Romania trebuie salvata!
Romanul chiar doarme?
Ceasuri de 30.000, acum chioșcuri de 30.000 de euro? Cred ce e o datorie anuala la partid. Nu se poate sa se fure în halul asta pe fata legal!!!
Alo, voi chiar dormiți?
joi, 12 mai 2011
Chioscul - pagoda de doi metri patrati si 30.000 de euro, noua atractie a parcurilor din Bucuresti
Romania trebuie salvata!
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Miercuri, 11 mai 2011, 19:51
Dupa achizitionarea ceasurilor de aur, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement de pe langa Primaria Capitalei (ALPAB) vrea sa amplaseze 16 chioscuri, de circa 30.000 de euro fiecare, in parcurile din Bucuresti. Potrivit directorului adjunct al ALPAB, Virgil Anastasiu, in aceste chioscuri de dimensiunea 2 mp se vor vinde produse alimentare, flori, carti, vin fiert, floricele, etc. Ca design, chioscurile incearca sa reproduca o imagine de epoca de inceput de secol XX, dar membrii Comisiei de urbanism au catalogat designul drept "oriental".
Proiectul ALPAB-ului a fost prezentat, miercuri, la Comisia Tehnica de urbanism de pe langa Primaria Capitalei, reprezentantii APLAB cerand permisiunea de a amplasa cele 16 chioscuri in parcurile Herastrau, Cismigiu, Tineretului, Carol, Floreasca, Bordei, Unirii si Izvor. Potrivit directorului adjunct al ALPAB, institutia a semnat deja contractul pentru fabricarea chioscurilor cu firma Continet, in urma unei licitatii, doua chioscuri fiind deja amplasate in Parcul Herastrau.
Membrii Comisiei au fost de acord cu amplasarea obiectivelor in aceste locatii, mai putin in parcurile Herastrau si Cismigiu, care sunt monumente istorice. In plus, membrii Comisiei au criticat designul chioscului, catalogandu-l ca "oriental", desi reprezentantii ALPAB il vroiau "reprezentativ pentru inceputul de secol XX, cand s-au amenajat aceste parcuri".
"Are un aer oriental, nu romanesc. Suntem pusi in fata faptului implinit. Degeaba ne arata acum cum arata chioscul, dupa ce l-au cumparat. Trebuia sa ne arate inainte, ca sa putem decide asupra felului cum va arata, nu sa amplaseze tot felul de obiecte pe spatiul public, ca si cum ar fi al nimanui", a declarat Dan Marin, membru in Comisie. Alti membri ai Comisiei au sustinut amplasarea unui chiosc cu design modern sau replicarea celui de epoca existent in Cismigiu.
In replica, Virgil Atanasiu sustine ca pentru designul acestui chiosc a consultat o echipa de specialisti printre care un arhitect de la Facultatea de arhitectura "Ion Mincu", iar designul chioscului a rezultat din sintetizarea unor elemente decorative din sec XX. "Amplasam aceste chioscuri ca sa ordonam comertul ambulant din parcuri. Ca alternativa aveam un chiosc oferit de cea mai mare firma de profil din lume, dar care ne cerea 80.000 de euro pentru un astfel de obiect", a declarat directorul adjunct al ALPAB. In plus, acesta spune ca nu stia ca trebuie sa ceara parerea Comisiei pentru designul chioscului. Chioscul va reveni la Comisia Tehnica de Urbanism.
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Miercuri, 11 mai 2011, 19:51
Dupa achizitionarea ceasurilor de aur, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement de pe langa Primaria Capitalei (ALPAB) vrea sa amplaseze 16 chioscuri, de circa 30.000 de euro fiecare, in parcurile din Bucuresti. Potrivit directorului adjunct al ALPAB, Virgil Anastasiu, in aceste chioscuri de dimensiunea 2 mp se vor vinde produse alimentare, flori, carti, vin fiert, floricele, etc. Ca design, chioscurile incearca sa reproduca o imagine de epoca de inceput de secol XX, dar membrii Comisiei de urbanism au catalogat designul drept "oriental".
Proiectul ALPAB-ului a fost prezentat, miercuri, la Comisia Tehnica de urbanism de pe langa Primaria Capitalei, reprezentantii APLAB cerand permisiunea de a amplasa cele 16 chioscuri in parcurile Herastrau, Cismigiu, Tineretului, Carol, Floreasca, Bordei, Unirii si Izvor. Potrivit directorului adjunct al ALPAB, institutia a semnat deja contractul pentru fabricarea chioscurilor cu firma Continet, in urma unei licitatii, doua chioscuri fiind deja amplasate in Parcul Herastrau.
