Romania trebuie salvata!
Autor: George Lăcătuș
evz.ro
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul jonglează cu vile de milioane de euro
Sursa: EVZMinistrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Dan Şova, a făcut o serie de tranzacţii imobiliare de milioane de euro ce ridică semne de întrebare tuturor experţilor în domeniu. De exemplu, în 2005, Şova a cumpărat o vilă în centrul Bucureştiului cu 250.000 de euro. După un an, actualul ministru încheie un antecontract de vânzare cumpărare pentru respectiva vilă, pentru 200.000 de euro. În 2008, radiază acest contract, pentru a încheia un nou antecontract de vânzare cumpărare cu firma unui italian, pentru 2.850.000 euro, adică de 14 ori mai mult. După ce a încasat primele tranşe de bani, Şova dă banii înapoi firmei respective, renunţând astfel la un profit net de 2,6 milioane de euro.
Un alt imobil a fost cumpărat de Şova, cu 142.207 euro, în octombrie 2003. După trei ani, perioadă în care piaţa imobiliară din Capitală se dezvoltase, Şova a vândut casa cu 142.000 de euro. Respectivul imobil a fost imediat închiriat de noul proprietar unei ambasade, pentru 9.000 de euro lunar. Asta înseamnă că investiţia sa a fost amortizată în doar 16 luni. În ianuarie 2011, proprietarul vilei care îi aducea lunar 9.000 de euro îi vinde imobilul tot lui Dan Şova, pentru 300.000 de euro. Contractul de închiriere cu ambasada rămâne valabil, ceea ce înseamnă că tranzacţia se amortizează în doar 33 de luni. Sumele acestor contracte ridică semne de întrebare tuturor experţilor în tranzacţii imobiliare.
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul a renunţat la un profit net de 2,6 milioane de euro
Şova şapte case. Atâtea imobile a avut în proprietate, în ultimii patru ani, actualul ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Pe strada Arh. Louis Blank, acesta deţine două vile FOTO: CODRIN PRISECARU
Ce nu înţeleg experţii imobiliari
Tranzacţiile imobiliare de amploare, cum a fost cazul acestor două vile, în care s-au rulat milioane de euro, se efectuează după nişte calcule standard. "Vilele din centrul Capitalei, care se cumpără pentru a fi închiriate, au la bază următorul calcul: rata lunară ori 10 ani. Acesta se foloseşte de către marile companii imobiliare la preţul minim de achiziţie. Preţul maxim de achiziţie e rata lunară ori 20 de ani. Preţurile din tranzacţiile prezentate mai sus nu respectă aceste calcule", afirmă un expert în imobiliare. Potrivit calculelor specialiştilor, vila care e închiriată cu 9.000 de euro lunar ar fi trebuit vândută cu cel puţin 1.080.000 de euro sau cu maximum 2.160.000 de euro. Preţul de 300.000 de euro, însă, nu încalcă legea.
Deputatul PSD Cristian Rizea a făcut tranzacţiile cu Şova în numele fratelui său
Toate aceste tranzacţii imobiliare pe care experţii nu le înţeleg au o explicaţie: au fost încheiate între Dan Şova şi deputatul PSD Cristian Rizea, în calitate de mandatar al fratelui său. Bogdan Rizea, care i-a dat 150.000 de euro lui Cristian Rizea şi l-a mandatat pe acesta să facă tranzacţii imobiliare în numele său, susţine într-o plângere depusă la Parchet că fratele său l-a păgubit cu peste un milion de euro. "Vânzările s-au realizat pe ascuns, folosind cu rea credinţă procura valabilă, redactată în 2005. El şi-a însuşit contravaloarea lor, ascunzând cu rea-credinţă vânzarea realizată şi dobândirea folosului material", spune Bogdan Rizea în plângerea sa.
Mai există un precedent
Fratele deputatului PSD a declarat procurorilor că a aflat despre vânzarea imobilelor sale abia în iunie 2011, când a solicitat Fiscului să-i spună ce case mai deţine.
Anul trecut, presa a relatat despre o serie de tranzacţii ale lui Dan Şova, ce ridică unele semne de întrebare. Este vorba despre un apartament situat pe Calea Plevnei nr. 141, într-un complex rezidenţial în care mai locuiesc şi alţi parlamentari. Acest apartament a fost vândut de Cristian Rizea lui Sterian Jana, în 2004, cu 186.447 de euro. În 2006, Sterian Jana i l-a vândut lui Dan Şova pentru 400.000 de euro. În decembrie 2009, Şova vinde aceeaşi locuinţă lui Bogdan Rizea, prin mandatar Ion Găzaru, şoferul deputatului PSD Cristian Rizea, pentru 255.000 de euro. Apartamentul ajunge, pe 7 octombrie 2011, din nou la Jana Sterian, care achită doar 75.923 de euro.
Apartamentul de pe Calea Plevnei a fost vândut printr-o suveică, astfel încât valoarea sa a ajuns de la 400.000 de euro, la doar 75.923 de euro
FOTO: CODRIN PRISECARU
Cristian Rizea nu poate justifica 300.000 de euro
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat, anul trecut, că deputatul PSD Cristian Rizea a înregistrat o diferenţă de peste 300.000 de euro între veniturile realizate de el şi soţia sa şi averea dobândită.
Inspectorii de ingritate au găsit mai multe tranzacţii bancare suspecte, în valoare de trei milioane de lei şi aproape 200.000 de euro. ANI susţine că deputatul PSD ar fi făcut mai multe tranzacţii comerciale suspecte, prin persoane interpuse, lucru care ar fi condus la o posibilă încălcare a obligaţiilor fiscale.
Nu în ultimul rând, inspectorii ANI au sesizat Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru a efectua cercetări cu privire la tranzacţii bancare suspecte.
Potrivit documentelor aflate în posesia EVZ, ministrul Dan Şova a efectuat majoritatea tranzacţiilor imobiliare prin intermediul lui Cristian Rizea, ca mandatar al fratelui său, Bogdan Rizea
Cristian Rizea
Şova: "Întâi scrieţi, apoi vă trimit drept la replică"
Săptămâna trecută, EVZ i-a trimis ministrului Dan Şova un set de întrebări cu privire la aceste tranzacţii imobiliare, pentru a obţine lămuriri şi punctul său de vedere. După o discuţie telefonică de aproape o oră, pe marginea întrebărilor trimise pe e-mail, ministrul Dan Şova ne-a declarat că el nu se oboseşte să ne răspundă la întrebări, deoarece nu vrea să-şi piardă timpul cu noi, pentru că ştie deja ce o să apară în "Evenimentul Zilei". La un moment dat, ministrul a spus că nu a primit întrebările, deşi discutase pe marginea lor mai mult de 50 de minute. Dan Şova ne-a declarat, telefonic, că i-a dat în judecată pe toţi jurnaliştii care au scris despre el. În finalul discuţiei telefonice avute cu ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, acesta ne-a declarat că nu ne răspunde la întrebări, în ciuda insistenţelor noastre, şi că aşteaptă ca mai întâi să scriem articolul, după care o să ne trimită un drept la replică.
Vila din strada Arh. Louis Blank nr. 19 B
EUGEN MIHĂILESCU îi vinde lui DAN ŞOVA pe 250.000 de euro, pe 9.05.2005.
