marți, 11 august 2009

Guvernul Boc plăteşte 5,5 milioane de voturi cu 14 lei bucata

Romania trebuie salvata!

Cotidianul.ro
10 Aug 2009 Mihai Nicut, Oana Craciun

Boc îl copiază pe Tăriceanu şi creşte pensiile înainte de alegeri. Cum e criză, dă doar 14 lei, faţă de liberali, care au plătit mai mult de 100 de lei. Paradoxal, FMI plăteşte.
Pensiile vor creşte la începutul lunii octombrie, în ciuda scăderii veniturilor bugetare şi a necesităţii comprimării cheltuielilor. Premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul îşi va respecta angajamentele privind majorarea, de la 1 octombrie 2009, a pensiei minime de la 300 la 350 de lei şi a punctului de pensie cu 2%. „Am decis să ne respectăm angajamentele faţă de pensionari în ceea ce înseamnă pensia minimă şi majorarea cu 2% a pensiei de la 1 octombrie, astfel încât aceste angajamente, pentru persoanele care sunt cele mai afectate de criză, să fie respectate, aşa cum legile în vigoare ne-o cer“, a spus Boc.

Promisiunea lui Boc survine după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, mai multe surse guvernamentale au declarat că, în condiţiile contracţiei economice peste cele mai sumbre aşteptări, majorarea pensiilor, prevăzută pentru această toamnă, nu se va mai opera.
Mai mult, s-a discutat chiar despre o îngheţare a pensiilor şi a salariilor pentru anul în curs şi pentru anul viitor.

Majorarea de 2% înseamnă o creştere a punctului de pensie de la 718 la 732 de lei, aşadar o creştere de 14 lei. Pensia medie este, în prezent, de 709 lei, aproape un punct, deci, în medie, fiecare pensionar va primi, în plus, aproape 14 lei la pensie pe lună. Ceva mai avantajaţi sunt cei mai săraci pensionari, cei care primesc pensia minimă socială introdusă tot de Boc, în primăvară, pensia lor crescând cu 50 de lei.

Cât ne costă această măsură luată de Boc cu trei luni înaintea alegerilor şi pe timp de criză? Doina Pârcălabu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii (CNPAS), ne-a declarat că „în jur de 70 de milioane de lei pe lună sunt necesari pentru majorarea de 2% a valorii punctului de pensie, care va ajunge la 732,8 lei la 1 octombrie 2009. Alte aproape 32 de milioane de lei vor merge lunar pentru majorarea pensiilor minime sociale de la 300 la 350 de lei“. Deci cheltuielile bugetare sunt de 102 milioane de lei pe lună, adică 306 milioane (aproape 73 de milioane de euro) pe cele trei luni din acest an în care se vor plăti pensiile mărite. Boc a luat decizia creşterii pensiilor în condiţiile în care bugetul asigurărilor sociale avea, după şase luni, un deficit de 2,5 miliarde de lei (aproape 600 de milioane de euro), apărut chiar şi în condiţiile în care au fost mărite contribuţiile plătite de patroni şi de angajaţi.

Suma în sine nu este mare, puţin peste 25 de milioane de euro pe lună, dar spune multe despre filozofia anticriză promovată de acest guvern. În primăvară, ministrul Finanţelor a provocat furia patronilor, introducând impozitul minim (care, de la anul, va fi modificat din nou) nediferenţiat pentru toate firmele din România, chiar dacă au pierdere. În două luni s-au strâns din impozitul minim 65 de milioane de euro peste aşteptările Finanţelor. Majorarea pensiilor făcută de Boc va topi mare parte din câştigul din impozitul minim, în condiţiile în care mai multe ţări europene confruntate cu criza au îngheţat pensiile.

Boc plăteşte, aşadar, în medie, 14 lei pentru votul fiecăruia dintre cei 5,5 milioane de pensionari. Infim faţă de Tăriceanu (este adevărat că anul trecut România a fost pe creştere), care a mărit punctul de pensie, în octombrie 2008, cu o lună înaintea alegerilor, cu nu mai puţin de 116 lei.

