vineri, 30 ianuarie 2009

DNA: Inspectorii fiscali au vrut sa ascunda neregulile din organizarea 'Trofeului Calitatii' si Nastase!

Inspectorii fiscali au vrut sa ascunda neregulile sesizate de Garda Financiara in organizarea simpozionului "Trofeul Calitatii in Constructii", potrivit rechizitoriului DNA in cazul Adrian Nastase, chiar daca suspiciunile au iesit la iveala in 2005, cand PSD nu mai era la putere.
Inspectorii fiscali care au verificat firmele organizatoare ale "Trofeului Calitatii in Constructii" nu au facut referire la constatarile Garzii Financiare si nu au verificat aceste aspecte, ceea ce arata ca prin controalele de fond s-a dorit ascunderea situatiei reale, noteaza DNA in rechizitoriu, relateaza NewsIn.“Consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ce au efectuat inspectia fiscala nu au efectuat verificari cu privire la aceste aspecte (n.r-sesizarea Garzii Financiare), nu au procedat la efectuarea unui control incrucisat pentru verificarea documentelor si nu au solicitat alte date pentru stabilirea situatiei de fapt fiscale, in conditiile in care informatiile oferite de contribuabil erau insuficiente pentru a stabili daca serviciile precizate in anexele la contracte au fost prestate conform graficului si au procedat la repunerea veniturilor la date anterioare doar in baza contractelor”, se arata in rechizitoriul prin care Adrian Nastase a fost trimis in judecata in dosarul "Trofeul Calitatii in Constructii".Prin urmare, noteaza procurorii DNA," intreaga actiune a inspectorilor fiscali constituie un indiciu cert ca prin aceste controale de fond s-a dorit ascunderea adevaratei stari de fapt fiscale si favorizarea infractorului sub pretextul colectarii de bani la bugetul de stat".Institutii de Stat, obligate sa finanteze campania electorala a lui NastaseNeregulile privind organizarea „Trofeului Calitatii in Constructii” au iesit la iveala in 2005, cand o echipa de control din cadrul Autoritatii de Control a Guvernului a efectuat o verificare la Inspectoratul de Stat in Constructii, arata procurorii DNA.Conform rechizitoriului, "existand suspiciuni asupra legalitatii perceperii taxelor de participare de catre Inspectoratul de Stat in Constructii cat si asupra destinatiei fondurilor obtinute, Autoritatea de Control a Guvernului, prin adresa nr. EN/428/02.03.2006 a sesizat Garda Financiara pentru efectuarea controlului la cele 5 societati comerciale implicate in organizarea si sustinerea evenimentului".Din acea adresa trimisa catre Garda Financiara rezulta ca intre cele 5 societati organizatoare ar fi existat relatii directe de administrare prin "detinere comuna de actiuni sau prin delegare de competente prin interpusi", potrivit rechizitoriului.In ceea ce priveste taxele de participare incasate, Garda Financiara a constatat, la acea data, ca exista diferente intre sumele verificate de Autoritatea de Control a Guvernului, care au reiesit din documenele puse la dispozitie de Inspectoratul de Stat in Constructii, si sumele incasate de societati, conform facturilor emise, precum si faptul ca, arata DNA, "cheltuielile directe generate de eveniment au avut o pondere restransa fata de volumul incasarilor".Desi Garda Financiara a sesizat Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu privire la relatiile de administrare dintre cele 5 societati, precum si cu privire la faptul ca nu au fost prezentate documente justificative pentru cheltuielile inregistrate cu organizarea evenimentului, "consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala care au efectuat inspectia fiscala nu au facut verificari cu privire la aceste aspecte", potrivit procurorilor.Conform „Formularului de inscriere”, participantii trebuiau sa achite o taxa de participare in valoare de 5 milioane lei vechi pentru persoane fizice si intre 15 si 20 milioane lei vechi pentru persoane juridice in contul unor societati comerciale, si anume: S.C. A ROND SRL Bucuresti, S.C. URBAN CONSULT SRL Bucuresti, S.C. CONTUR MEDIA SRL Bucuresti, S.C. AXA MANAGEMENT SRL Bucuresti si SC MEDIA GLOBE INVEST SRL. Astfel, valoarea totala a taxelor de participare incasata de societatile mentionate a fost de 65.630.200.000 ROL.", se arata in rechizitoriu.O parte dintre firme erau controlate de sotii Popovici, apropiati ai lui fostului prim ministru Adrian Nastase, arata procurorii.Instanta suprema va incepe, in data de 26 februarie, judecata dosarului "Trofeul Calitatii", in care Adrian Nastase, Irina Jianu si de alte patru