DAN ŞOVA încheie un antecontract de vânzare cumpărare cu BOGDAN RIZEA, prin mandatar Cristian Rizea, pe 31.03.2006, pe 200.000 de euro.
Pe 26.09.2008, se radiază promisiunea de vânzare către BOGDAN RIZEA.
Pe 26 09.2008, DAN ŞOVA şi BOGDAN RIZEA, prin mandatar CRISTIAN RIZEA, încheie un antecontract de vânzare cumpărare pe 2.850.000 de euro cu SC Vigogeo Invest SA.
Pe 07.11.2008, cei doi returnează banii, după care radiază promisiunea de vânzare către VIGOGEO INVEST
Vila din Strada Arh. Louis Blank nr. 19
SC ROTARY CONSTRUCŢII SRL îi vinde lui DAN ŞOVA, pe 08.10.2003, pentru 142.207 euro.
DAN ŞOVA îi vinde pe 19 mai 2006 pe 142.000 de euro lui RIZEA BOGDAN, prin mandatar CRISTIAN RIZEA. (Vila este închiriată imediat Ambasadei Kuweitului, pentru 9.000 de euro lunar, ceea ce înseamnă o amortizare a investiţiei în doar 16 luni).
Pe 28.01.2011, RIZEA BOGDAN, prin mandatar CRISTIAN RIZEA, îi vinde lui DAN ŞOVA pentru 300.000 de euro (investiţie amortizată în 33 de luni)
BOGDAN RIZEA declară procurorilor că nu a ştiut de nici una dintre aceste tranzacţii, pe care le-a facut fratele său, deputatul PSD CRISTIAN RIZEA. Bogdan Rizea a depus la parchet o plângere penală în care îl acuză pe fratele său că l-a păgubit de 1.088.000 de euro.
Citiţi mai mult: Loviturile imobiliare ale ministrului PSD Dan Șova. DEZVĂLUIRI ÎN EXCLUSIVITATE - Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/Ingineriile-imobiliare-ale-unui-ministru-din-cabinetul-Ponta-1000162.html#ixzz26FT12S00
EVZ.ro
miercuri, 12 septembrie 2012
Ce scrie presa germana de stanga despre Romania: Gangsterism politic. Daca aceste informatii de fraudare a referendumului se confirma, liderii social-democratilor sunt niste delincventi
Romania trebuie salvata!
de R.M. HotNews.ro
Marţi, 11 septembrie 2012, 21:11 Revista Presei
Situatia politica din Romania se mentine in atentia observatorilor germani si occidentali. Nimic nu ilustreaza mai clar proasta pregatire a liderilor USL si inadecvarea lor la provocarile nationale, europene si globale decat modul in care sunt perceputi de ziaristii independenti nu doar in Romania, ci si in occident, atat la dreapta cat si la stanga spectrului politic, scrie Deutsche Welle, care face o trecere in revista a subiectelor din presa germana dedicate Romaniei.
Frankfurter Allgemeine Zeitung relua marti, 11 septembrie, pe larg reprosurile de fraudare a referendumului de la 29 iulie. Sub titlul "Manipulari in Romania", corespondentul ziarului conservator german scoate in evidenta ca "la plebiscitul pentru demiterea lui Traian Basescu au luat parte, probabil, net mai putini cetateni cu drept de vot decat cei 46 la suta indicati oficial".
Cotidianul, primul care a dezvaluit si plagiatul comis de Victor Ponta in teza sa de doctorat, evidentiaza cifrele puse in circulatie de seful DNA, Daniel Morar, potrivit caruia "s-au manipulat la referendum intre 5 si 15 la suta din voturile inregistrate".
Ziarul reproduce si alte estimari ale oficiului de combatere a coruptiei, al carui sef a precizat "la Realitatea TV ca s-au constatat neregularitati grave in toate circumscriptiile electorale cercetate pana acum: au votat morti si alegatori inexistenti, cu buletine de identitate fictive ... precum si soldati stationati in mod demonstrabil in Afganistan care si-ar fi depus sufragiile in localitatea lor natala..."
Cotidianul din Frankfurt mai semnaleaza numeroasele plangeri penale depuse de cetateni, initiative civice si partide in baza carora investigheaza procurorii. Ziarul consemneaza existenta cazurilor de vot multiplu si de turism electoral si nu uita sa mentioneze acuzele la adresa anchetelor magistratilor lansate de liderii USL, Ponta si Antonescu, dupa deschiderea urmaririi penale impotriva secretarului general al PSD, Dragnea, pentru crearea unei retele de manipulare a rezultatului referendumului.
Inca si mai drastic e verdictul unui ziar german de stanga. In pagina de opinie a prestigiosului cotidian Suddeutsche Zeitung, Klaus Brill semneaza un editorial intitulat "Gangsteri politici", care saluta in termeni fara echivoc decizia socialistilor europeni de a-si muta congresul de la Bucuresti.
Prezenta lor pe malurile Dambovitei ar fi fost altminteri "penibila". Fiindca la Bucuresti ar fi fost nevoiti "sa asiste la demascarea progresiva a tovarasilor lor romani ca gangsteri politici", e de parere ziaristul din Munchen. Care aminteste nu doar de plagiatul comis de Ponta, ci si de "campania de prada a premierului PSD-ist impotriva institutiilor statului", campanie pe care o incrimineaza in termenii cei mai duri.
Mentionand "probabilele fraude sistematice efectuate de PSD la referendum", editorialul ziarului bavarez conchide ca, "daca aceste informatii se confirma, (liderii) social-democratilor sunt niste delincventi".
Intrucat Ponta si aliatul sau liberal, Crin Antonescu "au mers mult prea departe, silindu-i pe romani si pe europeni sa accepte insuportabila obraznicie cu care .. (ambii) exercita presiuni asupra justitiei", autorul le cere partidelor lor "sa-i demita cat mai rapid de la conducere".
Astfel, social-democratii si liberalii romani "ar evita izolarea lor pe termen lung in Uniunea Europeana". In context, autorul ziarului de stanga din sudul Germaniei sugereaza finalmente posibila "suspendare a apartenentei PNL si PSD la familiile lor europene".
de R.M. HotNews.ro
Marţi, 11 septembrie 2012, 21:11 Revista Presei
Situatia politica din Romania se mentine in atentia observatorilor germani si occidentali. Nimic nu ilustreaza mai clar proasta pregatire a liderilor USL si inadecvarea lor la provocarile nationale, europene si globale decat modul in care sunt perceputi de ziaristii independenti nu doar in Romania, ci si in occident, atat la dreapta cat si la stanga spectrului politic, scrie Deutsche Welle, care face o trecere in revista a subiectelor din presa germana dedicate Romaniei.
Frankfurter Allgemeine Zeitung relua marti, 11 septembrie, pe larg reprosurile de fraudare a referendumului de la 29 iulie. Sub titlul "Manipulari in Romania", corespondentul ziarului conservator german scoate in evidenta ca "la plebiscitul pentru demiterea lui Traian Basescu au luat parte, probabil, net mai putini cetateni cu drept de vot decat cei 46 la suta indicati oficial".
Cotidianul, primul care a dezvaluit si plagiatul comis de Victor Ponta in teza sa de doctorat, evidentiaza cifrele puse in circulatie de seful DNA, Daniel Morar, potrivit caruia "s-au manipulat la referendum intre 5 si 15 la suta din voturile inregistrate".