Membrii Comisiei au fost de acord cu amplasarea obiectivelor in aceste locatii, mai putin in parcurile Herastrau si Cismigiu, care sunt monumente istorice. In plus, membrii Comisiei au criticat designul chioscului, catalogandu-l ca "oriental", desi reprezentantii ALPAB il vroiau "reprezentativ pentru inceputul de secol XX, cand s-au amenajat aceste parcuri".
"Are un aer oriental, nu romanesc. Suntem pusi in fata faptului implinit. Degeaba ne arata acum cum arata chioscul, dupa ce l-au cumparat. Trebuia sa ne arate inainte, ca sa putem decide asupra felului cum va arata, nu sa amplaseze tot felul de obiecte pe spatiul public, ca si cum ar fi al nimanui", a declarat Dan Marin, membru in Comisie. Alti membri ai Comisiei au sustinut amplasarea unui chiosc cu design modern sau replicarea celui de epoca existent in Cismigiu.
In replica, Virgil Atanasiu sustine ca pentru designul acestui chiosc a consultat o echipa de specialisti printre care un arhitect de la Facultatea de arhitectura "Ion Mincu", iar designul chioscului a rezultat din sintetizarea unor elemente decorative din sec XX. "Amplasam aceste chioscuri ca sa ordonam comertul ambulant din parcuri. Ca alternativa aveam un chiosc oferit de cea mai mare firma de profil din lume, dar care ne cerea 80.000 de euro pentru un astfel de obiect", a declarat directorul adjunct al ALPAB. In plus, acesta spune ca nu stia ca trebuie sa ceara parerea Comisiei pentru designul chioscului. Chioscul va reveni la Comisia Tehnica de Urbanism.
sâmbătă, 7 mai 2011
Intrebarea unui tanar jurnalist pentru Corina Dragotescu
Romania trebuie salvata!
de Vlad Mixich HotNews.ro
Vineri, 6 mai 2011, 13:24
Stimata doamna Corina Dragotescu,
Presa are un mare defect: uita repede. Dar dumneavoastra, fiind un jurnalist foarte experimentat, aveti grija sa nu ne lasati sa uitam. A trecut un an si jumatate de cand Clubul Roman de Presa si Asociatia Jurnalistilor din Romania “recomanda institutiilor de presa si jurnalistilor sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac drept jurnalisti sau cu orice alta titulatura care face referire la aceasta meserie”. Greutatea cuvantului acestor doua organizatii s-a reflectat in revenirea cu aplomb in spatiul mediatic a celor doi. Am privit cu resemnare si mirare fenomenul, dorind totusi sa identific omul pe care sa-l pot intreba: cine si de ce il invita cu perseverenta pe Bogdan Chireac in emisiuni de prime-time? Acum cred ca l-am gasit. Sunteti dumneavoastra.
Miercuri, 4 mai, in timpul emisiunii „Editie Speciala” de la Realitatea TV, va aflati in studio alaturi de cativa politicieni si de Bogdan Chireac. Intrerupand un deja banal schimb de jigniri intre doi politicieni, i-ati dat cuvantul, argumentand astfel: „Eu vreau sa-l intreb pe Bogdan Chireac pentru ca nu mai vreau minciuni de la niciun politician. Si atunci il intreb pe Bogdan Chireac care este analist si este in afara zonei politice.” Doamna Dragotescu, va marturisesc ca urmarea intrebarii a devenit irelevanta in fata socului de a descoperi increderea dumneavoastra in onestitatea lui Bogdan Chireac, “analistul din afara zonei politice”.
Am incercat sa identific motivele acestei increderi sau, daca este vorba cumva de un simtamant mimat, ratiunile pragmatice pentru care Bogdan Chireac continua sa fie chemat in studiourile televiziunilor. Avem cateva supozitii si faptele adiacente care le pot confirma sau infirma.
Bogdan Chireac este in continuare invitat si prezentat drept “analist” (in fapt, o categorie elitista de jurnalisti) pentru ca:
Supozitie: Este un profesionist onest.
Fapte: „Chireac este lubrifiantul prin care politicienii si presa fac comert cu prestatii reciproce. Ei obtin dividendele ingenunchierii autoritatii in fata intereselor private. Sunt brokerii de putere”, scria Catalin Tolontan ca reactie la santajul efectuat de Chireac si S.R.Stanescu asupra unui demnitar.
