Romania trebuie salvata!
http://www.petitieonline.ro/petitie/02521142
sâmbătă, 13 aprilie 2013
EXCLUSIV EVZ. "Case pentru generali". Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii!
Romania trebuie salvata!
Autor: Violeta Fotache, Ionel Stoica
Procurorii DNA au început cercetarea penală față de generalul Traian Pigui, în pixul căruia a stat avizarea "afacerii" penale. Generalii au cumpărat case la un preţ subvenţionat, apoi unii le-au vândut la preţul pieţei. Ei se declară nevinovaţi.
În apartamentul cumpărat ilegal de la statul român de liberalul Corneliu Dobriţoiu şi de la familia fiului său vitreg, Dumitru Samson,coordonatorul interlopilor care au participat la fraudarea referendumuluiSursa: Nicu DîrdîiacScandalul "Case pentru generali" de Armată - sau cum să furi cu legea în mână şi cu minciuna la notar - a ajuns în fază avansată de anchetă. Surse militare au precizat, pentru "Evenimentul zilei", că opt generali, printre care şi secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Floarea Şerban (demisă miercuri), Corneliu Dobriţoiu, Francisc Radici, Tudor Marcu, vor avea probleme la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Falsuri la notar
"Ministerul Apărării se pregăteşte să se constituie parte civilă pentru a recupera prejudiciul care i-a fost creat prin repartizarea şi vânzarea ilegală a locuinţelor de serviciu către mai multe persoane care nu aveau acest drept, care au declarat în fals la notar. Generalul Traian Pigui este deja urmărit penal. El a dat avizele pentru generali, ştiind că nu aveau dreptul legal. Au cumpărat la preţ subvenţionat şi unii au vândut ulterior la preţul pieţei. Apoi, alţii şi-au luat vile de sute de mii de euro. Au creat o pagubă de peste un milion de lei noi, vor fi acuzaţi", ne-au declarat surse din Minister.
MULTIMEDIA
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
Scandalul "Case pentru generali" ia amploare. 8 generali din armata ar fi cumparat case la un pret subventionat.
Oficial însă, MApN nu a dat încă un răspuns solicitării formulate de EVZ.
Dinspre DNA, Biroul de presă ne-a confirmat că procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de generalul Traian Pigui: "În sarcina lui s-a reţinut infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată".
Actele de urmărire penală se referă la date şi indicii privind implicarea generalului Pigui, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN (la data faptelor), în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu (dintre care unele preluate de la RAPPS), pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către beneficiari - cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor)", se mai arată în răspunsul dat de DNA.
Valoarea prejudiciului care s-ar fi creat în dauna statului se estimează la suma de 700.000 lei, mai arată DNA, fără a oferi nici un fel de alte informaţii. Potrivit surselor EVZ, cei identificaţi cu probleme nu aveau dreptul să cumpere locuinţele de serviciu, pentru că mai deţinuseră şi alte case luate de la statul român.
Legătura lui Crin cu interlopii şade în locuinţa cumpărată ilegal de tatăl-vitreg Corneliu Dobriţoiu
Surse militare ne-au precizat că generalul Corneliu Dobriţoiu a cumpărat ilegal locuinţa de serviciu. "Mai avusese casă de la stat, nu trebuiau să-i dea! Acum, acolo stă fiul lui vitreg, Dumitru Samson, în timp ce alţii din Armată care aveau dreptul cu adevărat stau prin chirii!", ne-a spus o sursă indignată de escrocherie.
Dumitru Samson (36 de ani) este fiul din prima căsătorie a Vioricăi Dobriţoiu, fostă Samson, soţia lui Corneliu Dobriţoiu. El a ajuns celebru în iulie 2012 când a coordonat mai multe grupări de interlopi pentru fraudarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. Atunci, el s-a lăudat liberalilor din Cluj că este trimisul preşedintelui-interimar Crin Antonescu.
În momentul în care ancheta procurorilor DNA a demarat, Corneliu Dobriţoiu a sărit în apărarea fiului său vitreg potrivit mai multor interceptări din dosar. Viorica Dobriţoiu îi explica faptul că generalul este la o întâlnire cu Crin Antonescu, unde urma să se discute despre ancheta deschisă împotriva sa. "Păi n-auzi că-i ocupat? Şi tata stă acolo ca să ajungă să vorbească şi el cu el. Dacă vrei să vorbeşti cu el," îi explica Viorica Dobriţoiu.
Pe 21 septembrie 2012, Dumitru Samson l-a felicitat pe Crin Antonescu: "La mulţi ani, Domnule Preşedinte!!!". El a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni electorale. Dumitru Samson mai este trimis în judecată în dosarul "Dracula", în care a fost acuzat că a dat, în 2006, o ţeapă "de poveste", aproximativ un milion şi jumătate de euro, Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).
În afacere a fost implicată şi soţia sa, Raluca Meda Samson, cu care era asociat în firma SM Art Advertising Grup. Afacerea, păguboasă pentru statul român, a fost parafată exact atunci când tatăl său vitreg ocupa funcţia de secretar de stat la mMinisterul Apărării.
Şeful spionilor - casă lângă Cişmigiu
Potrivit informaţiilor din presa anului 2010, Direcţia de Prevenire şi Investigare a Fraudelor din MApN a verificat 160 de dosare imobiliare ale unor cadre militare. Dintre acestea, 30 s-au dovedit a fi "cu probleme", între care se află şi locuinţa de serviciu cumpărată de generalul Francisc Radici (foto), fost şef al spionilor militari, ca şi cea a lui Sergiu Medar, fost consilier prezidenţial.
Deşi nu avea dreptul, generalul Radici a cumpărat cu 18.000 de euro un apartament "în buricul Capitalei, pe lângă Cişmigiu, "MApN ar trebui să vrea să recupereze banii cu care a fost prejudiciat", spun surse militare.
Schimbată din funcţie, pe motiv de dosar
Surse politice au declarat, pentru "Evenimentul zilei", că unul dintre motivele pentru care primul-ministru Victor Ponta a schimbat-o miercuri pe Floarea Şerban din funcţia de secretar de stat pentru Armamente, din cadrul MApN, este legat de modul în care aceasta a dobândit casă de la Minister. Sursele citate au precizat că la urechile premierului au ajuns informaţii despre iminenta constituire a MApN ca parte civilă în dosarul penal privind casele generalilor, în care - conform unor surse militare - este implicată şi Floarea Şerban.
Floarea Şerban este general-maior în rezervă şi a ocupat funcţia de secretar de stat la Minister din mai anul trecut, făcând tandem cu Corneliu Dobriţoiu, ex-ministru liberal al Apărării. Avansată la sfârşitul anului 2009 în gradul de general maior cu două stele, prima femeie general din Armata Română şi-a luat ilegal casă (în sectorul 3 al Capitalei) chiar atunci când era şefa Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, conform surselor citate. "Cu toţii au făcut declaraţii pe propria răspundere că nu deţin ori nu au deţinut altă locuinţă. Ministerul Apărării ar trebui să recupereze fie imobilele, fie banii pentru acestea, la valoarea de inventar cu care figurează în evidenţele MApN", ne-au declarat surse militare.
Pensionarul Marcu n-avea dreptul
Generalul în rezervă Tudor Marcu (foto), fratele preşedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a cumpărat o casă de la stat, cu titlu de locuinţă de serviciu, deşi nu îndeplinea condiţiile legale, potrivit unor surse din cadrul MApN. Acesta locuia într-o casă aparţinând RA-APPS, transferată în administrarea MApN, prin Hotărâre de Guvern, după apariţia Legii 562/2004. Or, conform legii nu se puteau vinde decât imobilele care se aflau în evidenţa MApN la data intrării în vigoare a legii.
Surse militare ne-au precizat că la momentul perfectării actelor, generalul Tudor Marcu era pensionar, or "legea prevedea atunci că numai cadrele active pot cumpăra locuinţe de serviciu, la preţ subvenţionat de stat". Surse din Armată spun acum că el ar putea rămâne fără casă, dacă dosarul ajunge în instanţă.
Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. "Case pentru generali". Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii! - EVZ Special > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/case-pentru-generali-sapte-grei-din-armata-vor-pierde-locuintele-sau-banii-1032421.html#ixzz2QMw8Y2UF
EVZ.ro
Autor: Violeta Fotache, Ionel Stoica
Procurorii DNA au început cercetarea penală față de generalul Traian Pigui, în pixul căruia a stat avizarea "afacerii" penale. Generalii au cumpărat case la un preţ subvenţionat, apoi unii le-au vândut la preţul pieţei. Ei se declară nevinovaţi.
În apartamentul cumpărat ilegal de la statul român de liberalul Corneliu Dobriţoiu şi de la familia fiului său vitreg, Dumitru Samson,coordonatorul interlopilor care au participat la fraudarea referendumuluiSursa: Nicu DîrdîiacScandalul "Case pentru generali" de Armată - sau cum să furi cu legea în mână şi cu minciuna la notar - a ajuns în fază avansată de anchetă. Surse militare au precizat, pentru "Evenimentul zilei", că opt generali, printre care şi secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Floarea Şerban (demisă miercuri), Corneliu Dobriţoiu, Francisc Radici, Tudor Marcu, vor avea probleme la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Falsuri la notar
"Ministerul Apărării se pregăteşte să se constituie parte civilă pentru a recupera prejudiciul care i-a fost creat prin repartizarea şi vânzarea ilegală a locuinţelor de serviciu către mai multe persoane care nu aveau acest drept, care au declarat în fals la notar. Generalul Traian Pigui este deja urmărit penal. El a dat avizele pentru generali, ştiind că nu aveau dreptul legal. Au cumpărat la preţ subvenţionat şi unii au vândut ulterior la preţul pieţei. Apoi, alţii şi-au luat vile de sute de mii de euro. Au creat o pagubă de peste un milion de lei noi, vor fi acuzaţi", ne-au declarat surse din Minister.
MULTIMEDIA
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
Scandalul "Case pentru generali" ia amploare. 8 generali din armata ar fi cumparat case la un pret subventionat.
Oficial însă, MApN nu a dat încă un răspuns solicitării formulate de EVZ.
Dinspre DNA, Biroul de presă ne-a confirmat că procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de generalul Traian Pigui: "În sarcina lui s-a reţinut infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată".
Actele de urmărire penală se referă la date şi indicii privind implicarea generalului Pigui, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN (la data faptelor), în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu (dintre care unele preluate de la RAPPS), pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către beneficiari - cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor)", se mai arată în răspunsul dat de DNA.
Valoarea prejudiciului care s-ar fi creat în dauna statului se estimează la suma de 700.000 lei, mai arată DNA, fără a oferi nici un fel de alte informaţii. Potrivit surselor EVZ, cei identificaţi cu probleme nu aveau dreptul să cumpere locuinţele de serviciu, pentru că mai deţinuseră şi alte case luate de la statul român.
Legătura lui Crin cu interlopii şade în locuinţa cumpărată ilegal de tatăl-vitreg Corneliu Dobriţoiu
Surse militare ne-au precizat că generalul Corneliu Dobriţoiu a cumpărat ilegal locuinţa de serviciu. "Mai avusese casă de la stat, nu trebuiau să-i dea! Acum, acolo stă fiul lui vitreg, Dumitru Samson, în timp ce alţii din Armată care aveau dreptul cu adevărat stau prin chirii!", ne-a spus o sursă indignată de escrocherie.
Dumitru Samson (36 de ani) este fiul din prima căsătorie a Vioricăi Dobriţoiu, fostă Samson, soţia lui Corneliu Dobriţoiu. El a ajuns celebru în iulie 2012 când a coordonat mai multe grupări de interlopi pentru fraudarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. Atunci, el s-a lăudat liberalilor din Cluj că este trimisul preşedintelui-interimar Crin Antonescu.
În momentul în care ancheta procurorilor DNA a demarat, Corneliu Dobriţoiu a sărit în apărarea fiului său vitreg potrivit mai multor interceptări din dosar. Viorica Dobriţoiu îi explica faptul că generalul este la o întâlnire cu Crin Antonescu, unde urma să se discute despre ancheta deschisă împotriva sa. "Păi n-auzi că-i ocupat? Şi tata stă acolo ca să ajungă să vorbească şi el cu el. Dacă vrei să vorbeşti cu el," îi explica Viorica Dobriţoiu.
Pe 21 septembrie 2012, Dumitru Samson l-a felicitat pe Crin Antonescu: "La mulţi ani, Domnule Preşedinte!!!". El a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni electorale. Dumitru Samson mai este trimis în judecată în dosarul "Dracula", în care a fost acuzat că a dat, în 2006, o ţeapă "de poveste", aproximativ un milion şi jumătate de euro, Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).
În afacere a fost implicată şi soţia sa, Raluca Meda Samson, cu care era asociat în firma SM Art Advertising Grup. Afacerea, păguboasă pentru statul român, a fost parafată exact atunci când tatăl său vitreg ocupa funcţia de secretar de stat la mMinisterul Apărării.
Şeful spionilor - casă lângă Cişmigiu
Potrivit informaţiilor din presa anului 2010, Direcţia de Prevenire şi Investigare a Fraudelor din MApN a verificat 160 de dosare imobiliare ale unor cadre militare. Dintre acestea, 30 s-au dovedit a fi "cu probleme", între care se află şi locuinţa de serviciu cumpărată de generalul Francisc Radici (foto), fost şef al spionilor militari, ca şi cea a lui Sergiu Medar, fost consilier prezidenţial.
Deşi nu avea dreptul, generalul Radici a cumpărat cu 18.000 de euro un apartament "în buricul Capitalei, pe lângă Cişmigiu, "MApN ar trebui să vrea să recupereze banii cu care a fost prejudiciat", spun surse militare.
Schimbată din funcţie, pe motiv de dosar
Surse politice au declarat, pentru "Evenimentul zilei", că unul dintre motivele pentru care primul-ministru Victor Ponta a schimbat-o miercuri pe Floarea Şerban din funcţia de secretar de stat pentru Armamente, din cadrul MApN, este legat de modul în care aceasta a dobândit casă de la Minister. Sursele citate au precizat că la urechile premierului au ajuns informaţii despre iminenta constituire a MApN ca parte civilă în dosarul penal privind casele generalilor, în care - conform unor surse militare - este implicată şi Floarea Şerban.
Floarea Şerban este general-maior în rezervă şi a ocupat funcţia de secretar de stat la Minister din mai anul trecut, făcând tandem cu Corneliu Dobriţoiu, ex-ministru liberal al Apărării. Avansată la sfârşitul anului 2009 în gradul de general maior cu două stele, prima femeie general din Armata Română şi-a luat ilegal casă (în sectorul 3 al Capitalei) chiar atunci când era şefa Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, conform surselor citate. "Cu toţii au făcut declaraţii pe propria răspundere că nu deţin ori nu au deţinut altă locuinţă. Ministerul Apărării ar trebui să recupereze fie imobilele, fie banii pentru acestea, la valoarea de inventar cu care figurează în evidenţele MApN", ne-au declarat surse militare.
Pensionarul Marcu n-avea dreptul
Generalul în rezervă Tudor Marcu (foto), fratele preşedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a cumpărat o casă de la stat, cu titlu de locuinţă de serviciu, deşi nu îndeplinea condiţiile legale, potrivit unor surse din cadrul MApN. Acesta locuia într-o casă aparţinând RA-APPS, transferată în administrarea MApN, prin Hotărâre de Guvern, după apariţia Legii 562/2004. Or, conform legii nu se puteau vinde decât imobilele care se aflau în evidenţa MApN la data intrării în vigoare a legii.
Surse militare ne-au precizat că la momentul perfectării actelor, generalul Tudor Marcu era pensionar, or "legea prevedea atunci că numai cadrele active pot cumpăra locuinţe de serviciu, la preţ subvenţionat de stat". Surse din Armată spun acum că el ar putea rămâne fără casă, dacă dosarul ajunge în instanţă.
Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. "Case pentru generali". Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii! - EVZ Special > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/case-pentru-generali-sapte-grei-din-armata-vor-pierde-locuintele-sau-banii-1032421.html#ixzz2QMw8Y2UF
EVZ.ro
Cine conduce companiile de stat: sunt tineri, boemi, bogați
Romania trebuie salvata!
capital.ro
Autor: Mirona Hriţcu Joi, 11 Aprilie 2013 17614 vizualizări
În plină febră a numirilor managerilor privați, am aruncat o privire asupra persoanelor care administrează companiile publice. Surprize au fost pe toate fronturile
Ușor nu a fost. Pentru că, deși legea obligă societățile de stat „să publice pe pagina de internet CV-urile membrilor consiliului de administraţie“, din cele mai mari 30 de regii și companii de stat autohtone, mai mult de jumătate au ales să nu afișeze aceste date. În încercarea de a afla, totuși, studiile și experiența celor care decid soarta marilor companii publice, am solicitat aceste date. Din cele 16 cereri trimise, am primit două răspunsuri. Tot legea spune că „membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 CA-uri“ (pentru mai multe detalii privind această prevedere, vezi caseta din pag. 13). Acest detaliu a stârnit ceva nemulțumiri întrucât supraaglomerarea administratorilor ar putea duce la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Care nu sunt puține, intrând aici aprobarea direcțiilor de activitate și de dezvoltare, verificarea funcționării sistemului de control, implementarea politicilor contabile și numirea și revocarea directorilor și evaluarea activității acestora.
Cei mai tineri administratori de la stat
Adrian Cighi - 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. În 2005, a obținut diploma de licență în Finanțe (summa cum laudae) din partea American International University (Londra), iar în perioada octombrie 2005 – iunie 2006 a urmat un masterat în contabilitate și finanțe la London School of Economics. A lucrat perioade foarte scurte de timp la Lehman Brothers și Goldman Sachs, apoi, în 2007, s-a angajat ca analist investiții în cadrul fondului de investiții al Băncii Transilvania. Din 2010, este membru al echipei Franklin Templeton România.