Ziarul reproduce si alte estimari ale oficiului de combatere a coruptiei, al carui sef a precizat "la Realitatea TV ca s-au constatat neregularitati grave in toate circumscriptiile electorale cercetate pana acum: au votat morti si alegatori inexistenti, cu buletine de identitate fictive ... precum si soldati stationati in mod demonstrabil in Afganistan care si-ar fi depus sufragiile in localitatea lor natala..."
Cotidianul din Frankfurt mai semnaleaza numeroasele plangeri penale depuse de cetateni, initiative civice si partide in baza carora investigheaza procurorii. Ziarul consemneaza existenta cazurilor de vot multiplu si de turism electoral si nu uita sa mentioneze acuzele la adresa anchetelor magistratilor lansate de liderii USL, Ponta si Antonescu, dupa deschiderea urmaririi penale impotriva secretarului general al PSD, Dragnea, pentru crearea unei retele de manipulare a rezultatului referendumului.
Inca si mai drastic e verdictul unui ziar german de stanga. In pagina de opinie a prestigiosului cotidian Suddeutsche Zeitung, Klaus Brill semneaza un editorial intitulat "Gangsteri politici", care saluta in termeni fara echivoc decizia socialistilor europeni de a-si muta congresul de la Bucuresti.
Prezenta lor pe malurile Dambovitei ar fi fost altminteri "penibila". Fiindca la Bucuresti ar fi fost nevoiti "sa asiste la demascarea progresiva a tovarasilor lor romani ca gangsteri politici", e de parere ziaristul din Munchen. Care aminteste nu doar de plagiatul comis de Ponta, ci si de "campania de prada a premierului PSD-ist impotriva institutiilor statului", campanie pe care o incrimineaza in termenii cei mai duri.
Mentionand "probabilele fraude sistematice efectuate de PSD la referendum", editorialul ziarului bavarez conchide ca, "daca aceste informatii se confirma, (liderii) social-democratilor sunt niste delincventi".
Intrucat Ponta si aliatul sau liberal, Crin Antonescu "au mers mult prea departe, silindu-i pe romani si pe europeni sa accepte insuportabila obraznicie cu care .. (ambii) exercita presiuni asupra justitiei", autorul le cere partidelor lor "sa-i demita cat mai rapid de la conducere".
Astfel, social-democratii si liberalii romani "ar evita izolarea lor pe termen lung in Uniunea Europeana". In context, autorul ziarului de stanga din sudul Germaniei sugereaza finalmente posibila "suspendare a apartenentei PNL si PSD la familiile lor europene".
Semnificatia blocarii anchetelor in cazurile Borbely si Dobre. Plus informatii cheie de context
Romania trebuie salvata!
de D. Tapalaga HotNews.ro
Miercuri, 12 septembrie 2012, 1:06
Majoritatea USL din plenul Camerei Deputatilor a respins marti, 11 septembrie, solicitarile procurorilor de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely (UDMR) si Victor Paul Dobre (PNL). Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, a explicat pe larg pe blogul sau de ce Parlamentul nu poate judeca dosare, de ce e rau ca Parlamentul se transforma in instanta extraordinara si cum blocarea ancehtelor prin vot devine o imixtiune legalizata a politicului in justitie. Votul impotriva anchetelor declansate de procurori in cazurile Borbely si Dobre, achetati in dosare diferite, are loc in contextul inmultirii atacurilor lansate de liderii USL, Crin Antonescu si Victor Ponta, impotriva sefilor de la Parchetul General si DNA.
Momentul pica prost in plan extern: Guvernul vrea sa convinga Bruxelles-ul ca va respecta independenta justitiei. Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, a demarat, la solicitarea premierului Victor Ponta, procedurile pentru schimbarea procurorului general, Laura Codruta Kovesi si a sefului DNA, Daniel Morar, pe fondul neincrederii sistemului in transparenta procesului. Comisia Europeana urmareste cu maxim interes acest subiect delicat, unul din testele majore ale Guvernlui Ponta.
Surse de la Bruxelles au declarat pentru HotNews.ro ca secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Pivniceru solicitandu-i sa faca transparente procedurile de numire a noilor sefi de la PG si DNA, astfel incat sa fie cunoscute CV-urile candidatilor, planurile de management ale acestora etc. Ministerul manifesta retinere in a prezenta toate aceste date, invocand intre altele dorinta candidatilor de a nu fi expusi unor presiuni si atacuri pe durata procesului de selectie.
Pe de alta parte, Reprezentanti ai Comisiei de la Venetia se afla in aceste zile la Bucuresti iar oficialii romani vor sa-i convinga ca separatia puterilor in stat a functionat pe durata referendumului. In tot acest timp, sub ochii tuturor se consuma o incalcare flagranta a separatiei puterilor in stat: Parlamentul impiedica Justitia sa-si faca treaba respingand avizul de urmarire penale in cazul a doi fosti ministri. Acest aviz ar trebui sa previna exclusiv eventuale abuzuri procedurale din partea procurorilor, in nici un caz nu presupune judecarea pe fond a dosarelor deoarece ar transforma legislativul in instanta extraordinara, asa cum a explicat mai sus judecatorul Danilet.
Parlamentul a mai blocat anchete importante in cazurile Adrian Nastase si Miron Mitrea, in in august 2008, pe vremea guvernarii Tariceanu. Sub Guvernarea Boc, Parlamentul a respins cererea de arestare formulata de DNA impotriva deputatului PDL Dan Pasat.
Aceste frane politice puse procurorilor sunt criticate in rapoartele de monitarizare realizate de Comisia Europeana. Noile blocaje reprezinta motive solide ca Bruxelles-ul sa continue procesul de monitorizare prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, fapt care se poate repercuta negativ in ce priveste aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
Analizat in acest context, votul de marti din Camera Deputatilor impotriva solicitarii de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely si Victor Paul Dobre este un semnal politic menit sa slabeasca si mai mult increderea externa in vointa USL de a feri justitia de influenta politica si de a incuraja continuarea achetelor incepute de procurori impotriva unor politicieni de rang inalt suspectati ca au comis fapte de coruptie sau ca au abuzat de functie.
de D. Tapalaga HotNews.ro
Miercuri, 12 septembrie 2012, 1:06
Majoritatea USL din plenul Camerei Deputatilor a respins marti, 11 septembrie, solicitarile procurorilor de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely (UDMR) si Victor Paul Dobre (PNL). Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, a explicat pe larg pe blogul sau de ce Parlamentul nu poate judeca dosare, de ce e rau ca Parlamentul se transforma in instanta extraordinara si cum blocarea ancehtelor prin vot devine o imixtiune legalizata a politicului in justitie. Votul impotriva anchetelor declansate de procurori in cazurile Borbely si Dobre, achetati in dosare diferite, are loc in contextul inmultirii atacurilor lansate de liderii USL, Crin Antonescu si Victor Ponta, impotriva sefilor de la Parchetul General si DNA.
Momentul pica prost in plan extern: Guvernul vrea sa convinga Bruxelles-ul ca va respecta independenta justitiei. Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, a demarat, la solicitarea premierului Victor Ponta, procedurile pentru schimbarea procurorului general, Laura Codruta Kovesi si a sefului DNA, Daniel Morar, pe fondul neincrederii sistemului in transparenta procesului. Comisia Europeana urmareste cu maxim interes acest subiect delicat, unul din testele majore ale Guvernlui Ponta.
