joi, 2 iulie 2009

Amin!

Romania trebuie salvata!

Exact ce va spuneam despre biserica ortodoxa romana.
Noi ridicam un colos de catedrala cu hoteluri si restaurante, iar mii de familii nu au unde sa doarma, nu au ce sa manance.
Unde mai e credinta si sprijinul spiritual?
Sunt multe de spus despre averea Bisericii Ortodoxe Romane.

Şeful SRI s-a luat după prim-ministrul Patriarhului!

Romania trebuie salvata!
01 Iul 2009

Biroul de Paparazzi
 
Credeţi că poate exista vreo legătură între un episcop al Bisericii noastre şi şeful Serviciului Român de Informaţii? He, he, nu ştim dragi enoriaşi dacă episcopul are vreo legătură cu SRI pe partea de informaţii, dar sîntem siguri că înaltul prelat şi şeful SRI au în comun preferinţele în materie de limuzine de lux. Nu de alta, dar paparazzii noştri l-au pozat pe sfinţia sa episcopul Vicenţiu Ploieşteanu în urmă cu ceva vreme, în timp ce cobora din maşina sa de serviciu, un VW Phaeton, a cărui valoare bate suta de mii de euro.
Ei bine, acum două zile, fotografii noştri leneveau prin faţa sediului SRI cînd, brusc, privirea le-a fost acaparată de vreo două Phaetoane, care au oprit fix în faţa Serviciului.
Din unul dintre acestea n-a coborît Vicenţiu Ploieşteanu, ci chiar George Maior, fost ambasador şi actual şef al SRI, împreună cu nişte băieţi simpatici, genul care ajută bătrînelele să traverseze strada

Ministrul Stănişoară şi-a băgat partenerii de afaceri în Parlament şi Guvern

Romania trebuie salvata!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 01 Iul 2009

Biroul de Investigatii
 
Ca să fii parlamentar, să conduci un judeţ sau chiar să te ocupi de activitatea unui minister nu e nevoie, în România, să fii vreun mare specialist în ceva. E suficient să îi fii partener (de afaceri, mai ales, că brînza e pe bani) unui om bine plasat într-o structură de partid. Cum e, de exemplu, pedelistul Stănişoară, ministru al Apărării. Dintre asociaţii lui în afaceri, unul a ajuns deputat, altul şef de consiliu judeţean şi un al treilea secretar de stat. Evident, la schimb, fiecare a dat cîte ceva. Ce, cît şi cum, în textul de mai jos.

Protejatul politic 1: Marius Bălu, şeful Mehedinţiului
Mihai Stănişoară, actualul ministru al Apărării, fiu al Drobetei, a fost deputat PD de Mehedinţi între 2004 şi 2008.
Cît timp a fost deputat, Stănişoară a colaborat perfect cu prefectul de Mehedinţi, Marius Bălu. Iar după ce a renunţat la mandatul de deputat pentru un post de consilier la Cotroceni, Stănişoarăa fost înlocuit, în Parlament, de acelaşi Bălu. Care, acum, este preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi. Ca să înţelegeţi de ce relaţia Stănişoară-Bălu este atît de bine unsă, trebuie să amintim că actualul şef de CJ s-a remarcat, în trecut, ca un om de nădejde în PD. De exemplu, înainte de a fi prefect de Mehedinţi, Bălu a fost (pentru un an) secretar de stat la Apărare. În această calitate, omul a iscat un scandal de proporţii după ce a îmbrăcat judeţul Mehedinţi în uniforme cazone. Care proveneau de la unităţi militare dezafectate, însă au ajuns la mehedinţeni ca donaţie din partea Partidului Democrat. Evident, în schimb, cetăţenii care le-au primit au semnat adeziuni la partid. Bălu a fost personaj principal şi în alt scandal, de data asta de natură etilică: omul a fost filmat ieşind mort de beat dintr-un restaurant, împreună cu colegul său de beţie, nimeni altul decît primarul din Drobeta-Turnu Severin, Constantin Gherghe.