Potrivit ONRC, Adrian Cighi face parte din boardul CN „Aeroporturi București“, CN Poșta Română și CN „Administrația porturilor maritime“ Constanța. În paralel, figurează ca membru în CA-ul Romgaz, pe pagina de internet a companiei. Conform declarației de avere, Adrian Cighi nu este remunerat pentru participarea la ședințele consiliilor de administrație.
Oana Truță – 32 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. A absolvit atât studiile de licență, cât și de masterat, în cadrul Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș Bolyai. Din 2004 a lucrat ca analist de investiții în cadrul societății clujene Interdealer Capital Invest, iar în 2010 a fost recrutată de Franklin Templeton. Numele său apare în dreptul consiliilor de administrație ale Electrica Furnizare, Transgaz, Electrica Distribuție Nord și Hidroelectrica. Numele i-a devenit cunoscut în vara anului trecut, când, în calitate de reprezentant al Fondului Proprietatea în CA-ul Hidroelectrica, s-a abţinut de la votul privind intrarea gigantului energetic în insolvență. Ulterior, tânăra a fost acuzată că ar fi acordat diverse foloase materiale unor oficiali ai Ministerului Economiei, fără a fi aduse, însă, dovezi în acest sens. Oana Truță nu a trecut în declarația de avere remunerația primită din partea Fondului Proprietatea, singurele active trecute fiind pachete de acțiuni la diverse societăți comerciale, cu o valoare totală de 18.000 de dolari.
Ioana Timofte – 32 de ani, membru în Consiliul de Administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud. Fostă directoare marketing și de vânzări în cadrul unei companii farmaceutice ieșene (2005-2009), Ioana Timofte este cunoscută pentru distincția de „cea mai sexy femeie din politică“, oferită de Academia Cațavencu și pentru relația de rudenie cu fostul șef al SRI Radu Timofte.
Dan Valentin Gheorghe – 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton, administrator în cadrul Nuclearelectrica, SN a Sării și SN „Aeroportul Internațional Timișoara“. Până de curând a făcut parte și din CA-ul Complexului Energetic Craiova (radiat prin fuziunea cu termocentralele Rovinari și Turceni). Absolvent al facultății de finanțe-bănci (ASE), a lucrat, până în iulie 2008, ca ofițer de credite în cadrul Credit Europe Bank, după care, timp de doi ani, a fost analist investiții în cadrul EFG Eurobank (România) și Wood&Company (Cehia). Întrebat ce criterii profesionale a trebuit să îndeplinească pentru a participa la luarea deciziilor în sectoare atât de diferite – aeronautic, minerit, energie – Dan Gheorghe nu a dorit să comenteze. La fel de evaziv a fost și în privința vârstei din buletin: conform ONRC, este născut în decembrie 1983 (informație negată în timpul conversației telefonice), conform CV-ului, are 26 de ani. Ulterior, la o nouă încercare de a afla câți ani are exact, Dan Gheorghe a afirmat că informațiile ONRC „ar trebui să fie corecte“: ceea ce presupune că a absolvit liceul la 21 de ani.
Paul Gheorghiu – 25 de ani, administrator în cadrul Nuclearelectrica, a deținut, până în iunie 2012, un mandat temporar în boardul Romgaz. A ajuns aici din funcția de consilier al fostului ministru al economiei Lucian Bode. În prealabil, fusese consultant senior în cadrul PricewaterhouseCoopers în intervalul 2008-2011, anul în care a și absolvit masteratul în administrarea afacerilor în limba engleză, organizat de ASE. Potrivit unor surse din Nuclearelectrica, Paul Gheorghiu nu a candidat la funcția de administrator al companiei în actualul proces de selecție a managementului. Și, odată numiți noii membri ai CA-ului, se va întoarce în mediul privat.
Cei mai «exotici» membri de CA
Andrei Barbu Todea - 48 de ani, membru în CA-ul Hidroelectrica și Oil Terminal (operator portuar deținut majoritar de stat), medic, actual secretar general în cadrul Ministerului Economiei. Conform CV-ului, Andrei Todea a fost, la începutul anilor ’90, coordonatorul organizației „Medicins sans frontieres“ în Transilvania, apoi, până în 1998, a ocupat diverse grade universitare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, iar până în 2005 a activat și ca medic primar (medicină legală). Ulterior, a fost primar de Sălaj, șeful casei județene de asigurări de sănătate SJ, iar din 2010 a intrat în guvern, ca secretar de stat. Are publicate zeci de articole și tratate de medicină.
Radu Puchiu - 40 de ani, membru în CA-ul Transelectrica. Licențiat al facultății de Design din București, Radu Puchiu a oscilat în ultimii ani între mediul public și cel privat. Astfel, din 2003 până în 2009 a coordonat departamentul de IT în cadrul Cancelariei Primului Ministru, ulterior fiind numit consilier de stat. Potrivit CV-ului, are aptitudini în web design și dezvoltare de site-uri, mentenanță, raportare, design grafic și branding. De luna trecută, a fost numit în boardul Transelectrica.
Claudiu Coman - 44 de ani, profesor universitar, doctor în sociologie. Claudiu Coman conduce Departamentul de Științe Sociale în cadrul Universității „Transilvania“ din Brașov și este membru în consiliul Facultății de Sociologie și Științele Comunicării al aceleiași instituții. Este, de asemenea, evaluator al ARACIS (Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Și, în paralel, mebru în consiliul de administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud.
Marian Geantă - 60 de ani, membru în CA-ul aceleiași Electrica Distribuție Transilvania Sud, are și studiile, și experiența necesare acestei responsabilități. L-am menționat doar pentru precizările făcute în CV, la categoria „alte detalii personale semnificative“: „fară a da dovadă de lipsă de modestie, pot afirma că temperamentul meu mixt (80% sanguin și 20% flegmatic) și zodia Balanţei îmi conferă o adaptabilitate rapidă, stabilitate emoţională, flexibilitate în gândire, discernământ, dinamism“.
Prevedere cu năbădăi: în câte CA-uri poți fi membru?
În 5 decembrie 2011 a fost adoptată Legea nr. 245/2011 „pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale“. Așadar, o lege de modificare a unui singur articol dintr-o lege veche, apărută imediat după Revoluție, în vederea restructurării industriei comuniste - articol ce prevedea că o persoană poate face parte din maximum două consilii de administrație. În varianta modificată, articolul prevede că „membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă are relaţii de afaceri ori interese contrare“. Actul normativ a intrat în vigoare la 11 decembrie.
În paralel, la 30 noiembrie, deci anterior datei la care era votată legea de mai sus, era adoptată Ordonanța de urgență, nr. 109, potrivit căreia „membrii consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de cinci consilii de administrație ale unor regii autonome sau societăți comerciale“, iar buclucașul articol 13 era abrogat (considerând cronologia faptelor, deducem că era vorba de varianta originală a Legii nr. 15/1990). Acest act normativ a intrat în vigoare la 14 decembrie.
Ținând cont de coincidența temporală de promulgare a celor două legi, am încercat să aflăm justificarea modificării articolului 13 de la inițiatorul său, deputatul PNL Virgil Pop. Din păcate, acesta se află momentan în închisoare, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit articolelor de presă apărute pe această temă în primăvara anului trecut, atunci când s-a decis condamnarea definitivă a acestuia la 5 ani cu executare, „Virgil Pop a pretins 80.000 de euro pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice“.
Cei mai avuți membri de CA
Pe vremuri, apartenența la un consiliu de administrație sau la o adunare a acționarilor în companiile de stat reprezenta garanția bunăstării. Din 2009, Guvernul a hotărât, ca soluție pentru reducerea cheltuielilor din aparatul public, să plafoneze indemnizațiile reprezentanților statului în consiliile de administrație din companiile publice și regiile autonome la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăți (în condițiile în care și veniturile directorilor au fost diminuate până la un maximum de 4.800 de lei). De atunci, această regulă a fost aplicată în fiecare an, fiind valabilă înclusiv pentru 2013. Totuși, regulile diferă de la un caz la altul (în funcție de indicatorii financiari ai respectivei companii, de modul de numire a membrilor CA, etc.), astfel încât, în timp ce unii administratori au preferat să nu fie remunerați deloc, alții câștigă câteva sute de euro pentru o singură ședință – de pildă, potrivit informațiilor din presă, managerii privați din boardul Tarom primesc până la 800 de euro pentru o ședință de CA.
Însă, întrucât mulți dintre administratori au preferat să-și noteze în declarația de avere, la capitolul venituri, sintagma „conform fișei fiscale“ (mențiune incorectă și ilegală, însă răspândită rapid în rândul angajaților din sistemul public), articolul de față nu este menit să pună lumina pe cele mai mari averi din administrația publică, ci pe competențele persoanelor care decid viitorul companiilor de stat.
Am realizat, totuși, o trecere în revistă a administratorilor care au acumulat de-a lungul timpului active impresionante.
Lucian Isar - fostul ministru pentru mediul de afaceri, anterior șef al trezoreriei Bancpost, este, în momentul de față, președintele consiliului de administrație al CFR și membru al boardului Tarom. Isar a candidat, la începutul acestui an, și pentru un post de administrator al Transgaz, însă a fost respins de Adunarea generală a Acționarilor. Potrivit ultimei declarații de avere depuse, împreună cu soția, oficialul deține conturi și depozite bancare de 420.000 de euro, 285.000 de lire sterline și 130.000 de lei, la care se adaugă o serie de împrumuturi acrodate altor părți în valoare de 210.000 de euro și 150.000 de dolari. Familia Isar are, de asemenea, două apartamente și ceasuri și bijuterii în valoare de aproape 120.000 de euro.
Bogdan Donciu - președintele CA al Romatsa, membru și în boardul CN Aeroporturi Bucuresti, a fost atacat de nenumărate ori în presă, după ce a notat în declarația de avere din 2011 că a primit din partea soacrei sale aproape jumătate de milion de euro. Donciu deține trei terenuri cu o suprafață medie de 1.000 mp, un apartament și o casă, două autoturisme marca BMW și depozite bancare în valoare de 400.000 de euro și 280.000 de lei. De asemenea, Bogdan Donciu a avut în 2011 venituri de 380.500 de lei exclusiv din funcțiile de management deținute în companiile de stat.
Ioan Roșca - În vârstă de 51 de ani, Ioan Roșca a fost implicat, de-a lungul timpului, într-o serie de scandaluri, majoritatea legate de acordarea de contracte preferențiale unor furnizori agreați. Ioan Roșca deține patru terenuri, depozite și conturi care cumulează 80.000 de euro și 200.000 de lei, iar în 2011 a realizat venituri de 220.000 de lei (majoritatea banilor provenind nu de la Electrica, unde este director general, ci ca salariu câștigat în calitate de specialist inginerii regenerabile în cadrul companiei de consultanță în energii verzi Ibco Energ).
Eugen Brădean este membru în CA-ul Electrica Serv și în adunarea generală a acționarilor din cadrul Electrica SA. La doar 33 de ani, are în spate o carieră spectaculoasă. Deținător al unui MBA și al unui doctorat, a lucrat încă din al doilea an de facultate ca analist financiar în cadrul Petrom. Ulterior, în 2003, s-a deplasat la Londra, unde, timp de opt luni, a activat tot ca analist financiar în Banca Anglo-Română. În intervalul 2004 – 2005 a ocupat diverse poziții în BRD și Raiffeisen, ulterior fiind numit director regional în cadrul Bancpost.
A părăsit sectorul privat în iunie 2009, optând pentru un post de conducere în Departamentul de Afaceri Corporatiste al Electrica SA. În tot acest timp, a dobândit trei terenuri intravilane, două case, bijuterii de aproape 50.000 de euro și depozite și conturi bancare cu un sold cumulat de peste 300.000 de lei.
În 2012 a câștigat, prin prisma funcțiilor deținute în Electrica, 210.000 lei, la care se adaugă dividende și acțiuni în diverse societăți în valoare totală de 100.000 de lei.
capital.ro
Autor: Mirona Hriţcu Joi, 11 Aprilie 2013 17614 vizualizări
În plină febră a numirilor managerilor privați, am aruncat o privire asupra persoanelor care administrează companiile publice. Surprize au fost pe toate fronturile
Ușor nu a fost. Pentru că, deși legea obligă societățile de stat „să publice pe pagina de internet CV-urile membrilor consiliului de administraţie“, din cele mai mari 30 de regii și companii de stat autohtone, mai mult de jumătate au ales să nu afișeze aceste date. În încercarea de a afla, totuși, studiile și experiența celor care decid soarta marilor companii publice, am solicitat aceste date. Din cele 16 cereri trimise, am primit două răspunsuri. Tot legea spune că „membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 CA-uri“ (pentru mai multe detalii privind această prevedere, vezi caseta din pag. 13). Acest detaliu a stârnit ceva nemulțumiri întrucât supraaglomerarea administratorilor ar putea duce la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Care nu sunt puține, intrând aici aprobarea direcțiilor de activitate și de dezvoltare, verificarea funcționării sistemului de control, implementarea politicilor contabile și numirea și revocarea directorilor și evaluarea activității acestora.
Cei mai tineri administratori de la stat
Adrian Cighi - 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. În 2005, a obținut diploma de licență în Finanțe (summa cum laudae) din partea American International University (Londra), iar în perioada octombrie 2005 – iunie 2006 a urmat un masterat în contabilitate și finanțe la London School of Economics. A lucrat perioade foarte scurte de timp la Lehman Brothers și Goldman Sachs, apoi, în 2007, s-a angajat ca analist investiții în cadrul fondului de investiții al Băncii Transilvania. Din 2010, este membru al echipei Franklin Templeton România.
Potrivit ONRC, Adrian Cighi face parte din boardul CN „Aeroporturi București“, CN Poșta Română și CN „Administrația porturilor maritime“ Constanța. În paralel, figurează ca membru în CA-ul Romgaz, pe pagina de internet a companiei. Conform declarației de avere, Adrian Cighi nu este remunerat pentru participarea la ședințele consiliilor de administrație.
Oana Truță – 32 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. A absolvit atât studiile de licență, cât și de masterat, în cadrul Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș Bolyai. Din 2004 a lucrat ca analist de investiții în cadrul societății clujene Interdealer Capital Invest, iar în 2010 a fost recrutată de Franklin Templeton. Numele său apare în dreptul consiliilor de administrație ale Electrica Furnizare, Transgaz, Electrica Distribuție Nord și Hidroelectrica. Numele i-a devenit cunoscut în vara anului trecut, când, în calitate de reprezentant al Fondului Proprietatea în CA-ul Hidroelectrica, s-a abţinut de la votul privind intrarea gigantului energetic în insolvență. Ulterior, tânăra a fost acuzată că ar fi acordat diverse foloase materiale unor oficiali ai Ministerului Economiei, fără a fi aduse, însă, dovezi în acest sens. Oana Truță nu a trecut în declarația de avere remunerația primită din partea Fondului Proprietatea, singurele active trecute fiind pachete de acțiuni la diverse societăți comerciale, cu o valoare totală de 18.000 de dolari.
Ioana Timofte – 32 de ani, membru în Consiliul de Administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud. Fostă directoare marketing și de vânzări în cadrul unei companii farmaceutice ieșene (2005-2009), Ioana Timofte este cunoscută pentru distincția de „cea mai sexy femeie din politică“, oferită de Academia Cațavencu și pentru relația de rudenie cu fostul șef al SRI Radu Timofte.
Dan Valentin Gheorghe – 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton, administrator în cadrul Nuclearelectrica, SN a Sării și SN „Aeroportul Internațional Timișoara“. Până de curând a făcut parte și din CA-ul Complexului Energetic Craiova (radiat prin fuziunea cu termocentralele Rovinari și Turceni). Absolvent al facultății de finanțe-bănci (ASE), a lucrat, până în iulie 2008, ca ofițer de credite în cadrul Credit Europe Bank, după care, timp de doi ani, a fost analist investiții în cadrul EFG Eurobank (România) și Wood&Company (Cehia). Întrebat ce criterii profesionale a trebuit să îndeplinească pentru a participa la luarea deciziilor în sectoare atât de diferite – aeronautic, minerit, energie – Dan Gheorghe nu a dorit să comenteze. La fel de evaziv a fost și în privința vârstei din buletin: conform ONRC, este născut în decembrie 1983 (informație negată în timpul conversației telefonice), conform CV-ului, are 26 de ani. Ulterior, la o nouă încercare de a afla câți ani are exact, Dan Gheorghe a afirmat că informațiile ONRC „ar trebui să fie corecte“: ceea ce presupune că a absolvit liceul la 21 de ani.
Paul Gheorghiu – 25 de ani, administrator în cadrul Nuclearelectrica, a deținut, până în iunie 2012, un mandat temporar în boardul Romgaz. A ajuns aici din funcția de consilier al fostului ministru al economiei Lucian Bode. În prealabil, fusese consultant senior în cadrul PricewaterhouseCoopers în intervalul 2008-2011, anul în care a și absolvit masteratul în administrarea afacerilor în limba engleză, organizat de ASE. Potrivit unor surse din Nuclearelectrica, Paul Gheorghiu nu a candidat la funcția de administrator al companiei în actualul proces de selecție a managementului. Și, odată numiți noii membri ai CA-ului, se va întoarce în mediul privat.
