Titus Corlăţean a spart 9.000 € pe 10 călătorii Mai mult: Titus Corlăţean a spart 9.000 € pe 10 călătorii

Romania trebuie salvata
Grossu Dan 20 Iulie 2011, Ora 00:00


Conform unei analize realizate de impactnews, senatorul cu cele mai multe deplasări în străinătate, în sesiunea parlamentară septembrie 2010 - iulie 2011, este preşedintele Comisiei de politică externă, Titus Corlăţean (PSD). El conduce şi în clasamentul aleşilor care au cheltuit cel mai mult în peregrinările peste hotare, suma celor zece călătorii, plătite din banii publici fiind de 37.882 de lei, aproximativ 9.000 de euro. Iată care este topul celor mai plimbăreţi cinci senatori!

1. Titus Corlăţean (PSD) - 9.000 de euro, zece deplasări
2. Richard Badea (PDL) - 8.000 de euro, şase deplasări
3. Georgică Severin (PSD) - 4.700 de euro, două deplasări
4. Varujan Vosganian (PNL) - 3.800 de euro, trei deplasări
5. Alexandru Mocanu (PDL) - 3.500 de euro, două deplasări

Cea mai costisitoare «plimbare» a costat 3.500 de euro

Conform impactnews, cea mai costisitoare deplasare în străinătate a fost făcută de senatorul Richard Badea (PDL), care a participat la Sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Călătoria a durat 11 zile şi a cuprins patru ţări - Belgia, Portugalia, Franţa şi Cehia - şi a costat cam 3.500 de euro. Pe locul doi s-a aflat Emilian Frâncu (PNL), care a petrecut nouă zile în Panama, la a 12-a adunare a Uniunii Interparlamentare şi a Reuniunilor Asociate, pentru care s-au plătit aproximativ 3.000 de euro.

Liber la cuvânt | Oprescu, doctor în poduri Mai mult: Oprescu, doctor în poduri - Ştiri interne | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Florian Bichir 20 Iulie 2011, Ora 00:00

Mai iute de picior, Dan Diaconescu l-a făcut praf pe primarul Sorin Oprescu. Timp de 8 ore, fără pauză, mogulul OTV a dat publicităţii zeci şi sute de nereguli din Primăria Capitalei. Pe multe nu le ştiam, semn că Diaconescu chiar şi-a luat în serios candidatura politică şi a pus tunurile pe contracandidaţi. Una din boacăne, cea cu podul, o cunoşteam, dar o ţineam la ciorap. Din simplul motiv că l-am mai “muşcat” pe marele edil Oprescu şi n-aş dori ca scriind despre potlogăriile lui să pară o campanie orchestrată. Potlogăria cu podul Basarab e foarte simplă. Dar e bine să o aducem la cunoştinţa cititorilor. Investiţia - cea mai mare a municipalităţii bucureştene de după Revoluţie - a fost de 200 de milioane de euro pentru doi kilometri de pod. Inaugurarea s-a făcut cu o pompă rar întâlnită şi cu un Oprescu în formă de zile mari: avea o figură de parcă dezvelea Empire State Building în Manhattan. La nici câteva zile, a venit duşul rece: chinezii au inaugurat cel mai lung pod din lume situat deasupra mării, Jiaozhou Bay, care are 41,6 kilometri şi leagă oraşul-port Qingdao, din estul ţării, de insula Huangdao. Nu-i vorbă, nu putem să ne punem cu Marea Chină, cu colosul galben. Altceva e interesant. Construcţia podului a început în mai 2007, iar costurile s-au ridicat la 2,3 miliarde de dolari. Un calcul simplu arată că la chinezi kilometrul - construit pe apă, reţineţi - a costat 54 de milioane de dolari, iar la noi a depăşit suta de milioane de euro! Tipic româneşte, oprescian! Aceleaşi preţuri umflate se regăsesc şi la stadion. Am uitat să vă spun că pe podul lui Oprescu au apărut deja gropile. Lasă, că are pulimea, cum zice Oprescu, bani!

Justiţia în statul de drept (im)perfect Procurorul din cazul ALRO, promovat şef în Parchetul General