Supozitie: Este un profesionist respectat in breasla sa.
Fapte: “Chireac si SRS sunt Romania de care mi-a fost sila intotdeauna, a combinatiilor. Romania pe care trebuie s-o luam la suturi cu totii. Dupa 20 de ani. Acesti oameni trebuie pur si simplu sa fie semnati altfel pe burtiera: SANTAJISTI, de exemplu”, scrie un alt jurnalist tanar, Costi Rogozanu.
Supozitie: Este un om elegant si politicos care poate deveni un model pozitiv.
Fapte: Cititi acest scurt fragment din dialogul Bogdan Chireac – Catalin Macovei (demnitarul santajat in urma cu un an si jumatate):
Macovei: Nu-s foarte convins. Adica pe Realitatea!, bun, si ce: „Presedintele ANI e in mafie!“? Eu habar n-am; adica aratati-mi mafia imobiliara. Daca era Popoviciu, daca era vreun magnat de-asta. Dar sunt doua persoane fizice, Bogdane. Unde-s mafioti? Pana la urma, hai, trebuie sa dovedesti...
Chireac: Nu, nu! Chiar nu trebuie sa dovedesti.
Macovei: Ca aia-s mafioti? Pai n-au cazier, n-au dosare penale, unu-i avocat!
Chireac: Mi se rupe pula. Chiar mi se rupe pula. Unde, cand a mai dovedit presa din Romania ceva?!
Supozitie: Face audienta comparabila cu cea obtinuta de C.V.Tudor sau Pepe&Oana.
Fapte: Nu avem date concrete aici, dar daca il considerati pe Bogdan Chireac ca fiind un personaj plin de magnetism mediatic, nu va sfiiti sa recunoasteti.
Supozitie: Este un jurnalist care isi informeaza corect publicul.
Fapte: „Este ilustrarea practica a unui mod de a face presa: castiga cine stie si nu scrie. Nu cine scrie ce stie. Orice articol publicat e un articol ratat, asta e pentru ziaristii amarasteni care castiga niste sute de lei pe luna, nu pentru cei din”, scria Cristian Tudor Popescu despre jurnalismul practicat de S.R.Stanescu si de catre fostul sau coleg Bogdan Chireac.
Supozitie: Prin invitarea lui Bogdan Chireac sunt satisfacute obligatii sau nevoi financiare ale institutiei media care il gazduieste.
Fapte: Bogdan Chireac a recunoscut in 2010 ca a imprumutat cu o suma confidentiala trustul Realitatea-Catavencu, dar ca „nu este nicio problema”.
Stimata doamna, astept comentariile dumneavoastra cu privire la supozitiile expuse mai sus si, daca este cazul, alte ipoteze care mi-au scapat.
De ce sper ca imi veti raspunde? Pentru ca ati jucat un rol in incercarea presei de a ramane un Fat-Frumos al democratiei romanesti. Deocamdata, presa s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat intr-o broasca.
Colegii mei de generatie si de breasla care mai fac documentare pe teren (printre oamenii obisnuiti, nu printre politicieni) infrunta tot mai frecvent urmatoarea situatie: spre deosebire de trecutul apropiat, disponibilitatea oamenilor simpli de a vorbi in fata unui microfon a scazut, iar increderea lor in jurnalisti tinde spre zero. Raportul Freedom House privind libertatea presei, care mentioneaza in dreptul Romaniei (depasita chiar si de Bulgaria si de Italia) „partial libera”, este doar o oglindire a realitatii. Acea Realitate in care santajistii si agentii de influenta continua sa fie invitati si prezentati ca „analisti” credibili. De ce aveti incredere in astfel de oameni, doamna Corina Dragotescu? Nu vreau sa acuz, dar trebuie sa inteleg.
cu politete,
Vlad Mixich
de Vlad Mixich HotNews.ro
Vineri, 6 mai 2011, 13:24
Stimata doamna Corina Dragotescu,
Presa are un mare defect: uita repede. Dar dumneavoastra, fiind un jurnalist foarte experimentat, aveti grija sa nu ne lasati sa uitam. A trecut un an si jumatate de cand Clubul Roman de Presa si Asociatia Jurnalistilor din Romania “recomanda institutiilor de presa si jurnalistilor sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac drept jurnalisti sau cu orice alta titulatura care face referire la aceasta meserie”. Greutatea cuvantului acestor doua organizatii s-a reflectat in revenirea cu aplomb in spatiul mediatic a celor doi. Am privit cu resemnare si mirare fenomenul, dorind totusi sa identific omul pe care sa-l pot intreba: cine si de ce il invita cu perseverenta pe Bogdan Chireac in emisiuni de prime-time? Acum cred ca l-am gasit. Sunteti dumneavoastra.