Cei mai «exotici» membri de CA
Andrei Barbu Todea - 48 de ani, membru în CA-ul Hidroelectrica și Oil Terminal (operator portuar deținut majoritar de stat), medic, actual secretar general în cadrul Ministerului Economiei. Conform CV-ului, Andrei Todea a fost, la începutul anilor ’90, coordonatorul organizației „Medicins sans frontieres“ în Transilvania, apoi, până în 1998, a ocupat diverse grade universitare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, iar până în 2005 a activat și ca medic primar (medicină legală). Ulterior, a fost primar de Sălaj, șeful casei județene de asigurări de sănătate SJ, iar din 2010 a intrat în guvern, ca secretar de stat. Are publicate zeci de articole și tratate de medicină.
Radu Puchiu - 40 de ani, membru în CA-ul Transelectrica. Licențiat al facultății de Design din București, Radu Puchiu a oscilat în ultimii ani între mediul public și cel privat. Astfel, din 2003 până în 2009 a coordonat departamentul de IT în cadrul Cancelariei Primului Ministru, ulterior fiind numit consilier de stat. Potrivit CV-ului, are aptitudini în web design și dezvoltare de site-uri, mentenanță, raportare, design grafic și branding. De luna trecută, a fost numit în boardul Transelectrica.
Claudiu Coman - 44 de ani, profesor universitar, doctor în sociologie. Claudiu Coman conduce Departamentul de Științe Sociale în cadrul Universității „Transilvania“ din Brașov și este membru în consiliul Facultății de Sociologie și Științele Comunicării al aceleiași instituții. Este, de asemenea, evaluator al ARACIS (Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Și, în paralel, mebru în consiliul de administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud.
Marian Geantă - 60 de ani, membru în CA-ul aceleiași Electrica Distribuție Transilvania Sud, are și studiile, și experiența necesare acestei responsabilități. L-am menționat doar pentru precizările făcute în CV, la categoria „alte detalii personale semnificative“: „fară a da dovadă de lipsă de modestie, pot afirma că temperamentul meu mixt (80% sanguin și 20% flegmatic) și zodia Balanţei îmi conferă o adaptabilitate rapidă, stabilitate emoţională, flexibilitate în gândire, discernământ, dinamism“.
Prevedere cu năbădăi: în câte CA-uri poți fi membru?
În 5 decembrie 2011 a fost adoptată Legea nr. 245/2011 „pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale“. Așadar, o lege de modificare a unui singur articol dintr-o lege veche, apărută imediat după Revoluție, în vederea restructurării industriei comuniste - articol ce prevedea că o persoană poate face parte din maximum două consilii de administrație. În varianta modificată, articolul prevede că „membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă are relaţii de afaceri ori interese contrare“. Actul normativ a intrat în vigoare la 11 decembrie.
În paralel, la 30 noiembrie, deci anterior datei la care era votată legea de mai sus, era adoptată Ordonanța de urgență, nr. 109, potrivit căreia „membrii consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de cinci consilii de administrație ale unor regii autonome sau societăți comerciale“, iar buclucașul articol 13 era abrogat (considerând cronologia faptelor, deducem că era vorba de varianta originală a Legii nr. 15/1990). Acest act normativ a intrat în vigoare la 14 decembrie.
Ținând cont de coincidența temporală de promulgare a celor două legi, am încercat să aflăm justificarea modificării articolului 13 de la inițiatorul său, deputatul PNL Virgil Pop. Din păcate, acesta se află momentan în închisoare, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit articolelor de presă apărute pe această temă în primăvara anului trecut, atunci când s-a decis condamnarea definitivă a acestuia la 5 ani cu executare, „Virgil Pop a pretins 80.000 de euro pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice“.
Cei mai avuți membri de CA
Pe vremuri, apartenența la un consiliu de administrație sau la o adunare a acționarilor în companiile de stat reprezenta garanția bunăstării. Din 2009, Guvernul a hotărât, ca soluție pentru reducerea cheltuielilor din aparatul public, să plafoneze indemnizațiile reprezentanților statului în consiliile de administrație din companiile publice și regiile autonome la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăți (în condițiile în care și veniturile directorilor au fost diminuate până la un maximum de 4.800 de lei). De atunci, această regulă a fost aplicată în fiecare an, fiind valabilă înclusiv pentru 2013. Totuși, regulile diferă de la un caz la altul (în funcție de indicatorii financiari ai respectivei companii, de modul de numire a membrilor CA, etc.), astfel încât, în timp ce unii administratori au preferat să nu fie remunerați deloc, alții câștigă câteva sute de euro pentru o singură ședință – de pildă, potrivit informațiilor din presă, managerii privați din boardul Tarom primesc până la 800 de euro pentru o ședință de CA.
Însă, întrucât mulți dintre administratori au preferat să-și noteze în declarația de avere, la capitolul venituri, sintagma „conform fișei fiscale“ (mențiune incorectă și ilegală, însă răspândită rapid în rândul angajaților din sistemul public), articolul de față nu este menit să pună lumina pe cele mai mari averi din administrația publică, ci pe competențele persoanelor care decid viitorul companiilor de stat.
Am realizat, totuși, o trecere în revistă a administratorilor care au acumulat de-a lungul timpului active impresionante.
Lucian Isar - fostul ministru pentru mediul de afaceri, anterior șef al trezoreriei Bancpost, este, în momentul de față, președintele consiliului de administrație al CFR și membru al boardului Tarom. Isar a candidat, la începutul acestui an, și pentru un post de administrator al Transgaz, însă a fost respins de Adunarea generală a Acționarilor. Potrivit ultimei declarații de avere depuse, împreună cu soția, oficialul deține conturi și depozite bancare de 420.000 de euro, 285.000 de lire sterline și 130.000 de lei, la care se adaugă o serie de împrumuturi acrodate altor părți în valoare de 210.000 de euro și 150.000 de dolari. Familia Isar are, de asemenea, două apartamente și ceasuri și bijuterii în valoare de aproape 120.000 de euro.
Bogdan Donciu - președintele CA al Romatsa, membru și în boardul CN Aeroporturi Bucuresti, a fost atacat de nenumărate ori în presă, după ce a notat în declarația de avere din 2011 că a primit din partea soacrei sale aproape jumătate de milion de euro. Donciu deține trei terenuri cu o suprafață medie de 1.000 mp, un apartament și o casă, două autoturisme marca BMW și depozite bancare în valoare de 400.000 de euro și 280.000 de lei. De asemenea, Bogdan Donciu a avut în 2011 venituri de 380.500 de lei exclusiv din funcțiile de management deținute în companiile de stat.
Ioan Roșca - În vârstă de 51 de ani, Ioan Roșca a fost implicat, de-a lungul timpului, într-o serie de scandaluri, majoritatea legate de acordarea de contracte preferențiale unor furnizori agreați. Ioan Roșca deține patru terenuri, depozite și conturi care cumulează 80.000 de euro și 200.000 de lei, iar în 2011 a realizat venituri de 220.000 de lei (majoritatea banilor provenind nu de la Electrica, unde este director general, ci ca salariu câștigat în calitate de specialist inginerii regenerabile în cadrul companiei de consultanță în energii verzi Ibco Energ).
Eugen Brădean este membru în CA-ul Electrica Serv și în adunarea generală a acționarilor din cadrul Electrica SA. La doar 33 de ani, are în spate o carieră spectaculoasă. Deținător al unui MBA și al unui doctorat, a lucrat încă din al doilea an de facultate ca analist financiar în cadrul Petrom. Ulterior, în 2003, s-a deplasat la Londra, unde, timp de opt luni, a activat tot ca analist financiar în Banca Anglo-Română. În intervalul 2004 – 2005 a ocupat diverse poziții în BRD și Raiffeisen, ulterior fiind numit director regional în cadrul Bancpost.
A părăsit sectorul privat în iunie 2009, optând pentru un post de conducere în Departamentul de Afaceri Corporatiste al Electrica SA. În tot acest timp, a dobândit trei terenuri intravilane, două case, bijuterii de aproape 50.000 de euro și depozite și conturi bancare cu un sold cumulat de peste 300.000 de lei.
În 2012 a câștigat, prin prisma funcțiilor deținute în Electrica, 210.000 lei, la care se adaugă dividende și acțiuni în diverse societăți în valoare totală de 100.000 de lei.
Cum i-a schimbat trustul lui Felix soarta învăţătoarei greviste din Caracal. Ce spun foștii colegi de cancelarie despre senatoare. Ce părere aveți?
Romania trebuie salvata!
evz.ro
Autor: Andreea Ciulac, Cristina Lica
Femeia care a devenit celebră în toată țara, răbdând de foame mai bine de două luni, trăiește acum pe cai mari. Prietenia cu Antenele lui Voiculescu i-a adus bani în cont, un post de senator, dar și o funcție călduță pentru fiica sa, profesoară de Educație Civică.
Deși la ieșirea din greva foamei s-a jurat că nu va intra în nicio formațiune politică, în toamna lui 2012 Cristiana Anghel a devenit senator PC. Se pare însă că politica i-a purtat noroc.Sursa: LIBERTATEACristiana Anghel, învăţătoarea anonimă din Caracal, care a rezistat 70 de zile fără mâncare, în semn de protest pentru lipsurile cu care se confruntă colegii ei, a devenit în doar câţiva ani vedetă naţională.
Pentru ea, lozul câştigător a fost Antena 3, postul care a transformat-o în invitat permanent în platoul emisiunii „Sinteza Zilei”. Acolo şi-a spus seară de seară oful, înjurând cu orice ocazie fosta guvernare, iar trustul lui Voiculescu i-a întors înzecit favoarea. Lucru care se vede cu ochiul liber şi din declaraţia sa de avere. Dascălul a încasat, în 2011, din partea SC Antena 3 SA, peste 130 de milioane de lei vechi din „drepturi de proprietate intelectuală”.
Cireaşa de pe tort a venit abia un an mai târziu, când s-a lăsat convinsă de Dan Voiculescu să candideze la alegerile parlamentare din 2012. Învăţătoarea Anghel a fost atunci „cadorisită” cu un mandat de senator în colegiul 1 din Dolj, obţinând un scor de peste 56%. Înainte de alegeri, învăţătoarea promitea că se va bate ca Educaţia să beneficieze de un buget de 6% din PIB. Ulterior, a declarat că „nu e momentul”.
Aşchia nu sare departe de trunchi
Succesul fulminant al mamei s-a repetat şi pentru fiica senatoarei. Oana Anghel (29 ani), de asemenea cadru didactic, a reuşit performanţa de a trece peste noapte de la statutul de profesor suplinitor, la cel de angajat în aparatul central al Ministerul Educaţiei. Oana Anghel este expert în Direcţia de Relaţii Internaţionale, departamentul Afacerilor Externe, după cum a precizat Robert Turcescu într-o emisiune la RTV.
„Oana Anghel este funcţionar contractual, a dat concurs în august şi a fost angajată începând din 1 octombrie pe post de consilier la departamentul de Afaceri europene”, au declarat reprezentanţii biroului de presă de la Ministerul Educaţiei.
O realizare notabilă în condiţiile în care dascălii tineri aşteaptă câţiva ani şi pentru a pune mâna pe post de titular. „Promovarea” a venit, culmea, odată cu instalarea guvernului USL, în mandatul Ecaterinei Andronescu. „A început să lucreze după aprilie 2012, cred că prin vară sau toamnă, a dat concurs”, a mărturisit chiar Cristiana Anghel, întrun interviu acordat Evz, insistând asupra faptului că totul s-a întâmplat înainte ca ea să devină demnitar. Până anul trecut, Oana Anghel a fost profesor suplinitor de Educaţie Civică la Liceul Teoretic „Ion Barbu”, iar în paralel a luat ţinut ore şi la Şcoala Nr.280.
Foştii săi şefi nici nu vor să-i pomenească numele. „Nu vrem să vorbim despre acest subiect. Dânsa ar fi vrut să mai predea la noi, însă nu au mai fost ore.”, explică Constantineanu Aristică.
Oana Anghel are o funcţie contractuală în Ministerul Educaţiei şi nu este obligată să-şi publice declaraţia de avere.
"A început să lucreze (n.r. fiica mea) din aprilie 2012. Cred că prin vară sau toamnă a dat concurs.”
CRISTIANA ANGHEL, senator PC
REPLICI DURE Senatoarea PC Cristiana Anghel l-a amenințat pe Robert Turcescu | VIDEO
Ce spun foştii colegi de cancelarie despre senatoare
Deşi greva foamei „a scos-o din foame”, acest episod şi-a pus amprenta asupra carierei didactice a Cristianei Anghel. În timp ce învăţătoarea era internată la spital în Bucureşti, de elevii ei de la Şcoala nr. 2 din Caracal ajunsese se îngrijească până şi femeia de serviciu, ne-a mărturist un profesor de la fosta şcoală a senatoarei.
La presiunile părinţilor, clasa a fost preluată de alt învăţător, iar Cristiana Anghel a revenit pe postul de profesor itinerant. Nu mai coordona o clasă, fiind doar un cadru didactic de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale. Pentru că nu îi stătea capul la şcoală şi nici nu mai avea timp fizic să treacă pe la catedră, în campania electorală, Cristiana Anghel şi-a luat concediu fără plată, ne-a precizat directorul Şcolii nr.2, profesorul Răzvan Băţăgui, care s-a bucurat că fosta lui colegă a câştigat alegerile. „Este un om apropiat şcolii şi e bine să avem un astfel de sprijin”, a mai spus directorul. La sfârşitul mandatului de parlamentar, Cristiana Anghel se va putea întoarce la clasă, întrucât, potrivit legii, postul este rezervat.
Cât despre fiica ei, Oana Anghel, profesorul Băţăgui spune că era o elevă foarte silitoare. „Oana mi-a fost elevă şi era un copil foarte bine pregătit”. Învăţătoarea parlamentară este adesea subiect de ironii printre foştii colegii de cancelarie, unii „invidioşi” pe noul ei stat. „Profesorii se mai amuză când o văd la televizor”, ne-au declarat surse din şcoală. Soţul Cristianei Anghel a fost şi el tot bugetar. A lucrat în Ministerul de Interne, iar acum este ofiţer în rezervă.
EVZ.ro
evz.ro
Autor: Andreea Ciulac, Cristina Lica
Femeia care a devenit celebră în toată țara, răbdând de foame mai bine de două luni, trăiește acum pe cai mari. Prietenia cu Antenele lui Voiculescu i-a adus bani în cont, un post de senator, dar și o funcție călduță pentru fiica sa, profesoară de Educație Civică.
Deși la ieșirea din greva foamei s-a jurat că nu va intra în nicio formațiune politică, în toamna lui 2012 Cristiana Anghel a devenit senator PC. Se pare însă că politica i-a purtat noroc.Sursa: LIBERTATEACristiana Anghel, învăţătoarea anonimă din Caracal, care a rezistat 70 de zile fără mâncare, în semn de protest pentru lipsurile cu care se confruntă colegii ei, a devenit în doar câţiva ani vedetă naţională.
Pentru ea, lozul câştigător a fost Antena 3, postul care a transformat-o în invitat permanent în platoul emisiunii „Sinteza Zilei”. Acolo şi-a spus seară de seară oful, înjurând cu orice ocazie fosta guvernare, iar trustul lui Voiculescu i-a întors înzecit favoarea. Lucru care se vede cu ochiul liber şi din declaraţia sa de avere. Dascălul a încasat, în 2011, din partea SC Antena 3 SA, peste 130 de milioane de lei vechi din „drepturi de proprietate intelectuală”.
Cireaşa de pe tort a venit abia un an mai târziu, când s-a lăsat convinsă de Dan Voiculescu să candideze la alegerile parlamentare din 2012. Învăţătoarea Anghel a fost atunci „cadorisită” cu un mandat de senator în colegiul 1 din Dolj, obţinând un scor de peste 56%. Înainte de alegeri, învăţătoarea promitea că se va bate ca Educaţia să beneficieze de un buget de 6% din PIB. Ulterior, a declarat că „nu e momentul”.
Aşchia nu sare departe de trunchi
Succesul fulminant al mamei s-a repetat şi pentru fiica senatoarei. Oana Anghel (29 ani), de asemenea cadru didactic, a reuşit performanţa de a trece peste noapte de la statutul de profesor suplinitor, la cel de angajat în aparatul central al Ministerul Educaţiei. Oana Anghel este expert în Direcţia de Relaţii Internaţionale, departamentul Afacerilor Externe, după cum a precizat Robert Turcescu într-o emisiune la RTV.
„Oana Anghel este funcţionar contractual, a dat concurs în august şi a fost angajată începând din 1 octombrie pe post de consilier la departamentul de Afaceri europene”, au declarat reprezentanţii biroului de presă de la Ministerul Educaţiei.
O realizare notabilă în condiţiile în care dascălii tineri aşteaptă câţiva ani şi pentru a pune mâna pe post de titular. „Promovarea” a venit, culmea, odată cu instalarea guvernului USL, în mandatul Ecaterinei Andronescu. „A început să lucreze după aprilie 2012, cred că prin vară sau toamnă, a dat concurs”, a mărturisit chiar Cristiana Anghel, întrun interviu acordat Evz, insistând asupra faptului că totul s-a întâmplat înainte ca ea să devină demnitar. Până anul trecut, Oana Anghel a fost profesor suplinitor de Educaţie Civică la Liceul Teoretic „Ion Barbu”, iar în paralel a luat ţinut ore şi la Şcoala Nr.280.
Foştii săi şefi nici nu vor să-i pomenească numele. „Nu vrem să vorbim despre acest subiect. Dânsa ar fi vrut să mai predea la noi, însă nu au mai fost ore.”, explică Constantineanu Aristică.
Oana Anghel are o funcţie contractuală în Ministerul Educaţiei şi nu este obligată să-şi publice declaraţia de avere.
"A început să lucreze (n.r. fiica mea) din aprilie 2012. Cred că prin vară sau toamnă a dat concurs.”