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro

În ultimii şase ani, Parchetul, DNA şi mai nou ANI şi ANAF au devenit principalii producători de show mediatic, care la anumite intervale de timp - atunci când puterea pedelistă are nevoie - schimbă agenda dezbaterilor publice. Dincolo de faptul că, în multe dintre cazurile celebre care au făcut deliciul publicului amator de justiţie televizată, nu a fost vorba despre trimiteri în judecată sau condamnări, ci s-a urmărit doar distrugerea reputaţiei unor oameni politici (vezi cazurile Teodor Atanasiu, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Decebal Traian Remeş, etc.), poate ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie cum sunt răsplătiţi procurorii care acceptă să instrumenteze genul acesta de dosare contrafăcute.
Actuala putere, reprezentată de Traian Băsescu şi PDL, a descoperit o nouă modalitate prin care răsplăteşte procurorii obedienţi regimului: promovarea la conducerea unor structuri din Procuratură, prin împuternicire sau prin delegare. Şmecheria cu şefia prin împuternicire sau delegare funcţionează de minune! Procurorii buni executanţi ai ordinelor politice, numiţi în diverse funcţii prin delegare sau împuternicire pentru perioade de şase luni, lucrează cu sabia lui Damocles deasupra capului. Fireşte că aceşti oameni, având în permanenţă de ales între a fi concediaţi şi a-şi păstra funcţia, vor accepta să facă orice dosar de tip vodevil, li se va cere, vor "executa" mediatic pe oricine li se va indica, doar pentru a mai primi încă o prelungire a delegării sau a împuternicirii la conducerea diverselor structuri din Parchet sau DNA.
De pildă, la începutul lunii iunie, Marius Iacob a fost numit cu delegaţie prim-adjunct al procurorului general. Da, exact! Este vorba despre procurorul Marius Iacob, autorul unor răsunătoare eşecuri în dosare cu greutate: de la cel cu Elodia până la unul din dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu sau de la dosarul tragicului incendiu de la Maternitatea Giuleşti (dosar în care procurorul Iacob a minţit fără nicio urmă de jenă că există imagini filmate cu asistenta incriminată intrând într-o încăpere din spital cu un tort în mână, acolo unde urma să îşi sărbătorească ziua de naştere) până la plângerea penală depusă împotriva Robertei Anastase pentru fraudarea votului la legea Pensiilor, plângere penală pe care procurorul Iacob o ţine la sertar de aproape un an de zile.
Şi mai interesant este faptul că în locul lui Marius Iacob, tot la începutul lui iunie, la şefia Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General a fost numit procurorul Horia Valentin Şelaru, fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi. Reamintim că Şelaru este procurorul care a instrumentat cazul ALRO, dând un NUP precipitat, imediat după ce Traian Băsescu a fost reales preşedinte, în iarna lui 2009. Atunci au primit un certificat de bună purtare sub forma unui NUP categoric trei dintre persoanele cele mai importante din dosar: Elena Udrea, Dorin Cocoş şi Theodor Stolojan.
Nu ar trebui să ne mai mire nimic din ceea ce se întâmplă în justiţia românească. În fond, nu era Monica Macovei - vestala justiţiei pedelisto-băsescine - cea care (spun chiar foşti consilieri ai domniei sale) afirma în 2005 că are nevoie de nulităţi controlabile în Parchetul General şi la DNA?! Din tot ceea ce s-a întâmplat din 2007, de când Monica Macovei a plecat de la Ministerul Justiţiei şi până acum, putem trage concluzia că doamna Macovei şi-a dus misia la capăt cu succes. Pare să fi găsit destule nulităţi controlabile, pe care le-a lăsat "moştenire" şi succesorilor săi.

Publicat Vineri, 15 iulie 2011	Cristina Horvat

Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă Mai mult: Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă - Reportaj | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
16 Iulie 2011, Ora 22:41




În medie, un parlamentar câştigă 55.000 lei pe an. Cele două sesiuni parlamentare durează nouă luni din an, iar timpul efectiv de lucru la Parlament este de cel mult trei zile pe săptămână, pentru că joi comisiile sunt paralizate de absenteism, iar vineri şi sâmbătă aleşii merg în colegii, arată un studiu realizat de mediafax.

Astfel, la o slujbă efectivă de cel mult 90 de zile pe an, un parlamentar este plătit, în medie, cu 600 lei pe zi.

Însă cea mai mare parte a senatorilor şi deputaţilor nu trăiesc doar din indemnizaţia de la Parlament. Peste trei sferturi dintre ei îşi rotunjesc veniturile din salarii obţinute la catedră, în spitale sau Consilii de Administraţie, din închirieri de locuinţe sau spaţii comerciale, din speculaţii şi investiţii la bursă.

De la profesori de 7.000 lei/an la notari de 150.000 euro/an

Prima modalitate de rotunjire a veniturilor parlamentarilor, însă cea mai modestă, este predarea la universităţi sau practicarea meseriei de bază, în paralel cu activitatea parlamentară.

Nicolae Bănicioiu este şi asistent universitar la UMF Bucureşti, de unde mai câştigă 14.549 lei pe an. Eugen Bădălan este, de asemenea, cadru universitar la o universitate sibiană, obţinând un venit de 28.835 lei anual. Cătălin Croitoru este profesor la Universitatea Dimitrie Cantemir, de unde câştigă 7.000 lei pe an.

El este coleg cu Cristian Dumitrescu, acesta obţinând însă un venit anual de 87.000 lei, cu William Brânză, care câştigă, ca lector, tot 7.000 lei pe an.

Sulfina Barbu predă, ca lector, la două universităţi, câştigând însă doar 2.500 lei pe an. Ecaterina Andronescu, rector al Universităţii Politehnice Bucureşti, câştigă 43.000 lei pe an.

Tot prin predare de cursuri îşi mai rotunjesc veniturile Vasile Bleotu ( 14.721 lei pe an de la UCPC Bucureşti), Gheorghe Ialomiţianu (25.138 lei pe an, fiind conferenţiar universitar), Dan Ilie Morega (167.880 lei, ca profesor universitar), Adrian Năstase (49.000 lei pe an, de la două universităţi), Eugen Nicolăescu (15.000 lei pe an, ca lector), Petru Filip (65.000 lei pe an, el predând la trei universităţi), Doina Burcău (profesor director la un liceu bucureştean, de unde câştigă 25.000 lei pe an), Constantin Chirilă (6.500 lei anual, ca profesor la o universitate din Constanţa), Dan Radu Ruşanu (26.000 lei anual), Tudor Udriştoiu (85.000 lei anual, ca profesor la UMF Craiova), Mircea Cinteză (107.000 lei pe an, de la două universităţi).

Sub o formă similară, sunt câţiva senatori şi deputaţi care mai obţin un ban în plus tot din educaţie, prin coordonare de proiecte şi lucrări. Ioan Burnei este şef de lucrări la Facultatea de Farmacie din Oradea, de unde câştigă 18.000 lei anual. Doina Burcău este coordonator de proiect la Colegiul "Gheorghe Lazăr", de unde mai obţine aproape 10.000 lei pe an. Mircea Cinteză, în schimb, obţine din câteva contracte de cercetare 200.000 lei şi 174.000 euro. Stelian Fuia a obţinut 51.250 lei anul trecut, fiind cercetător ştiinţific.

Există, de asemenea, posibilitatea practicării meseriei de bază şi a activării în unele instituţii de profil. Eugen Bădălău, de exemplu, mai câştigă 14.000 lei ca membru titular al AOSR. Vasile Bleotu, ca director economic la FGDB Bucureşti, mai încasează 312.703 lei. Petru Movilă mai câştigă 36.500 lei de la spitalul Sfântul Spiridon. Mate Andras, ca avocat, a câştigat în ultimul an 95.000 lei. Mircea Cinteză a realizat, ca Persoană Fizică Autorizată, venit anual de 69.000 lei.