Bălu i-a cumpărat o rablă lui Stănişoară la preţ triplu
Va să zică, pe partea politică, Stănişoară şi Bălu sînt nedespărţiţi. Dar să vedem şi pe partea economică. Dacă studiem ultima declaraţie de avere a ministrului Apărării, aflăm că, în martie 2009, singura maşină a familiei (un Opel Vectra, an de fabricaţie 2000, cumpărat în 2002) a fost vîndută. Cu nici mai mult, nici mai puţin de 7.000 de euro. Vă gîndiţi, poate, că cineva s-a extaziat la ideea de a conduce maşina ministrului Apărării şi nu s-a mai uitat la bani. Nu de alta, dar un Opel Vectra din 2000 poate fi achiziţionat şi cu 2-3.000 de euro. Mai ales pe vremurile astea de criză. Ei bine, nu, n-a avut nimeni un asemenea fetiş cu maşina lui Stănişoară. Dacă ne uităm atent, observăm aşa: cumpărătorul e societatea Creaţie Spot Advertising SRL. În acţionariatul căreia găsim o doamnă pe care o cheamă Ionela Oprea. Nimic interesant pînă aici dacă nu am şti că Ionela Oprea este asociată cu nevasta lui Stănişoară în altă firmă (Ralservice SRL). Şi pe cine mai găsim în firma care a cumpărat rabla de Vectra a lui Stănişoară cu 7.000 de euro? Pe Claudia-Mihaela Bălu, adică pe soţia actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, aţi ghicit, Marius Bălu. Deci, da: rabla lui Stănişoară a fost cumpărată la un preţ nesimţit de mare de nevasta colegului de partid Bălu şi de o tanti asociată chiar cu nevasta lui Stănişoară.
Protejatul politic 2: Doiniţa Chircu, deputat, omul de media al ministrului
Al doilea personaj din sfînta treime politică protejată de Stănişoară e Doiniţa Chircu. Ea este, acum, deputat PD-L. Înainte de a cîştiga un loc în Parlament pe lobby-ul ministrului Apărării, Chircu a fost inspector şcolar în Mehedinţi şi, pentru o scurtă perioadă, consilier judeţean. Iar cînd Stănişoară a renunţat la deputăţie, la începutul lui 2008, deci a trebuit să renunţe şi la apartenenţa politică (pentru că a devenit consilier prezidenţial), i-a cedat şefia PD-L Mehedinţi tocmai Doiniţei Chircu. Aşadar, ea este moştenitoarea pe partea politică a ministrului Apărării în teritoriu. Ca şi la Bălu, mai sus, trebuie găsită şi relaţia celor doi pe partea economică. Iat-o, se găseşte în sereleul TV Sirius din Mehedinţi. Acţionariatul firmei le-a reunit sub aceeaşi cupolă pe Codruţa-Mirela Stănişoară (soţia ministrului) şi pe Doiniţa Chircu. Tot în acţionariatul TV Sirius îl găsim şi pe Constantin Dragotoniu, ca liant potent al legăturii muiereşti a celor două. Dragotoniu este acţionar şi la Energo Beton, care Energo Beton face parte din grupul de firme Energo Construcţia. Iar Energo Construcţia i-a finanţat în 2008 cu 100.000 RON pe democrat-liberali.

Televiziunea lui Stănişoară, bani de la Energy Holding şi de la stat

Iată, deci, că Stănişoară este un mogulaş local de presă. Şi nu, nu ne referim numai la TV Sirius. Ci şi la mai vechea lui televiziune, Terra Sat, localizată tot la Drobeta-Turnu Severin. Prin 2006-2007, cînd preşedintele Băsescu tuna şi fulgera împotriva „băieţilor deştepţi“ din Energie, Stănişoară le lua banii cu aplomb. Dacă nu vă amintiţi, unul din cei mai inteligenţi energetici vizaţi era Bogdan Buzăianu, omul din spatele Energy Holding. Ei bine, tocmai de la Energy Holding încasa Terra Sat, în aceeaşi perioadă, peste 70.000 de euro. Publicitate. Nimic mai normal: un gigant în intermedierile cu energie de stat, cu cifră de afaceri de zeci de milioane de euro, avea nevoie maximă de publicitate la o televiziune locală de pe Dunăre. Tot prin intermediul Terra Sat, Stănişoară a primit un contract de publicitate, fără licitaţie, de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare. Asta după ce RAAN s-a gîndit să-şi promoveze imaginea în regim de urgenţă, desigur, că mureau mehedinţenii să afle cît mai e kilu’ de uraniu.

Cum să faci presă pedelistă la Mehedinţi, în ciuda amenzilor CNA


Cum cu o televiziune poţi să faci mai mult decît să aduni contracte de publicitate, Stănişoară nu s-a dat în lături de la a-şi satisface şi o serie de nevoi electorale. Aşa se face că în perioada martie-mai 2008, adică fix înaintea alegerilor locale, Terra Sat a încasat trei sancţiuni de la CNA. În martie 2008, a primit o somaţie publică după ce a difuzat o ştire ce conţinea acuzaţii la adresa viceprimarului Nicolae Tudorescu (PSD), fără a-i oferi acestuia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. N-a trecut mult şi, pe 22 aprilie 2008, Terra Sat a fost prinsă iar de CNA, de data asta cu mesajele electorale în sacul cu ştiri. Înainte de începerea oficială a campaniei pentru locale, televiziunea lui Stănişoară i-a făcut puţină publicitate şi lui Constantin Gherghe, dom’ primar care împărtăşea probleme edilitare printre sticle cu Marius Bălu, actualul preşedinte al CJ Mehedinţi. Nici aşa nu s-au învăţat minte şi în timpul campaniei au mai comis-o o dată, sărind peste partea aia cu promovarea în aceeaşi măsură a candidaţilor. Practic, au difuzat patru ore dintr-un spectacol organizat şi sponsorizat de PD-L Mehedinţi, în timpul căruia atît candidaţii, cît şi artiştii îndemnau publicul să voteze cu PD-L.
Protejatul politic 3: Aurel Ion Lascu, secretar de stat la Apărare
Un alt apropiat al ministrului Stănişoară, care a prins un post de secretar de stat chiar la curtea binefăcătorului său, este Aurel Ion Lascu. Acesta şi Stănişoară se cunosc încă din facultate, iar relaţiile dintre ei au devenit din ce în ce mai strînse, pînă s-au contopit într-o serie lungă de afaceri comune.