CRISTIANA ANGHEL, senator PC
REPLICI DURE Senatoarea PC Cristiana Anghel l-a amenințat pe Robert Turcescu | VIDEO
Ce spun foştii colegi de cancelarie despre senatoare
Deşi greva foamei „a scos-o din foame”, acest episod şi-a pus amprenta asupra carierei didactice a Cristianei Anghel. În timp ce învăţătoarea era internată la spital în Bucureşti, de elevii ei de la Şcoala nr. 2 din Caracal ajunsese se îngrijească până şi femeia de serviciu, ne-a mărturist un profesor de la fosta şcoală a senatoarei.
La presiunile părinţilor, clasa a fost preluată de alt învăţător, iar Cristiana Anghel a revenit pe postul de profesor itinerant. Nu mai coordona o clasă, fiind doar un cadru didactic de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale. Pentru că nu îi stătea capul la şcoală şi nici nu mai avea timp fizic să treacă pe la catedră, în campania electorală, Cristiana Anghel şi-a luat concediu fără plată, ne-a precizat directorul Şcolii nr.2, profesorul Răzvan Băţăgui, care s-a bucurat că fosta lui colegă a câştigat alegerile. „Este un om apropiat şcolii şi e bine să avem un astfel de sprijin”, a mai spus directorul. La sfârşitul mandatului de parlamentar, Cristiana Anghel se va putea întoarce la clasă, întrucât, potrivit legii, postul este rezervat.
Cât despre fiica ei, Oana Anghel, profesorul Băţăgui spune că era o elevă foarte silitoare. „Oana mi-a fost elevă şi era un copil foarte bine pregătit”. Învăţătoarea parlamentară este adesea subiect de ironii printre foştii colegii de cancelarie, unii „invidioşi” pe noul ei stat. „Profesorii se mai amuză când o văd la televizor”, ne-au declarat surse din şcoală. Soţul Cristianei Anghel a fost şi el tot bugetar. A lucrat în Ministerul de Interne, iar acum este ofiţer în rezervă.
EVZ.ro
duminică, 7 aprilie 2013
DEUTSCHE WELLE: Omul care posedă cea mai mare putere în România
Romania trebuie salvata!
Autor: Deutsche Welle Vineri, 05 Aprilie 2013
Încape o ţară întreagă în buzunarul vestei unui fost colaborator al securităţii? Încape, dacă e vorba de vesta unui oligarh ca Dan (Felix) Voiculescu, fostul turnător al poliţiei politice comuniste devenit, după 1989, mare capitalist, scrie Deutsche Welle.
Cine e Vociulescu, de unde vine şi ce vrea, precum şi modul în care şi-a dobândit şi îşi exercită puterea reiese, cu lux de amănunte, dintr-un foarte amplu articol apărut miercuri în influentul ziar conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Semnat de excelentul cunoscător al mediului politic şi economic românesc care este Karl-Peter Schwarz, articolul se intitulează simplu, „Imperiul varanului”.
„Voiculescu n-are nevoie să se afle în prim-planul politic. Ex-informatorul securităţii e, oricum, omul care posedă cea mai mare putere în România”, scrie ziaristul german. Care evocă între altele aiuritoarea propunere a preşedintelui de onoare al „Partidului Conservator”, Dan Voiculescu, de militarizare a fiscului românesc.
Ideea, numai bună de aplicat într-un regim de mână forte, într-o dictatură sau republică bananieră, pare nu tocmai la locul ei într-o democraţie. Dar mai este oare România o democraţie?
Trecutul varanului
Căutând „sursele acestei înclinaţii” voiculesciene „spre soluţii totalitare” autorul ziarului din Frankfurt nu întâmpină dificultăţi prea mari în a le depista în „intensa colaborare cu securitatea”. Le găseşte, aşadar, în trecutul securist al celui „recrutat” de poliţia politică a regimului comunist „încă din 1970, sub numele de cod de 'Mircea', înainte ca securiştii să-l boteze 'Felix', trei ani mai târziu”.
Forând adânc în biografia omului forte al României contemporane, Karl-Peter Schwarz scoate la iveală rolul jucat de Voiculescu „în afacerile de comerţ exterior ale regimului comunist," afaceri „controlate de securitate”.
Articolul evocă demersurile poliţiei politice a regimului ceauşist de procurare de valută pentru conturile dictatorului prin intermediul unor firme precum ‚Crescent Commercial & Maritime’ „înfiinţată cu aprobarea generalului de securitate, Iulian Vlad”, şi ‚Dunărea’, controlată de asemenea de Securitate”.
Observatorul german aminteşte de includerea întreprinderii Crescent în Holdingul Grivco (Grupul Industrial Voiculescu şi Compania) şi admite că patronul acestui conglomerat de firme „nu e singurul oligarh care a făcut avere, în anii 90, la umbra preşedintelui de-atunci, Ion Iliescu”.
Nici utilizarea mass-media întru procurarea de influenţă politică nu e tocmai o invenţie a lui Felix, devreme ce „şi alţi oligarhi au cumpărat” ziare şi posturi de radio şi televiziune „pentru a susţine partide şi politicieni şi a primi, la schimb, contracte publice şi legi croite pe măsura lor”.
Originalitatea varanului şi instrumentele sale de tortură
Livrând un diagnostic pe cât de necruţător, pe-atât de credibil al situaţiei în care se află România, autorul german scoate la iveală în ce anume constă „inovaţia introdusă de Dan Voiculescu”. E vorba de utilizarea imperiului său mediatic, şi „în special a Antenei 3, ca armă contra justiţiei, a concurenţilor săi economici şi împotriva adversarilor politici”.
Ziaristul din Frankfurt, care s-a mai ocupat în trecut de calomniile sistematice şi de linşajele mediatice efectuate de Antena 3, relevă şi modul în care operează televiziunea de ştiri a aşa-numitului „Intact Media Group”. Din care fac parte şase posturi tv, două de radio, 5 cotidiene şi 6 alte publicaţii. Astfel, Antena 3 „exercită presiuni masive asupra victimelor postului, supunându-le unui permanent tir televizat de insinuări, calomnii şi injurii”. În ce le priveşte, victimele Antenei 3 „nu ajung să fie ascultate şi să ia poziţie faţă de acuzele cu care se confruntă”.
Cine conduce România
Extrem de instructiv în privinţa naturii găştii care, dintr-un studio de televiziune, a ajuns, sub oblăduirea lui Felix, să conducă România, mi se pare pasajul următor al articolului semnat de Karl-Peter Schwarz. Potrivit autorului german, „zbirii lui Voiculescu sunt specialişti ai dezinformării, de care serviciul secret al lui Ceauşescu ar fi fost mândru”.
La spionarea vieţii particulare a magistraţilor, a şefilor ANI şi DNA acuzaţi de Antena 3 de „alcoolism”, de „boli psihice” şi „dependenţă de droguri” , se adaugă, printre metodele trustului Intact, proferarea altor „acuze nedovedite, precum căpuşarea banilor statului în interesul propriu, al familiilor şi prietenilor."
Adversarii varanului
Dar ce se întinde oare dincolo de „terorismul mediatic al varanului inculpat” cum şi-a intitulat Andreea Pora un articol semnat în ianuarie curent în Revista 22? Dincolo de acest „terorism televizat al Antenei 3”, după cum îl califică, textual, Karl-Peter Schwarz, terorism exercitat asupra celor insultaţi ca „sclavi ai lui Băsescu” şi „trădători ai neamului”, e lumea celor, puţini, care nu se lasă intimidaţi. E lumea celor care mai îndrăznesc "să i se opună deschis lui Voiculescu" şi compania. Între ei, „europarlamentarul şi fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei”.
Spre a-şi susţine afirmaţiile, autorul german trimite la mărturia clară şi fără echivoc a lui Stelian Negrea, fostul ziarist al concernului, trimis în judecată de Grupul Media Intact înfiinţat de Voiculescu. Negrea divulgase în Evenimentul Zilei amănunte legate de şantajarea cu investigaţii jurnalistice a unor firme în scopul obţinerii de contracte de publicitate şi de ceea ce ziaristul român' a afirmat a fi „listele negre ale Antenelor, între care cea cu politicieni declaraţi paria, avându-l în frunte pe Traian Băsescu”.
După cum relevă ziarul din Frankfurt, Intact le cere despăgubiri de 100.000 de euro, „o sumă astronomică pentru gazetarii români”, tuturor angajaţilor care divulgă informaţii confidenţiale despre modul în care operează grupul media fondat de Voiculescu.
Varanul, marioneta şi imperiul securităţii
Utilizând „asemenea metode a ajuns Voiculescu să fie nu doar unul dintre cei mai mari bogătaşi ai României, ci şi omul ei cel mai puternic”, mai precizează autorul cotidianului german, un ziar de mare impact în cercurile de centru-dreapta de la Berlin. Şi ziaristul din Frankfurt nu uită nici alt element esenţial. Şi-anume legătura strânsă dintre Felix şi „protejatul său, Crin Antonescu”, împins în faţă de varan şi lăsat să ocupe prim-planul scenei politice, în timp ce preşedintele Senatului „îi îndeplineşte (lui Felix) cu sârg deosebit dorinţele”.
După ce trece în revistă, între altele, reproşurile Antenei 3 la adresa „prea timidului anti-băsism” al premierului Ponta, precum şi atacurile în trombă lansate de grupul Intact la adresa Comisiei Europene, autorul german îşi încheie turul de orizont cu mobilul varanului şi detalierea fentelor sale, menite să-l scape de braţul lung al legii.
„Cauza obstinaţiei luptei lui Voiculescu împotriva preşedintelui Băsescu şi a justiţiei rezidă probabil în teama oligarhului de a ajunge după gratii şi de a împărtăşi soarta ex-premierului Adrian Năstase şi a altor miniştri şi parlamentari”, scrie Karl-Peter Schwarz în Frankfurter Allgemeine Zeitung, amintind de învinuirea de corupţie la adresa lui Felix, în legătură cu privatizarea extrem de avantajoasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
Ceea ce autorul prestigiosului ziar german n-a mai inclus în consistentul său text ar trebui să facă obiectul unor viitoare articole şi analize. E vorba de ceea ce eu aş numi restul de piloni ai „imperiului securităţii”. În cauză e extinsa reţea securisto - nomenclaturisto - interlopă care susţine ansamblul puterii USL-iste.
Autor: Deutsche Welle Vineri, 05 Aprilie 2013
Încape o ţară întreagă în buzunarul vestei unui fost colaborator al securităţii? Încape, dacă e vorba de vesta unui oligarh ca Dan (Felix) Voiculescu, fostul turnător al poliţiei politice comuniste devenit, după 1989, mare capitalist, scrie Deutsche Welle.
Cine e Vociulescu, de unde vine şi ce vrea, precum şi modul în care şi-a dobândit şi îşi exercită puterea reiese, cu lux de amănunte, dintr-un foarte amplu articol apărut miercuri în influentul ziar conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Semnat de excelentul cunoscător al mediului politic şi economic românesc care este Karl-Peter Schwarz, articolul se intitulează simplu, „Imperiul varanului”.
„Voiculescu n-are nevoie să se afle în prim-planul politic. Ex-informatorul securităţii e, oricum, omul care posedă cea mai mare putere în România”, scrie ziaristul german. Care evocă între altele aiuritoarea propunere a preşedintelui de onoare al „Partidului Conservator”, Dan Voiculescu, de militarizare a fiscului românesc.
Ideea, numai bună de aplicat într-un regim de mână forte, într-o dictatură sau republică bananieră, pare nu tocmai la locul ei într-o democraţie. Dar mai este oare România o democraţie?
Trecutul varanului
Căutând „sursele acestei înclinaţii” voiculesciene „spre soluţii totalitare” autorul ziarului din Frankfurt nu întâmpină dificultăţi prea mari în a le depista în „intensa colaborare cu securitatea”. Le găseşte, aşadar, în trecutul securist al celui „recrutat” de poliţia politică a regimului comunist „încă din 1970, sub numele de cod de 'Mircea', înainte ca securiştii să-l boteze 'Felix', trei ani mai târziu”.
Forând adânc în biografia omului forte al României contemporane, Karl-Peter Schwarz scoate la iveală rolul jucat de Voiculescu „în afacerile de comerţ exterior ale regimului comunist," afaceri „controlate de securitate”.
Articolul evocă demersurile poliţiei politice a regimului ceauşist de procurare de valută pentru conturile dictatorului prin intermediul unor firme precum ‚Crescent Commercial & Maritime’ „înfiinţată cu aprobarea generalului de securitate, Iulian Vlad”, şi ‚Dunărea’, controlată de asemenea de Securitate”.
Observatorul german aminteşte de includerea întreprinderii Crescent în Holdingul Grivco (Grupul Industrial Voiculescu şi Compania) şi admite că patronul acestui conglomerat de firme „nu e singurul oligarh care a făcut avere, în anii 90, la umbra preşedintelui de-atunci, Ion Iliescu”.
Nici utilizarea mass-media întru procurarea de influenţă politică nu e tocmai o invenţie a lui Felix, devreme ce „şi alţi oligarhi au cumpărat” ziare şi posturi de radio şi televiziune „pentru a susţine partide şi politicieni şi a primi, la schimb, contracte publice şi legi croite pe măsura lor”.
Originalitatea varanului şi instrumentele sale de tortură
Livrând un diagnostic pe cât de necruţător, pe-atât de credibil al situaţiei în care se află România, autorul german scoate la iveală în ce anume constă „inovaţia introdusă de Dan Voiculescu”. E vorba de utilizarea imperiului său mediatic, şi „în special a Antenei 3, ca armă contra justiţiei, a concurenţilor săi economici şi împotriva adversarilor politici”.
Ziaristul din Frankfurt, care s-a mai ocupat în trecut de calomniile sistematice şi de linşajele mediatice efectuate de Antena 3, relevă şi modul în care operează televiziunea de ştiri a aşa-numitului „Intact Media Group”. Din care fac parte şase posturi tv, două de radio, 5 cotidiene şi 6 alte publicaţii. Astfel, Antena 3 „exercită presiuni masive asupra victimelor postului, supunându-le unui permanent tir televizat de insinuări, calomnii şi injurii”. În ce le priveşte, victimele Antenei 3 „nu ajung să fie ascultate şi să ia poziţie faţă de acuzele cu care se confruntă”.
Cine conduce România
Extrem de instructiv în privinţa naturii găştii care, dintr-un studio de televiziune, a ajuns, sub oblăduirea lui Felix, să conducă România, mi se pare pasajul următor al articolului semnat de Karl-Peter Schwarz. Potrivit autorului german, „zbirii lui Voiculescu sunt specialişti ai dezinformării, de care serviciul secret al lui Ceauşescu ar fi fost mândru”.
La spionarea vieţii particulare a magistraţilor, a şefilor ANI şi DNA acuzaţi de Antena 3 de „alcoolism”, de „boli psihice” şi „dependenţă de droguri” , se adaugă, printre metodele trustului Intact, proferarea altor „acuze nedovedite, precum căpuşarea banilor statului în interesul propriu, al familiilor şi prietenilor."
Adversarii varanului
Dar ce se întinde oare dincolo de „terorismul mediatic al varanului inculpat” cum şi-a intitulat Andreea Pora un articol semnat în ianuarie curent în Revista 22? Dincolo de acest „terorism televizat al Antenei 3”, după cum îl califică, textual, Karl-Peter Schwarz, terorism exercitat asupra celor insultaţi ca „sclavi ai lui Băsescu” şi „trădători ai neamului”, e lumea celor, puţini, care nu se lasă intimidaţi. E lumea celor care mai îndrăznesc "să i se opună deschis lui Voiculescu" şi compania. Între ei, „europarlamentarul şi fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei”.
Spre a-şi susţine afirmaţiile, autorul german trimite la mărturia clară şi fără echivoc a lui Stelian Negrea, fostul ziarist al concernului, trimis în judecată de Grupul Media Intact înfiinţat de Voiculescu. Negrea divulgase în Evenimentul Zilei amănunte legate de şantajarea cu investigaţii jurnalistice a unor firme în scopul obţinerii de contracte de publicitate şi de ceea ce ziaristul român' a afirmat a fi „listele negre ale Antenelor, între care cea cu politicieni declaraţi paria, avându-l în frunte pe Traian Băsescu”.
După cum relevă ziarul din Frankfurt, Intact le cere despăgubiri de 100.000 de euro, „o sumă astronomică pentru gazetarii români”, tuturor angajaţilor care divulgă informaţii confidenţiale despre modul în care operează grupul media fondat de Voiculescu.
Varanul, marioneta şi imperiul securităţii
Utilizând „asemenea metode a ajuns Voiculescu să fie nu doar unul dintre cei mai mari bogătaşi ai României, ci şi omul ei cel mai puternic”, mai precizează autorul cotidianului german, un ziar de mare impact în cercurile de centru-dreapta de la Berlin. Şi ziaristul din Frankfurt nu uită nici alt element esenţial. Şi-anume legătura strânsă dintre Felix şi „protejatul său, Crin Antonescu”, împins în faţă de varan şi lăsat să ocupe prim-planul scenei politice, în timp ce preşedintele Senatului „îi îndeplineşte (lui Felix) cu sârg deosebit dorinţele”.
După ce trece în revistă, între altele, reproşurile Antenei 3 la adresa „prea timidului anti-băsism” al premierului Ponta, precum şi atacurile în trombă lansate de grupul Intact la adresa Comisiei Europene, autorul german îşi încheie turul de orizont cu mobilul varanului şi detalierea fentelor sale, menite să-l scape de braţul lung al legii.