Mircea Diaconu a luat din drepturi de autor 30.000 lei, iar ca director la Teatrul Nottara 60.000 lei. Ioan Ghişe, ca manager la un patronat al medicilor, a câştigat 173.000 lei. Sergiu Nicolaescu a câştigat, ca regizor şi din drepturi de proprietate intelectuală, 280.000 lei. Şerban Rădulescu, medic şef de secţie şi profesor, a câştigat anual 36.000 lei. Dan Radu Ruşanu şi-a rotunjit şi el veniturile, ca membru în Camera Auditorilor Financiari, cu 13.000 lei. Cristian Ţopescu, realizator de emisiuni, a încasat doar 48.000 lei. Tudor Udriştoiu a realizat un venit suplimentar de 65.000 lei din drepturi de proprietate intelectuală, adăugat la salariul anual de 38.000 lei, ca medic. Mircea Cinteză a câştigat, tot din drepturi de proprietate intelectuală, 30.000 lei.

Tot din drepturi de autor a câştigat şi Varujan Vosganian suma de 26.000 lei, care s-a adăugat celei cuvenite ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, de 50.000 lei.

Recordul la venituri din practicarea profesiei îl deţin Gyorgy Frunda, care a obţinut, ca avocat, 348.000 lei în ultimul an fiscal, şi Tudor Chiuariu, cu un venit de 380.000 lei, tot ca avocat. Cei mai profitabili notari sunt Emanuela Mitrea, cu un venit anual de 686.000 lei, şi Cristian Dumitrescu, cu un venit anual de 441.552 lei. Bogdan Ciucă, în schimb, tot ca notar public, a câştigat doar 120.000 lei.

Există, de asemenea, unii parlamentari care câştigă din activităţi conexe: agricole sau independente. Adrian Năstase, de exemplu, a câştigat în ultimul an fiscal 295.000 lei din produse agricole. Adrian Mocanu, tot din activităţi agricole - 105.000 lei. Tot el a primit la nuntă, ca dar, 33.400 euro şi 205.000 lei. Eugen Bejinariu a câştigat din activităţi independente 20.000 lei, Daniel Buda a câştigat din cesionarea unui contract nu mai puţin de un milion de euro.

Închirierea, afacere de 100.000 euro/an

A doua sursă de venituri suplimentare o constituie închirierea de spaţii şi locuinţe sau din cedarea folosinţei unor bunuri.

Tudor Udriştoiu a declarat venituri din închirieri de 30.000 lei, Bogdan Ciucă - 170.000 lei, Cristian Dumitrescu - 83.000 lei, Daniel Buda - 15.000 lei, Ion Burnei - 100.000 euro, William Brânză - 108.000 euro, Anghel Iordănescu - 208.000 lei, Gheorghe Marcu - 76.000 lei, Ioan Oltean - 60.000 lei, Florea Damian - 6.000 euro, Eugen Bejinariu - 145.723 lei, Luminiţa Plăcintă - 111.000 lei, Gabriel Oprea - 450.000 lei.

Cristian Boureanu a câştigat, tot din închirieri, 55.000 de lei, plus alte câte 5.000 euro lunar, chiria percepută pentru apartamentul din New York.

Acţiunile parlamentarilor, zeci de milioane de euro

Altă sursă de venituri, la care apelează cam jumătate dintre parlamentari, o constituie plasamentele şi investiţiile fie în acţiuni sau părţi sociale, fie prin intermediul unor împrumuturi.

În această categorie intră şi jucătorii la bursă, însă nu în toate cazurile investiţiile au fost în totalitate câştigătoare. De exemplu, Verestoy Attila, deşi a câştigat din speculaţiile bursiere sume considerabile, are în prezent un portofoliu care valorează mai puţin, la bursă, decât la vremea achiziţiei acţiunilor. Astfel, portofoliul lui Verestoy este evaluat la 36.698.185 lei, pierderea raportată fiind de aproape 1,4 milioane lei.

Recordul absolut, ca sumă investită, este deţinut de Robert Negoiţă, care declară peste 52 milioane de lei în acţiuni şi părţi sociale.

Campionul jocului la bursă este însă Verestoy Attila, cu plasamente de peste 10 milioane lei, pe lângă portofoliul amintit, de aproape 37 milioane lei. Verestoy a înregistrat din transferarea unor valori mobiliare peste 10,5 milioane de lei profit. De asemenea, venitul asigurat de dividendele din portofoliul BVB a fost de 680.000 lei, iar prin vânzarea unor unităţi de fond a mai câştigat 1,2 milioane de lei.

Şi Silviu Prigoană are investiţii evaluate la 10 milioane lei, însă puţine din acestea sunt speculaţii bursiere.

Şi Gyorgy Frunda a mers pe varianta cu plasamente în acţiuni şi/sau părţi sociale de peste 6,5 milioane lei, pentru el investiţia dovedindu-se una benefică, având în vedere că în ultimul an fiscal a încasat dividende în valoare de 2.330.000 lei.

Luminiţa Plăcintă, de asemenea, are o avere investită în plasamente financiare: aproape 4 milioane de lei, de pe urma cărora a încasat în ultimul an dividende de 400.000 lei. Florea Damian declară şi el acţiuni în valoare de peste 3 milioane de lei, iar Cristian Boureanu are şi el un milion de lei investiţi în acţiuni.

Relu Fenechiu are acţiuni în valoare de 338.000 lei, din care a câştigat ca dividende aproximativ 2 milioane de lei. Eduard Martin a investit în acţiuni şi împrumuturi 420.000 lei, de pe urma cărora a câştigat dividende în valoare de 1.300.000 lei. Dan Radu Ruşanu declară acţiuni şi plasamente de 600.000 lei, Georgică Severin - 300.000 lei, Ion Toma - 178.000 lei, de pe urma cărora dividendele i-au asigurat un venit de 136.000 lei.