Miercuri, 4 mai, in timpul emisiunii „Editie Speciala” de la Realitatea TV, va aflati in studio alaturi de cativa politicieni si de Bogdan Chireac. Intrerupand un deja banal schimb de jigniri intre doi politicieni, i-ati dat cuvantul, argumentand astfel: „Eu vreau sa-l intreb pe Bogdan Chireac pentru ca nu mai vreau minciuni de la niciun politician. Si atunci il intreb pe Bogdan Chireac care este analist si este in afara zonei politice.” Doamna Dragotescu, va marturisesc ca urmarea intrebarii a devenit irelevanta in fata socului de a descoperi increderea dumneavoastra in onestitatea lui Bogdan Chireac, “analistul din afara zonei politice”.
Am incercat sa identific motivele acestei increderi sau, daca este vorba cumva de un simtamant mimat, ratiunile pragmatice pentru care Bogdan Chireac continua sa fie chemat in studiourile televiziunilor. Avem cateva supozitii si faptele adiacente care le pot confirma sau infirma.
Bogdan Chireac este in continuare invitat si prezentat drept “analist” (in fapt, o categorie elitista de jurnalisti) pentru ca:
Supozitie: Este un profesionist onest.
Fapte: „Chireac este lubrifiantul prin care politicienii si presa fac comert cu prestatii reciproce. Ei obtin dividendele ingenunchierii autoritatii in fata intereselor private. Sunt brokerii de putere”, scria Catalin Tolontan ca reactie la santajul efectuat de Chireac si S.R.Stanescu asupra unui demnitar.
Supozitie: Este un profesionist respectat in breasla sa.
Fapte: “Chireac si SRS sunt Romania de care mi-a fost sila intotdeauna, a combinatiilor. Romania pe care trebuie s-o luam la suturi cu totii. Dupa 20 de ani. Acesti oameni trebuie pur si simplu sa fie semnati altfel pe burtiera: SANTAJISTI, de exemplu”, scrie un alt jurnalist tanar, Costi Rogozanu.
Supozitie: Este un om elegant si politicos care poate deveni un model pozitiv.
Fapte: Cititi acest scurt fragment din dialogul Bogdan Chireac – Catalin Macovei (demnitarul santajat in urma cu un an si jumatate):
Macovei: Nu-s foarte convins. Adica pe Realitatea!, bun, si ce: „Presedintele ANI e in mafie!“? Eu habar n-am; adica aratati-mi mafia imobiliara. Daca era Popoviciu, daca era vreun magnat de-asta. Dar sunt doua persoane fizice, Bogdane. Unde-s mafioti? Pana la urma, hai, trebuie sa dovedesti...
Chireac: Nu, nu! Chiar nu trebuie sa dovedesti.
Macovei: Ca aia-s mafioti? Pai n-au cazier, n-au dosare penale, unu-i avocat!
Chireac: Mi se rupe pula. Chiar mi se rupe pula. Unde, cand a mai dovedit presa din Romania ceva?!
Supozitie: Face audienta comparabila cu cea obtinuta de C.V.Tudor sau Pepe&Oana.
Fapte: Nu avem date concrete aici, dar daca il considerati pe Bogdan Chireac ca fiind un personaj plin de magnetism mediatic, nu va sfiiti sa recunoasteti.
Supozitie: Este un jurnalist care isi informeaza corect publicul.
Fapte: „Este ilustrarea practica a unui mod de a face presa: castiga cine stie si nu scrie. Nu cine scrie ce stie. Orice articol publicat e un articol ratat, asta e pentru ziaristii amarasteni care castiga niste sute de lei pe luna, nu pentru cei din
Supozitie: Prin invitarea lui Bogdan Chireac sunt satisfacute obligatii sau nevoi financiare ale institutiei media care il gazduieste.
Fapte: Bogdan Chireac a recunoscut in 2010 ca a imprumutat cu o suma confidentiala trustul Realitatea-Catavencu, dar ca „nu este nicio problema”.
Stimata doamna, astept comentariile dumneavoastra cu privire la supozitiile expuse mai sus si, daca este cazul, alte ipoteze care mi-au scapat.