Funcţia de secretar de stat pe care Lascu a primit-o de la bunul său prieten i se potriveşte de minune, avînd în vedere că acesta a fost angajat al Boss Exim. Adică la o firmă de comerţ cu armament, mulţumită căreia s-a semnat controversatul contract cu Alenia pentru cumpărarea de avioane militare de transport de către Ministerul Apărării. Numai bine, mai ales că Alenia vînează de ceva vreme contractul de milioane de euro pentru avioanele de luptă Eurofighter, iar Lascu se ocupă chiar de înzestrarea Armatei, coincidenţă. Ceea ce miroase a conflict de interese cît casa. Nimic mai firesc, însă, doar ministerul pe care-l conduce Stănişoară, al Apărării, cu asta se şi ocupă: cu conflictele.

Stănişoară a concesionat poporu’ cu televizoru’
Terra Sat, televiziunea lui Stănişoară, nu a încasat doar bani de la stat sau de la privaţi ca Energy Holding (vezi mai sus). Ceva mai recent, Gardianul a dezvăluit că postul de televiziune al ministrului Apărării s-a asociat cu Primăria Drobeta-Turnu Severin într-o afacere foarte păguboasă pentru municipalitate. Conform publicaţiei citate, Primăria Drobeta i-a concesionat televiziunii, pe 49 de ani, un teren de patrimoniu în valoare de peste o jumătate de milion de euro. În schimb, Terra Sat va presta pentru municipalitate servicii de publicitate. Asocierea dintre Primărie şi televiziune a fost contestată de consilierii locali PNL, care au arătat că hotărîrea Consiliului Local Drobeta este ilegală, după ce fusese votată de un număr insuficient de consilieri locali.

Geoană a pus un băiat de băiat şef peste băieţii deştepţi

Romania trebuie salvata!
Cotidianul
01 Iul 2009 Ciprian Ranghel, Liviu Avram, Mihai Nicut

Mihai Ciprian David, noul şef de la Hidroelectrica, şi-a făcut mâna în afaceri pe lângă Corneliu Iacobov şi fraţii Păunescu, supravieţuind şi sub ţărănişti, şi sub PSD.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a emis ieri un ordin prin care l-a numit în funcţia de director general al celui mai mare producător de energie electrică din ţară, Hidroelectrica, pe Mihai Ciprian David. Prin această decizie se pune capăt unei îndelungate şefii în fruntea celei mai râvnite companii energetice din ţară a lui Traian Oprea, doar că noua numire nu este nici pe departe de natură să-i liniştească pe cei care speră ca astfel să se rezolve problema scurgerilor de contracte cu energie ieftină către băieţii deştepţi. Asta pentru că pesedistul Mihai Ciprian David are un trecut extrem de controversat.
A făcut afaceri cu Corneliu Iacobov, a fost partener de business cu fraţii Păunescu şi a fost cercetat alături de Radu Sârbu într-un dosar ce viza privatizarea hotelului Bucureşti. De numele său este legată şi „Afacerea Aerotravel”: la sfârşitul guvernării Isărescu, firma unde David era acţionar ar fi primit opt miliarde de lei vechi pentru a-i plimba prin lume pe câţiva parlamentari alături de copiii lor, în locul unor premianţi la olimpiadă.




Întrebat cine l-a propus pentru această funcţie, Mihai David a declarat pentru Cotidianul fără să clipească: „Preşedintele PSD, Mircea Geoană”. Despre problema băieţilor deştepţi spune că îl preocupă, dar că nu se poate pronunţa până nu vede contractele. „Intenţionez să realizez o conferinţă de presă pe această temă în momentul în care voi vedea cum stă treabă. Este o problemă extrem de importantă”, declară David, care spune că până nu vede contractele cu Energy Holding sau cel cu ALRO nu ştie dacă se poate gândi la anularea acestora. Mai mult, fostul candidat al PSD la Primăria Braşov nu se teme de faptul că Hidroelectrica ar urma să dispară aşa cum prevede strategia energetică naţională propusă de Videanu: „Aţi văzut vreo decizie? E doar o discuţie”.



Dacă de viitor nu se teme, de trecut îşi aduce aminte mai greu. „L-am cunoscut pe Iacobov, dar nu am fost partener”, spune David. Arhivele gazetelor arată însă altceva. Mihai David a fost exemplul clasic al „cârtiţei” politice: cu ajutorul său, pe sub nasul ţărăniştilor naivi, aflaţi la guvernare, grupul politico-financiar de la Bacău, reprezentat de Viorel Hrebenciuc şi de Corneliu Iacobov, şi-a consolidat semnificativ şi puterea economică.