La aceeaşi sursă au apelat şi Petru Călian, care a obţinut dividende de 98.000 lei, Nini Săpunaru, care a obţinut dividende de 158.000 lei, Daniel Chiţoiu, care are plasaţi în acţiuni 280.000 lei, Cristian Dumitrescu - 110.000 lei, Mircea Irimescu - 42.000 lei, Dan Ilie Morega - 650.000 lei, Victor Boiangiu - 950.000 lei. Şi pentru Nicolae Moga investiţiile în acţiuni au fost profitabile, el declarând dividende de 244.000 lei.

De asemenea, un bun jucător la bursă este şi Gheorghe Albu: acţiunile deţinute sunt cotate la 2.350.000 lei, el declarând venituri din dividende de 59.000 lei şi din tranzacţii bursiere de 391.429 lei.

Radu Berceanu deţine acţiuni şi părţi sociale în valoare de 350.000 euro şi 300.000 lei. Dan Voiculescu are acţiuni de aproape 450.000 lei, Viorel Arcaş are acţiuni de aproape 100.000 de euro, Culiţă Tărâţă - 500.000 lei, Ioan Oltean - 273.000 lei, Gheorghe Marcu - 120.000 lei, Adrian Mocanu - 240.000 lei.

Milioane de euro date împrumut şi proprietăţi de cel puţin patru case

Pe lângă aceste plasamente pe piaţă, există şi parlamentari care preferă împrumuturile acordate cu titlu personal.

Dan Voiculescu deţine recordul absolut în ceea ce priveşte sumele pe care le-a dat ca împrumuturi: peste 13 milioane de lei şi 850.000 de euro.

Mircea Andrei declară că are de recuperat împrumuturi de peste 4,6 milioane de euro. Gabriel Mutu a dat ca împrumut sume de aproape 2 milioane lei. Luminiţa Plăcintă are de încasat din împrumuturile pe care le-a acordat 1,2 milioane lei. David Cristian a ales o metodă similară de a-şi proteja banii: are 190.000 de euro împrumutaţi. Trifon Belacurencu a dat şi el cu împrumut 100.000 de lei, Viorel Arcaş - 150.000 euro, Nicolae Moga - 525.000 lei, Ioan Holdiş - 400.000 lei.

Alţi parlamentari au ales să plaseze banii (şi) în terenuri şi locuinţe

Şi la acest capitol tot Robert Negoiţă este campion, el declarând câteva zeci de terenuri şi câteva sute de apartamente.

Silviu Prigoană (cu peste zece terenuri şi aproape tot atâtea imobile), Mircea Andrei (cu nouă imobile şi zece terenuri), Culiţă Tărâţă (cu terenuri de zeci de hectare şi şase case), Petru Filip (cu şase terenuri şi trei case), Anghel Iordănescu (cu mai bine de zece terenuri şi şase case), Gyorgy Frunda (cu şase terenuri şi şase imobile), Mircea Cinteză (şapte terenuri), Dan Radu Ruşanu (opt terenuri), Georgică Severin (15 terenuri şi şase imobile), Verestoy Attila (opt imobile şi zece terenuri) sunt printre cei mai avuţi parlamentari în ceea ce priveşte posesiunile.

Există şi senatori şi deputaţi care au investit şi în colecţii de artă sau bijuterii. În general, cam toţi parlamentarii declară astfel de obiecte, însă doar în cazul unora suma estimată îi face colecţionari sau investitori.

Astfel, Mircea Andrei are tablouri şi bijuterii de peste 235.000 euro, Silviu Prigoană are o colecţie de timbre şi de aparate foto evaluată la 200.000 euro.

Eugen Bejinariu are o colecţie de artă, mobilier şi bijuterii de 150.000 euro, Verestoy Attila - 80.000 euro, Gabriel Mutu - 180.000 euro, Gabriel Oprea - 60.000 euro, Miron Mitrea - 300.000 lei, Luminiţa Plăcintă - 80.000 euro, Gyorgy Frunda - 130.000 euro, iar Adrian Năstase are picturi de peste 100.000 euro.

Mai mult: Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă - Reportaj | Libertatea.ro 

Gala profesionistă de box Bute- Mendy finanţată de firme de stat falimentare

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro

Complexul energetic Rovinari a contribuit la organizarea meciului de box cu suma de 100.000 de lei (25.000 de euro). Anul trecut CE Rovinari a înregistrat 17 milioane de euro pierderi, scrie Tolontan pe blog.
Ministerul Elenei Udrea nu e singurul pus pe jar. Companii publice, mai multe decît s-a știut inițial, unele cu pierderi mari, au sponsorizat gala. Din cele pe care gsp le poate confirma, Hidroelectrica este cea care a oferit ajutorul cel mai consistent, de 600.000 de lei (150.000 euro). Este urmată de Romgaz, cu 410.000 lei (102.000 euro), şi de Transelectrica, cu 220.000 de lei (50.000 euro). Sînt trei companii de stat care au finanţat gala la vedere, numele acestora regăsindu-se pe afişul evenimentului, scrietolo.ro.
Sînt însă şi alţi sponsori publici, care au preferat anonimatul. Complexul energetic Rovinari a contribuit la organizarea meciului de box cu suma de 100.000 de lei (25.000 de euro). Acest exemplu a fost urmat de Complexul energetic Turceni. "Da. Am sponsorizat gala lui Bute pentru că l-am considerat un eveniment naţional, însă nu vă pot oferi acum şi o cifră exactă", a declarat purtătorul de cuvînt Elena Zamfir.
Generozitatea CE Rovinari este invers proporţională cu profitul companiei, care anul trecut a înregistrat 17 milioane de euro pierderi.