Pensia medie în sistemul asigurărilor sociale a crescut de aproape 6 ori în ultimii 8 ani, din 2001, prin majorările repetate ale valorii punctului de pensie. Astfel, până la ultima majorare cu 3% din aprilie 2009, alte 25 de creşteri consecutive ale punctului de pensie au avut loc din 2001, de la o valoare de aprope 160 de lei la valoarea actuală de 718 lei. Ceea ce a făcut ca pensia medie în sistemul public să crească de la aproape 130 de lei, în 2001, la 709 lei, cât era la nivelul lunii mai 2009, potrivit ultimelor statistici ale Ministerului Muncii (MMFPS).

Cea mai „darnică“ legislatură pentru pensionari a fost însă cea a Alianţei D.A./PNL, între 2005 şi 2008, când pensia medie aproape s-a triplat, la fel ca şi valoarea punctului de pensie. Dacă la preluarea mandatului, la sfârşitul lui 2004, un pensionar român câştiga, în medie, 232 de lei pe lună, după patru ani, pensia medie a ajuns la aproape 600 de lei. La fel, valoarea punctului de pensie a crescut de la 286 de lei la aproape 700 de lei, potrivit statisticilor MMFPS.

În schimb, în legislatura precedentă a PSD, adică 2001-2004, pensia medie în sistemul public din România abia dacă a crescut de două ori, de la 130 la 232 de lei. În ceea ce priveşte primul an de guvernare PSD-PD, deocamdată s-a înregistrat doar o majorare a valorii punctului de pensie cu doar 3%, de la aproape 700 la 718 lei din ianuarie până în aprilie 2009, şi ar mai urma una de 2% în octombrie, care ar duce punctul de pensie la 732 de lei. În plus, guvernul Boc a ridicat în aprilie toate pensiile mici până la valoarea de 300 de lei, numită pensie minimă socială, ce ar urma să ajungă la 350 în octombrie.

Cum, pe baza datelor de acum, deficitul urmează să ajungă la peste 8%, Guvernul mai trebuie să taie din cheltuieli ca să rămână în noua ţintă, chiar dacă aceasta este mai laxă. Dacă acum două zile se luau în calcul diverse soluţii (îngheţări de pensii şi salarii, trimiterea tuturor celor 1,4 milioane de bugetari în concediu fără plată timp de 10 zile, concedierea a 150.000 de oameni până la jumătatea anului trecut), Boc a spus ieri, după şedinţa Coaliţiei, că acordul cu FMI nu presupune un număr de oameni care trebuie concediaţi.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, ne-a declarat că „mai avem de ajustat 5,2 miliarde de lei şi avem mai multe resurse disponibile: ajustări ale cheltuielilor de personal -9.800 de posturi prin comasarea şi desfiinţarea agenţiilor şi ale celor cu bunurile şi serviciile“.

Alţii au îngheţat pensiile
Blocarea creşterii pensiilor a fost, alături de majorarea unor taxe, printre primele măsuri ale unor ţări din zona României aflate în dificultate. Cel mai bun exemplu este Ungaria, care a îngheţat pensiile chiar înainte de încheierea acordului cu FMI şi care, în acest moment, se află în postura de a refuza următoarea tranşă de împrumut, deşi stătea mult mai prost decât România. Alte exemple vin din Lituania sau din Letonia.

Excesiv de binevoitor, FMI plăteşte
În mod aproape paradoxal, FMI ne finanţează indirect această creştere a pensiilor. Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare, a declarat ieri, la plecarea din România, că este de acord să trimită jumătate din următoarele tranşe de împrumut, din septembrie şi decembrie, direct către bugetul de stat pentru finanţarea deficitului, deci inclusiv pentru pensiile mărite. Este vorba despre 1,75 miliarde de euro, dar decizia va aparţine conducerii FMI. Fondul a fost foarte beinevoitor şi a permis Guvernului un deficit bugetar de 7,3% dintr-un PIB în scădere cu 8,5% (iniţial, deficitul convenit a fost de 4,6%, iar scăderea PIB prognozată de doar 4%). România a respectat toate condiţiile din acord, cu excepţia celui referitor la arieratele din economie, dar ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, spune că, la acest capitol, datele vor fi centralizate la 15 august.