Surse de la Bruxelles au declarat pentru HotNews.ro ca secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Pivniceru solicitandu-i sa faca transparente procedurile de numire a noilor sefi de la PG si DNA, astfel incat sa fie cunoscute CV-urile candidatilor, planurile de management ale acestora etc. Ministerul manifesta retinere in a prezenta toate aceste date, invocand intre altele dorinta candidatilor de a nu fi expusi unor presiuni si atacuri pe durata procesului de selectie.
Pe de alta parte, Reprezentanti ai Comisiei de la Venetia se afla in aceste zile la Bucuresti iar oficialii romani vor sa-i convinga ca separatia puterilor in stat a functionat pe durata referendumului. In tot acest timp, sub ochii tuturor se consuma o incalcare flagranta a separatiei puterilor in stat: Parlamentul impiedica Justitia sa-si faca treaba respingand avizul de urmarire penale in cazul a doi fosti ministri. Acest aviz ar trebui sa previna exclusiv eventuale abuzuri procedurale din partea procurorilor, in nici un caz nu presupune judecarea pe fond a dosarelor deoarece ar transforma legislativul in instanta extraordinara, asa cum a explicat mai sus judecatorul Danilet.
Parlamentul a mai blocat anchete importante in cazurile Adrian Nastase si Miron Mitrea, in in august 2008, pe vremea guvernarii Tariceanu. Sub Guvernarea Boc, Parlamentul a respins cererea de arestare formulata de DNA impotriva deputatului PDL Dan Pasat.
Aceste frane politice puse procurorilor sunt criticate in rapoartele de monitarizare realizate de Comisia Europeana. Noile blocaje reprezinta motive solide ca Bruxelles-ul sa continue procesul de monitorizare prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, fapt care se poate repercuta negativ in ce priveste aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
Analizat in acest context, votul de marti din Camera Deputatilor impotriva solicitarii de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely si Victor Paul Dobre este un semnal politic menit sa slabeasca si mai mult increderea externa in vointa USL de a feri justitia de influenta politica si de a incuraja continuarea achetelor incepute de procurori impotriva unor politicieni de rang inalt suspectati ca au comis fapte de coruptie sau ca au abuzat de functie.
marți, 4 septembrie 2012
Datorii la stat si inca primeste avize de constructii?
Romania trebuie salvata!
Pana unde duce mafia asta? Dece nu este executat silit daca are datorii la stat si mai ales are si de unde sa plateasca?
Eu daca nu-mi platesc lumina, mi-o taie!
Asa arata discrepanta dintre paturile sociale!
Pana unde duce mafia asta? Dece nu este executat silit daca are datorii la stat si mai ales are si de unde sa plateasca?
Eu daca nu-mi platesc lumina, mi-o taie!
Asa arata discrepanta dintre paturile sociale!
Turn de 35 de etaje si mall cultural in incinta fostei fabrici de tigari Bucuresti. Dezvoltatorul proiectului este InterAgro, compania controlata de Ioan Niculae. Vezi ce scria o telegrama Wikileaks despre Niculae
Romania trebuie salvata!
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Luni, 3 septembrie 2012, 17:46
Pe ternul fostei Regii Autonome a Tutunului din Bucuresti (bd. Regiei nr.2) ar putea fi construite doua turnuri de 30 si 35 de etaje, un parc cultural si un cartier rezidential, proiectul primind deja avizul de oportunitate de la Primaria Capitalei. Turnul de evacuare a fumului si cladirea din caramida a fostei fabrici vor fi pastrate si integrate in noul ansamblu. Ca noutate in Romania, proiectul prevede ca spatiul din fata cladirii vechi, in care se afla si turnul de evacuare a fumului, sa fie acoperit cu o copertina transparenta si astfel sa se transforme intr-o piateta urbana acoperita. Beneficiarul proiectului este firma Interagro, al carei actionar majoritar este controversatul om de afaceri Ioan Niculae, cunoscut pentru datoriile uriase pe care le are catre Romgaz.
•Da click pe FOTOGALERIE pentru a vedea imagini cu proiectul
Potrivit arhitectului sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, proiectul se afla in dezbatere publica. Terenul pe care urmeaza sa se construiasca ansamblul are o suprafata de 62.544 mp si a apartinut fostei fabrici de tutun. Indicatorii urbanistici aprobati sunt:
- Coeficient de Utilizare al Terenului (CUT) - 3,90;
- Procent de Utilizare al Terenului (POT) - 70%;
- inaltimea maxima - 119 metri;
Inainte ca arhitectul sef al municipiului Gheorghe Patrascu si primarul Sorin Oprescu sa semneze avizul de oportunitate, proiectul a fost discutat, la sfarsitul lunii iulie, in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, primind aviz favorabil. Dupa avizul de oportunitate proiectul trebuie sa obtina avizul de urbanism si celelalte avize cerute prin lege dupa care va fi discutat in Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Biroul care realizeaza Planul Urbanistic Zonal pentru acest proiect este M Design, iar beneficiar este firma omului de afaceri Ioan Niculae, Interagro. Aceasta societate este unul dintre principalii datornici ai Romgaz, se arata intr-un raport al Fondului Proprietatea privind activitatea desfasurata de compania de gaze in 2011, citat de HotNews.ro. Anul trecut, firma InterAgro era inregistrata ca debitor cu suma totala de 334,4 milioane de lei. Reamintim ca Ioan Niculae si mai multi directori din Romgaz sunt anchetati pentru subminarea economiei nationale si pentru favorizarea firmei InterAgro prin preturi preferentiale la gaze.
Reamintim ca InterAgro a devenit proprietarul terenului in urma privatizarii controversate a Societatea Nationale Tutunul Romanesc, din anii 2000 - 2001. Tranzactia suspecta dintre statul roman (prin Ministerul Agriculturii) si firma fostului ofiter de securitate a fost notata si intr-un din telegramele Wikileaks publicate de HotNews.ro. In acea telegrama, Ioan Niculae era cotat drept unul dintre cei 5 oligarhi care, in 2007, "continua sa exercite o influenta semnificativa in politica din Romania. (...) Multi pastreaza legaturi obscure cu fosta Securitate din Romania sau cu persoane din serviciile de informatii si isi promoveaza interesele personale prin intermediul trusturilor media pe care le detin". Vezi aici mai multe detalii despre caracterizarea facuta lui Ioan Niculae de Ambasada SUA la Bucuresti in 2007.
Istoria fabricii de tutun
Istoria acestui loc incepe cu aproape 200 de ani in urma. "Englezul Effingham Grant a fost proprietarul locurilor unde se afla astazi caminele studentesti. Secretar al consulatului britanic, casatorit cu boieroaica Zoe Racovita, Grant a vandut statului o parte a proprietatii sale, care construieste aici Manufactura de tutun Belvedere, devenita Regia Monopolurilor Statului. (...) Intre 1885 si 1890, fabrica de tigarete a fost extinsa, fiind adaugate noi ateliere si magazii", scrie Alexandru Ofrim in cartea “Strazi vechi din Bucurestiul de azi”.
