunsul integral al ministrului
joi, 9 iunie 2011
Cazul Giroc: Cum a ajuns un soft pentru managementul documentelor pentru o primarie de comuna sa coste 162.000 euro
Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Miercuri, 8 iunie 2011, 19:01
HotNews.ro a publicat marti, 7 iunie, articolul “Cum au uitat sa stearga urmele electronice din caietul de sarcini” care prezenta procedura de achizitie a unui soft in valoare de 162.000 euro realizata de primaria Giroc din judetul Timis. Cititorii HotNews.ro au criticat suma destinata achizitiei programului informatic. Consultantul care s-a ocupat de procedurile de achizitie spune ca softul costa pentru ca astfel toate serviciile primariei vor fi realizate online. O simpla documentare pe Internet arata ca programe informatice similare costa de cinci ori mai putin. Vezi in text cazul Prefecturii Vaslui: 33.000 euro pentru un soft cu aceleasi caracteristici.
Softul de 162.000 euro va fi achizitionat dintr-un proiect european de 255.000 euro
Programul informatic este destinat unei comunitati de 5.758 locuitori
Pe Internet se vad programe informatice similare si cu 5-6000 euro
Mai multi cititori HotNews.ro au contestat pretul cu care doreste primaria Giroc sa cumpere programul informatic. “Ce soft e ala, pentru Dumnezeu? program de gestionare documente de 162.000 Euro? era pentru primaria din Los Angeles sau ce...”, si-a exprimat nedumerirea utilizatorul srpc. De pe Internet am aflat ca achizitia softului face parte dintr-un proiect european in valoare de 255.000 euro. Proiect intitulat: Implementarea unui sistem inovativ de management al documentelor şi modernizarea centrului pentru informare a cetăţenilor în cadrul Primăriei comunei Giroc. Din restul de 63.000 euro, primaria a achizitionat calculatoare si alte echipamente hardware.
Ce face softul. Am incercat sa aflam de ce softul costa mai bine de jumatate din valoarea intregului proiect de la consultantul extern angajat de Primarie pentru a se ocupa de achizitia softului, adica Institutul de Studii Economice PERFORMER CONSULT Srl. “La acesta suma (162.000 euro) s-a ajuns dupa ce s-a realizat o analiza a programelor care exista in prezent si asa s-a aproximat acest pret”, explica Andrei Pelin, reprezentantul Performer Consult.
Dar ce urmeaza sa faca acest soft pentru cei 5.758 cetateni ai comunei Giroc? Raspunde tot consultantul: “Proiectul vizeaza modernizarea activitatii din primarie. Practic se doreste trecerea pe online a interactiunii cu cetatenii, trecerii online a tuturor servicilor. Astfel incat daca un cetatean doreste o informatie, doreste sa consulte un act sa o poata face online”, spune Andrei Pelin. Tot consultantul ne spune ca in costurile de achizitie sunt incluse si serviciile de implementare si cele de optimizare pentru infrastructura informatica a primariei.
Intram in detaliile achizitiei asa cum apar ele in caietul de sarcini. Din primele pagini ale caietului de sarcini aflam ca este vorba de un “program informatic de management al documentelor”. Din acelasi document aflam ca scopul cumpararii softului este acela de a “crea suportul necesar în vederea soluționării rapide, într-o variantă cât mai simplă a cerinţelor cetățenilor din comuna Giroc (informații generale, planificarea unor audienţe cu primarul/ angajați din diverse compartimente ale primăriei, solicitări de emitere a diverselor documente, aprobări, programări)”. Pe scurt, intelegem ca este vorba de o baza de date cu diverse optiuni de accesare.
Vezi mai jos caietul de sarcini
Caiet de sarcini
Ce urmeaza sa contina softul. Tot in documentatia descriptiva a achizitiei este descrisa si structura programului informatic. O componenta a programului va tine “evidența în timp real a documentelor de interes public, solicitări de emitere a diverselor documente, aprobări, programări, comunicare electronică intra și interinstituțională, evidența interactivă a diverselor procese zilnice, acces Monitor Oficial”. O alt componeta va actualiza baza de date cu noile legi pentru departamentul juridic si cel de achizitii publice. O a treia componeta este “Modul InfoKiosk (dispozitive inteligente de prezentare pentru informarea cetăţenilor; interactive)”, dupa cum se arata in documentatia achizitiei publice.