În guvernarea CDR, Mihai a împărţit un dosar penal cu Radu Sârbu, fostul şef al FPS, pentru modul în care a fost privatizat hotelul Bucureşti. În 1999, Mihai David avea deja relaţii apropiate cu puternicul grup PSD de la Bacău, reprezentat atunci de Corneliu Iacobov. În acel an, Mihai David este numit director general al concernului Imperial Oil, format din cinci firme. Trei îi aparţineau direct lui Corneliu Iacobov, una aparţinea unor apropiaţi de-ai săi din Oneşti, iar a cincea era un off-shore din Bahamas, Shamrock Worldwide LTD. În decembrie 1999, FPS organizează privatizarea rafinăriei Dărmăneşti, la care participă şi Imperial Oil. Mihai David s-a prezentat la licitaţie şi la negocierile ulterioare atât ca director general al Imperial Oil, cât şi ca reprezentant oficial al Shamrock Worldwide LTD în cadrul consorţiului, aşa încât nu a mirat pe nimeni faptul că rafinăria a intrat pe mâinile lui Corneliu Iacobov, care avea s-o şi falimenteze câţiva ani mai târziu.



Mugur Isărescu, devenit premier în decembrie 1999, şi-l numeşte consilier pe Mihai David, pentru ca în martie 2000

să-l numească, peste capul ţărăniştilor, şef la Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională. Ţărăniştii de la centru s-au revoltat, însă liderii PSD au tunat şi au fulgerat împotriva celor care se opuneau ca Mihai David să devină şeful ANDR. Păstrarea lui David în guvernul Năstase a devenit perfect concordantă cu antecedentele sale. Întrebat astăzi dacă a fost director general la Imperial Oil, Mihai David nu-şi mai aduce aminte. „Au trecut 20 de ani de atunci, nu mai ştiu. Dar mă întrebaţi de parcă sunt la poliţie”, se disculpă David. Numele lui David a fost legat de-a lungul timpului şi de controversaţii oameni de afaceri George şi Constantin Păunescu. Viitorul şef de la Hidroelectrica recunoaşte că a lucrat pentru fraţii Păunescu, a fost chiar director general al companiei Dac Air. „Am fost şi parteneri de afaceri, dar colaborarea s-a încheiat de mult, încă din anii ’90. Mai vorbim din când în când, am rămas în legături. Este o legătură bazată pe respect, este şi vârsta...”, declară Mihai David.


Hidroelectrica, raiul băieţilor deştepţi

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică, dar şi cel mai ieftin. Din această cauză, interesele au roit în jurul ei, de la contracte de reparaţie şi până la contractele de livrare a energiei către celebrii „băieţi deştepţi”, firme care cumpărau energia ieftin, prin contracte secrete pe termen lung, pentru a o revinde apoi la un preţ mai mare chiar societăţilor de stat. Hidroelectrica pierde anual zeci de milioane de euro din această diferenţă de preţ, iar unele contracte se întind chiar pe şapte ani. Iniţial a fost Energy Holding, firmă a celebrului Bogdan Buzăianu, fin al fostului ministru pesedist Dan Ioan Popescu, care vindea curentul firmei ALRO. Ulterior, băieţii deştepţi au proliferat ajungându-se ca partea cea mai mare a energiei electrice să fie vândută în acest mod. Printre ei îi regăsim pe fruntaşul PDL Gheorghe Ştefan „Pinalti”, pe Ioan Oltean, de la acelaşi partid, pe Peter Pal de la UDMR, pe cei de la firma Luxten, prieteni ai aceluiaşi DIP etc. Tranzacţiile sunt perfect legale, pentru că, după deschiderea pieţei de electricitate, orice furnizor licenţiat de Autoritatea de Reglementare (ANRE) poate comercializa energie.

Si o mai repet o data!

Romania trebuie salvata!

Mafia este peste tot, a fost si inainte de '89, dar cum sa dezvoltat este mult mai periculoasa si mai mare decat mafia din perioada comunista.

Asa ca aveti grija pe unde calcati.

Sandu Boc: turnător, bişniţar, vicepreşedinte LPF

Romania trebuie salvata!
Adevarul
Autori Mihai Mincan , Narcis Drejan

Data: 2 iul 2009


Potrivit dosarului de la CNSAS, între 1984 şi 1986, actualul vicepreşedinte al LPF ar fi dat un număr „de peste 20 de informări“ către Securitate. Din 1969 a fost informatorul Miliţiei. Din 1984 a fost racolat de Securitate. Numele conspirativ al lui Alexandru Boc era „Costel Alexandrescu” şi „vâna” cetăţeni străini.
La 24 noiembrie 1984, pe un document notat în colţul din stânga sus „Departamentul Securităţii Statului, Securitatea Municipiului Bucureşti”, apărea notat de mână: „Să fie luate măsuri de verificare complexă a sa”. Indicaţia venea în urma întocmirii unui raport cu propunere de recrutare în calitate de informator al lui „Costel Alexandrescu”.
Nume conspirativ al „numitului Boc Ioan Alexandru”. Nimeni altul decât actualul vicepreşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF). Până în 30 iunie 1986, când aceiaşi angajaţi ai Securităţii completau un alt raport de propunere, de data aceasta de încetare a colaborării cu sursa, Boc a oferit „peste 20 de informări cu valoare operativă”, într-o majoritate covârşitoare, privind activitatea cetăţenilor străini cu care intra în contact.
Relaţia lui Alexandru Boc cu Securitatea a fost în permanenţă una croită pe sistemul urmărit-urmăritor. „Costel Alexandrescu” oferea rapoarte informative, însă era, în acelaşi timp, filat, trăgând după sine moştenirea unei activităţi infracţionale ce bulversa, nu de puţine ori, autorităţile: trafic cu aur şi benzină, deţinere de valută şi violenţă domestică.