"La 7 aprilie 1879 Statul Roman a luat definitiv asupra sa administrarea monopolului tutunului. Directia Generala a Regiei Monopolurilor Statului a inceput o actiune de organizare si dezvoltare a culturii tutunului cat si de organizare a fluxului de productie in manufacturile de tutun prin dotarea cu instalatii, masini, constructii de spatii necesare desfasurarii imbunatatirii procesului de productie, astfel incat la inceputul secolului al XX-lea la Manufactura de Tutun Belvedere erau angajati 1.250 de lucratori si se produceau tigari de foi, tigarete si tabac. Incinta manufacturii de tutun Belvedere s-a marit succesiv in mai multe etape. In 1906 ocupa mai multe corpuri de cladiri cu o suprafata de de 8.200 mp pentru prelucrarea tutunului si 6.500 mp pentru depozite", este continuata istoria tutunului pe blogul carpati@go.ro. In anul 1932 capacitatea de lucru a manufacturii a fost de circa 16.000 kg tutun taiat si fabricat in 8 ore de lucru.
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Luni, 3 septembrie 2012, 17:46
Pe ternul fostei Regii Autonome a Tutunului din Bucuresti (bd. Regiei nr.2) ar putea fi construite doua turnuri de 30 si 35 de etaje, un parc cultural si un cartier rezidential, proiectul primind deja avizul de oportunitate de la Primaria Capitalei. Turnul de evacuare a fumului si cladirea din caramida a fostei fabrici vor fi pastrate si integrate in noul ansamblu. Ca noutate in Romania, proiectul prevede ca spatiul din fata cladirii vechi, in care se afla si turnul de evacuare a fumului, sa fie acoperit cu o copertina transparenta si astfel sa se transforme intr-o piateta urbana acoperita. Beneficiarul proiectului este firma Interagro, al carei actionar majoritar este controversatul om de afaceri Ioan Niculae, cunoscut pentru datoriile uriase pe care le are catre Romgaz.
•Da click pe FOTOGALERIE pentru a vedea imagini cu proiectul
Potrivit arhitectului sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, proiectul se afla in dezbatere publica. Terenul pe care urmeaza sa se construiasca ansamblul are o suprafata de 62.544 mp si a apartinut fostei fabrici de tutun. Indicatorii urbanistici aprobati sunt:
- Coeficient de Utilizare al Terenului (CUT) - 3,90;
- Procent de Utilizare al Terenului (POT) - 70%;
- inaltimea maxima - 119 metri;
Inainte ca arhitectul sef al municipiului Gheorghe Patrascu si primarul Sorin Oprescu sa semneze avizul de oportunitate, proiectul a fost discutat, la sfarsitul lunii iulie, in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, primind aviz favorabil. Dupa avizul de oportunitate proiectul trebuie sa obtina avizul de urbanism si celelalte avize cerute prin lege dupa care va fi discutat in Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Biroul care realizeaza Planul Urbanistic Zonal pentru acest proiect este M Design, iar beneficiar este firma omului de afaceri Ioan Niculae, Interagro. Aceasta societate este unul dintre principalii datornici ai Romgaz, se arata intr-un raport al Fondului Proprietatea privind activitatea desfasurata de compania de gaze in 2011, citat de HotNews.ro. Anul trecut, firma InterAgro era inregistrata ca debitor cu suma totala de 334,4 milioane de lei. Reamintim ca Ioan Niculae si mai multi directori din Romgaz sunt anchetati pentru subminarea economiei nationale si pentru favorizarea firmei InterAgro prin preturi preferentiale la gaze.
Reamintim ca InterAgro a devenit proprietarul terenului in urma privatizarii controversate a Societatea Nationale Tutunul Romanesc, din anii 2000 - 2001. Tranzactia suspecta dintre statul roman (prin Ministerul Agriculturii) si firma fostului ofiter de securitate a fost notata si intr-un din telegramele Wikileaks publicate de HotNews.ro. In acea telegrama, Ioan Niculae era cotat drept unul dintre cei 5 oligarhi care, in 2007, "continua sa exercite o influenta semnificativa in politica din Romania. (...) Multi pastreaza legaturi obscure cu fosta Securitate din Romania sau cu persoane din serviciile de informatii si isi promoveaza interesele personale prin intermediul trusturilor media pe care le detin". Vezi aici mai multe detalii despre caracterizarea facuta lui Ioan Niculae de Ambasada SUA la Bucuresti in 2007.
Istoria fabricii de tutun
Istoria acestui loc incepe cu aproape 200 de ani in urma. "Englezul Effingham Grant a fost proprietarul locurilor unde se afla astazi caminele studentesti. Secretar al consulatului britanic, casatorit cu boieroaica Zoe Racovita, Grant a vandut statului o parte a proprietatii sale, care construieste aici Manufactura de tutun Belvedere, devenita Regia Monopolurilor Statului. (...) Intre 1885 si 1890, fabrica de tigarete a fost extinsa, fiind adaugate noi ateliere si magazii", scrie Alexandru Ofrim in cartea “Strazi vechi din Bucurestiul de azi”.
"La 7 aprilie 1879 Statul Roman a luat definitiv asupra sa administrarea monopolului tutunului. Directia Generala a Regiei Monopolurilor Statului a inceput o actiune de organizare si dezvoltare a culturii tutunului cat si de organizare a fluxului de productie in manufacturile de tutun prin dotarea cu instalatii, masini, constructii de spatii necesare desfasurarii imbunatatirii procesului de productie, astfel incat la inceputul secolului al XX-lea la Manufactura de Tutun Belvedere erau angajati 1.250 de lucratori si se produceau tigari de foi, tigarete si tabac. Incinta manufacturii de tutun Belvedere s-a marit succesiv in mai multe etape. In 1906 ocupa mai multe corpuri de cladiri cu o suprafata de de 8.200 mp pentru prelucrarea tutunului si 6.500 mp pentru depozite", este continuata istoria tutunului pe blogul carpati@go.ro. In anul 1932 capacitatea de lucru a manufacturii a fost de circa 16.000 kg tutun taiat si fabricat in 8 ore de lucru.
Nu imi place USL-ul! Iar PDL-ul s-a stins cu buzunarele pline!
Romania trebuie salvata!
Romanii, care nu-s patati sub nici-o forma de clasa politica, ar fi cazul sa-si aminteasca cine a vandut tara. Cine a privatizat aproape tot ce a avut mai bun tara. Cum era Romania acum cu zacamintele de petrol, gaze si electricitate proprii? Cu fabricile si institutiile de cercetare, cu terenurile agricole?
De fapt totul a plecat de la zilele "Revolutiei din ´89", totul s-a impartit si se imparte intre politicieni, indiferent de partid!
Atata timp cat nu te intereseaza tara, normal ca se ajunge la un dezastru.
Am facut datorii la bugetul de stat, pentru ca e mai usor sa iei banii de la banci din tara decat sa ii justifici la UE. Ai facut un imprumut pe persoana juridica(primarie), la un amic director de sucursala, si nici nu-l intereseaza ce vei face cu banii. Bani pe care populatia trebuie sa-i returneze in zeci de ani. Asta inseamna criza la romani, nu avem noi treaba cu ce se intampla in alte state. Noi am fi avut puterea de a trece usor de criza asta. Dar datorita faptului ca politicienii & CO trebuie sa prospere, nu o sa trecem de perioada de tranzitie niciodata, indiferent de situatia financiara internationala.
Pentru ei am un mesaj:
"Dupa 23 de ani poate mai ganditi si cu inima la poporul care v-a dat tot ce aveti!"