Cu cat au cumparat altii. La o simpla cautare pe Internet aflam ca sunt numeroase solutii informatice care se inscriu in cerintele caietului de sarcini la preturi mult mai mici. HotNews.ro a consultat oferta unei companii care furnizeaza o solutie software similara pentru managemnentul documentelor. Pentru o retea de 27-30 de PC-uri, softul cu un minim training costa 6.000 de euro. Mergem mai departe si incercam sa aflam cu cat a achizitionat programul de management al documentelor Prefectura Judetului Vaslui. Institutia din Vaslui a cumparat o solutie informatica similara cu 33.000 euro, vezi aici. Softul a fost furnizat de compania Sobis. Descrierea softului achizitionat cu 33.000 euro este similara cu aceea din caietul de sarcini al achizitiei de la Giroc, vezi detalii aici.
Citeste si cazul Giroc. Achizitie publica la tara: Cum au uitat sa stearga urmele electronice din caietul de sarcini
Cazuri similare. In 2010, HotNews.ro a relatat cazul unei primarii din Bistrita care a scos la licitatie un contract in valoare de 400.000 euro pentru realizarea serviciului de cadastru al carui caiet de sarcini era scris de o firma specializata, care in final a si castigat licitatia. Vezi mai jos istoria cazului:
Cum s-a dat de gol o primarie din Bistrita-Nasaud: A postat pe internet un caiet de sarcini creat de singura firma participanta la licitatie.
Audio: Cum explica un primar PDL din Bistrita-Nasaud ca a acordat un contract de 400.000 de euro in urma unei licitatii suspecte de trucaj.
de Attila Biro HotNews.ro
Miercuri, 8 iunie 2011, 19:01
HotNews.ro a publicat marti, 7 iunie, articolul “Cum au uitat sa stearga urmele electronice din caietul de sarcini” care prezenta procedura de achizitie a unui soft in valoare de 162.000 euro realizata de primaria Giroc din judetul Timis. Cititorii HotNews.ro au criticat suma destinata achizitiei programului informatic. Consultantul care s-a ocupat de procedurile de achizitie spune ca softul costa pentru ca astfel toate serviciile primariei vor fi realizate online. O simpla documentare pe Internet arata ca programe informatice similare costa de cinci ori mai putin. Vezi in text cazul Prefecturii Vaslui: 33.000 euro pentru un soft cu aceleasi caracteristici.
Softul de 162.000 euro va fi achizitionat dintr-un proiect european de 255.000 euro
Programul informatic este destinat unei comunitati de 5.758 locuitori
Pe Internet se vad programe informatice similare si cu 5-6000 euro
Mai multi cititori HotNews.ro au contestat pretul cu care doreste primaria Giroc sa cumpere programul informatic. “Ce soft e ala, pentru Dumnezeu? program de gestionare documente de 162.000 Euro? era pentru primaria din Los Angeles sau ce...”, si-a exprimat nedumerirea utilizatorul srpc. De pe Internet am aflat ca achizitia softului face parte dintr-un proiect european in valoare de 255.000 euro. Proiect intitulat: Implementarea unui sistem inovativ de management al documentelor şi modernizarea centrului pentru informare a cetăţenilor în cadrul Primăriei comunei Giroc. Din restul de 63.000 euro, primaria a achizitionat calculatoare si alte echipamente hardware.
Ce face softul. Am incercat sa aflam de ce softul costa mai bine de jumatate din valoarea intregului proiect de la consultantul extern angajat de Primarie pentru a se ocupa de achizitia softului, adica Institutul de Studii Economice PERFORMER CONSULT Srl. “La acesta suma (162.000 euro) s-a ajuns dupa ce s-a realizat o analiza a programelor care exista in prezent si asa s-a aproximat acest pret”, explica Andrei Pelin, reprezentantul Performer Consult.
Dar ce urmeaza sa faca acest soft pentru cei 5.758 cetateni ai comunei Giroc? Raspunde tot consultantul: “Proiectul vizeaza modernizarea activitatii din primarie. Practic se doreste trecerea pe online a interactiunii cu cetatenii, trecerii online a tuturor servicilor. Astfel incat daca un cetatean doreste o informatie, doreste sa consulte un act sa o poata face online”, spune Andrei Pelin. Tot consultantul ne spune ca in costurile de achizitie sunt incluse si serviciile de implementare si cele de optimizare pentru infrastructura informatica a primariei.