Şeful îi era „dator vândut”
La momentul recrutării, în 1984, Alexandrul Boc figura în acte ca economist la Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice în transporturi.


Pe la serviciu dădea mai mult ca să semneze condica, securiştii remarcând că se află în relaţii bune cu şeful său direct, care „îi era dator vândut”. „Jucător cu mare popularitate, (...) şi-a creat un cerc larg de relaţii în rândul unor cetăţeni străini şi români”, devenind interesant în ochii ofiţerilor pentru potenţialul său informativ. Fusese deja cercetat penal pentru trafic cu aur.
După restituirea bijuteriilor, Boc dăduse relaţii despre partenerul din operaţiunea de trafic, prilej numai bun pentru organele Securităţii de a-l „agăţa”. Alte puncte tari în sprijinul propunerii de recrutare erau „trimiterile la patriotismul său”, faptul „că nu s-a gândit niciodată la stabilirea în străinătate” şi „că doreşte să sprijine organele de stat, angajându-se la o activitate fertilă şi eficientă”.
„Mă angajez să colaborez sincer...”
Se trece la recrutare. Alexandru Boc s-a întâlnit cu ofiţerul desemnat în cazul său, Liviu Vernescu, şi a discutat mai întâi cu privire la informările date până la acel moment. Pe lista enumerată succint se găsesc nume precum Agop Chirmizian, membru fondator al Fundaţiei „Pro Dinamo” şi Dumitru Metta, secretarul cu afacerile externe în Legaţia României în Franţa, din perioada 1940-1942.
Lui Boc i s-a cerut o „colaborare permanentă şi sinceră cu organele”, iar acesta a acceptat. I s-a dat numele conspirativ „Costel Alexandrescu” şi i s-a făcut un instructaj. Alexandru Boc a semnat angajamentul: „Cunoscând că apărarea patriei este o datorie de onoare, mă angajez să colaborez în mod sincer şi dezinteresat cu organele de securitate, (...) şi să furnizez în mod organizat informaţii”, scria Boc în Angajamentul său.
Şi-a turnat prietenul: rapsodul Lae Răceanu
Cel mai des întâlnit nume din informările semnate de Alexandru Boc este cel al cântăreţului de muzică populară Nicolae Răceanu, zis Lae, stabilit în America de la vârsta de 34 de ani.



Cei doi erau prieteni, iar Răceanu vizita destul de des România în anii ’80. Iată o bucată dintr-un raport informativ scris de Boc după o astfel de întâlnire: „Scopul întâlnirii a fost de a-mi propune să-l împrumut cu 40.000 lei, iar în ziua plecării să-mi dea un inel cu briliante. (...)

În continuare a început să explice ce posibilităţi de afirmare aş putea avea în cazul când m-aş hotărî să plec definitiv din ţară şi să mă stabilesc în america. Mi-a povestit despre ziarul lui Aristide Buhoiu în care a scris şi un articol despre mine, despre faptul că au o echipă de fotbal la care aş putea să fiu antrenor. Tot timpul discuţiei a zis că suntem urmăriţi”. Ceea ce Boc nu ştia era că, la rândul său, Răceanu era colaborator al Securităţii. Numele conspirativ primit de acesta era „Nicu”.

Scurtă poveste de dragoste
O adevărată poveste de dragoste avea să se înfiripe între Boc şi una dintre victimele sale, americanca Jerry Dasey. Revenită în România pentru o săptămână, alături de soţ, americanca îl ia pe „Costel Alexandrescu” într-o plimbare cu maşina spre Slatina, oraşul natal al femeii.



Câteva zile mai târziu, Boc avea să noteze sec: „Totul a fost normal în afară de faptul că s-a îndrăgostit de mine”. Dasey avea să revină în România, mai întâi pentru trei zile, timp petrecut cu Boc, iar după o lună de convorbiri telefonice, urma să-şi petreacă sărbătorile de iarnă la Bucureşti împreună cu noul iubit. Alexandru Boc recunoştea la finalul informării că relaţia a fost întreruptă din cauza soţiei lui Aristide Buhoiu, care i-ar fi „spus de câteva combinaţii ale mele”, însă se oferea să reia legătura, „dacă este nevoie”.

Lanţ „ca al lui Tom Jones”


Sfârşitul colaborării lui Boc cu securitatea are un aer de comedie neagră. Mai întâi, are loc o discuţie între acesta şi Nicolae Răceanu, amândoi colaboratori ai Securităţii, notaţi în raport ca „Costel” şi „Nicu”. Răceanu i se plânge lui „Costel” că ar fi avut încredere într-un prieten cu stare din România, căruia i-ar fi arătat toate bijuteriile sale, prieten care l-ar fi denunţat ulterior la Securitate.