Romanii, care nu-s patati sub nici-o forma de clasa politica, ar fi cazul sa-si aminteasca cine a vandut tara. Cine a privatizat aproape tot ce a avut mai bun tara. Cum era Romania acum cu zacamintele de petrol, gaze si electricitate proprii? Cu fabricile si institutiile de cercetare, cu terenurile agricole?
De fapt totul a plecat de la zilele "Revolutiei din ´89", totul s-a impartit si se imparte intre politicieni, indiferent de partid!
Atata timp cat nu te intereseaza tara, normal ca se ajunge la un dezastru.
Am facut datorii la bugetul de stat, pentru ca e mai usor sa iei banii de la banci din tara decat sa ii justifici la UE. Ai facut un imprumut pe persoana juridica(primarie), la un amic director de sucursala, si nici nu-l intereseaza ce vei face cu banii. Bani pe care populatia trebuie sa-i returneze in zeci de ani. Asta inseamna criza la romani, nu avem noi treaba cu ce se intampla in alte state. Noi am fi avut puterea de a trece usor de criza asta. Dar datorita faptului ca politicienii & CO trebuie sa prospere, nu o sa trecem de perioada de tranzitie niciodata, indiferent de situatia financiara internationala.
Pentru ei am un mesaj:
"Dupa 23 de ani poate mai ganditi si cu inima la poporul care v-a dat tot ce aveti!"
Fost „băiat deştept”, doresc ieşire onorabilă din scenă
Romania trebuie salvata!
Scris de: Cristian Matache | 4 Septembrie 2012, 06:26
incomemagazine.ro
Companiile care au pierdut contractele prin care achiziţionau cantităţi mari de curent electric ieftin de la Hidroelectrica au dat în judecată producătorul de electricitate. Demersul lor are şanse aproape nule de izbândă, dar prin această mişcare ele îşi construiesc o retragere activă din ceea ce a însemnat povestea „băieţilor deştepţi” din energie. Unii dintre ei se gândesc să tragă obloanele afacerilor din România, dar până să ia o astfel de decizie radicală sunt nevoiţi să se comporte ca oricare comerciant de curent de pe piaţă: cumpără electricitate de pe bursă, participă la licitaţii şi plătesc preţul stabilit prin cerere şi ofertă.
În maxim o lună de zile, afacerile a cinci companii care se ocupă cu vânzarea de electricitate au fost bulversate de intrarea în insolvenţă a vacii de muls Hidroelectrica şi apoi de denunţarea contractelor bilaterale de către administratorul judiciar, Euro Insol. Epoca „băieţilor deştepţi” din energie a apus şi, odată cu ea, au dispărut şi profiturile consistente care se adunau atât în contul traderilor norocoşi, cât şi în cel al clienţilor lor, nu puţini la număr. Rămaşi fără contractele care prevedeau achiziţia de cantităţi mari de curent, la preţuri cu mult sub cele medii de pe piaţă şi pe termen lung , foştii „băieţi deştepţi”, Alpiq RomIndustrie, Alpiq RomEnergie, Energy Holding, EFT România şi Euro P.E.C., sunt nevoiţi acum să adopte comportamentul celorlalţi aproape 200 de actori de pe piaţa liberă de comerţ cu energie. Asta înseamnă că trebuie să participe la licitaţiile de pe bursa de electricitate OPCOM şi să plătească preţul stabilit prin cerere şi ofertă. Această readaptare a comportamentului economic presupune însă pierderi serioase din punct de vedere financiar , dar şi în ceea ce priveşte imaginea. Ca să atenueze efectele devastatoare ale denunţării contractelor, traderii în cauză au acţionat în judecată Hidroelectrica, reprezentată prin administratorul judiciar, compania Euro Insol, condusă de Remus Borza. Ei contestă ruperea înţelegerii cu producătorul de energie, după ce în prealabil au atacat, tot în instanţă, măsura de declarare a insolvenţei
„Nu au nicio şansă. Este doar o retragere activă din joc. În situaţia de insolvenţă, eu, ca administrator judiciar, am dreptul să rup orice contract ce dăunează companiei”, susţine Remus Borza. Chiar şi în condiţiile în care nu există nicio şansă, foştii „băieţi deştepţi” au angajat avocaţi celebri. Sârbii la la EFT vor fi asistaţi de Muşat şi Asociaţii, Energy Holding de către Ţuca, Zbârcea & Asociaţii, iar cele două companii Alpiq vin în faţa instanţei cu Schoenherr şi Asociaţii. „Trebuie să câştige şi avocaţii, nu-i aşa?”, afirmă pe un ton ironic administratorul judiciar. Primul termen de judecată va fi pe 5 septembrie, la Tribunalul Bucureşti.
Chestiuni juridice
Reprezentanţii traderilor sunt rezervaţi în ceea ce priveşte mişcările lor din aceste zile. „Este o chestiune juridică şi nu suntem în măsură să facem vreun comentariu în acest moment”, a declarat Nenad Savic, responsabil cu comunicarea în cadrul EFT Group.
Mai guralivi au fost cei de la Alpiq, care au dat de înţeles că iau în calcul inclusiv plecarea din România. „Având în vedere circumstanţele schimbate, Alpiq intenţionează să revizuiască activitatea în România. Acest lucru este în curs de desfăşurare şi nu putem da niciun detaliu”, a afirmat pentru Income Magazine Martin Stutz, din cadrul departamentului de relaţii cu media al grupului Alpiq. Ei solicită daune de 500 milioane de lei.
Oficialii Energy Holding s-au rezumat să spună că societatea analizează toate mijloacele legale prin care poate reacţiona ca urmare a deciziei de denunţare a contractului cu Hidroelectrica.
Cât priveşte Euro P.E.C., primul băiat deştept căzut la datorie, Borza spune că oficialii companiei au venit „cu lacrimi în ochi” ca să plătească datoria de 37 milioane de lei pe care o aveau către producătorul de energie de la începutul acestui an şi care a fost motivul care a dus la ruperea contractului. „Am denunţat contractul şi aşa rămâne, nu îl mai putem relua”, afirmă administratorul judiciar.
Catastrofă financiară
În plan financiar , ruperea relaţiilor contractuale cu Hidroelectrica va fi catastrofală pentru foştii băieţi deştepţi. Până acum o lună, aceştia plăteau în medie 130 lei/MWh în timp ce preţul mediu pe OPCOM sărea permanent de 220 lei/MWh. Diferenţa, care se traduce prin profit pentru traderi concomitent cu venituri neîncasate pentru Hidroelectrica, s-a ridicat la 500 milioane de lei doar pentru 2011 . Astăzi, ex-băieţii deştepţi cumpără energie la preţul pieţei, în special de pe platforma Piaţa pentru Ziua Următoare de pe OPCOM, iar cotaţiile au atins pe anumite intervale orare niveluri maxime, de 400 lei/MWh. Practic, costul de achiziţie de energie s-a dublat sau chiar s-a triplat. Elveţienii de la Alpiq au încercat să cumpere curent angro, însă preţul oferit, de 239-240 lei/MWh, nu a fost tentant pentru niciun producător şi astfel demersul lor a eşuat. A reuşit în schimb să câştige mai multe licitaţii organizate de noul Complex Energetic Oltenia (companie ce cuprinde cele mai mari termocentrale din România – Turceni, Rovinari şi Craiova) la preţuri de 240-241 lei/MWh, aproape duble faţă de cât dădeau până acum o lună Hidroelectrica. Oficialii Alpiq recunosc că noile condiţii contractuale le-a îngreunat relaţii cu clienţii. „Alpiq este gata oricând să îşi îndeplinească toate obligaţiile sale contractuale. Unele dintre contracte au fost adaptate, iar altele au fost reziliate, în cazul în care acest lucru a fost permis în mod legal”, susţine Martin Stutz.
