Pentru ca Daniela Andreescu nu este inalt functionar public, asa cum cere legea pentru sefia SGG, premierul Emil Boc a inventat un artificiu ca s-o bage in Palat.
Guvernul Boc pare sa fi tinut cu toti dintii sa-l impuna in fruntea Secretariatului General al Guvernului pe consilierul de stat pe probleme constitutional-legislative de la Cotroceni, Daniela Nicoleta Andreescu. Deoarece Andreescu nu este si inalt functionar public, asa cum o cere fisa postului, Executivul s-a folosit de un artificiu juridic pentru a-i indeplini dorinta presedintelui Basescu de a o vedea pe Andreescu in fruntea SGG. A numit-o secretar de stat al Secretariatului, ce va exercita atributiile secretarului general al institutiei.Dincolo de faptul ca este membru PD si a traversat trei guverne - Nastase, Tariceanu si Boc -, ca a fost sef al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca si secretar de stat sub mandatul pedistului Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii, Daniela Andreescu pare sa fi avut si un atu in plus, care ar fi putut cantari la nominalizarea sa la SGG: este o apropiata a familiei Udrea-Cocos.Iar legaturile pe care le-a avut Andreescu in perioada in care a lucrat in minister cu Cocos s-au dovedit a fi extrem de profitabile pentru firmele acestuia, conform presei de atunci.
Sursa: Cotidianul, astazi 06 Ian 2009 Dan Duca, George Lacatus
Fostul deputat PD-L Ionela Bruchental se pare ca este in carti pentru un post de secretar de stat la ministerul nasului sau de cununie, Vasile Blaga, secretar general al democrat-liberalilor. Potrivit unor surse din partid, Bruchental ar urma sa ocupe o functie de conducere in Ministerul Dezvoltarii Regionale. Tot la minister la Blaga, si-ar putea gasi loc si actualul director al CFR, Alexandru Noaptes. De doua zile, la sediul central al PD-L “greii” partidului verifica CV-urile candidatilor la posturile din esalonul doi al Guvernului Boc, avand prioritate cei proveniti din organizatiile care au obtinut un procent mare la alegerile generale: Arad, Alba, Dambovita, Neamt si Suceava. La Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi, favorit pare Ion Pantelimon, iar printre secretarii de stat la Ministerul Transporturilor, patronul clujean al societatii Concefa, Horatiu Cercel. Pentru Ministerul Culturii, PD-L l-ar pastra in continuare pe Adrian Lemeni ca secretar de stat si l-ar putea propune si pe Dan Nanu, tot ca secretar de stat la acelasi minister. Europarlamentarul Marian Zlotea este la un pas de a obtine sefia la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, dat fiind ca deja acesta are experienta la conducerea Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor. Blejnar, noul sef al ANAF Secretar de stat la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este de ieri Sorin Blejnar, decizia fiind deja semnata de premierul Emil Boc. Noul sef al ANAF a fost comisar al Garzii Financiare, fiind sustinut pentru noul post de catre filiala PD-L Arad. Postul a fost ravnit si de Sebastian Bodu, care a mai trecut pe la ANAF pe vremea Cabinetului Tariceanu l. Printre candidatii la conducerea ORNISS se numara cu sanse mari Mihai Vasile Ozunu, fostul director al Colegiului National de Aparare. Daca nu preia ORNISS, Ozunu ar putea fi recompensat cu sefia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Gabriel Biris ar putea deveni secretar de stat la Ministerul Finantelor.Ex-liderul senatorilor PD-L, sef peste Arhive Fostul lider al grupului senatorilor PD-L Constantin Gheorghe ar putea fi nominalizat pentru conducerea Arhivelor Nationale. Gheorghe este propus de organizatia PD-L Suceava, care a validat ieri trei propuneri pentru a fi avansate conducerii centrale a partidului, in vederea ocuparii unor posturi de secretar de stat sau sefi de agentii guvernamentale. Marius Vatafu este propus pentru conducerea SC Posta Romana. Secretar de stat la Ministerul Sanatatii este propus medicul Irimia Cristian, si el sustinut de organizatia judeteana Suceava, condusa de vicepresedintele PD-L, Gheorghe Flutur.Varul lui Romeo Raicu merge la MAI Fostul director general al REBU Mircea Raicu a fost desemnat de liderii PD-L pentru un post de secretar de stat in MAI, urmand sa gestioneze domeniul administratiei publice. Mircea Raicu este varul fostului deputat PD-L Romeo Raicu, cel care a demisionat din Camera Deputatilor in aprilie 2007, in semn de protest, dupa ce Parlamentul l-a suspendat din functie pe presedintele Basescu. Noul secretar de stat a candidat fara succes la alegerile din 30 noiembrie, pe care le-a pierdut in favoarea conservatoarei Daniela Popa. Pentru a valida candidaturile la functiile de secretar de stat, PD-L va convoca pentru luni, cel mai probabil, o sedinta de Colegiu Director.Schimbari la MAEDiplomatii Bogdan Mazuru, Doru Costea si Bogdan Aurescu vor fi propusi de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, pentru functiile de secretari de stat din MAE, au declarat surse din PSD, citate de NewsIn. Bogdan Mazuru este în prezent ambasadorul României în Germania, Doru Costea este seful Misiunii permanente a României pe lânga Oficiul ONU de la Geneva. Bogdan Aurescu s-a remarcat în 2008 ca agentul Românei în fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ), adica “avocatul” României în procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive în Marea Neagra. Potrivit unor lideri ai PSD, Diaconescu ar fi insistat ca partidul sa nu propuna politicieni pentru aceste posturi, el aratând ca doreste sa lucreze doar cu profesionisti în diplomatie. De asemenea, potrivit unor surse din PSD, viitorul purtator de cuvânt al MAE va fi jurnalistul de la RRA, Alin Serbanescu. Jurnalistul a declarat insa ca “oficial nu se confirma”.