Publicat acum 2 ore si 47 minute	Dan Zavaleanu

Cazul Borbely. Consilierul Szepessy Szabolcs si legaturile cu Marko Bela. Familia UDMR: Tata - consilierul fostului lider, copiii - consilieri in ministere, liderii maghiari - fosti parteneri de afaceri

Romania trebuie salvata!

de Attila Biro HotNews.ro

Miercuri, 13 iulie 2011, 16:41

Consilierul ministerial, Szepessy Szabolcs, acuzat de procurori ca ar fi intermediat cumpararea de trafic de influenta pentru omul de afaceri Ioan Ciocan este fiul lui Szepessy Laszlo, care este consilierul lui Marko Bela iar in trecut a fost seful sau de cabinet la UDMR. Szepessy Laszlo, Marko Bela si ministrul Mediului Laszlo Borbely au fost co-actionari in anii 2000 intr-o companie cu domeniul de activitate “hoteluri si alte facilitati de cazare”. Contactat de HotNews.ro, Szepessy Laszlo a confirmat ca este consilier al vicepremierului Marko Bela dar a refuzat sa comenteze cazul in care este implicat fiul sau. 

• Fratele consilierului ministerial Szepessy Szabolcs, Elod Szepessy a fost si el consilier la ministerul comunicatiilor in 2008 cand ministerul era condus de udemeristul Karoly Borbely.  Elod Szepessy este si administratorul companiei care detine licenta postului de televiziune Erdely TV

La articolul publicat marti, 12 iulie, Cine sunt personajele cazului "trafic de influenta la minister" un cititor HotNews.ro a publicat urmatorul comentariu:

• Szepessy Szabolcs este unul dintre fiii lui Szepessy Laszlo, seful de cabinet al lui Marko Bela. Laszlo mai are un fiu, Elod, care conduce Erdely TV, un post de televiziune gigaudemerist facut pe bani multi din Ungaria, cu sediul la Targu-Mures, care in ciuda fondurilor uriase a ramas un post de un nivel cvasi-amator. Szepessy Szabolcs este unul dintre organizatorii Festivalului Peninsula (Tg-Mures).

Contactat de HotNews.ro, Szepessy Laszlo a confirmat ca este tatal lui Szepessy Szabolcs, consilierul ministerial despre care DNA sustine ca este cel prin intermediul caruia Ioan Ciocan ar fi cumparat influenta ministrului Laszlo Borbely. Szepessy Laszlo a mai explicat ca, in acest moment, este consilierul lui Marko Bela la UDMR. “Am fost sef de cabinet pe vremea cand Marko Bela era presedinte al partidului”, a declarat Szepessy Laszlo. Cat despre cazul de coruptie in care este implicat fiul sau Szabolcs, consilierul vicepremierului Marko Bela a spus ca nu doreste sa faca nici un comentariu.

Szepessy Laszlo a confirmat si faptul ca, in 2002, a fost co-actionar intr-o companie alaturi de Marko Bela si Laszlo Borbely. Compania in care cei trei au fost actionari este Galopp SRL. Potrivit Registrului Comertului, compania are activitatea intrerupta. Domeniul de activitate declarat era: Hoteluri si alte facilitati de cazare similare.

"Da dumnealor (Marko Bela si Borbely Lazlo) au fost actionari in firma dar numai in primul an de activitate. Ei s-au retras. De trei ani firma nu mai functioneaza” a declarat pentru HotNews.ro Szepessy Laszlo tatal consilierului ministerial acuzat in dosarul de trafic de influenta. Potrivit Registrului Comertului dupa ultimele modificari actionariatul  Galopp SRL arata astfel: SZEPESSY LASZLO 38 %, BALOGH ISTVAN 5 %, BALOGH IOSIF 10 %, NAGY ZSOLT 7 % (fost ministru al Comunicatiilor), TAKACS ALBERT CSABA 22 %, KELEMEN ATILA 10 %, NAGY ILONA 8 %. 

Date despre compania Galopp SRL si legaturile de afaceri dintre Marko Bela, Laszlo Borbely si  Szepessy Laszlo, tatal consilierului ministerial acuzat in dosarul de trafic de influenta, au fost publicate in decembrie 2009 dejurnalista Emilia Sercan pe blogul personal. Potrivit informatiilor din 2009, Marko Bela s-a retras din compania  Galopp SRL la patru luni de la infiintare in iunie 2002. Marko Bela a cedat partile sociale lui Szepessy Laszlo.
Lazslo Borbely si-a cedat si el actiunile detinute la  Galopp SRL in 2004 tot lui Szepessy Laszlo.

Jurnalista Emilia Sercan mai nota si urmatoarele detalii despre ministrul Borbely si afacerile sale:

• Pe lângă firma Galopp SRL, în care a fost asociat alături de vicepremierul Marko Bela, Laszlo Borbely a mai fost administrator în societatea Ecomaster – Servicii Ecologice SRL, parte a grupului Rompetrol, deţinut până nu demult de Dinu Patriciu. Borbely a devenit administrator în Ecomaster în 2001, încă de la înfiinţarea firmei. Un alt adiministrator numit în acelaşi timp cu Laszlo Borbely a fost Victor Babiuc, fost ministru al Apărării în guvernul CDR. Obiectul de activitate al firmei se regăşeşte în zona pe care Borbely o controlează acum din postura de ministru: „recuperarea deşeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile”. Actualul ministru al Mediului s-a retras din firma controlată de The Rompetrol Group Olanda în februarie 2004.

Szepessy Szabolcs nu este singurul fiu al lui Szepessy Laszlo. Elod Szepessy este cel de al doilea membru al familie care a detinut o functie intr-un minister.  Elod Szepessy a fost asistent de cabinet la Ministerul Comunicatiilor in 2008 cand ministerul era condus de un alt membru al UDMR Karoly Borbely. Potrivit Registrului Comertului Elod Szepessy este administratorul ETV MANAGEMENT SRL si ETV CENTER SRL societate care detine licenta televiziunii Erdely TV.