Angajamentul pe care Alexandru Boc l-a semnat în 1984


Cel mai tare îi e dor lui „Nicu” „după crucea lui de aur, pe care o purta în permanenţă şi-i aduce noroc (una asemănătoare mai are doar Tom Jones). „Costel” îi ţine partea: „cioara trebuie pedepsită” şi-l dojeneşte prieteneşte pe „Nicu” „că nu i-a lăsat lui toate treburile”, terminând apoteotic şi scârbit:
„Pe mine nu mă mai prinde iarna viitoare aici”. Luate prin surprindere, organele de Securitate au întocmit imediat un raport de încetare a legăturii de informator cu Alexandru Boc. Cauza era explicată succint: „În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că intenţionează să rămână în străinătate”. În plus, sursa „va fi luată în vedere pentru derutare şi dezinformare”.
Alexandru Boc

Are 63 de ani şi este vicepreşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal şi observator de joc la meciurile de Liga I. A disputat 224 de partide în primul eşalon, în care a marcat 12 goluri, evoluând pe postul de fundaş central. Ca jucător a fost selecţionat de şase ori în echipa naţională a României, unde nu a mai putut să evolueze din cauza condamnării de doi ani şi jumătate de închisoare suferite pentru că a bătut un securist într-un bar din Bucureşti.

A jucat la Petrolul Ploieşti (1964-1967), Dinamo Bucureşti (1967-1969), Sportul Studenţesc (1970-1971), Rapid Bucureşti (1971-1973) şi Universitatea Craiova (1973-1975). A primit titlul de campion naţional de două ori (cu Petrolul şi Universitatea Craiova) şi a câştigat de două ori cupa României (cu Rapid şi Dinamo). Boc are 22 de meciuri jucate în cupele europene.
Securiştii despre Sandu Boc: „Se îmbrăca elegant“
Înainte de luarea deciziei de a fi racolat, Alexandru Boc a fost filat de către angajaţi ai Securităţii Municipiului Bucureşti. S-a întâmplat pe tot parcursul anului 1984, iar rezultatele acţiunii aveau să-i lase cu gura căscată pe racolatori: Boc făcea trafic cu aur, benzină şi stătea numai în compania unor persoane considerate dubioase de către fostul regim.
Unul dintre rapoartele de filaj, ce poate fi publicat concomitent ca raport de urmărire, dar şi ca anedoctă. Alexandru Boc se plimba prin oraş cu maşina personală şi alimenta periodic de la mai multe benzinării, după care scotea benzina cu furtunul din rezervor. După ce umplea mai multe canistre, benzina era vândută la negru.
Securiştii făceau chiar şi un portret ad-hoc celui urmărit: „Se deplasează numai cu autoturismul personal, nu respectă regulile de circulaţie. Alimentează des cu benzină, pe care o pune apoi în canistre în faţa domiciliului. Se îmbracă elegant”.

Denunţat de un măcelar

Locul unde Boc îşi făcea veacul era Hanul lui Manuc, locaţie unde, în timpul filajului, petrecea zeci de ore alături de un brazilian, de origine română, care se ocupa cu vânzarea şi cumpărarea de covoare. Anterior, fusese anchetat pentru trafic de aur, după denunţul unui măcelar dintr-o piaţă, însă ieşise după returnarea cantităţii tranzacţionate şi în urma unui angajament cu Miliţia.
Boc avusese şi o relaţie tumultuoasă cu fosta soţie, terminată într-o ceartă conjugală asezonată cu spargerea de către soţ a întregii vesele din casă şi un proces pentru vătămare corporală intentat de partenera de viaţă.
Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, se referă strict la persoana lui când vine vorba de Securitate, dar sare în apărarea lui Sandu Boc, vicepreşedinte al forului pe care-l conduce. „ Să-l caute şi pe Sfântul Sisoe, eu mă ştiu curat, iar cei care au greşit să plătească.
Dar nu poţi să spui că Gică Popescu era informator al Securităţii, ce dracului, avea 17 ani, iar securiştii nu racolau puştani. Săracul Boc a făcut puşcărie din cauza sistemului pe nedrept”, a declarat Mitică Dragomir, care nu a făcut referire la Anghel Iordănescu sau la Rodion Cămătaru.
Cămătaru: „Toţi jucătorii dădeau note informative“
Chiar dacă apare oficial în dosarele CNSAS că a fost „colaborator al Securităţii“, lui Rodion Cămătaru nu i se pare nimic deosebit că a dat câteva note informative.
„E interesant că apar tocmai acum nişte mizerii care aveau loc în urmă cu 30 de ani. Dacă eram un caz singular aş mai fi zis, dar nu pot fi acuzat ca turnător sau informator al securiştilor. Orice aş fi făcut şi în orice stare aş fi fost nu îmi amintesc să fi colaborat oficial cu Securitatea Naţională.

Fostul fotbalist Rodion Cămătaru susţine că nu a semnat nicio notă informativă pentru Securitate Foto: Agerpres
Aş putea să spun acum o grămadă, dar ar însemna să mă acuz. Îmi amintesc că la începutul anilor ’80 eram contactat după antrenamente, sau în faţa blocului în care locuiam, ori în diverse locaţii din Craiova“, povesteşte fostul fotbalist.