Intram in detaliile achizitiei asa cum apar ele in caietul de sarcini. Din primele pagini ale caietului de sarcini aflam ca este vorba de un “program informatic de management al documentelor”. Din acelasi document aflam ca scopul cumpararii softului este acela de a “crea suportul necesar în vederea soluționării rapide, într-o variantă cât mai simplă a cerinţelor cetățenilor din comuna Giroc (informații generale, planificarea unor audienţe cu primarul/ angajați din diverse compartimente ale primăriei, solicitări de emitere a diverselor documente, aprobări, programări)”. Pe scurt, intelegem ca este vorba de o baza de date cu diverse optiuni de accesare.
Vezi mai jos caietul de sarcini
Caiet de sarcini
Ce urmeaza sa contina softul. Tot in documentatia descriptiva a achizitiei este descrisa si structura programului informatic. O componenta a programului va tine “evidența în timp real a documentelor de interes public, solicitări de emitere a diverselor documente, aprobări, programări, comunicare electronică intra și interinstituțională, evidența interactivă a diverselor procese zilnice, acces Monitor Oficial”. O alt componeta va actualiza baza de date cu noile legi pentru departamentul juridic si cel de achizitii publice. O a treia componeta este “Modul InfoKiosk (dispozitive inteligente de prezentare pentru informarea cetăţenilor; interactive)”, dupa cum se arata in documentatia achizitiei publice.
Cu cat au cumparat altii. La o simpla cautare pe Internet aflam ca sunt numeroase solutii informatice care se inscriu in cerintele caietului de sarcini la preturi mult mai mici. HotNews.ro a consultat oferta unei companii care furnizeaza o solutie software similara pentru managemnentul documentelor. Pentru o retea de 27-30 de PC-uri, softul cu un minim training costa 6.000 de euro. Mergem mai departe si incercam sa aflam cu cat a achizitionat programul de management al documentelor Prefectura Judetului Vaslui. Institutia din Vaslui a cumparat o solutie informatica similara cu 33.000 euro, vezi aici. Softul a fost furnizat de compania Sobis. Descrierea softului achizitionat cu 33.000 euro este similara cu aceea din caietul de sarcini al achizitiei de la Giroc, vezi detalii aici.
Citeste si cazul Giroc. Achizitie publica la tara: Cum au uitat sa stearga urmele electronice din caietul de sarcini
Cazuri similare. In 2010, HotNews.ro a relatat cazul unei primarii din Bistrita care a scos la licitatie un contract in valoare de 400.000 euro pentru realizarea serviciului de cadastru al carui caiet de sarcini era scris de o firma specializata, care in final a si castigat licitatia. Vezi mai jos istoria cazului:
Cum s-a dat de gol o primarie din Bistrita-Nasaud: A postat pe internet un caiet de sarcini creat de singura firma participanta la licitatie.
Audio: Cum explica un primar PDL din Bistrita-Nasaud ca a acordat un contract de 400.000 de euro in urma unei licitatii suspecte de trucaj.
miercuri, 8 iunie 2011
Cu 16 milioane de euro/km, noi facem o autostradă de patru benzi, iar americanii, una de 16 benzi Mai mult: Cu 16 milioane de euro/km, noi facem o autostradă de patru benzi, iar americanii, una de 16 benzi - Ştiri interne | Libertatea.ro
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Elena Matei 08 Iunie 2011, Ora 00:00
N-avem şosele moderne, ci doar câteva bucăţele, pentru care plătim însă sume uriaşe. Fiecare kilometru din Autostrada Transilvania a costat până acum 16 milioane de euro, bani pe care americanii îi plătesc pentru o superşosea, cu 16 benzi.
Avem cele mai scumpe autostrăzi. Nu o spunem noi de data asta, ci o confirmă un raport al Băncii Mondiale, realizat de curând, şi în care se arată că statul român plăteşte cei mai mulţi bani din Europa pentru un kilometru de autostradă.
Mai mult decât atât, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADR) a trimis o scrisoare în SUA, la sediul companiei Bechtel, cea care construieşte Autostrada Transilvania, în care aminteşte costurile mari ale şoselei.