„Cauza obstinaţiei luptei lui Voiculescu împotriva preşedintelui Băsescu şi a justiţiei rezidă probabil în teama oligarhului de a ajunge după gratii şi de a împărtăşi soarta ex-premierului Adrian Năstase şi a altor miniştri şi parlamentari”, scrie Karl-Peter Schwarz în Frankfurter Allgemeine Zeitung, amintind de învinuirea de corupţie la adresa lui Felix, în legătură cu privatizarea extrem de avantajoasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
Ceea ce autorul prestigiosului ziar german n-a mai inclus în consistentul său text ar trebui să facă obiectul unor viitoare articole şi analize. E vorba de ceea ce eu aş numi restul de piloni ai „imperiului securităţii”. În cauză e extinsa reţea securisto - nomenclaturisto - interlopă care susţine ansamblul puterii USL-iste.
duminică, 31 martie 2013
Iată, în premieră, MAPA PROFESIONALĂ A PROCURORULUI PONTA. Dosarele investigate de premier pe când era anchetator la Parchetul General. EXCLUSIV
Romania trebuie salvata!
gandul.ro
Biro Attila Publicat la: 27.03.2013 09:40 Ultima actualizare: 27.03.2013 18:58
Premierul Victor Ponta a declarat recent că ar fi cel mai bun pentru a prelua funcţia de procuror general. gândul prezintă în premieră "mapa profesională" a lui Victor Ponta din cei şase ani de procuratură. Dosarele investigate de Ponta nu au nici pe departe anvergura sau complexitatea dosarelor trimise în judecată de procurorii DNA, DIICOT sau ai Parchetului General în ultimii şapte ani. În arhivele Parchetului General au fost găsite şase rechizitorii semnate de Victor Ponta, majoritatea vizând infracţiuni economice, între ele fiind înşelăciuni cu file CEC.
Mapa profesională a procurorului Ponta arată că a ajuns în trei ani, din simplu procuror de sector, procuror la Parchetul General cu derogare de la fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu.
Premierul a fost întrebat, luni 25 martie, dacă ia în calcul numele Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului, el răspunzând ironic că cel mai bun procuror general ar fi el, întrucât are şi experienţă. "Cel mai bun procuror general aş fi eu. Am şi experienţă şi... Dar nu iau în calcul numirea mea. Restul, o să vedem", a spus Ponta. Premierul a preluat şi interimatul Ministerului Justiţiei şi cel mai probabil va propune procurorii pentru Parchetul General şi DNA.
Nu este prima dată când şeful guvernului se laudă cu activitatea sa de procuror. Cu mai multe ocazii, a făcut aluzie la experienţa sa din cadrul parchetelor, dar niciodată nu a povestit ce dosare a investigat.
Şeful Guvernului a activat ca procuror timp de şase ani, între 1995 şi 2001, iar mapa sa profesională arată că a investigat în principal dosare economice, cele mai multe fiind fraude cu file CEC.
Traseul profesional, marcat de derogări
Victor Ponta a intrat în magistratură în 1995 ca procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. Aici a stat trei ani până în 1998 după care a ajuns direct la Parchetul General. Parchetul Judecătoriei Sector 1 nu a putut transmite la solicitarea gândul numărul şi dosarele pe care Victor Ponta le-a investigat ca procuror în primii ani de carieră. Parchetul a transmis că nu există date centralizate din acea perioadă.
După numai trei ani, Ponta este delegat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică. În mod obişnuit, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experienţă. În mod excepţional, Ponta a fost delegat după trei ani de activitate la Parchetul Judecătoriei Sector 1 la Parchetul General.
Potrivit informaţiilor oficiale, delegarea lui Victor Ponta din 1998 a fost dispusă de procurorul general de la acea vreme Mircea Criste care ulterior a fost numit ambasador al României în Macedonia. La solicitarea gândul Parchetul General a explicat că pentru delegare nu se mai aplica acea condiţie de 8 ani de activitate.
În 2001, Victor Ponta a susţinut un examen pentru a promova la Parchetul General unde activa în baza delegării din 1998. La acest examen premierul a obţinut nota 10. Cu toate acestea, Ponta încă nu avea cei 8 ani de experienţă necesari pentru a fi procuror la Parchetul General. Astfel că a mai beneficiat de o derogare de doi ani şi opt luni. Aceasta a fost făcută prin ordinul ministrului Justiţiei la acea vreme, Rodica Stănoiu, şi la propunerea fostului procuror Joiţa Tănase.
Vezi aici traseul profesional al procurorului Ponta
13 rechizitorii în 3 ani la Parchetul General
Potrivit datelor oficiale transmise de Parchetul General, în perioada 1998-2001, Victor Ponta a trimis în judecată 13 dosare. Parchetul General a precizat pentru gândul şi ce activitate a avut Victor Ponta la Parchetul General: ”În cursul anului 1998, domnul Victor Ponta a soluţionat un număr de 10 dosare, dintre care 6 prin rechizitoriu, în alte 3 cauze a dispus declinarea, soluţionând şi un număr de 3 plângeri, iar în cursul anului 1999 – 8 dosare, dintre care 4 prin rechizitoriu, în alte 25 a dispus declinarea şi a mai soluţionat un număr de 8 plângeri. În decursul anului 2000, în 3 din cele 5 cauze soluţionate a întocmit rechizitorii, în alte 14 a dispus declinarea, soluţionând, totodată, un număr de 3 plângeri”, a precizat Parchetul General
CITEŞTE AICI PRECIZĂRILE PARCHETULUI GENERAL
La solicitarea gândul, Parchetul General a pus la dispoziţie rechizitoriile dosarelor investigate de Victor Ponta în calitate de procuror. În arhiva Parchetului General, din cele 13 rechizitorii au mai fost găsite doar şase. Vă prezentăm mai jos conţinutului celor şase rechizitorii investigate de Victor Ponta în calitate de procuror.
Înşelăciune cu file CEC. În 1999 procurorul Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Marcel Pandelea pentru înşelăciuni cu file CEC. În rechitoriu se menţionează că Pandelea a încheiat mai multe contracte cu diverşi furnizori pentru achiziţionarea de pui, pantofi sport sau alte produse. Furnizorii au livrat marfa pe care Pandelea le-a plătit cu file CEC. Când furnizorii au încercat să încaseze banii de la bancă au constat că în conturile indicate de Pandelea nu exista nici un leu.
CITEŞTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
Înşelăciune cu produse agricole. În anul 2000, procurorul Victor Ponta i-a trimis în judecată pentru înşelăciune pe Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc, acţionarii unor companii private . Cei doi au prejudiciat o a treia companie cu suma de 1,5 miliarde lei vechi. Rechizitoriul scris de Ponta are la bază un raport al Corpului de Control al Guvernului. În esenţă, actualul premier arată în rechizitoriu că o companie a luat un credit de la Guvern de 7,2 miliarde lei vechi pentru achizitionarea de furaje. Furnizorii furajelor erau Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc care erau şi cei care au depozitat produsele pentru cumpărător. Procurorul Ponta susţine că cei doi au falsificat documentele cu cantităţile de furaje achizitionate, rezultând astfel un prejudiciu total de 1,5 miliarde lei vechi.
VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
Evaziune fiscală cu ceasuri din import. Pe 15 octombrie 1998, Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Adrian Nicolae Stoican, administratorului unei societăţi comerciale. În rechizitoriul întocmit de Ponta se arată că Adrian Stoican a comercializat prin firma sa ceasuri din import fără a plăti taxe. S-a constat că Stoican s-a sustras de la plata TVA şi a impozitului pe profit. În total, statul a fost prejudiciat cu 15.600 de lei TVA şi 329.000 lei impozit pre profit. În esenţă, ceasurile erau importate şi comercializate fără a fi trecute în contabilitatea firmei. Având în vedere că dosarul este unul foarte vechi în sistemul electronic ECRIS al instanţelor nu exista nicio înregistrare din care să reiasă dacă el a fost sau nu condamnat.
CONSULTĂ AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
Dosarul Megapower. Pe 11 septembrie 2000, procurorul Victor Ponta îl trimite în judecată pe Cornel Moldovan directorul companiei de stat IIRUC SA pentru abuz în serviciu şi un prejudiciu de 12 milioane dolari cauzat statului.
Practic, dosarul viza afacerea Megapower din 1990. Mai precis, în 1991, premierul Petre Roman, acum deputat PNL, a aprobat, printr-o Hotărâre de Guvern, asocierea statului român prin compania IIRUC SA cu compania americană Megapower într-o companie mixtă care urma să producă echipamente electronice în România. Acestă afacere a fost iniţiată de Robert Deutsch şi Cristian Lazarovici, iar HG au fost avizată de Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stanculescu, ministrul industriilor, şi avizată favorabil de Eugen Dijmarescu, ministrul economiei şi finanţelor, şi de Victor Babiuc- ministrul Justiţiei de la acea vreme. În acestă afacere a fost vehiculat şi numele lui Florin Georgescu, fostul ministru al Finanţelor în guvernul Ponta 1. Niciunul dintre demnitarii menţionaţi mai sus nu a fost trimis în judecată.
Afacerea viza înfiinţarea companiei mixte care a beneficiat de un credit guvernamental de 12 milioane de dolari.
Procurorul Victor Ponta a început ancheta în 1998 după ce SRI a descoperit în Portul Constanţa arhiva companiei Megapower. Potrivit rechizitoriului întocmit de Victor Ponta în acestă afacere singurul vinovat este directorul IIRUC SA, Cornel Moldovan.
Potrivit procurorului Ponta, Cornel Moldovan a decis să vireze cei 12 milioane de dolari în conturile companiei Megapower înainte ca firma mixtă să se înfiinţeze. Astfel că statul român a pierdut cei 12 milioane de dolari fără ca în România să se realizeze vreo fabrică de componente electronice. În 2002, Cornel Moldovan a fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar prejudiciul nu a fost recurperat.
VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI INVESTIGAT DE PONTA
In 1998, Victor Ponta a mai trimis în judecată două dosare de înşelăciune. În cele două dosare a fost trimis în judecată Daniel Popa care a fost acuzat de înşelăciune cu file CEC. Acesta a cumpărat diverse produse de la furnizori pe care le-a plătit cu file CEC dar când reprezentanţii companiilor încercau să încaseze sumele cuvenit au constat că banii nu există în conturi.
Victor Ponta, avocatul lui Ovidiu Tender
Deşi nu a menţionat în CV-ul oficial, Victor Ponta este şi avocat de profesie. În 2006, el a fost în lumina reflectoarelor în calitate de avocat al lui Ovidiu Tender, acuzat într-un dosar al DIICOT. În final, Tender a fost condamnat în acest dosar. Victor Ponta pe atunci avocat şi deputat a fost acuzat de incompatibilitate. Inspecţia Judiciară a CSM a reţinut că avocatul Victor Ponta a dorit tergiversarea procesului în care era inculpat Tender. Victor Ponta a mai fost angajat ca avocat de către Cozmin Guşă, dar l-a reprezentat în instanţă şi pe Marcel Ţundrea protagonistul unei dintre cele mai mari errori judiciar din România.
CITEŞTE AICI CUM L-A APĂARAT PONTA PE TENDER ÎN INSTANŢĂ
gandul.ro
Biro Attila Publicat la: 27.03.2013 09:40 Ultima actualizare: 27.03.2013 18:58
Premierul Victor Ponta a declarat recent că ar fi cel mai bun pentru a prelua funcţia de procuror general. gândul prezintă în premieră "mapa profesională" a lui Victor Ponta din cei şase ani de procuratură. Dosarele investigate de Ponta nu au nici pe departe anvergura sau complexitatea dosarelor trimise în judecată de procurorii DNA, DIICOT sau ai Parchetului General în ultimii şapte ani. În arhivele Parchetului General au fost găsite şase rechizitorii semnate de Victor Ponta, majoritatea vizând infracţiuni economice, între ele fiind înşelăciuni cu file CEC.
Mapa profesională a procurorului Ponta arată că a ajuns în trei ani, din simplu procuror de sector, procuror la Parchetul General cu derogare de la fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu.
Premierul a fost întrebat, luni 25 martie, dacă ia în calcul numele Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului, el răspunzând ironic că cel mai bun procuror general ar fi el, întrucât are şi experienţă. "Cel mai bun procuror general aş fi eu. Am şi experienţă şi... Dar nu iau în calcul numirea mea. Restul, o să vedem", a spus Ponta. Premierul a preluat şi interimatul Ministerului Justiţiei şi cel mai probabil va propune procurorii pentru Parchetul General şi DNA.
Nu este prima dată când şeful guvernului se laudă cu activitatea sa de procuror. Cu mai multe ocazii, a făcut aluzie la experienţa sa din cadrul parchetelor, dar niciodată nu a povestit ce dosare a investigat.
Şeful Guvernului a activat ca procuror timp de şase ani, între 1995 şi 2001, iar mapa sa profesională arată că a investigat în principal dosare economice, cele mai multe fiind fraude cu file CEC.
Traseul profesional, marcat de derogări
Victor Ponta a intrat în magistratură în 1995 ca procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. Aici a stat trei ani până în 1998 după care a ajuns direct la Parchetul General. Parchetul Judecătoriei Sector 1 nu a putut transmite la solicitarea gândul numărul şi dosarele pe care Victor Ponta le-a investigat ca procuror în primii ani de carieră. Parchetul a transmis că nu există date centralizate din acea perioadă.
După numai trei ani, Ponta este delegat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică. În mod obişnuit, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experienţă. În mod excepţional, Ponta a fost delegat după trei ani de activitate la Parchetul Judecătoriei Sector 1 la Parchetul General.
Potrivit informaţiilor oficiale, delegarea lui Victor Ponta din 1998 a fost dispusă de procurorul general de la acea vreme Mircea Criste care ulterior a fost numit ambasador al României în Macedonia. La solicitarea gândul Parchetul General a explicat că pentru delegare nu se mai aplica acea condiţie de 8 ani de activitate.
În 2001, Victor Ponta a susţinut un examen pentru a promova la Parchetul General unde activa în baza delegării din 1998. La acest examen premierul a obţinut nota 10. Cu toate acestea, Ponta încă nu avea cei 8 ani de experienţă necesari pentru a fi procuror la Parchetul General. Astfel că a mai beneficiat de o derogare de doi ani şi opt luni. Aceasta a fost făcută prin ordinul ministrului Justiţiei la acea vreme, Rodica Stănoiu, şi la propunerea fostului procuror Joiţa Tănase.
Vezi aici traseul profesional al procurorului Ponta
13 rechizitorii în 3 ani la Parchetul General
Potrivit datelor oficiale transmise de Parchetul General, în perioada 1998-2001, Victor Ponta a trimis în judecată 13 dosare. Parchetul General a precizat pentru gândul şi ce activitate a avut Victor Ponta la Parchetul General: ”În cursul anului 1998, domnul Victor Ponta a soluţionat un număr de 10 dosare, dintre care 6 prin rechizitoriu, în alte 3 cauze a dispus declinarea, soluţionând şi un număr de 3 plângeri, iar în cursul anului 1999 – 8 dosare, dintre care 4 prin rechizitoriu, în alte 25 a dispus declinarea şi a mai soluţionat un număr de 8 plângeri. În decursul anului 2000, în 3 din cele 5 cauze soluţionate a întocmit rechizitorii, în alte 14 a dispus declinarea, soluţionând, totodată, un număr de 3 plângeri”, a precizat Parchetul General
CITEŞTE AICI PRECIZĂRILE PARCHETULUI GENERAL
La solicitarea gândul, Parchetul General a pus la dispoziţie rechizitoriile dosarelor investigate de Victor Ponta în calitate de procuror. În arhiva Parchetului General, din cele 13 rechizitorii au mai fost găsite doar şase. Vă prezentăm mai jos conţinutului celor şase rechizitorii investigate de Victor Ponta în calitate de procuror.
Înşelăciune cu file CEC. În 1999 procurorul Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Marcel Pandelea pentru înşelăciuni cu file CEC. În rechitoriu se menţionează că Pandelea a încheiat mai multe contracte cu diverşi furnizori pentru achiziţionarea de pui, pantofi sport sau alte produse. Furnizorii au livrat marfa pe care Pandelea le-a plătit cu file CEC. Când furnizorii au încercat să încaseze banii de la bancă au constat că în conturile indicate de Pandelea nu exista nici un leu.
CITEŞTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
Înşelăciune cu produse agricole. În anul 2000, procurorul Victor Ponta i-a trimis în judecată pentru înşelăciune pe Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc, acţionarii unor companii private . Cei doi au prejudiciat o a treia companie cu suma de 1,5 miliarde lei vechi. Rechizitoriul scris de Ponta are la bază un raport al Corpului de Control al Guvernului. În esenţă, actualul premier arată în rechizitoriu că o companie a luat un credit de la Guvern de 7,2 miliarde lei vechi pentru achizitionarea de furaje. Furnizorii furajelor erau Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc care erau şi cei care au depozitat produsele pentru cumpărător. Procurorul Ponta susţine că cei doi au falsificat documentele cu cantităţile de furaje achizitionate, rezultând astfel un prejudiciu total de 1,5 miliarde lei vechi.
VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
Evaziune fiscală cu ceasuri din import. Pe 15 octombrie 1998, Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Adrian Nicolae Stoican, administratorului unei societăţi comerciale. În rechizitoriul întocmit de Ponta se arată că Adrian Stoican a comercializat prin firma sa ceasuri din import fără a plăti taxe. S-a constat că Stoican s-a sustras de la plata TVA şi a impozitului pe profit. În total, statul a fost prejudiciat cu 15.600 de lei TVA şi 329.000 lei impozit pre profit. În esenţă, ceasurile erau importate şi comercializate fără a fi trecute în contabilitatea firmei. Având în vedere că dosarul este unul foarte vechi în sistemul electronic ECRIS al instanţelor nu exista nicio înregistrare din care să reiasă dacă el a fost sau nu condamnat.