Consilierul ministerial Szepessy Szabolcs nu a putut fi cotactat, nu a raspuns la solicitarile telefonice ale HotNews.ro

Citeste si: 

• Ministrul mediului, Laszlo Borbely, suspectat de DNA de trafic de influenta

• Cine sunt personajele cazului "trafic de influenta la minister": omul de afaceri Ioan Ciocan si consilierul ministerial Szepessy Szabolcs, acuzati ca au cumparat influenta ministrului Laszlo Borbely

• VIDEO Perchezitii DNA la apartamentul unei rude a ministrului Laszlo Borbely

Recensamantul populatiei si al locuintelor din 2011: Cum a ajuns Softwin sa castige de la INS prin negociere fara licitatie contracte de promovare cu fluturasi si pixuri

Romania trebuie salvata!

de Adrian Vasilache HotNews.ro

Vineri, 8 iulie 2011, 17:32

Patru contracte in valoare de peste 5,1 milioane de euro au fost atribuite in primele sase luni din acest an de catre Institutul National de Statistica (INS) pentru realizarea Recensamantului populatiei si al locuintelor. O directiva UE obliga statele membre sa efectueze recensamantul populatiei in acelasi an, 2011. Interesant este ca doua contracte, in valoare de peste 3,5 milioane euro, unul pentru servicii de popularizare (in care intra inclusiv producerea de fluturasi, ecusoane, pixuri etc) si un altul de tiparire si distributie, au fost castigate nu prin licitatie, ci prin negociere fara anunt de participare de furnizorul local de solutii IT Softwin. Explicatia? INS sustine ca a invitat Softwin sub presiunea timpului disponibil si tinand cont ca firma castigase in 2009 o licitatie mai mare pentru acest recensamant, care a fost anulata ulterior datorita unei schimbari legislative.

Anul 2011 a fost stabilit drept an de referinta in care ar trebui sa se realizeze Recensamantul populatiei si al locuintelor (RPL) in toate tarile membre UE printr-un regulament al Comisiei Europene din luna iulie 2008.Institutul National de Statistica (INS) a anuntat in luna aprilie din acest an ca in perioada 22- 31 octombrie 2011 operatorii de teren se vor afla in gospodariile populatiei pentru a recolta datele finale privind o serie de indicatori tintiti de recensamant.

Exista deja o serie de date preliminare legate de evolutia demografica, acestea urmand sa fie masurate si apoi agregate. De altfel in perioada 7-16 Mai 2011 s-a desfasurat si un recensamant de proba.

De notat ca data limita pana la care statele membre trebuie sa transmita catre Eurostat datele finale este 31 martie 2014. Tot acest proces ar urma sa se intinda pe toata aceasta perioada, in el fiind implicate urmatoarele institutii: Institutul National de Statistica (INS), Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Directia pentru evidenta persoanelor si administrarea bazelor de date si Agentia nationala de cadastru si publicitate imobiliara.

Mai multe detalii despre colecatrea datelor si legislatia aferenta - pe site-ul dedicat RPL 2011

• INS a atrbuit deja contracte de peste 5,1 milioane euro pentru recensamant. Doua au fost castigate prin negociere fara un anunt de participare de Softwin. Proiectele nu ar trebui sa aiba subcontractanti, conform SEAP

Pentru realizarea acestui recensamant, patru contracte in valoare de peste 5,1 milioane de euro au fost atribuite in primele sase luni din acest an de catre Institutul National de Statistica (INS). Primele doua contracte au fost atribuite in luna martie din acest an, prin negociere fara un anunt de participare catre Softwin, conform informatiilor publicate in luna mai in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP).

Licitatii RPL 2011


Primul contract, in valoare de 4,9 milioane lei (fara TVA) viza servicii de popularizare (inclusiv materiale auxiliare) si a fost atribuit la data de 14 martie 2011. Atentie insa - in anuntul de atribuire se mentioneaza caacest contract nu poate fi subcontractat. 

Contactat de HotNews.ro, Paul Herda, director de dezvoltare in Softwin a dat detalii despre contractul castigat si a mentionat ca o parte din el va fi subcontractat:

"Serviciile de popularizare contractate de Softwin pentru RPL 2011 sunt structurate pe patru categorii: conceperea si producerea de materiale de popularizare, conceperea si producerea de materiale auxiliare, campania media, crearea unui site dedicat RPL 2011 si mentenanta acestuia. Dintre cele patru categorii de activitati, campania media este subcontractata SC Gotcha Concept SRL Bucuresti, Agentie de publicitate specializata".

De notat ca la capitolul "conceperea si producerea de materiale de popularizare", Softwin trebuie sa ofere materiale de promovare precum fluturasi, afise, pixuri, genti/mape si ecusoane.

Raspunsul Softwin


Acest raspuns a fost furnizat HotNews.ro la data de 30 mai 2011, dar intre timp au mai aparut si alte licitatii in SEAP.

Al doilea contract, in valoare de peste 9,8 milioane lei (fara TVA) vizeaza "servicii de tiparire si distribuire instrumentar statistic pentru RPL 2011" si a fost atribuit catre Softwin la data de 28 martie, conform unui anunt facut in SEAP la data de 27 mai 2011. A fost aceeasi procedura de negociere fara anunt de participare, a fost o singura oferta si anuntul mentioneaza ca proiectul nu poate fi subcontractat.

L-am contactat din nou vineri pe Paul Verda sa ne ofere detalii si despre acest nou contract. Oficialul Softwin nu-si explica de ce nu se mentioneaza ca proiectele pot fi subcontractate din motiv ce ofertele inaintate de firma la care este angajat mentionau clar acest lucru.