Aflând din scrisoarea CNADNR care sunt costurile practicate de Bechtel în Transilvania, şi americanii au avut un şoc. Conform Jurnalului Naţional, aceştia ar fi răspuns că pentru 16 milioane de euro, cât costă un kilometru de autostradă în ţara noastră, Bechtel construieşte în SUA o şosea cu 16 benzi, nu cu patru, cât are cea de la noi.
În şapte ani s-au realizat 52 km
Autostrada Transilvania ar trebui să aibă 415 km. Construită integral pe bani de la buget, autostrada a fost realizată în proporţie de doar 13%. În ultimii doi ani, au fost inauguraţi, în total, 52 km (porţiunea Turda-Gilău - 42 km şi Turda - Câmpia Turzii - 10 km). Contractul a fost semnat în 2003, cu o valoare estimată de 2,2 miliarde de euro, şi ar fi trebuit să fie finalizat în 2012.
În ultima perioadă, presa a scris despre faptul că americanii de la Bechtel au abandonat lucrările la autostrada noastră, mutându-şi utilajele grele pe şantierele din alte ţări. Motivul? Bechtel are de recuperat de la statul român suma de 156 de milioane de euro, iar Ministerul Transporturilor nu şi-a respectat promisiunea de a achita datoria până la sfârşitul primului trimestru din acest an.
Deşi la nivel oficial se susţine faptul că între compania Bechtel şi CNADR există negocieri pentru continuarea lucrărilor, se pare că, pe de altă parte, se încearcă rezilierea contractului. Însă, conform actelor, anularea acestuia ar duce la blocarea lucrărilor doi ani, pentru că atâta timp are statul român interdicţie de a atribui lucrarea altui constructor.
Ni se pregăteşte taxă de autostradă
Întreaga reţea de autostrăzi din ţara noastră va fi taxată. CNADR lucrează la stabilirea valorii si a modului cum se vor colecta banii. Dacă CNADR va primi toate avizele necesare de la Uniunea Europeană, la începutul anului viitor ar putea fi percepută această taxă.
Libertatea.ro
Elena Matei 08 Iunie 2011, Ora 00:00
N-avem şosele moderne, ci doar câteva bucăţele, pentru care plătim însă sume uriaşe. Fiecare kilometru din Autostrada Transilvania a costat până acum 16 milioane de euro, bani pe care americanii îi plătesc pentru o superşosea, cu 16 benzi.
Avem cele mai scumpe autostrăzi. Nu o spunem noi de data asta, ci o confirmă un raport al Băncii Mondiale, realizat de curând, şi în care se arată că statul român plăteşte cei mai mulţi bani din Europa pentru un kilometru de autostradă.
Mai mult decât atât, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADR) a trimis o scrisoare în SUA, la sediul companiei Bechtel, cea care construieşte Autostrada Transilvania, în care aminteşte costurile mari ale şoselei.
Aflând din scrisoarea CNADNR care sunt costurile practicate de Bechtel în Transilvania, şi americanii au avut un şoc. Conform Jurnalului Naţional, aceştia ar fi răspuns că pentru 16 milioane de euro, cât costă un kilometru de autostradă în ţara noastră, Bechtel construieşte în SUA o şosea cu 16 benzi, nu cu patru, cât are cea de la noi.
În şapte ani s-au realizat 52 km
Autostrada Transilvania ar trebui să aibă 415 km. Construită integral pe bani de la buget, autostrada a fost realizată în proporţie de doar 13%. În ultimii doi ani, au fost inauguraţi, în total, 52 km (porţiunea Turda-Gilău - 42 km şi Turda - Câmpia Turzii - 10 km). Contractul a fost semnat în 2003, cu o valoare estimată de 2,2 miliarde de euro, şi ar fi trebuit să fie finalizat în 2012.
În ultima perioadă, presa a scris despre faptul că americanii de la Bechtel au abandonat lucrările la autostrada noastră, mutându-şi utilajele grele pe şantierele din alte ţări. Motivul? Bechtel are de recuperat de la statul român suma de 156 de milioane de euro, iar Ministerul Transporturilor nu şi-a respectat promisiunea de a achita datoria până la sfârşitul primului trimestru din acest an.