Jurnalisti de top, audiati de Comisia de ancheta in cazul Udrea

Romania trebuie salvata!

9am.ro

Comisia de ancheta in cazul Elena Udrea ii va audia, maine, incepand cu ora 12.00, pe directorul ziarului Gardianul, Alecu Racoviceanu, redactorii-sefi ai Jurnalului National, Victor Ciutacu si Dan Constantin, dar si pe redactorul ziarului Cotidianul, Lucian Gheorghiu.

Comisia parlamentara care ancheteaza modul in care au fost cheltuite, de catre Ministerul Turismului, fondurile publice destinate campaniei de promovare "Romania, Land of choice" se va reuni maine in sedinta, la ora 11.00, pe ordinea de zi figurand, pana la ora 12.00, informari cu privire la documentele solicitate Ministerului si ANRMAP si identificarea numarului de experti necesari functionarii comisiei, se arata intr-un comunicat citat de NewsIn. In plus, membrii forului vor nominaliza doi reprezentanti ai societatii civile care sa participe la activitatea Comisiei.

“Mai multe redactii de ziare si televiziuni au facut cercetari interne ai au descoperit ca unii, nu toti!, dintre ziaristii acreditati pe linga Ministerul Turismului (MT), au acceptat sume de bani oferite de MT “cu titlul de diurna” pentru deplasarile internationale. Gsp a confirmat informatia dinspre media si din surse MT. La anumite actiuni unde s-au impartit bani a participat si Elena Udrea. (…) Sumele nu sint mari, intre 20 si 30 de euro pe zi, dar informatia a socat. Ea fusese recunoscuta de MT ca urmare a unei intrebari a Jurnalului National, dar se referea numai la deplasarea de la Paris, din timpul turneului Roland Garros. Atunci, ministerul a admis ca a platit 8.000 de euro pentru deplasarea ziaristilor, bani in care este inclusa si diurna. Redactiile acordasera si ele diurna oamenilor lor”, arata Cristian Tolontan intr-un articol publicat pe blogul sau si care a starnit indignarea Elenei Udrea.

Astfel, maine de la ora 12.00 va fi audiat Victor Ciutacu, la 12:40 Dan Constantin, la 13:20 Lucian Gheorghiu, iar la ora 14:00 va fi audiat Alecu Racoviceanu. La ora 14:30, membrii forului vor formula concluzii pe marginea informatiilor colectate, se mai arata in comunicat.

Plenul Camerei Deputatilor a aprobat infiintarea Comisiei de ancheta in cazul Udrea pentru verificarea modului de cheltuire de catre Ministerul Turismului a banilor publici destinati unor campanii de promovare precum "Romania, Land of Choice". De altfel, in Hotararea adoptata de deputati sunt trecute noua obiective pe care Comisia de ancheta ar trebui sa le urmareasca. Comisia va ancheta inclusiv modul de cheltuire a banilor publici cu cazarea, transportul si diurna ziaristilor acreditati la Ministerul Turismului in deplasarile interne si externe.

Un alt obiectiv precizat in Hotarare se refera la verificarea "corectitudinii modului in care MT a incheiat parteneriatul cu BRD-Societe Generale pentru realizarea si difuzarea clipurilor publicitare ale conceptului "Romania- Land of Choice", in conditiile in care, in aceeasi perioada, doamna Udrea a beneficiat de o reesalonare sau refinantare a creditului pe care il avea angajat la aceasta banca".

Potrivit declaratiei de avere depuse la data de 16 iunie 2009, Elena Udrea are un credit la BRD de 3.297.000 de euro, contractat in 2007 si cu scadenta in 2010. In declaratia de avere din decembrie 2008, creditul era cu 10.000 de euro mai mic si cu scadenta in 2009, arata NewsIn.