"In ambele contracte castigate de Softwin ofertele contin subcontractori declarati. In cazul contractului de servicii de popularizare subcontractor este firma Gotcha Concept, iar in cazul serviciilor de tiparire si distribuire instrumentar statistic sunt doi subcontractori declarati: EDS Romania SRL si Infopress Group SA. Nu inteleg de ce nu se precizeaza asta in SEAP", a declarat pentru HotNews.ro Paul Herda, director de dezvoltare Softwin.

Cum explica INS de ce a apelat la Softwin: Castigase deja in 2009 o licitatie, anulata ulterior

Care sunt explicatiile Institutului National de Statistica (INS), autoritatea care a atribuit aceste contracte? Intr-un raspuns furnizat la data de 27 mai 2011, INS sustine ca a apelat la Softwin dat find timpul scurt ramas pana la demararea activitatilor recensamantului si a faptului ca un consortiu condus de aceasta firma a castigat o licitatie pentru acest recensamant in 2009.

• "Dat fiind perioada scurta de timp disponibila pana la demararea efectiva a activitatilor recensamantului - recensamantul de proba urmand sa se desfasoare in luna mai 2011 - s-a ales singura varianta posibila, cu respectarea OUG nr 34/2006, respectiv negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Intrucat din procedura anterioara, oferta firmei Softwin era cunoscuta ca acceptabila, s-a optat, in conditiile de timp existente, pentru invitarea sa".

Raspunsul INS


In raspunsul sau, Institutul aminteste de obligatia statelor membre de a efectua recensamantul de populatie in acelasi an, 2011 si de schimbarile legislative care au dus la anularea unei licitatii de 30 de milioane de euro demarate in 2009.

• "Ofertantul castigator al procedurii de licitatie restransa a fost un consortiu avand ca leader firma Softwin. Autoritatea contractanta (INS) nu a mai putut incheia contractul de atribuire intrucat, prinHG nr 1251/2010, care modifica prevederile HG 1502/2009, bugetul recensamantului a fost redus sub nivelul celui care a constituit baza tehnica si financiara avuta in vedere la organizarea licitatiei restranse. Aceasta modificare de buget survenita in anul 2010 a determinat anularea procedurii (in temeiul art 209 (1) lit d) din OUG nr 34/2006) si reluarea acesteia prin actualizarea caietului de sarcini si, implicit, a valorii estimate a achizitiei".

Analiza celor doua documente arata ca bugetul total pentru Recensamantul populatiei si al locuintelor a ramas neschimbat - 192,6 milioane lei, dar ca s-au facut modificari la nivelul bugetelor pe care le au la dispozitie in perioada 2011-2013 pentru acest proces institutiile implicate.

Cat despre firmele care au castigat licitatia din 2009, Paul Herda, director in Softwin ne-a precizat ca acestea au fost: Softwin, lider de consortiu, din care au mai facut parte firmele: SC PM Solutions SRL, SC Intergraph Computer Services SRL, Ascendis Consulting SRL si  Mercury 360 Communications SRL. Subcontractori au fost: SAS Institute GMBH si TOP Image Systems LTD.

Bani europeni aruncaţi pe apa Dâmboviţei Eşecurile Elenei Udrea în afacerea Bute

Romania trebuie salvata!