Deşi la nivel oficial se susţine faptul că între compania Bechtel şi CNADR există negocieri pentru continuarea lucrărilor, se pare că, pe de altă parte, se încearcă rezilierea contractului. Însă, conform actelor, anularea acestuia ar duce la blocarea lucrărilor doi ani, pentru că atâta timp are statul român interdicţie de a atribui lucrarea altui constructor.
Ni se pregăteşte taxă de autostradă
Întreaga reţea de autostrăzi din ţara noastră va fi taxată. CNADR lucrează la stabilirea valorii si a modului cum se vor colecta banii. Dacă CNADR va primi toate avizele necesare de la Uniunea Europeană, la începutul anului viitor ar putea fi percepută această taxă.
luni, 6 iunie 2011
Regimentul de carton al lui Gabriel Oprea UNPR, maşină politică de ridicat în grad
Romania trebuie salvata!
cotidianul.ro
Având la îndemână instrumentul decizional al avansărilor, Gabriel Oprea s-a folosit la maximum de această prerogativă a ministrului Apărării, de a vorbi în numele ţării şi de a avansa, doar pentru merite deosebite, diverşi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Din nefericire, ultimele avansări din Armată arată mai mult „politic" decât militar.
Cu foarte puţine excepţii, toţi liderii UNPR au fost avansaţi în grad de către ministrul Oprea, şeful lor pe linie de partid: senatorul Chivu Serioja - colonel, senatorul Ovidius Mărcuţianu - maior, doctorul Tudor Ciuhodaru - locotenent-colonel (între timp, dezertor la PC), senatorul Liviu Câmpanu - locotenent-colonel (şi el un pic dezertor pentru votarea unei moţiuni, nu ştim a câta!), deputatul Ion Tabugan - maior, deputatul Neculai Rebenciuc - locotenent-colonel, Eugen Nicolicea - locotenent-colonel. Nu mai vorbim despre liderul partidului, Cristian Diaconescu, acesta pomenindu-se colonel de „justiţie militară", şi nici despre primarul Onţanu, care, nu ştim de ce, a ajuns general-maior (cu două stele). Despre Anghel Iordănescu şi primarul din Voluntari, Florentin Pandele, nu are rost să mai discutăm, prea apar ei, în uniformă militară, alături de Gabriel Oprea, în campaniile electorale pe afişele din Ilfov (probabil că nu o fi interzis de lege!). Se apropie timpuri grele şi perioade electorale dure pentru partidul generalului de intendenţă, aşa că un pic de fidelizare a administraţiei locale nu strică. Aşa se face că şeful Direcţiei de Relaţii Publice şi Comunicare cu Mass-Media şi, în acelaşi timp, secretar executiv al UNPR Bucureşti, Mariana Georgescu, a fost avansat la gradul de colonel. Tot locotenenţi-colonei au ajuns şi directorul de la Relaţii Comunitare, Elena Scurtu, directorul ADP Sector 2, Cristian Lemnaru, arhitectul-şef al sectorului 2, Bogdan Pârvanu, directorul Centrului Cultural „Mihai Eminescu", Viorel Ioviţu, şi şeful Direcţiei Investiţii şi Servicii Publice, Corneliu Drug.
De serviciile politico-militare ale ministrului Oprea a beneficiat până şi tatăl ministrului Anca Boagiu, care a primit şi el o stea pe umăr, probabil pentru consolidarea cooperării dintre PDL şi UNPR. Comicul situaţiei nu se opreşte aici, penibile fiind situaţiile în care unii subofiţeri s-au trezit, peste noapte, avansaţi colonei: liderul filialei locale UNPR Constanţa are gradul de colonel, deşi, până mai acum câţiva ani, era doar maistru militar de marină.
Parcă pentru a-şi consolida figura tristă de traficant cu simbolistica militară, domnul Oprea a reinventat şi o plachetă denumită pompos „Onoarea Armatei", pe care o împrăştie cu dărnicie, în stânga şi în dreapta, tuturor decidenţilor politici, în speranţa că va mai apuca încă un mandat la guvernare.
Ceea ce uită însă ministrul Gabriel Oprea este că o tresă e un motiv de mândrie, iar onoarea nu se face cadou potentaţilor zilei, ci se câştigă. Dar, pentru domnia sa, e doar un argument pentru o funcţie politică, o răsplată pentru trădările politice. Pentru Gabriel Oprea, onoarea Armatei este doar un instrument de parvenire şi de promovare a propriilor interese în politica dâmboviţeană!