Privilegii pierdute
Prototipul „băiatului deştept” în energie îl reprezintă Energy Holding, companie înfiinţată de către Bogdan Buzăianu şi primul beneficiar al energiei ieftine. Înţelegerea cu Hidroelectrica datează din 2004 pentru o cantitate de 2,6 TWh anual, adică 20% din toată producţia hidro. Până în 2010, traderul era cel mai profitabil jucător de pe piaţa de comerţ cu electricitate, însă în 2011, din cauza secetei prelungite şi a activării clauzei de forţă majoră pe contractele Hidroelectrica, profitul s-a transformat în pierdere. Conform raportării societăţii, Energy Holding a consemnat în 2011 un minus de 34,5 milioane de lei, faţă de plusul de 15,2 milioane din anul precedent. Principalii clienţi ai traderului sunt combinatul siderurgic de la Oţelul Roşu şi combinatul Laminorul Brăila, deţinute de ruşii de la Mechel, Cora, rafinăria Vega Ploieşti, Rompetrol, Victoria Floreşti, Delphi. În prezent, compania este deţinută de un offshore din Olanda, Marken Investment & Trading M.I.T. despre care se spune în piaţă că este al aceluiaşi Bogdan Buzăianu. De acesta din urmă se leagă şi afacerile elveţienilor de la Alpiq. Aceştia au venit în România în 2006, când au achiziţionat Buzzman Industrie, o societate scoasă din portofoliul lui Buzăianu. După doi ani, Alpiq a cumpărat o parte din activele Energy Holding, ajungând să controleze două societăţi în ţară, RomIndustrie şi RomEnergie. Împreună primeau aproape 2,6 TWh energie pe an, devansând în 2011 chiar pe Energy Holding. Administratorul judiciar, Remus Borza, susţine că derularea contractelor companiilor Alpiq cu Hidroelectrica au generat pierderi din 2006 până în 2012 de aproape 900 milioane de lei pentru producătorul de energie. Pe lista clienţilor Alpiq se află Arctic Găeşti, Cuprom Zalău, Kronospan Sebeş, Carrefour, Simec Sibiu, SNR Rulmenţi, Stoehr Şimleu, Automobile Dacia, Rominserv Zalău, Silvana Zalău etc.
Un ultim mare fost „băiat deştept” a fost grupul EFT, înfiinţat în Serbia, dar cu cartierul general la Londra. Compania deţinea două contracte, unul de export şi unul de vânzare pe piaţa internă, ambele totalizând 1,7 TWh. Preţul mic de achiziţie a văduvit Hidroelectrica de venituri de circa 130 milioane de lei în 2011, conform cererilor de denunţ ale administratorului judiciar. Clienţii principali din ţară ai EFT sunt Stirom, Holcim şi Lukoil.
RELAŢIA ACTUALĂ A FOŞTILOR „BĂIEŢI DEŞTEPŢI” DIN ENERGIE CU HIDROELECTRICA
Companie
Situaţia contractuală cu Hidroelectrica
Acţiuni
Proprietar
Elsid Titu
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
Mihai Tufan, Mihai Anăstăşescu (România)
Electrocarbon Slatina
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
Mihai Tufan, Mihai Anăstăşescu (România)
Alro Slatina
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
Vitali Matsitsky (Rusia)
Alpiq RomEnergie
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
Alpiq (Elveţia)
Energy Holding
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
Marken Investment & Trading M.I.T (Olanda)
Alpiq RomIndustrie
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
Alpiq (Elveţia)
EFT România
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
EFT (Serbia/Marea Britanie)
EFT AG
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
EFT (Serbia/Marea Britanie)
Electromagnetica
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
acţionariat fragmentat
Euro P.E.C.
contract denunţat
plăteşte datoriile către Hidroelectrica
Adrian Comşa (România)
Taguri: Alpiq Holding, Energy Holding, Hidroelectrica insolventa, baiat destept
Scris de: Cristian Matache | 4 Septembrie 2012, 06:26
incomemagazine.ro
Companiile care au pierdut contractele prin care achiziţionau cantităţi mari de curent electric ieftin de la Hidroelectrica au dat în judecată producătorul de electricitate. Demersul lor are şanse aproape nule de izbândă, dar prin această mişcare ele îşi construiesc o retragere activă din ceea ce a însemnat povestea „băieţilor deştepţi” din energie. Unii dintre ei se gândesc să tragă obloanele afacerilor din România, dar până să ia o astfel de decizie radicală sunt nevoiţi să se comporte ca oricare comerciant de curent de pe piaţă: cumpără electricitate de pe bursă, participă la licitaţii şi plătesc preţul stabilit prin cerere şi ofertă.
În maxim o lună de zile, afacerile a cinci companii care se ocupă cu vânzarea de electricitate au fost bulversate de intrarea în insolvenţă a vacii de muls Hidroelectrica şi apoi de denunţarea contractelor bilaterale de către administratorul judiciar, Euro Insol. Epoca „băieţilor deştepţi” din energie a apus şi, odată cu ea, au dispărut şi profiturile consistente care se adunau atât în contul traderilor norocoşi, cât şi în cel al clienţilor lor, nu puţini la număr. Rămaşi fără contractele care prevedeau achiziţia de cantităţi mari de curent, la preţuri cu mult sub cele medii de pe piaţă şi pe termen lung , foştii „băieţi deştepţi”, Alpiq RomIndustrie, Alpiq RomEnergie, Energy Holding, EFT România şi Euro P.E.C., sunt nevoiţi acum să adopte comportamentul celorlalţi aproape 200 de actori de pe piaţa liberă de comerţ cu energie. Asta înseamnă că trebuie să participe la licitaţiile de pe bursa de electricitate OPCOM şi să plătească preţul stabilit prin cerere şi ofertă. Această readaptare a comportamentului economic presupune însă pierderi serioase din punct de vedere financiar , dar şi în ceea ce priveşte imaginea. Ca să atenueze efectele devastatoare ale denunţării contractelor, traderii în cauză au acţionat în judecată Hidroelectrica, reprezentată prin administratorul judiciar, compania Euro Insol, condusă de Remus Borza. Ei contestă ruperea înţelegerii cu producătorul de energie, după ce în prealabil au atacat, tot în instanţă, măsura de declarare a insolvenţei
„Nu au nicio şansă. Este doar o retragere activă din joc. În situaţia de insolvenţă, eu, ca administrator judiciar, am dreptul să rup orice contract ce dăunează companiei”, susţine Remus Borza. Chiar şi în condiţiile în care nu există nicio şansă, foştii „băieţi deştepţi” au angajat avocaţi celebri. Sârbii la la EFT vor fi asistaţi de Muşat şi Asociaţii, Energy Holding de către Ţuca, Zbârcea & Asociaţii, iar cele două companii Alpiq vin în faţa instanţei cu Schoenherr şi Asociaţii. „Trebuie să câştige şi avocaţii, nu-i aşa?”, afirmă pe un ton ironic administratorul judiciar. Primul termen de judecată va fi pe 5 septembrie, la Tribunalul Bucureşti.