Antrenamente sub filaj
Susţine că nu a semnat niciodată niciun angajament. „La început am tot refuzat, până când au început ameninţările. Dar nu am scris nimic cu mâna mea şi vreau să văd neapărat dosarul meu. L-am trimis pe avocatul meu la CNSAS, pentru a-mi aduce dosarul şi abia aştept să văd dacă există semnătura mea. Ştiu tot ce am făcut în viaţa mea şi nu pot fi acuzat de poliţie politică sau că am sifonat la securişti.
Dorm liniştit şi nici nu sunt agitat, pentru că toţi jucătorii dădeau note informative. Asta era meseria securiştilor, să afle informaţii despre fotbalişti. Cu asta se ocupau“, a explicat Cămătaru.


Vârful care a marcat golul victoriei pe Rasunda, împotriva Suediei, meci important pentru calificarea naţionalei la Europeanul din 1984, a recunoscut că, din când în când, trebuia să dea din cap afirmativ sau negativ, în momentele în care ofiţerii Securităţii îi puneau întrebări la stadion. Acesta a rememorat un episod din iarna lui 1980, când un agent securist a venit la stadion, deşi afară erau cu mult sub zero grade.

„Un locotenent major a stat la gard şi s-a uitat tot antrenamentul la mine. Crăpau pietrele de frig, dar el stătea acolo nemişcat. Am avut ambiţia să stau vreo patru sau cinci ore, numai să văd dacă pleacă. Evident că nu a făcut-o şi după ce m-am schimbat la vestiar a apărut şi el.


Mă întreba că a auzit el că vreau să plec la altă echipă. Eu spuneam că nu, iar el îşi nota în carneţel. Eram un copil, dar nu aveam ce să fac. Restul sunt discuţii“, a povestit „Cami“. Referitor la dezvăluirile despre el, Gică Popescu şi Iordănescu, Rodion Cămătaru este convins că sunt victimele unei campanii. Noi chiar am făcut ceva pentru ţara asta, iar acum numele nostru este târât în chestii de 2 lei“, a încheiat dezamăgit fostul fotbalist.

Boureanu se face scut pentru Ridzi

Romania trebuie salvata!
Adevarul
Autor: Alina Voaideş

Data: 2 iul 2009

Deputatul PDL vrea blocarea anchetei după modelul „PSD-Năstase“. Dezbaterile de ieri ale deputaţilor au fost marcate de divergenţe, replici acide şi acuze reciproce. Membrii comisiei au reuşit, totuşi, să audieze patru directori din Ministerul Tineretului.

Disputa a început de la deputaţii democrat-liberali, care au acuzat-o pe preşedinta comisiei, Alina Gorghiu (PNL), de abuz de funcţie deoarece permite continuarea activităţii în ciuda procedurilor judiciare începute de DNA în cazul Ridzi.


„Domnişorica“ preşedintă
Încetarea lucrărilor comisiei a fost cerută cu tărie de Cristian Boureanu, pe motiv că este deja public că în cazul Ridzi sunt în derulare procedurile judiciare. Deşi nu este membru al comisiei, Boureanu a participat la discuţii în locul unui coleg de partid. El s-a dovedit cel mai vehement critic al Alinei Gorghiu, pe care a interpelat-o la un moment dat cu apelativul „domnişorică”. Iritată, preşedinta comisiei i-a ripostat, ceea ce a făcut ca disputa să culmineze cu un schimb de replici acide între cei doi.


Reprezentanţii PSD şi PNL în comisie s-au opus cererii lui Boureanu de încetare a anchetei parlamentare, explicând că membrii comisiei nu au primit de la DNA nicio înştiinţare oficială cu privire la efectuarea de cercetări în cazul Ridzi. Discuţiile contradictorii au continuat, liberalul Bogdan Olteanu acuzându-i pe deputaţii PDL că doresc, de fapt, tergiversarea lucrărilor comisiei parlamentare.

Deputatul PSD Cristian Rizea a afirmat, în cadrul comisiei, că hotărârea de guvern care abilita Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) să organizeze Ziua Tineretului a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 7 mai, adică la cinci zile după desfăşurarea evenimentului.
Rizea a distribuit membrilor comisiei o copie a documentului şi chiar s-a ridicat în picioare pentru a putea fi văzut de camerele de filmat în timp ce susţinea că activităţile MTS pentru organizarea Zilei Tineretului au fost ilegale.
Schimb de focuri PDL-PSD
Pedelistul Gelu Vişan a afirmat că Rizea „nu are dreptul moral” de a participa la dezbateri deoarece este cercetat penal într-o cauză a MTS. Rizea a replicat că şi Cristian Boureanu este cercetat de DNA. În ciuda disputei, comisia de anchetă a reuşit, totuşi, să-l audieze pe fostul director al Direcţiei de achiziţii din Ministerul Tineretului, Dan Toia, dar şi pe alţi trei reprezentanţi ai instituţiei. Toia a explicat că a selectat firmele către care a trimis invitaţiile de participare pentru organizarea evenimentelor din data de 2 mai din „broşuri de prezentare”, existente la sediul MTS.
Întrebat dacă a fost verificată legalitatea şi bonitatea celor trei firme alese, înainte de a li se transmite invitaţiile, Toia a răspuns: „ La momentul în care am transmis invitaţiile de participare nu s-au făcut aceste verificări. Se fac de Comisia de evaluare”. Fostul director a mai afirmat că legea „nu obligă la elaborarea de norme procedurale, nici la transmiterea de invitaţii unui număr de firme”.
PDL a părăsit sala
În cele din urmă, după aproape şapte ore de divergenţe, pedeliştii din comisie s-au retras de la lucrări, nemulţumiţi de propunerea venită de la PSD şi PNL ca săptămâna viitoare să fie audiate trupele care au cântat de Ziua Tineretului