Publicat acum 6 ore si 53 minute Izabela Niculescu
cotidianul.ro
Având la îndemână instrumentul decizional al avansărilor, Gabriel Oprea s-a folosit la maximum de această prerogativă a ministrului Apărării, de a vorbi în numele ţării şi de a avansa, doar pentru merite deosebite, diverşi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Din nefericire, ultimele avansări din Armată arată mai mult „politic" decât militar.
Cu foarte puţine excepţii, toţi liderii UNPR au fost avansaţi în grad de către ministrul Oprea, şeful lor pe linie de partid: senatorul Chivu Serioja - colonel, senatorul Ovidius Mărcuţianu - maior, doctorul Tudor Ciuhodaru - locotenent-colonel (între timp, dezertor la PC), senatorul Liviu Câmpanu - locotenent-colonel (şi el un pic dezertor pentru votarea unei moţiuni, nu ştim a câta!), deputatul Ion Tabugan - maior, deputatul Neculai Rebenciuc - locotenent-colonel, Eugen Nicolicea - locotenent-colonel. Nu mai vorbim despre liderul partidului, Cristian Diaconescu, acesta pomenindu-se colonel de „justiţie militară", şi nici despre primarul Onţanu, care, nu ştim de ce, a ajuns general-maior (cu două stele). Despre Anghel Iordănescu şi primarul din Voluntari, Florentin Pandele, nu are rost să mai discutăm, prea apar ei, în uniformă militară, alături de Gabriel Oprea, în campaniile electorale pe afişele din Ilfov (probabil că nu o fi interzis de lege!). Se apropie timpuri grele şi perioade electorale dure pentru partidul generalului de intendenţă, aşa că un pic de fidelizare a administraţiei locale nu strică. Aşa se face că şeful Direcţiei de Relaţii Publice şi Comunicare cu Mass-Media şi, în acelaşi timp, secretar executiv al UNPR Bucureşti, Mariana Georgescu, a fost avansat la gradul de colonel. Tot locotenenţi-colonei au ajuns şi directorul de la Relaţii Comunitare, Elena Scurtu, directorul ADP Sector 2, Cristian Lemnaru, arhitectul-şef al sectorului 2, Bogdan Pârvanu, directorul Centrului Cultural „Mihai Eminescu", Viorel Ioviţu, şi şeful Direcţiei Investiţii şi Servicii Publice, Corneliu Drug.
De serviciile politico-militare ale ministrului Oprea a beneficiat până şi tatăl ministrului Anca Boagiu, care a primit şi el o stea pe umăr, probabil pentru consolidarea cooperării dintre PDL şi UNPR. Comicul situaţiei nu se opreşte aici, penibile fiind situaţiile în care unii subofiţeri s-au trezit, peste noapte, avansaţi colonei: liderul filialei locale UNPR Constanţa are gradul de colonel, deşi, până mai acum câţiva ani, era doar maistru militar de marină.
Parcă pentru a-şi consolida figura tristă de traficant cu simbolistica militară, domnul Oprea a reinventat şi o plachetă denumită pompos „Onoarea Armatei", pe care o împrăştie cu dărnicie, în stânga şi în dreapta, tuturor decidenţilor politici, în speranţa că va mai apuca încă un mandat la guvernare.
Ceea ce uită însă ministrul Gabriel Oprea este că o tresă e un motiv de mândrie, iar onoarea nu se face cadou potentaţilor zilei, ci se câştigă. Dar, pentru domnia sa, e doar un argument pentru o funcţie politică, o răsplată pentru trădările politice. Pentru Gabriel Oprea, onoarea Armatei este doar un instrument de parvenire şi de promovare a propriilor interese în politica dâmboviţeană!
Publicat acum 6 ore si 53 minute Izabela Niculescu
O directoare din ministerul lui Udrea are două locuințe de la ANL
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Alina Ioana Dincă, director general în cadrul Direcţiei Generale Economice şi Administrativ din cadrul ministerului patronat de Elena Udrea, deţine împreună cu soţul două locuinţe ANL, pe lângă alte cinci proprietăţi imobiliare şi două terenuri.