Chestiuni juridice
Reprezentanţii traderilor sunt rezervaţi în ceea ce priveşte mişcările lor din aceste zile. „Este o chestiune juridică şi nu suntem în măsură să facem vreun comentariu în acest moment”, a declarat Nenad Savic, responsabil cu comunicarea în cadrul EFT Group.
Mai guralivi au fost cei de la Alpiq, care au dat de înţeles că iau în calcul inclusiv plecarea din România. „Având în vedere circumstanţele schimbate, Alpiq intenţionează să revizuiască activitatea în România. Acest lucru este în curs de desfăşurare şi nu putem da niciun detaliu”, a afirmat pentru Income Magazine Martin Stutz, din cadrul departamentului de relaţii cu media al grupului Alpiq. Ei solicită daune de 500 milioane de lei.
Oficialii Energy Holding s-au rezumat să spună că societatea analizează toate mijloacele legale prin care poate reacţiona ca urmare a deciziei de denunţare a contractului cu Hidroelectrica.
Cât priveşte Euro P.E.C., primul băiat deştept căzut la datorie, Borza spune că oficialii companiei au venit „cu lacrimi în ochi” ca să plătească datoria de 37 milioane de lei pe care o aveau către producătorul de energie de la începutul acestui an şi care a fost motivul care a dus la ruperea contractului. „Am denunţat contractul şi aşa rămâne, nu îl mai putem relua”, afirmă administratorul judiciar.
Catastrofă financiară
În plan financiar , ruperea relaţiilor contractuale cu Hidroelectrica va fi catastrofală pentru foştii băieţi deştepţi. Până acum o lună, aceştia plăteau în medie 130 lei/MWh în timp ce preţul mediu pe OPCOM sărea permanent de 220 lei/MWh. Diferenţa, care se traduce prin profit pentru traderi concomitent cu venituri neîncasate pentru Hidroelectrica, s-a ridicat la 500 milioane de lei doar pentru 2011 . Astăzi, ex-băieţii deştepţi cumpără energie la preţul pieţei, în special de pe platforma Piaţa pentru Ziua Următoare de pe OPCOM, iar cotaţiile au atins pe anumite intervale orare niveluri maxime, de 400 lei/MWh. Practic, costul de achiziţie de energie s-a dublat sau chiar s-a triplat. Elveţienii de la Alpiq au încercat să cumpere curent angro, însă preţul oferit, de 239-240 lei/MWh, nu a fost tentant pentru niciun producător şi astfel demersul lor a eşuat. A reuşit în schimb să câştige mai multe licitaţii organizate de noul Complex Energetic Oltenia (companie ce cuprinde cele mai mari termocentrale din România – Turceni, Rovinari şi Craiova) la preţuri de 240-241 lei/MWh, aproape duble faţă de cât dădeau până acum o lună Hidroelectrica. Oficialii Alpiq recunosc că noile condiţii contractuale le-a îngreunat relaţii cu clienţii. „Alpiq este gata oricând să îşi îndeplinească toate obligaţiile sale contractuale. Unele dintre contracte au fost adaptate, iar altele au fost reziliate, în cazul în care acest lucru a fost permis în mod legal”, susţine Martin Stutz.
Privilegii pierdute
Prototipul „băiatului deştept” în energie îl reprezintă Energy Holding, companie înfiinţată de către Bogdan Buzăianu şi primul beneficiar al energiei ieftine. Înţelegerea cu Hidroelectrica datează din 2004 pentru o cantitate de 2,6 TWh anual, adică 20% din toată producţia hidro. Până în 2010, traderul era cel mai profitabil jucător de pe piaţa de comerţ cu electricitate, însă în 2011, din cauza secetei prelungite şi a activării clauzei de forţă majoră pe contractele Hidroelectrica, profitul s-a transformat în pierdere. Conform raportării societăţii, Energy Holding a consemnat în 2011 un minus de 34,5 milioane de lei, faţă de plusul de 15,2 milioane din anul precedent. Principalii clienţi ai traderului sunt combinatul siderurgic de la Oţelul Roşu şi combinatul Laminorul Brăila, deţinute de ruşii de la Mechel, Cora, rafinăria Vega Ploieşti, Rompetrol, Victoria Floreşti, Delphi. În prezent, compania este deţinută de un offshore din Olanda, Marken Investment & Trading M.I.T. despre care se spune în piaţă că este al aceluiaşi Bogdan Buzăianu. De acesta din urmă se leagă şi afacerile elveţienilor de la Alpiq. Aceştia au venit în România în 2006, când au achiziţionat Buzzman Industrie, o societate scoasă din portofoliul lui Buzăianu. După doi ani, Alpiq a cumpărat o parte din activele Energy Holding, ajungând să controleze două societăţi în ţară, RomIndustrie şi RomEnergie. Împreună primeau aproape 2,6 TWh energie pe an, devansând în 2011 chiar pe Energy Holding. Administratorul judiciar, Remus Borza, susţine că derularea contractelor companiilor Alpiq cu Hidroelectrica au generat pierderi din 2006 până în 2012 de aproape 900 milioane de lei pentru producătorul de energie. Pe lista clienţilor Alpiq se află Arctic Găeşti, Cuprom Zalău, Kronospan Sebeş, Carrefour, Simec Sibiu, SNR Rulmenţi, Stoehr Şimleu, Automobile Dacia, Rominserv Zalău, Silvana Zalău etc.
Un ultim mare fost „băiat deştept” a fost grupul EFT, înfiinţat în Serbia, dar cu cartierul general la Londra. Compania deţinea două contracte, unul de export şi unul de vânzare pe piaţa internă, ambele totalizând 1,7 TWh. Preţul mic de achiziţie a văduvit Hidroelectrica de venituri de circa 130 milioane de lei în 2011, conform cererilor de denunţ ale administratorului judiciar. Clienţii principali din ţară ai EFT sunt Stirom, Holcim şi Lukoil.
RELAŢIA ACTUALĂ A FOŞTILOR „BĂIEŢI DEŞTEPŢI” DIN ENERGIE CU HIDROELECTRICA
Companie
Situaţia contractuală cu Hidroelectrica
Acţiuni
Proprietar
Elsid Titu
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
Mihai Tufan, Mihai Anăstăşescu (România)
Electrocarbon Slatina
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
Mihai Tufan, Mihai Anăstăşescu (România)
Alro Slatina
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
Vitali Matsitsky (Rusia)
Alpiq RomEnergie
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
Alpiq (Elveţia)
Energy Holding
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
Marken Investment & Trading M.I.T (Olanda)
Alpiq RomIndustrie
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
Alpiq (Elveţia)
EFT România
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
EFT (Serbia/Marea Britanie)
EFT AG
contract denunţat
contestă denunţul în instanţă
EFT (Serbia/Marea Britanie)
Electromagnetica
contract renegociat
plăteşte mai mult pe MWh
acţionariat fragmentat
Euro P.E.C.
contract denunţat
plăteşte datoriile către Hidroelectrica
Adrian Comşa (România)
Taguri: Alpiq Holding, Energy Holding, Hidroelectrica insolventa, baiat destept
Abonați-vă la:
Postări (Atom)