Hidroelectrica - dosare, acuzatii, controverse si un nou director

Romania trebuie salvata!

Dupa multa bataie de cap, ministrul Economiei, Adrian Videanu, a ajuns in sfarsit la o decizie in ceea ce priveste desemnarea unui nou director general pentru Hidroelectrica SA, in persoana pesedistului Ciprian David Mihai.
Societatea comerciala Hidroelectrica este celebra pentru problemele avute cu directorii, nu mai putin de trei dintre acestia fiind cercetati penal.
Fosta conducere formata din Traian Oprea, fostul director general al Hidroelectrica, George Asan, director adjunct al Directiei Marketing, si Ioan Trif, seful Serviciului Contracte, sunt cercetati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in "Dosarul Hidroelectrica".

Acestia si inca patru persoane fata de care s-a inceput urmarirea penala in acest caz sunt suspectate de procurorii anticoruptie ca, in perioada septembrie-decembrie 2004, ar fi avizat si aprobat achizitionarea de aparatura electrica de joasa tensiune contrafacuta. Produsele, care purtau marca Siemens, erau cumparate de la societatea ENOL Group, societate controlata de fostul sef al societatii Electrica, Lucian Boghiu (cercetat penal in dosarul Electrica Banat).

Un alt fapt pentru care sunt cercetati cei trei este legat de cumpararea, de la firma CFR SSVM Bucuresti, de aparatura Schneider contrafacuta, cu incalcarea reglementarilor privind achizitiile publice si normele aplicabile in materie de echipamente.
Controversa penala
Procurorii DIICOT au trimis in judecata, pe 18 august 2006, cinci angajati ai societatii Hidroelectrica, printre care si pe directorul general Traian Oprea, pentru prejudicirea firmei cu circa 1,8 milioane euro. In acelasi dosar au mai fost trimise in judecata alte sase persoane de la care societatea Hidroelectrica a cumparat aparatura contrafacuta si supraevaluata:

■Vasile Croitoru - inculpat in dosarul Electrica Banat si in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de concurenta neloiala, folosire fara drept a unei marci, fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala, complicitate la spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni;

■Costel Croitoru - inculpat si in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de contrafacere, fals intelectual, evaziune fiscala, asociere pentru savarsirea de infractiuni;

■Anghel Hondar si Gheorghe Bitu - inculpati in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals intelectual, evaziune fiscala, asociere pentru savarsirea de infractiuni;

■Mitica Brasoveanu - pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, evaziune fiscala, spalare de bani, asocierea pentru savarsirea de infractiuni;

■Ana Daniela Nistor - pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.

Alaturi de acestia, implicat in Dosarul Hidroelectriaca esrte si fostul ministru al Economiei, Codrut Seres - acuzat de subminarea economiei nationale, complot si asociere in vederea savarsirii de infractiuni.
Controversa financiara
O alta controversa in care este implicat numele Hidroelectrica este cea a majorarilor de salariu date in urma cu o saptamana de catre ministrul Adrian Videanu. In plina criza, "bugetarii de lux" de la conducerea companiilor, in care statul este actionar prin Ministerul Economiei, au primit o neasteptata majorare de salariu.
Printre directorii care isi maresc leafa datorita "generozitatii" ministrului Economiei se afla si cel al Hidroelectrica. Astfel, potrivit majorarii, directorii Hidroelectrica vor avea o remuneratie mai mare cu 47,6%, respectiv 406.000 lei, fata de 275.000 lei, cat aveau pana acum
Nici subordonatii au fost insa uitati. De exemplu, in cazul angajatilor de la Hidroelectrica salariul mediu din companie va ajunge la 4.800 de lei. In conditiile in care directorul general al companiei are salariul plafonat la aceeasi suma (cat un secretar de stat), iar venitul mediu pe economie este de 1.400 de lei, cresterea nu este deloc neglijabila.

Cine e norocosul director?
■director de cabinet si sef al grupului de consilieri ai premierului Mugur Isarescu;

■presedinte al Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala in perioada septembrie 2000-ianuarie 2001 si secretar de stat pentru dezvoltare regionala in cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;

■consilier de stat al fostului premier Adrian Nastase din iunie 2003, pana in decembrie 2004;

■din iunie 2007 - presedinte al organizatiei PSD Brasov;

■a candidat anul trecut la primaria Brasov, dar a pierdut in fata contracandidatului sau democrati liberal, George Scripcaru.

Publicat: astazi 9am

Autor: Alexandra Grindean