Veniturile anuale din funcţia de la Ministerul Dezvoltării au fost de 83. 839 lei. Pe lângă această funcţie, Dincă mai este membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, din 2010, (instituție aflată tot în subordinea Ministerului Dezvoltării) şi membru în Consiliile de Administraţie a SC Parc Hotel SA, Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT) şi cenzor în cadrul SC Predeal SA. Din ultimele trei funcţii, Dincă a obţinut venituri anuale de 10.950 lei. În plus, Dincă a mai obţinut împreună cu soţul venituri din chirii de 4.500 de euro, scrie money.ro.
Alina Dinca deţine un apartament pe strada Gârleni din Bucureşti, cumpărat în 1995, unul în Calea 12 septembrie cumpărat împreună cu soţul în 2008, dar şi o locuinţă în cartierul ANL Henry Coandă, care nu este încă dobândită, dar este în construcţie.
Cele mai multe proprietăţi sunt pe numele soţului, dispecer la CET Grozăveşti: un apartament pe strada Chilia Veche de 50 mp, unul pe strada Caloian Judeţul de 42 mp şi o casă în construcţie la Câmpina, de 190 mp. În plus, anul trecut, acesta a mai achiziţionat o locuinţă ANL de 50 mp în cartierul Brâncuşi din Bucureşti.
Soţul directoarei mai deţine şi două terenuri, unul în Breaza, inclus la categoria "agricol" pe strada Câmpului, cu o suprafaţă de 500 mp, cumpărat în 2007 şi unul intravilan în Câmpina, cu o suprafaţă de 400 mp cumpărat în 2005.
În declaraţiile de avere ale directoarei din MDRT nu este specificat venitul exact al soţului, ci se arată doar "conform fişei fiscale", însă în declaraţia de avere de la începutul anului 2009, acesta avea pentru 2008 un venit anual de 36.000 de lei, adică 3.000 lei/lună.
Publicat acum 7 ore si 52 minute Dan Zavaleanu
Cotidianul.ro
Alina Ioana Dincă, director general în cadrul Direcţiei Generale Economice şi Administrativ din cadrul ministerului patronat de Elena Udrea, deţine împreună cu soţul două locuinţe ANL, pe lângă alte cinci proprietăţi imobiliare şi două terenuri.
Veniturile anuale din funcţia de la Ministerul Dezvoltării au fost de 83. 839 lei. Pe lângă această funcţie, Dincă mai este membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, din 2010, (instituție aflată tot în subordinea Ministerului Dezvoltării) şi membru în Consiliile de Administraţie a SC Parc Hotel SA, Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT) şi cenzor în cadrul SC Predeal SA. Din ultimele trei funcţii, Dincă a obţinut venituri anuale de 10.950 lei. În plus, Dincă a mai obţinut împreună cu soţul venituri din chirii de 4.500 de euro, scrie money.ro.
Alina Dinca deţine un apartament pe strada Gârleni din Bucureşti, cumpărat în 1995, unul în Calea 12 septembrie cumpărat împreună cu soţul în 2008, dar şi o locuinţă în cartierul ANL Henry Coandă, care nu este încă dobândită, dar este în construcţie.
Cele mai multe proprietăţi sunt pe numele soţului, dispecer la CET Grozăveşti: un apartament pe strada Chilia Veche de 50 mp, unul pe strada Caloian Judeţul de 42 mp şi o casă în construcţie la Câmpina, de 190 mp. În plus, anul trecut, acesta a mai achiziţionat o locuinţă ANL de 50 mp în cartierul Brâncuşi din Bucureşti.
Soţul directoarei mai deţine şi două terenuri, unul în Breaza, inclus la categoria "agricol" pe strada Câmpului, cu o suprafaţă de 500 mp, cumpărat în 2007 şi unul intravilan în Câmpina, cu o suprafaţă de 400 mp cumpărat în 2005.
În declaraţiile de avere ale directoarei din MDRT nu este specificat venitul exact al soţului, ci se arată doar "conform fişei fiscale", însă în declaraţia de avere de la începutul anului 2009, acesta avea pentru 2008 un venit anual de 36.000 de lei, adică 3.000 lei/lună.
Publicat acum 7 ore si 52 minute Dan Zavaleanu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)