CONSULTĂ AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
Dosarul Megapower. Pe 11 septembrie 2000, procurorul Victor Ponta îl trimite în judecată pe Cornel Moldovan directorul companiei de stat IIRUC SA pentru abuz în serviciu şi un prejudiciu de 12 milioane dolari cauzat statului.
Practic, dosarul viza afacerea Megapower din 1990. Mai precis, în 1991, premierul Petre Roman, acum deputat PNL, a aprobat, printr-o Hotărâre de Guvern, asocierea statului român prin compania IIRUC SA cu compania americană Megapower într-o companie mixtă care urma să producă echipamente electronice în România. Acestă afacere a fost iniţiată de Robert Deutsch şi Cristian Lazarovici, iar HG au fost avizată de Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stanculescu, ministrul industriilor, şi avizată favorabil de Eugen Dijmarescu, ministrul economiei şi finanţelor, şi de Victor Babiuc- ministrul Justiţiei de la acea vreme. În acestă afacere a fost vehiculat şi numele lui Florin Georgescu, fostul ministru al Finanţelor în guvernul Ponta 1. Niciunul dintre demnitarii menţionaţi mai sus nu a fost trimis în judecată.
Afacerea viza înfiinţarea companiei mixte care a beneficiat de un credit guvernamental de 12 milioane de dolari.
Procurorul Victor Ponta a început ancheta în 1998 după ce SRI a descoperit în Portul Constanţa arhiva companiei Megapower. Potrivit rechizitoriului întocmit de Victor Ponta în acestă afacere singurul vinovat este directorul IIRUC SA, Cornel Moldovan.
Potrivit procurorului Ponta, Cornel Moldovan a decis să vireze cei 12 milioane de dolari în conturile companiei Megapower înainte ca firma mixtă să se înfiinţeze. Astfel că statul român a pierdut cei 12 milioane de dolari fără ca în România să se realizeze vreo fabrică de componente electronice. În 2002, Cornel Moldovan a fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar prejudiciul nu a fost recurperat.
VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI INVESTIGAT DE PONTA
In 1998, Victor Ponta a mai trimis în judecată două dosare de înşelăciune. În cele două dosare a fost trimis în judecată Daniel Popa care a fost acuzat de înşelăciune cu file CEC. Acesta a cumpărat diverse produse de la furnizori pe care le-a plătit cu file CEC dar când reprezentanţii companiilor încercau să încaseze sumele cuvenit au constat că banii nu există în conturi.
Victor Ponta, avocatul lui Ovidiu Tender
Deşi nu a menţionat în CV-ul oficial, Victor Ponta este şi avocat de profesie. În 2006, el a fost în lumina reflectoarelor în calitate de avocat al lui Ovidiu Tender, acuzat într-un dosar al DIICOT. În final, Tender a fost condamnat în acest dosar. Victor Ponta pe atunci avocat şi deputat a fost acuzat de incompatibilitate. Inspecţia Judiciară a CSM a reţinut că avocatul Victor Ponta a dorit tergiversarea procesului în care era inculpat Tender. Victor Ponta a mai fost angajat ca avocat de către Cozmin Guşă, dar l-a reprezentat în instanţă şi pe Marcel Ţundrea protagonistul unei dintre cele mai mari errori judiciar din România.
CITEŞTE AICI CUM L-A APĂARAT PONTA PE TENDER ÎN INSTANŢĂ
joi, 28 martie 2013
HARTA INTERACTIVA Cum a ajuns metroul din Drumul Taberei, cu contracte semnate de 275 de milioane de euro pentru executie, sa coste 1,2 miliarde de euro, "cat autostrada Comarnic - Brasov", in declaratiile lui Victor Ponta
Romania trebuie salvata!
de Victor Cozmei HotNews.ro
Marţi, 26 martie 2013, 17:40 Actualitate | Esenţial
In timp ce lucrarile la metroul din Drumul Taberei au fost sistate ca urmare a reducerilor succesive la bugetul alocat, premierul Victor Ponta declara in repetate randuri, in doua sedinte succesive de guvern, ca "metroul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei costa cat autostrada Comarnic - Brasov" si ca s-au semnat contracte de 1,2 miliarde de euro. In realitate insa, contractele incheiate pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei ajung la "doar" circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON. Mai mult, intreg tronsonul din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul cu Banca Europeana de Investitii, valoare ce reprezinta "metroul la cheie" dupa cum a recunoscut pentru HotNews.ro si ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.
Informatia pe scurt:
•Premierul Ponta a declarat de mai multe ori ca metroul din Drumul Taberei costa 1,2 miliarde de euro "cat autostrada Comarnic - Brasov". Mai mult, premierul a declarat si a lasat sa se inteleaga ca acest cost provine din contracte semnate, in special de catre fostele guvernari.
•In realitate, pana acum, pentru metroul din Drumul Taberei au fost semnate contracte de "doar" 275 de milioane de euro. Acestea sunt contractele pe care le plateste statul in prezent. Recentele taieri de fonduri pentru aceste contracte de catre guvernele Ponta au dus la oprirea si intarzierea lucrarilor pe santierul din Drumul Taberei.
•Valoarea totala a metroului din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul semnat cu BEI.
•Relu Fenechiu: 883 de milioane de euro reprezinta metroul la "cheie".
•Alt tronson al magistralei 5 costa peste 1,2 miliarde de euro - de la Universitate pana in Pantelimon, dar constructia la acest proiect nu a inceput.
•Guvernul cauta sa transfere 100 de milioane de lei din Fondul de Mediu ca lucrarile la metroul din Drumul Taberei sa continue dupa ce bugetul proiectului a fost redus succesiv in vara trecuta si la inceputul acestui an.
In repetate randuri, printre care si in doua sedinte de guvern consecutive, premierul Victor Ponta a declarat ca, pentru metroul din Drumul Taberei, guvernul are foarte mult de platit din cauza contractelor semnate de guvernarile anterioare si ca metroul din Drumul Taberei pana la Facultatea de Drept costa "cat autostrada de la Comarnic la Brasov".
Redam mai jos declaratiile premierului Ponta pe acest subiect, dupa cum apar in stenogramele publicate pe site-ul guvernului.
•"(...) este un proiect foarte mare, 1,2 miliarde de euro, practic cam acelasi pret cu Comarnic - Brasov, care este insa important pentru Bucuresti si pe care il vom desfasura, in continuare." - Victor Ponta, in timpul intalnirii cu reprezentantii BEI din 11 martie.
•"(...) vreau sa stiti ca am apreciat generozitatea Guvernului Boc, care a negociat foarte bine si nu ne costa decat 1,2 miliarde de euro, deci, pe intelesul bucurestenilor, de la Facultatea de Drept pana in Drumul Taberei ne costa cat Comarnic - Brasov. Atat ne costa.
•Asa sunt contractele, probabil, cu toate eforturile noastre, foarte mult nu o sa reducem, dar ca sa stiti cat de bine este sa fii generos, sa semnezi cu 1,2 miliarde, sa afectezi, in 2011, 12 milioane de lei au fost puse in buget de Guvernul Boc si vine guvernul acesta care trebuie sa plateasca, dar lucrarea e importanta si trebuie sa o facem. Imi pare rau ca o facem atat de scump", - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 13 martie.
•(...) eu imi exprimasem, la un moment dat, nedumerirea ca ne costa drumul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei cat Comarnic-Brasov, dar am impresia ca am fost optimist. Nu? Pe masura ce sapati acolo, nu la propriu, ci la figurat, s-ar putea sa ne coste cat drumul de la Pamant la Luna; extraordinarele contracte negociate de doamna Boagiu si domnul Boc si de toti ceilalti oameni care ne-au facut foarte bine, in sensul in care au semnat contracte, iar noi acum trebuie sa le platim. Pentru ca asta este, noi suntem guvernul care trebuie sa platim contractele semnate de PDL-isti" - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 20 martie.
[n.r. sublinierile apartin redactiei]
Pornind de la aceste declaratii, HotNews.ro a incercat sa afle ce reprezinta acest cost de 1,2 miliarde de euro anuntat in repetate randul de premierul Ponta, avand in vedere ca, in prezent, pentru executie si consultanta s-au semnat contracte in valoare de "doar" circa 270 de milioane de euro (detaliat mai jos).
Santierul statiei Romancierilor
Santierul statiei Romancierilor, parasit de muncitori
Foto: Hotnews
Mai mult, pentru metroul din Drumul Taberei la Universitate, prin acordul de finantare cu Banca Europeana de Investitii (BEI), acord ratificat prin lege, se prevede ca valoarea totala a proiectului este de 883 milioane de euro.
Dupa ce o solicitare trimisa la guvern pentru informatii despre costul si contractele semnate de 1,2 miliarde de euro pentru metroul din Drumul Taberei invocate de premier nu a primit raspuns nici dupa o saptamana, HotNews.ro l-a contactat pe Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu.
Relu Fenechiu: Metroul din Drumul Taberei costa 883 de milioane de euro "la cheie"
Fenechiu a incercat sa explice pentru HotNews.ro de unde provin sumele inaintate de premierul Ponta.
"Sunt doua acorduri [n.r. cu BEI], 883 de milioane de euro pentru Drumul Taberei - Universitate si 1,29 miliarde pentru Universitate - Pantelimon. Poate domnul Ponta s-a referit la al doilea tronson, nu stiu. Domnul Ponta a facut o declaratie care este corecta in opinia mea, a facut o aproximatie. Lucrarea este foarte scumpa de realizat. Nu stiu daca este pretul corect, nu eu l-am negociat".
La intrebarea ce reprezinta costul de 883 de milioane de euro din acordul cu BEI, Fenechiu a explicat ca "aceasta suma reprezinta metroul la cheie", insa, apoi a declarat ca peste acest cost, pana la suma vehiculata de 1,2 miliarde de euro, mai exista si alte costuri.
"Acum ati gasit o eroare la domnul Ponta si va legati pe ea. Nu ma voi contrazice cu domnul Ponta. Sunt de acord cu dumnealui. Domnul Ponta a aproximat si poate a aproximat chiar in minus. Va spun ca de la 883 de milioane mai sunt costuri pana la 1,2 miliarde".
Care sunt acele costuri invocate de Relu Fenechiu peste suma totala?
"Costuri legate de proiectare, de consultanta. Ati vazut si dvs ce costuri s-au dat pe consultanta, informatiile din nota Corupului de Control al Primului Ministru [n.r. mai multe detalii despre acest aspect putin mai jos]", a spus Fenechiu.
Cu toate acestea, contractele de consultanta si proiectare pentru metroul din Drumul Taberei la Universitate au fost deja semnate si sunt incluse in suma de 883 de miliaone de euro stipulata in acordul cu BEI.
Fisa de date a premierului referitoare la lucrarile de la metrou prezinta o confuzie
Fisa premierului cu date despre metrou
Fisa premierului cu date despre metrou
Foto: Hotnews
HotNews.ro l-a contactat si pe premierul Victor Ponta pentru a-l intreba de unde provine suma de 1,2 miliarde de euro pe care a inaintat-o in repetate randuri. Premierul a trimis redactiei o fotografie cu fisa de date pe care o detine referitoare la magistrala 5 de metrou. (vezi foto alaturat).
In poza trimisa de premier cu informatiile pe care le detine, se observa sumele contractate pentru executie (in total circa 269 mil euro dupa calculele guvernului), precum si sumele totale estimate - 883 milioane pentru Metroul din Drumul Taberei la Universitate - tronsonul unde se lucreaza practic in prezent, si 1,29 miliarde euro pentru tronsonul Universitate Pantelimon (tronson la care nu se lucreaza deocamdata).
In fisa premierului, lucrarile la "Statia si Depoul Valea Ialomitei" este trecuta in dreptul tronsonului II al Magistralei 5 - Universitate - Pantelimon.
Cu toate acestea, in contractele semnate de Metrorex (un exemplu aici), in contractele atribuite prin SEAP pentru lucrarile in executie (vezi detalii mai jos), precum si pe panourile informative de pe santierul din cartier lucrarile la statia si depoul Valea Ialomitei sunt trecut drept Lotul 1.2 din Tronsonul I al Magistralei 5 si nu la Tronsonul II, cel de la Universitate la Pantelimon.
Explicatia: Magistrala 5 a fost impartita in doua tronsoane: I. Drumul Taberei - Universitate (inclusiv statia si depoul Valea Ialomitei) - cost total 883 de milioane de euro - si II. Universitate Pantelimon - cost total 1,29 miliarde euro.
Discrepanta apare in Hotararile de Guvern care aproba cele doua lucrari. Astfel, HG 1419 din 04.11.2008 a aprobat metroul din Drumul Taberei la Eroilor (fara statia si depoul Valea Ialomitei), iar HG nr. 525 din 21.05.2008 a aprobat lucrarile metroului de la Universitate la Pantelimon si lucrarile la statia si depoul Valea Ialomitei. Dar, asa cum am precizat mai sus, statia si depoul Valea Ialomitei intra in tronsonul I Drumul Taberei - Universitate si finantarea sa este cuprinsa in totalul de 883 de milioane de euro stipulat in acordul cu BEI.
Victor Ponta, intrebat daca s-a referit la contracte semnate sau nu cand a vorbit de 1,2 miliarde de euro: "Pai cand termina constructorii infrastrucutra, nu e ca merge metroul"
HotNews.ro a revenit si i-a trimis cateva intrebari premierului la care a prmit urmatoarele raspunsuri:
HotNews.ro: Cand v-ati referiti la 1,2 miliarde, 2,8 miliarde etc. v-ati referit la valoarea totala a proiectului? Nu va refereati in niciun caz doar la sumele contractate deja.
Victor Ponta: Pai cand termina ei [n.r. constructorii] infrastrucutra, nu e ca merge metroul. Mai ramane de facut finisajul inerior, cumparate trenurile etc. Aveti in fata toate cifrele.
HotNews.ro: Ati spus ca ce s-a semnat e foarte scump. Veti ataca in vreun fel contractele?
Victor Ponta: Acum, sincer, nu am date concrete de incalcare a legii. Doar ca recunosc ca am fost socat ca si Hotnewsul de suma totala. Ma gandeam ca cel mai bun lucru e sa semnezi un contract si sa vina alt guvern sa platasca. Nu, nu exista motive legal de incalcare. Nimeni nu-mi spunea toata suma pana la capat, fiecare imi spunea cate o bucatica, imi dadeau cifrele ca medicamentul la bolnav, cate putin.
HotNews.ro: Aveti banii necesari pentru lucrare?
Victor Ponta: Da, pentru lucrarile contractate deja da (Astaldi si Max Bogl). Nu-i avem pe toti, avem banii de lucru pe perioada asta. Pentru saptamana viitoare am mai gasit 100 de milioane din Fondul de Mediu si tot alimentam pe masura ce gasim alte surse.
Ce contracte s-au semnat si le plateste statul acum pentru metroul din Drumul Taberei? Executie + Consultanta = 275 milioane de euro
In prezent, potrivit informatiilor oficiale, pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei pana la Opera (Facultatea de Drept sau Hasdeu - numele viitoarei statii) au fost semnate contracte de "doar" circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON (calculat dupa un curs leu/euro de 4,4 lei).
Pentru executia lucrarilor s-au semnat doua contracte (informatii disponibile fie pe pagina oficiala a proiectului, fie in Sistemul Electronic de Achizitii Publice):
•Contract semnat in martie 2011 cu Asocierea ASTALDI (Italia) - FCC Construccion (Spania) - Delta ACM (Romania) - AB Construct (Romania) pentru Lotul 1.1 - 9 statii de metrou: Raul Doamnei, Brancusi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara, Eroilor.
Costul contractului: 918,9 milioane lei (circa 209 milioane de euro la un curs 4,4)
•Contract semnat in aprilie 2011 cu Max Boegl pentru Lotul 1.2 - galerria, statia si depoul Valea Ialomitei in valoare de 231,67 milioane lei (circa 53 milioane de euro la un curs 4,4).
La finalul lui 2012 s-a semnat inca un contract cu Max Boegl pentru "Puturi de mare adancime" la Sectiunea 1 Raul Doamnei - PS Opera si Statia, Depoul si galeria de legatura Valea Ialomitei. Valoarea contractului: 9,63 milioane lei (circa 2,2 milioane euro).
Astfel, in total pentru executie pe tronsonul Drumul Taberei - Opera (Hasdeu, Facultatea de Drept) s-au semnat contracte in valoare de circa 264,2 milioane euro.
La aceste contracte se mai adauga si contractele de consultanta semnate cu asocierea Metroul SA - Systra SA (Franta).
De pe site-ul guvernului, dintr-un document al Corpului de Control al Primului Ministru, aflam si sumele pentru consultanta si proiectare aferente M5 semnate cu MetrouL SA si Systra SA Franta - 9,631,653.05 Eur + TVA pentru Drumul Taberei-Universitate si 1,408,664.25 Eur + TVA pentru depoul Valea Ialomitei.
In total, consultanta pentru tronsonul Drumul Taberei - Universitate a costat circa 11 milioane de euro.
Astfel, exclusiv pentru tronsonul de metrou din Drumul Taberei Universitate s-au semnat in total contracte de circa 275 de milioane de euro.
Aceste contracte sunt in derulare si reprezinta lucrarile ce au loc in cartierul Drumul Taberei, lucrari care au avut de suferit ca urmare a reducerii finantarii din partea statului roman in ultimele opt luni.
Valoarea totala a metroului Drumul Taberei - Universitate "la cheie": 883 milioane de euro
In 2009, Statul Roman si BEI au semnat contractul de finantare pentru Magistrala 5 de metrou Universitate - Drumul Taberei (intreg tronsonul, nu doar pana la Opera), iar valoarea totala a investitiei - proiectare, executie, echipamente, finisare, exproprieri, 37 de trenuri noi - a fost estimata la 883 de milioane de euro din care imprumutul BEI este de 395 milioane euro.