Ministrul Elena Udrea a anunţat cu mare pompă că meciul de box Bute-Mendy va constitui un prilej extraordinar pentru promovarea turismului românesc în ţară şi în străinătate, motiv pentru care a alocat 2 milioane de euro din fonduri europene pentru ca telespectatorii să aibă în faţa ochilor celebra frunză, adică logoul turistic al României.
Amatorism la nivel înalt la semnarea contractului
Ministerul condus de Elena Udrea a încheiat contractul cu o firmă obscură a lui Rudel Obreja (atât el ca persoană, cât şi FR Box fiind suspendate de FIBA), iar prestaţia acesteia se cuantifică prin audienţe tv. A aloca sume imense de bani în contul unor audienţe prestabilite denotă un amatorism la cel mai înalt nivel din partea Elenei Udrea. Dovada nepriceperii (sperăm să nu fie şi altceva la mijloc) a fost deja confirmată.
Conform contractului, pentru sosirea în ţară a celor doi pugilişti, s-a stabilit câte o audienţă tv de 5.080.000 telespectatori care ar fi urmat să vadă timp de 2 minute „frunza" în direct. Rezultatul: eşec în cazul sosirii lui Bute - audienţă de 1,7 milioane telespectatori şi catastrofă la sosirea lui Mendy - 360.000 de telespectatori.
Pentru alte două evenimente - antrenamentele oficiale şi conferinţa de presă -, situaţia este ciudată. Carmen Moraru, director general în Direcţia Generală Turistică din MDRT, a declarat pe 29 iunie la Antena 3 că audienţa stabilită este tot de 5 milioane telespectatori pentru fiecare eveniment. În documentele ministerului apare însă câte o audienţă de 508.000 telespectatori, deşi o conferinţă de presă oficială şi chiar antrenamentele pentru public sunt, de regulă, mai interesante pentru telespectatori decât sosirile pe aeroport ale competitorilor. Mai este de semnalat că în textul documentului există înaintea cifrei de audienţă de 508.000 un spaţiu mai mare decât între celelalte cuvinte, ceea ce ne poate duce cu gândul la o posibilă rectificare ulterioară prin ştergerea unei cifre. Oricum, nici obiectivul anunţat pentru aceste două evenimnente nu a fost realizat. Antrenamentele publice au fost urmărite de puţin peste 300.000 de telespectatori, iar la conferinţa de presă (nu avem încă datele de audienţă) filmarea a fost execrabilă, logoul turistic fiind văzut de parcă ar fi fost în ceaţă.
Ţintă ratată: Canada şi SUA
Oficialii din MDRT susţin că promovarea logoului turistic al României în timpul desfăşurării meciului va avea rezultate pozitive în Canada şi SUA. Concret, se crede că telespectatorii din aceste state care vor vedea „frunza" în timpul meciului vor da năvală în România. Carmen Moraru susţinea tot pe 29 iunie la Antena 3 că „ultimele meciuri ale lui Bute au fost urmărite în direct de 50 de milioane de abonaţi şi în direct şi reluare de un total de 99 de milioane de familii pe cinci continente". Nu ştim de unde a scos oficialul MDRT aceste cifre - prin presa românească se vorbea de audienţe în Canada între 1,5 şi 2 milioane de telespectatori la meciurile anterioare ale românului. Oricum, calculele de acum sunt complet greşite. Meciul lui Bute nu va rupe gura târgului în Canada şi cu atât mai puţin în SUA. Nici una din cele trei mari televiziuni ESPN, Showtime şi HBO nu transmite meciul, având alte evenimentele sportive - inclusiv alte gale de box - în program. Trecem peste faptul că, în Canada (ca şi în SUA), ora meciului este una în care lumea este la serviciu. Mai mult, în Canada meciul va fi transmis în sistemul pay-per-view, cei interesaţi urmând să plătească câte 50 de dolari canadieni.
Ţinând cont de aceste date tehnice, este clar că aşa-zisa promovare turistică în Canada şi SUA nu va avea vreun efect. Carmen Moraru a explicat că turiştii din Canada şi SUA (alături de cei din Germania, Marea Britanie, Austria şi Italia) reprezintă ţinte pentru turismul românesc. „Anual din Canada vin cca 40.000 de turişti în România, iar împreună cu cei din SUA totalul este de 200.000, sau pe undeva pe la 170 - 180.000", a declarat Carmen Moraru. Declaraţiile dnei Moraru sunt pur şi simplu fanteziste şi sunt contrazise de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, dacă luăm drept reper situaţia din 2010, aflăm că 95% dintre turişti străini care au venit în România sunt din Europa. Cum în 2010 au venit aproape 1,5 milioane de turişti străini, rezultă că turiştii neeuropeni au fost în jur de 70.000. Chiar dacă am presupune că ei provin doar din SUA şi Canada, cifrele sunt cu mult sub ce ne-a spus Carmen Moraru.
Se va atinge audienţa internă pe 9 iulie?
Faptul că în SUA şi Canada nu se vor înregistra audienţele estimate se datorează - printre altele - faptului că meciul Bute-Mendy este unul care nu prea interesează pe nimeni. (La ultimul meci, cel cu Brian Magee, în Bell Center s-au aflat 12.219 spectatori într-o arenă de 23.000 de locuri, ceea ce spune multe în ceea ce priveşte „interesul" pentru meciurile românului.)
Mendy se află pe poziţia 11 în ierarhia IBF a boxerilor din această categorie (Andrade, cel care a pierdut în două rânduri în faţa lui Bute, este mai bine clasat, fiind pe locul 9 – n.a.), ceea ce face ca meciul pentru centură să nu fie deloc atractiv în lumea boxului mondial. În plus, se consideră că Mendy face parte din categoria boxerilor aleşi să lupte cu titularul centurii pentru a-i îmbogăţi acestuia palmaresul. Dacă în România, fostul campion mondial Leonard Doroftei a afirmat fără echivoc că Mendy este un boxer slab, iată că şi experţii străini susţin acelaşi lucru. Iată un titlu din publicaţia Boxing News 24B - "Bute vs Mendy: Is this the last mismatch for Lucian?" (În articol se pune întrebarea dacă Mendy este ultimul adversar soft pentru Bute şi se mai pune o întrebare, şi anume dacă Bute va accepta să boxeze cu singurii doi boxeri valoroşi de la această categorie, Pawlik şi Kessler).
Nu în ultimă instanţă, la casele de pariuri cotele sunt extrem de mici în ceea ce priveşte victoria lui Bute: între 1,01 şi 1,04. Astfel de cote sunt specifice la meciuri de genul (să zicem) Dinamo - Triumf Bârca (echipa de juniori) sau Real Madrid - Săgeata Stejaru.
În ceea ce priveşte audienţa internă, ea este estimată tot la 5 milioane de telespectatori. Elena Udrea şi „specialiştii" ei din minister uită că evenimentul sportiv cu cea mai mare audienţă în ultimul timp a fost o semifinală a Campionatului Mondial de Fotbal din 2010 (Spania - Germania), dar şi aceasta a avut în faţa micilor ecrane doar 2,6 milioane de telespectatori. În documentele ministerului se arată că în diferite faze ale meciului telespectatorii vor vedea „frunza" în diferite zone ale ringului, în sală etc. Este însă greu de crezut că în timpul meciului şi al pauzelor dintre reprize (câte vor fi ele) telespectatorii români şi cei străini vor sta cu ochii ca pe butelie pe corzile ringului şi pe celelalte locuri unde va fi vizibilă frunza. Se impun două întrebări: trebuiau cheltuiţi atâţia bani pentru ca românii să vadă "frunza"? Românii nu au descoperit până acum că există turism în România?
Va lua Udrea banii înapoi?
Carmen Moraru mai declara pe 29 iunie că, în cazul în care nu vor fi atinse audienţele stipulate în contract, atunci ministerul va lua înapoi banii alocaţi. Suntem curioşi dacă oficialii MDRT se vor ţine de cuvânt, mai ales că, până în momentul de faţă, audienţele estimate pentru primele patru evenimente au fost ratate cu brio. În plus, Elena Udrea trebuie să explice următoarele: cum de s-a ajuns la situaţia UNICĂ într-un stat din Uniunea Europeană ca o gală de box profesionist (deci un eveniment privat) să fie finanţată sub diferite forme de către stat; de asemenea, trebuie să explice dacă utilizarea de fonduri europene nerambursabile pentru acest eveniment este în concordanţe cu prevederile financiare ale UE; nu în ultimul rând, Elena Udrea trebuie să mai explice de ce s-a plătit o sumă enormă pentru o astfel de promovare.

Cotidianul.ro
Publicat Joi, 07 iulie 2011	Lucian Gheorghiu