De ce sper ca imi veti raspunde? Pentru ca ati jucat un rol in incercarea presei de a ramane un Fat-Frumos al democratiei romanesti. Deocamdata, presa s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat intr-o broasca.
Colegii mei de generatie si de breasla care mai fac documentare pe teren (printre oamenii obisnuiti, nu printre politicieni) infrunta tot mai frecvent urmatoarea situatie: spre deosebire de trecutul apropiat, disponibilitatea oamenilor simpli de a vorbi in fata unui microfon a scazut, iar increderea lor in jurnalisti tinde spre zero. Raportul Freedom House privind libertatea presei, care mentioneaza in dreptul Romaniei (depasita chiar si de Bulgaria si de Italia) „partial libera”, este doar o oglindire a realitatii. Acea Realitate in care santajistii si agentii de influenta continua sa fie invitati si prezentati ca „analisti” credibili. De ce aveti incredere in astfel de oameni, doamna Corina Dragotescu? Nu vreau sa acuz, dar trebuie sa inteleg.
cu politete,
Vlad Mixich
luni, 2 mai 2011
Cum au cheltuit ilegal primariile din Capitala milioane de euro
Romania trebuie salvata!
9am.ro
2 Mai 2011 13:35:05
Curtea de Conturi: Primariile din Bucuresti au cheltuit ilegal peste 11 milioane de euro pe prime, sporuri, haine, ceasuri de aur si ambarcatiuni.
Primaria Capitalei, acuzata de un prejudiciu de 2 milioane de euro
Potrivit raportului Curtii de Conturi, in anul 2009, Primaria Capitalei a platit pentru un teren cu 7.094.000 de lei mai mult decat valoarea stabilita in Metodologia de calcul a evaluarii terenurilor aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, relateaza Gandul.
Totodata, 1.000.000 de lei au fost cheltuiti "fara a avea la baza documente de aprobare a acestor cheltuieli din fonduri publice".
Prime si sporuri de un milion de euro la Primaria Sectorului 1
In 2009, Primaria sectorului 1 a acordat indemnizatii de dispozitiv, prime de Paste, bani pentru haine, sporuri de mobilitate si confidentialitate in valoare de un milion de euro. Inspectorii Curtii de Conturi sustin ca " banii nu au fost prevazuti in actele normative care reglementeaza drepturile salariale ale angajatilor" si au fost trecuti la capitolul prejudicii.
ALPAB - 1 milion de euro pe ceasuri din aur si ambarcatiuni
Cele mai grave nereguli au fost constatate la Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Potrivit raportului, destinatia a 3.570.000 de lei a fost schimbata, iar suma de 2.977.000 de lei s-a cheltuit pentru achizitionarea si punerea in functiune a 10 ceasuri stradale placate cu aur de 24 de karate, care nu au fost receptionate si montate la data controlului.
9am.ro
2 Mai 2011 13:35:05
Curtea de Conturi: Primariile din Bucuresti au cheltuit ilegal peste 11 milioane de euro pe prime, sporuri, haine, ceasuri de aur si ambarcatiuni.
Primaria Capitalei, acuzata de un prejudiciu de 2 milioane de euro
Potrivit raportului Curtii de Conturi, in anul 2009, Primaria Capitalei a platit pentru un teren cu 7.094.000 de lei mai mult decat valoarea stabilita in Metodologia de calcul a evaluarii terenurilor aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, relateaza Gandul.
Totodata, 1.000.000 de lei au fost cheltuiti "fara a avea la baza documente de aprobare a acestor cheltuieli din fonduri publice".
Prime si sporuri de un milion de euro la Primaria Sectorului 1
In 2009, Primaria sectorului 1 a acordat indemnizatii de dispozitiv, prime de Paste, bani pentru haine, sporuri de mobilitate si confidentialitate in valoare de un milion de euro. Inspectorii Curtii de Conturi sustin ca " banii nu au fost prevazuti in actele normative care reglementeaza drepturile salariale ale angajatilor" si au fost trecuti la capitolul prejudicii.
ALPAB - 1 milion de euro pe ceasuri din aur si ambarcatiuni
Cele mai grave nereguli au fost constatate la Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Potrivit raportului, destinatia a 3.570.000 de lei a fost schimbata, iar suma de 2.977.000 de lei s-a cheltuit pentru achizitionarea si punerea in functiune a 10 ceasuri stradale placate cu aur de 24 de karate, care nu au fost receptionate si montate la data controlului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)