Asadar, valoarea totala estimata a intregului proiect de metrou din Drumul Taberei pana la Universitate este de 883 de milioane de euro (o mare parte din sume nefiind contractata inca), o valoare diferita de suma pe care premierul Ponta a dat-o ca fiind semnata si contractata - 1,2 miliarde de Euro.
Contractul de finantare a fost semnat la data de 12 noiembrie 2009 intre Romania, BEI si Metrorex si a fost ratificat prin Legea nr. 133/30.06.2010.
Componentele proiectului sunt urmatoarele:
•Componenta 1: Imbunatatirea eficientei retelei de metrou prin construirea Magistralei 5 de metrou: Drumul Taberei - Pantelimon; Prima umul tronson Drumul Taberei - Universitate. Termen de finalizare: 31.12.2015.
•Componenta 2: Achizitia a 37 de trenuri noi de metrou pentru dotarea Magistralei 5 de metrou, (21 trenuri noi) si pentru inlocuirea trenurilor de metrou cu durata de viata depasita pe Magistralele 1 si 3 de metrou (16 trenuri noi).
In cadrul acestui proiect s-au semnat contractele prezentate mai sus privind executia metroului din drumul Taberei, dar si contracte ce vizeaza achitia de 16 noi trenuri pentru Metrorex, trenuri ce vor fi folosite pe celelalte magistrale de metrou aflate in folosinta.
Astfel, Metrorex a semnat un contract de achizitie a 16 garnituri de metrou contra sumei de 97 milioane de euro, garnituri ce vor inlocui vechile trenuri ale Metrorex, insa aceste garnituri, desi fac parte din contractul semnat cu BEI pentru finantarea lucrarilor la Magistrala 5 Drumul Taberei - Universitate, vor fi folosite pentru Magistralele 1 si 3 (mai jos detalii).
Pentru a pune in functiune aceste 16 trenuri, Metrorex a mai semnat un contract pentru echipamentele necesare cu Bombardier Transportation in valoare de circa 5 milioane de euro.
Pe langa acest contracte, s-a mai semnat si contractul de consultanta pentru achizitia celor 37 de trenuri din acordul cu BEI (nu doar cele 16 deja contractate) tot cu Metroul SA, contract ce valoreaza 0,5 milioane de euro.
Astfel, in cadrul Acordului cu BEI mai sus amintit s-au mai semnat contracte de circa 102,5 milioane de euro, insa aceste contracte nu au de a face direct cu lucrarile ce se executa si contractele semnate la metroul din Drumul Taberei.
Lucrarile s-au oprit si pe santierul statiei Favorit / Foto: HotNews.ro
Exista un tronson de metrou din Magistrala 5 ce costa peste 1,2 miliarde de euro, dar nu cel invocat de premier
Pe de alta parte, exista un tronson de metrou de pe Magistrala 5 care are o valoare estimativa apropiata de cifrele inaintate de premierul Ponta, numai ca acel tronson este metroul de la Universitate la Pantelimon - un proiect la care inca nu s-au pornit lucrarile.
Pentru acel proiect - realizat de asemenea tot cu ajutorul BEI - valoarea totala estimata este de 1,29 miliarde de euro, din care 465 de milioane de euro sunt imprumut de la BEI.
Acest acord de finantare cu BEI a fost semnat pe 16 decembrie 2011 pentru tronsonul II, Universitate - Pantelimon, iar valoarea proiectului este de 1.292,96 milioane Euro, din care 465 milioane Euro (credit BEI ) si 827,96 milioane Euro (de la bugetul de stat).
Componentele Proiectului:
•Constructia Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, in lungime de 7,4 km, 12 statii si extinderea Depoului Pantelimon.
•Achizitia a 30 trenuri noi de metrou, inclusiv servicii de consultanta aferente achizitiei acestora, pentru dotarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon.
In cadrul acestui proiect - tronsonul II din magistrala 5, Universitate - Pantelimon - s-a semnat doar contractul de consultanta - tot cu Metroul SA si Systra (Franta) - de 11 milioane de euro.
ILUSTRATIE Cat valoreaza si cum se impart sumele semnate pe cele doua tronsoane de metrou de pe Magistrala 5
Ilustratie realizata de Constantin Barbu
"Capusa" de la metrou cu 135 de milioane de euro pentru consultanta, dar care pentru Magistrala 5 a primit doar 22 de milioane de euro
In prima sedinta de Guvern in care Victor Ponta a pomenit de contractele de 1,2 miliarde de euro pentru metroul "de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei, cat autostrada Comarnic - Brasov", premierul a prezentat si datele dintr-o ancheta a Corupului de Control al Primului Ministru si anunta ca in ultimii sapte ani Ministerul Transporturilor a incheiat contracte de consultanta cu compania Metroul SA de circa 600 de milioane de lei.
Premierul acuza atunci sumele mari care s-au cheltuit pe consultanta si proiectare in ultimii ani. Situatia constatata de corpul de control al primului ministru o puteti vedea la linkul urmator.
Lucrari la statia Valea Argesului
Lucrari sistate la statia Valea Argesului
Foto: Hotnews
Astfel, in perioada 2005-2012 Metroul SA, singura sau in asociere cu alte companii, a incheiat contracte de consultanta si asistenta tehnica in valoare de circa 586 de milioane de lei.
De mentionat ca in legatura cu subiectului acestui articol - Magistrala 5 de metrou, ambele tronsoane Drumul Taberei-Universitate si Universitate-Pantelimon - Metroul SA a primit 22 milioane de euro in contracte de consultanta.
La aceste contracte ce privesc direct magistrala 5 se mai adauga o suma nespecificata dintr-un contract de 33 de milioane de euro (cu TVA) pentru asigurarea asistentei tehnice pentru investitii aflate in curs de executie din 2009 si pana in 2012: Magistralele 1- 4, Magistrala 5 tronson 1 si 2, Tronson de legatura, compatibilizare cu Magistrala 2, cpmpatibilizare pe magistralele 1, 3 si tronson de legatura, modernizare Magistralele 1-3 si tronson de legatura, facilitati pentru persoanele cu handicap.
Victor Ponta: In 2011 Boc a dat 12 milioane de lei la metroul din Drumul Taberei / Bugetul pe 2011 spune altceva: 123 de milioane de lei alocati
In aceeasi sedinta de guvern in care Victor Ponta a pomenit de contractele de 1,2 miliarde de euro pentru metroul "de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei, cat autostrada Comarnic - Brasov", premierul l-a atacat pe fostul prim-ministru Emil Boc spunand ca in 2011 nu a alocat bani suficienti.
•"sa stiti cat de bine este sa fii generos, sa semnezi cu 1,2 miliarde, sa afectezi, in 2011, 12 milioane de lei au fost puse in buget de Guvernul Boc si vine guvernul acesta care trebuie sa plateasca, dar lucrarea e importanta si trebuie sa o facem. Imi pare rau ca o facem atat de scump", - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 13 martie
In realitate insa, in anul 2011, potrivit bugetului din acel an, pentru tronsonul de metrou in discutie, Guvernul de atunci a alocat 123 de milioane de lei, si nu 12 milioane de lei precum a declarat premierul Ponta. Bugetul pe 2011 (pag. 413-414)
Guvernul a gasit 100 de milioane de lei pentru metrou, dupa ce bugetul alocat lucrarilor a fost drastic redus la inceputul anului
Victor Ponta a declarat pentru HotNews.ro ca in saptamana aceasta, catre metroul din Drumul Taberei, vor fi directionati 100 de milioane de lei, bani proveniti de la Fondul de Mediu.
Acelasi anunt a fost facut si in sedinta de guvern din 13 martie, cand premierul anunta ca cei 100 de milioane vor fi transferati la metroul din Drumul Taberei in sapatamana ce a trecut, lucru ce nu s-a mai intamplat.
Lucrarile la statia Parc Drumul Taberei sunt sistate, iar santierul si-a pus amprenta asupra cartierului / Foto: HotNews.ro
Santierul din Drumul Taberei, blocat. Singura zona in care se mai lucreaza este Valea Ialomitei
Aceste declaratii au fost facute in urma unor articole aparute in presa care aratau ca lucrarile la Magistrala 5 au fost blocate, iar de mai bine de o luna, santierul este aproape parasit.
De altfel, HotNews.ro a vizitat santierul metroului din Drumul Taberei si a realizat fotografiile din actualul articol. La toate santierele de pe lotul 1.1 Raul Doamnei - Hasdeu lucrarile sunt oprite si nu exista muncitori pe santier.
Singura zona in care exista activitate este santierul de pe strada Valea Ialomitei, insa si acolo lucrarile se desfasoara la un ritm foarte incet.
Unul dintre muncitorii de pe santier a declarat reporterului HotNews.ro ca "lucrarile abia mai merg" si ca oamenii "nu si-au mai primit salariile din luna decembrie". "Daca mai continua asa si nu se dau bani, si aici se va inchide, la fel ca dincolo [n.r. celelalte statii de pe lotul 1.1 unde s-au sistat lucrarile]", a spus muncitorul care a dorit sa nu-si dezvaluiasca numele.
HotNews.ro a scris de la inceputul anului ca bugetul alocat metroului din Drumul Taberei a fost redus drastic si ca, in aceste conditii, lucrarile se vor prelungi pana in anul 2018, desi termenul de finalizare era 2014-2015.
Santierul statiei si depoului Valea Ialomitei este singura zona unde lucrarile continua, insa la limita / Foto: HotNews.ro
Probleme cu alocarile bugetare pentru metroul din Drumul Taberei, inca de la rectificarea bugetara din august 2012
In bugetul pe 2013, la capitolul dedicat lucrarilor la Magistrala 5 Drumul Taberei - Universitate (paginile 33-34), s-au alocat circa 95 de milioane de lei, mult mai putin decat cei 500 de milioane estimati pentru 2013 la rectificarea din in vara lui 2012 cand Guvernul Ponta 1 a injumatatit practic bugetul alocat investitiei. (de la 380 de milioane de lei s-a redus la la 178,9 milioane de lei).
Acest lucru s-a vazut pe teren, iar lucrarile au incetinit si n-au mai ramas in grafic.
Mai mult, in bugetul pe anul acesta, pentru anul 2014 a fost estimata o alta suma foarte mica - 65 de milioane de lei.
In prezent, dupa cum a relatat presa in mai multe instante, lucrarile de pe santierul din Drumul Taberei s-au oprit aproape complet si sunt aproape de a intra in conservare.
HARTA INTERACTIVA cu Magistrala M5 si cele doua tronsoane ale sale
de Victor Cozmei HotNews.ro
Marţi, 26 martie 2013, 17:40 Actualitate | Esenţial
In timp ce lucrarile la metroul din Drumul Taberei au fost sistate ca urmare a reducerilor succesive la bugetul alocat, premierul Victor Ponta declara in repetate randuri, in doua sedinte succesive de guvern, ca "metroul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei costa cat autostrada Comarnic - Brasov" si ca s-au semnat contracte de 1,2 miliarde de euro. In realitate insa, contractele incheiate pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei ajung la "doar" circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON. Mai mult, intreg tronsonul din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul cu Banca Europeana de Investitii, valoare ce reprezinta "metroul la cheie" dupa cum a recunoscut pentru HotNews.ro si ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.
Informatia pe scurt:
•Premierul Ponta a declarat de mai multe ori ca metroul din Drumul Taberei costa 1,2 miliarde de euro "cat autostrada Comarnic - Brasov". Mai mult, premierul a declarat si a lasat sa se inteleaga ca acest cost provine din contracte semnate, in special de catre fostele guvernari.
•In realitate, pana acum, pentru metroul din Drumul Taberei au fost semnate contracte de "doar" 275 de milioane de euro. Acestea sunt contractele pe care le plateste statul in prezent. Recentele taieri de fonduri pentru aceste contracte de catre guvernele Ponta au dus la oprirea si intarzierea lucrarilor pe santierul din Drumul Taberei.
•Valoarea totala a metroului din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul semnat cu BEI.
•Relu Fenechiu: 883 de milioane de euro reprezinta metroul la "cheie".
•Alt tronson al magistralei 5 costa peste 1,2 miliarde de euro - de la Universitate pana in Pantelimon, dar constructia la acest proiect nu a inceput.
•Guvernul cauta sa transfere 100 de milioane de lei din Fondul de Mediu ca lucrarile la metroul din Drumul Taberei sa continue dupa ce bugetul proiectului a fost redus succesiv in vara trecuta si la inceputul acestui an.
In repetate randuri, printre care si in doua sedinte de guvern consecutive, premierul Victor Ponta a declarat ca, pentru metroul din Drumul Taberei, guvernul are foarte mult de platit din cauza contractelor semnate de guvernarile anterioare si ca metroul din Drumul Taberei pana la Facultatea de Drept costa "cat autostrada de la Comarnic la Brasov".
Redam mai jos declaratiile premierului Ponta pe acest subiect, dupa cum apar in stenogramele publicate pe site-ul guvernului.
•"(...) este un proiect foarte mare, 1,2 miliarde de euro, practic cam acelasi pret cu Comarnic - Brasov, care este insa important pentru Bucuresti si pe care il vom desfasura, in continuare." - Victor Ponta, in timpul intalnirii cu reprezentantii BEI din 11 martie.
•"(...) vreau sa stiti ca am apreciat generozitatea Guvernului Boc, care a negociat foarte bine si nu ne costa decat 1,2 miliarde de euro, deci, pe intelesul bucurestenilor, de la Facultatea de Drept pana in Drumul Taberei ne costa cat Comarnic - Brasov. Atat ne costa.
•Asa sunt contractele, probabil, cu toate eforturile noastre, foarte mult nu o sa reducem, dar ca sa stiti cat de bine este sa fii generos, sa semnezi cu 1,2 miliarde, sa afectezi, in 2011, 12 milioane de lei au fost puse in buget de Guvernul Boc si vine guvernul acesta care trebuie sa plateasca, dar lucrarea e importanta si trebuie sa o facem. Imi pare rau ca o facem atat de scump", - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 13 martie.
•(...) eu imi exprimasem, la un moment dat, nedumerirea ca ne costa drumul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei cat Comarnic-Brasov, dar am impresia ca am fost optimist. Nu? Pe masura ce sapati acolo, nu la propriu, ci la figurat, s-ar putea sa ne coste cat drumul de la Pamant la Luna; extraordinarele contracte negociate de doamna Boagiu si domnul Boc si de toti ceilalti oameni care ne-au facut foarte bine, in sensul in care au semnat contracte, iar noi acum trebuie sa le platim. Pentru ca asta este, noi suntem guvernul care trebuie sa platim contractele semnate de PDL-isti" - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 20 martie.
[n.r. sublinierile apartin redactiei]
Pornind de la aceste declaratii, HotNews.ro a incercat sa afle ce reprezinta acest cost de 1,2 miliarde de euro anuntat in repetate randul de premierul Ponta, avand in vedere ca, in prezent, pentru executie si consultanta s-au semnat contracte in valoare de "doar" circa 270 de milioane de euro (detaliat mai jos).
Santierul statiei Romancierilor
Santierul statiei Romancierilor, parasit de muncitori
Foto: Hotnews
Mai mult, pentru metroul din Drumul Taberei la Universitate, prin acordul de finantare cu Banca Europeana de Investitii (BEI), acord ratificat prin lege, se prevede ca valoarea totala a proiectului este de 883 milioane de euro.
Dupa ce o solicitare trimisa la guvern pentru informatii despre costul si contractele semnate de 1,2 miliarde de euro pentru metroul din Drumul Taberei invocate de premier nu a primit raspuns nici dupa o saptamana, HotNews.ro l-a contactat pe Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu.
Relu Fenechiu: Metroul din Drumul Taberei costa 883 de milioane de euro "la cheie"
Fenechiu a incercat sa explice pentru HotNews.ro de unde provin sumele inaintate de premierul Ponta.
"Sunt doua acorduri [n.r. cu BEI], 883 de milioane de euro pentru Drumul Taberei - Universitate si 1,29 miliarde pentru Universitate - Pantelimon. Poate domnul Ponta s-a referit la al doilea tronson, nu stiu. Domnul Ponta a facut o declaratie care este corecta in opinia mea, a facut o aproximatie. Lucrarea este foarte scumpa de realizat. Nu stiu daca este pretul corect, nu eu l-am negociat".
La intrebarea ce reprezinta costul de 883 de milioane de euro din acordul cu BEI, Fenechiu a explicat ca "aceasta suma reprezinta metroul la cheie", insa, apoi a declarat ca peste acest cost, pana la suma vehiculata de 1,2 miliarde de euro, mai exista si alte costuri.
"Acum ati gasit o eroare la domnul Ponta si va legati pe ea. Nu ma voi contrazice cu domnul Ponta. Sunt de acord cu dumnealui. Domnul Ponta a aproximat si poate a aproximat chiar in minus. Va spun ca de la 883 de milioane mai sunt costuri pana la 1,2 miliarde".
Care sunt acele costuri invocate de Relu Fenechiu peste suma totala?
"Costuri legate de proiectare, de consultanta. Ati vazut si dvs ce costuri s-au dat pe consultanta, informatiile din nota Corupului de Control al Primului Ministru [n.r. mai multe detalii despre acest aspect putin mai jos]", a spus Fenechiu.
Cu toate acestea, contractele de consultanta si proiectare pentru metroul din Drumul Taberei la Universitate au fost deja semnate si sunt incluse in suma de 883 de miliaone de euro stipulata in acordul cu BEI.