Luminita Castali: Gardianul
miercuri, 7 ianuarie 2009
Poftim somaj romane!
Desi au averi imobiliare si terenuri estimate la zeci de mii de euro, plus conturi substantiale in banci, unii dintre fostii parlamentari se bucura si la indemnizatia de somaj. Un caz elocvent este cel al liberalului Gabriel Zamfir, care datorita blocajului din domeniul imobiliar nu are bani lichizi sa plece intr-o calatorie cu iahtul in Caraibe si recurge la “ajutorul de somaj”. In timpul mandatului, fostii parlamentari au modificat regulamentele Camerei si Senatului astfel incat in cazul in care nu vor mai fi alesi pentru un nou mandat sa poata beneficia macar trei luni de un ajutor consistent de somaj. Adica, o suma “modica” de 21.000 de RON lunar. Din cei 324 de fosti parlamentari care nu se regasesc în legislativ, pana ieri, la Secretariatul general al Camerei Deputatilor au fost depuse 47 de cereri de ajutor de somaj, asa cum declara secretarul general Gheorghe Barbu, iar la Senat doar una singura. Printre deputatii care vor ajutor de somaj se numara pesedistii Radu Podgoreanu, Mirela Adomnicai, fostul ministru liberal Ioan Ovidiu Silaghi, juristul PNL Traian Dobre, Aurel Rus(PRM), liberalul Gabriel Zamfir, social-democratul Tudor Mohora si fosta peremista Daniela Buruiana Aprodu. Daca unii dintre acestia chiar se afla intr-o situatie nu tocmai placuta, altii au averile blocate in terenuri si imobiliare si nu au bani lichizi pentru cheltuielile curente. Fostul deputat PNL Gabriel Zamfir ne-a confirmat ieri ca si-a depus cererea pentru indemnizatia de somaj. Motivele invocate au fost legate de blocarea pietei imobiliare. “Am doua blocuri pe stoc, iar ceilalti bani sunt blocati in terenuri. Nu am din ce sa traiesc. Pe langa faptul ca am trei copii, urmeaza sa plec si in Caraibe, cu iahtul, si nu am bani lichizi pentru toate aceste cheltuieli. Daca legea imi confera acest drept, de ce n-as beneficia de el”, ne-a mai declarat Gabriel Zamfir. Potrivit ultimei declaratii de avere depuse la Parlament, Gabriel Zamfir are, printre altele, 5 terenuri in Otopeni in suprafata totala de aproximativ 13.000 metri patrati, trei case de locuit, un apartament, un spatiu comercial si doua imobile in constructie. Are conturi de 94.500 euro si altul de 5.000 RON, plus doua apartamente inchiriate. De asemenea, el este asociat la opt firme cu cota parte intre 20 si 40 la suta. Social-democratul Tudor Mohora poseda terenuri de circa 300 mp, o garsoniera, un apartament si o casa de vacanta, un autoturism, doua conturi bancare de 18.000 euro, respectiv 25.000 lei, dar si venituri incasate in urma inchirierii unei garsoniere in Bulevardul Magheru. Liberalul Traian Dobre are aproximativ 2.700 metri patrati de teren in Iasi si Vrancea, o casa de locuit si una de vacanta, actiuni in valoare de 71.000 lei, dar si un venit de aproape 23.000 lei anual de la o societate din Iasi, unde figureaza in functia de consilier.Fosta peremista Daniela Buruiana are o jumatate dintr-o casa de locuit in Romania, un autoturism achizitionat in leasing, dar si inele, verigheta si cercei in valoare de 15.000 lei. Fostul ministru liberal al turismului si profesiilor liberale Ioan Ovidiu Silaghi are 3.200 metri patrati teren si un apartament in Satu Mare, bijuterii, tablouri si obiecte de cult in valoare de 8.000 de euro, conturi la mai multe banci in valoare de aproximativ 50.000 de euro si plasamente de 40.000 de euro. Indemnizatia tranzitorie, asa cum este definita de statutul deputatilor si senatorilor, se acorda celor care nu au fost alesi, pe o perioada care nu poate sa depaseasca trei luni. Procedura de obtinere a banilor este destul de facila: nu este nevoie decât de o declaratie pe propria raspundere ca solicitantul nu are alte surse de venituri.
Cornelia Draghici, Claudia Toma: Gardianul
Cornelia Draghici, Claudia Toma: Gardianul
Acum sa vedem noi cum "Traim bine"
PDL a pus mâna pe Compania Energetică Naţională, o afacere de 24 de miliarde de euro, a cărei înfiinţare a fost respinsă de Traian Băsescu în CSAT. În contrapartidă, în pixul lui Mircea Geoană au fost puse 11 miliarde de euro de la CEC, EximBank, RA-APPS şi Fondul Proprietatea.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)