Fisa de date a premierului referitoare la lucrarile de la metrou prezinta o confuzie
Fisa premierului cu date despre metrou
Fisa premierului cu date despre metrou
Foto: Hotnews
HotNews.ro l-a contactat si pe premierul Victor Ponta pentru a-l intreba de unde provine suma de 1,2 miliarde de euro pe care a inaintat-o in repetate randuri. Premierul a trimis redactiei o fotografie cu fisa de date pe care o detine referitoare la magistrala 5 de metrou. (vezi foto alaturat).
In poza trimisa de premier cu informatiile pe care le detine, se observa sumele contractate pentru executie (in total circa 269 mil euro dupa calculele guvernului), precum si sumele totale estimate - 883 milioane pentru Metroul din Drumul Taberei la Universitate - tronsonul unde se lucreaza practic in prezent, si 1,29 miliarde euro pentru tronsonul Universitate Pantelimon (tronson la care nu se lucreaza deocamdata).
In fisa premierului, lucrarile la "Statia si Depoul Valea Ialomitei" este trecuta in dreptul tronsonului II al Magistralei 5 - Universitate - Pantelimon.
Cu toate acestea, in contractele semnate de Metrorex (un exemplu aici), in contractele atribuite prin SEAP pentru lucrarile in executie (vezi detalii mai jos), precum si pe panourile informative de pe santierul din cartier lucrarile la statia si depoul Valea Ialomitei sunt trecut drept Lotul 1.2 din Tronsonul I al Magistralei 5 si nu la Tronsonul II, cel de la Universitate la Pantelimon.
Explicatia: Magistrala 5 a fost impartita in doua tronsoane: I. Drumul Taberei - Universitate (inclusiv statia si depoul Valea Ialomitei) - cost total 883 de milioane de euro - si II. Universitate Pantelimon - cost total 1,29 miliarde euro.
Discrepanta apare in Hotararile de Guvern care aproba cele doua lucrari. Astfel, HG 1419 din 04.11.2008 a aprobat metroul din Drumul Taberei la Eroilor (fara statia si depoul Valea Ialomitei), iar HG nr. 525 din 21.05.2008 a aprobat lucrarile metroului de la Universitate la Pantelimon si lucrarile la statia si depoul Valea Ialomitei. Dar, asa cum am precizat mai sus, statia si depoul Valea Ialomitei intra in tronsonul I Drumul Taberei - Universitate si finantarea sa este cuprinsa in totalul de 883 de milioane de euro stipulat in acordul cu BEI.
Victor Ponta, intrebat daca s-a referit la contracte semnate sau nu cand a vorbit de 1,2 miliarde de euro: "Pai cand termina constructorii infrastrucutra, nu e ca merge metroul"
HotNews.ro a revenit si i-a trimis cateva intrebari premierului la care a prmit urmatoarele raspunsuri:
HotNews.ro: Cand v-ati referiti la 1,2 miliarde, 2,8 miliarde etc. v-ati referit la valoarea totala a proiectului? Nu va refereati in niciun caz doar la sumele contractate deja.
Victor Ponta: Pai cand termina ei [n.r. constructorii] infrastrucutra, nu e ca merge metroul. Mai ramane de facut finisajul inerior, cumparate trenurile etc. Aveti in fata toate cifrele.
HotNews.ro: Ati spus ca ce s-a semnat e foarte scump. Veti ataca in vreun fel contractele?
Victor Ponta: Acum, sincer, nu am date concrete de incalcare a legii. Doar ca recunosc ca am fost socat ca si Hotnewsul de suma totala. Ma gandeam ca cel mai bun lucru e sa semnezi un contract si sa vina alt guvern sa platasca. Nu, nu exista motive legal de incalcare. Nimeni nu-mi spunea toata suma pana la capat, fiecare imi spunea cate o bucatica, imi dadeau cifrele ca medicamentul la bolnav, cate putin.
HotNews.ro: Aveti banii necesari pentru lucrare?
Victor Ponta: Da, pentru lucrarile contractate deja da (Astaldi si Max Bogl). Nu-i avem pe toti, avem banii de lucru pe perioada asta. Pentru saptamana viitoare am mai gasit 100 de milioane din Fondul de Mediu si tot alimentam pe masura ce gasim alte surse.
Ce contracte s-au semnat si le plateste statul acum pentru metroul din Drumul Taberei? Executie + Consultanta = 275 milioane de euro
In prezent, potrivit informatiilor oficiale, pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei pana la Opera (Facultatea de Drept sau Hasdeu - numele viitoarei statii) au fost semnate contracte de "doar" circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON (calculat dupa un curs leu/euro de 4,4 lei).
Pentru executia lucrarilor s-au semnat doua contracte (informatii disponibile fie pe pagina oficiala a proiectului, fie in Sistemul Electronic de Achizitii Publice):
•Contract semnat in martie 2011 cu Asocierea ASTALDI (Italia) - FCC Construccion (Spania) - Delta ACM (Romania) - AB Construct (Romania) pentru Lotul 1.1 - 9 statii de metrou: Raul Doamnei, Brancusi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara, Eroilor.
Costul contractului: 918,9 milioane lei (circa 209 milioane de euro la un curs 4,4)
•Contract semnat in aprilie 2011 cu Max Boegl pentru Lotul 1.2 - galerria, statia si depoul Valea Ialomitei in valoare de 231,67 milioane lei (circa 53 milioane de euro la un curs 4,4).
La finalul lui 2012 s-a semnat inca un contract cu Max Boegl pentru "Puturi de mare adancime" la Sectiunea 1 Raul Doamnei - PS Opera si Statia, Depoul si galeria de legatura Valea Ialomitei. Valoarea contractului: 9,63 milioane lei (circa 2,2 milioane euro).
Astfel, in total pentru executie pe tronsonul Drumul Taberei - Opera (Hasdeu, Facultatea de Drept) s-au semnat contracte in valoare de circa 264,2 milioane euro.
La aceste contracte se mai adauga si contractele de consultanta semnate cu asocierea Metroul SA - Systra SA (Franta).
De pe site-ul guvernului, dintr-un document al Corpului de Control al Primului Ministru, aflam si sumele pentru consultanta si proiectare aferente M5 semnate cu MetrouL SA si Systra SA Franta - 9,631,653.05 Eur + TVA pentru Drumul Taberei-Universitate si 1,408,664.25 Eur + TVA pentru depoul Valea Ialomitei.
In total, consultanta pentru tronsonul Drumul Taberei - Universitate a costat circa 11 milioane de euro.
Astfel, exclusiv pentru tronsonul de metrou din Drumul Taberei Universitate s-au semnat in total contracte de circa 275 de milioane de euro.
Aceste contracte sunt in derulare si reprezinta lucrarile ce au loc in cartierul Drumul Taberei, lucrari care au avut de suferit ca urmare a reducerii finantarii din partea statului roman in ultimele opt luni.
Valoarea totala a metroului Drumul Taberei - Universitate "la cheie": 883 milioane de euro
In 2009, Statul Roman si BEI au semnat contractul de finantare pentru Magistrala 5 de metrou Universitate - Drumul Taberei (intreg tronsonul, nu doar pana la Opera), iar valoarea totala a investitiei - proiectare, executie, echipamente, finisare, exproprieri, 37 de trenuri noi - a fost estimata la 883 de milioane de euro din care imprumutul BEI este de 395 milioane euro.
Asadar, valoarea totala estimata a intregului proiect de metrou din Drumul Taberei pana la Universitate este de 883 de milioane de euro (o mare parte din sume nefiind contractata inca), o valoare diferita de suma pe care premierul Ponta a dat-o ca fiind semnata si contractata - 1,2 miliarde de Euro.
Contractul de finantare a fost semnat la data de 12 noiembrie 2009 intre Romania, BEI si Metrorex si a fost ratificat prin Legea nr. 133/30.06.2010.
Componentele proiectului sunt urmatoarele:
•Componenta 1: Imbunatatirea eficientei retelei de metrou prin construirea Magistralei 5 de metrou: Drumul Taberei - Pantelimon; Prima umul tronson Drumul Taberei - Universitate. Termen de finalizare: 31.12.2015.
•Componenta 2: Achizitia a 37 de trenuri noi de metrou pentru dotarea Magistralei 5 de metrou, (21 trenuri noi) si pentru inlocuirea trenurilor de metrou cu durata de viata depasita pe Magistralele 1 si 3 de metrou (16 trenuri noi).
In cadrul acestui proiect s-au semnat contractele prezentate mai sus privind executia metroului din drumul Taberei, dar si contracte ce vizeaza achitia de 16 noi trenuri pentru Metrorex, trenuri ce vor fi folosite pe celelalte magistrale de metrou aflate in folosinta.
Astfel, Metrorex a semnat un contract de achizitie a 16 garnituri de metrou contra sumei de 97 milioane de euro, garnituri ce vor inlocui vechile trenuri ale Metrorex, insa aceste garnituri, desi fac parte din contractul semnat cu BEI pentru finantarea lucrarilor la Magistrala 5 Drumul Taberei - Universitate, vor fi folosite pentru Magistralele 1 si 3 (mai jos detalii).
Pentru a pune in functiune aceste 16 trenuri, Metrorex a mai semnat un contract pentru echipamentele necesare cu Bombardier Transportation in valoare de circa 5 milioane de euro.
Pe langa acest contracte, s-a mai semnat si contractul de consultanta pentru achizitia celor 37 de trenuri din acordul cu BEI (nu doar cele 16 deja contractate) tot cu Metroul SA, contract ce valoreaza 0,5 milioane de euro.
Astfel, in cadrul Acordului cu BEI mai sus amintit s-au mai semnat contracte de circa 102,5 milioane de euro, insa aceste contracte nu au de a face direct cu lucrarile ce se executa si contractele semnate la metroul din Drumul Taberei.
Lucrarile s-au oprit si pe santierul statiei Favorit / Foto: HotNews.ro
Exista un tronson de metrou din Magistrala 5 ce costa peste 1,2 miliarde de euro, dar nu cel invocat de premier
Pe de alta parte, exista un tronson de metrou de pe Magistrala 5 care are o valoare estimativa apropiata de cifrele inaintate de premierul Ponta, numai ca acel tronson este metroul de la Universitate la Pantelimon - un proiect la care inca nu s-au pornit lucrarile.
Pentru acel proiect - realizat de asemenea tot cu ajutorul BEI - valoarea totala estimata este de 1,29 miliarde de euro, din care 465 de milioane de euro sunt imprumut de la BEI.
Acest acord de finantare cu BEI a fost semnat pe 16 decembrie 2011 pentru tronsonul II, Universitate - Pantelimon, iar valoarea proiectului este de 1.292,96 milioane Euro, din care 465 milioane Euro (credit BEI ) si 827,96 milioane Euro (de la bugetul de stat).
Componentele Proiectului:
•Constructia Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, in lungime de 7,4 km, 12 statii si extinderea Depoului Pantelimon.
•Achizitia a 30 trenuri noi de metrou, inclusiv servicii de consultanta aferente achizitiei acestora, pentru dotarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon.
In cadrul acestui proiect - tronsonul II din magistrala 5, Universitate - Pantelimon - s-a semnat doar contractul de consultanta - tot cu Metroul SA si Systra (Franta) - de 11 milioane de euro.
ILUSTRATIE Cat valoreaza si cum se impart sumele semnate pe cele doua tronsoane de metrou de pe Magistrala 5
Ilustratie realizata de Constantin Barbu
"Capusa" de la metrou cu 135 de milioane de euro pentru consultanta, dar care pentru Magistrala 5 a primit doar 22 de milioane de euro
In prima sedinta de Guvern in care Victor Ponta a pomenit de contractele de 1,2 miliarde de euro pentru metroul "de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei, cat autostrada Comarnic - Brasov", premierul a prezentat si datele dintr-o ancheta a Corupului de Control al Primului Ministru si anunta ca in ultimii sapte ani Ministerul Transporturilor a incheiat contracte de consultanta cu compania Metroul SA de circa 600 de milioane de lei.
Premierul acuza atunci sumele mari care s-au cheltuit pe consultanta si proiectare in ultimii ani. Situatia constatata de corpul de control al primului ministru o puteti vedea la linkul urmator.
Lucrari la statia Valea Argesului
Lucrari sistate la statia Valea Argesului
Foto: Hotnews
Astfel, in perioada 2005-2012 Metroul SA, singura sau in asociere cu alte companii, a incheiat contracte de consultanta si asistenta tehnica in valoare de circa 586 de milioane de lei.
De mentionat ca in legatura cu subiectului acestui articol - Magistrala 5 de metrou, ambele tronsoane Drumul Taberei-Universitate si Universitate-Pantelimon - Metroul SA a primit 22 milioane de euro in contracte de consultanta.
La aceste contracte ce privesc direct magistrala 5 se mai adauga o suma nespecificata dintr-un contract de 33 de milioane de euro (cu TVA) pentru asigurarea asistentei tehnice pentru investitii aflate in curs de executie din 2009 si pana in 2012: Magistralele 1- 4, Magistrala 5 tronson 1 si 2, Tronson de legatura, compatibilizare cu Magistrala 2, cpmpatibilizare pe magistralele 1, 3 si tronson de legatura, modernizare Magistralele 1-3 si tronson de legatura, facilitati pentru persoanele cu handicap.
Victor Ponta: In 2011 Boc a dat 12 milioane de lei la metroul din Drumul Taberei / Bugetul pe 2011 spune altceva: 123 de milioane de lei alocati
In aceeasi sedinta de guvern in care Victor Ponta a pomenit de contractele de 1,2 miliarde de euro pentru metroul "de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei, cat autostrada Comarnic - Brasov", premierul l-a atacat pe fostul prim-ministru Emil Boc spunand ca in 2011 nu a alocat bani suficienti.
•"sa stiti cat de bine este sa fii generos, sa semnezi cu 1,2 miliarde, sa afectezi, in 2011, 12 milioane de lei au fost puse in buget de Guvernul Boc si vine guvernul acesta care trebuie sa plateasca, dar lucrarea e importanta si trebuie sa o facem. Imi pare rau ca o facem atat de scump", - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 13 martie
In realitate insa, in anul 2011, potrivit bugetului din acel an, pentru tronsonul de metrou in discutie, Guvernul de atunci a alocat 123 de milioane de lei, si nu 12 milioane de lei precum a declarat premierul Ponta. Bugetul pe 2011 (pag. 413-414)
Guvernul a gasit 100 de milioane de lei pentru metrou, dupa ce bugetul alocat lucrarilor a fost drastic redus la inceputul anului
Victor Ponta a declarat pentru HotNews.ro ca in saptamana aceasta, catre metroul din Drumul Taberei, vor fi directionati 100 de milioane de lei, bani proveniti de la Fondul de Mediu.
Acelasi anunt a fost facut si in sedinta de guvern din 13 martie, cand premierul anunta ca cei 100 de milioane vor fi transferati la metroul din Drumul Taberei in sapatamana ce a trecut, lucru ce nu s-a mai intamplat.
Lucrarile la statia Parc Drumul Taberei sunt sistate, iar santierul si-a pus amprenta asupra cartierului / Foto: HotNews.ro
Santierul din Drumul Taberei, blocat. Singura zona in care se mai lucreaza este Valea Ialomitei
Aceste declaratii au fost facute in urma unor articole aparute in presa care aratau ca lucrarile la Magistrala 5 au fost blocate, iar de mai bine de o luna, santierul este aproape parasit.
De altfel, HotNews.ro a vizitat santierul metroului din Drumul Taberei si a realizat fotografiile din actualul articol. La toate santierele de pe lotul 1.1 Raul Doamnei - Hasdeu lucrarile sunt oprite si nu exista muncitori pe santier.
Singura zona in care exista activitate este santierul de pe strada Valea Ialomitei, insa si acolo lucrarile se desfasoara la un ritm foarte incet.
Unul dintre muncitorii de pe santier a declarat reporterului HotNews.ro ca "lucrarile abia mai merg" si ca oamenii "nu si-au mai primit salariile din luna decembrie". "Daca mai continua asa si nu se dau bani, si aici se va inchide, la fel ca dincolo [n.r. celelalte statii de pe lotul 1.1 unde s-au sistat lucrarile]", a spus muncitorul care a dorit sa nu-si dezvaluiasca numele.
HotNews.ro a scris de la inceputul anului ca bugetul alocat metroului din Drumul Taberei a fost redus drastic si ca, in aceste conditii, lucrarile se vor prelungi pana in anul 2018, desi termenul de finalizare era 2014-2015.
Santierul statiei si depoului Valea Ialomitei este singura zona unde lucrarile continua, insa la limita / Foto: HotNews.ro
Probleme cu alocarile bugetare pentru metroul din Drumul Taberei, inca de la rectificarea bugetara din august 2012
In bugetul pe 2013, la capitolul dedicat lucrarilor la Magistrala 5 Drumul Taberei - Universitate (paginile 33-34), s-au alocat circa 95 de milioane de lei, mult mai putin decat cei 500 de milioane estimati pentru 2013 la rectificarea din in vara lui 2012 cand Guvernul Ponta 1 a injumatatit practic bugetul alocat investitiei. (de la 380 de milioane de lei s-a redus la la 178,9 milioane de lei).
Acest lucru s-a vazut pe teren, iar lucrarile au incetinit si n-au mai ramas in grafic.
Mai mult, in bugetul pe anul acesta, pentru anul 2014 a fost estimata o alta suma foarte mica - 65 de milioane de lei.
In prezent, dupa cum a relatat presa in mai multe instante, lucrarile de pe santierul din Drumul Taberei s-au oprit aproape complet si sunt aproape de a intra in conservare.
HARTA INTERACTIVA cu Magistrala M5 si cele doua tronsoane ale sale
Abonați-vă la:
Postări (Atom)