persoane sunt acuzate in legatura cu strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala a social-democratului.De asemenea, potrivit rechizitoriului DNA Dana Nastase verifica materialele electorale pentru campania sotului. Dana Nastase s-ar fi intalnit cu reprezentantii Eurografica pentru a-si da acordul in privinta productiei grafice si designul materialelor propagandistice din campania electorala din 2004 a sotului sau,inainte ca ele sa fie tiparite, arata DNA in rechizitoriu, citand declaratiile mai multor martori."Este evident ca productia grafica si designul materialelor de propaganda electorala pentru campania electorala a invinuitului Adrian Nastase erau prezentate sotiei acestuia, Daniela Nastase, in vederea exprimarii sau nu a acordului", noteaza procurorii.Astfel, unul din martori a spus ca Vasile Mihail Cristian, administratorul firmei Eurografica, o cunostea pe Dana Nastase pentru ca s-ar fi intalnit si ar fi discutat cu ea in legatura cu materialele de campanie electorala, conform rechizitoriului din dosarul "Trofeul Calitatii".Potrivit procurorilor, alt martor, Sever Rocsin, a prezentat mostre de materiale de propaganda lui Adrian Nastase, care i-ar fi cerut sa le prezinte si sotiei acestuia."In contextul mentionat, martorul Sever Rocsin s-a deplasat la imobilui din Bucuresti, str. Jean Texier, (...), care apartinea familiei Nastase si a prezentat mostrele numitei Daniela Nastase. Intrucat Daniela Nastase a facut unele observatii referitoare la continutul mostrelor, martorul Sever Rocsin l-a rugat pe invinuitul Vasile Mihail Cristian sa se deplaseze la imobilul din Bucuresti, str. Jean Texier, prilej cu care a cunoscut-o personal pe aceasta", se arata in rechizitoriu.Legatura dintre cei doi martori este descrisa de procurori, potrivit carora, in perioada 1994-1995, Mihail Cristian Vasile l-a cunoscut pe Severin Rocsin, director general al SC REMAT Bucuresti Nord SA, cand a inchiriat de la el niste hale pentru productie si birouri. Dupa aceea, firma lui Rocsin a inceput sa preia deseurile provenite de la Eurografica pentru a le valorifica.Din momentul in care in 2001 Adrian Nastase l-a numit pe Sever Rocsin Consilier al Primului Ministru, Mihail Cristian Vasile i-a cerut acestuia, printr-un angajat, sa il sprijine "in derularea unor servicii de editare pe care urma sa le presteze SC Eurografica SRL", arata DNA."In concret, Mihail Cristian Vasile a dispus achitarea catre furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora, din fondurile SC Eurografica SRL, disimuland cheltuielile efectuate sub forma unor cheltuieli de publicitate proprii societatii, sens in care atat personal cat si prin intermediul unor interpusi a intocmit documente comerciale si financiar contabile cu un continut nereal", noteaza procurorii in rechizitoriu cu privire la materialele electorale date de Eurografica."Din probele administrate in cauza rezulta ca prin influenta si autoritatea pe care a avut-o invinuitul Adrian Nastase in calitate de presedinte al Partidului Social Democrat, a obtinut de la inv. Vasile Mihail Cristian, director general al SC Eurografica SRL, foloase necuvenite in valoare de 34.421.611.069, reprezentand: caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inv. Adrian Nastase", se mai arata in rechizitoriu.Mai multi martori au declarat procurorilor DNA ca s-au intalnit sau au fost sunati de Mihail Vasile si de alte persone, care le-au sugerat sa nu spuna ca materialele au fost inscriptionate cu numele lui Nastase, ci cu numele SC Eurografica SRL.
Sursa: 9am, astazi

Toţi cei cărora fostul director al CN CFR, Mihai Necolaiciuc, le oferea milioane de euro prin contracte-paravan îşi continuă liniştiţi afacerile. Caracatiţa din spatele „Bunicuţei Kilowatt“ are tentacule care ajung în familia lui „Micky Şpagă“. Fiica acestuia, Livia Mihăilescu, încasa dividende din afacerile „grupării Necolaiciuc“.

Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro";

"Vila din care Livia Mihăilescu deţine 50% din suprafaţă, restul aparţinând fiului lui Octav Cozmâncă";




Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro

Cazul „Bunicuţa Kilowatt“, dezvăluit de „Adevărul“, scoate la iveală un mecanism ingenios prin care se primesc bani obţinuţi, conform DNA, în mod suspect. Acţionar majoritar într-o companie care face tranzacţii cu energie, Transenergo Com SA, Ileana Olah (74 de ani) este paravan pentru fiul său Iosif Brazdău (54 de ani). Însă, în afacere, elementul-cheie este mâna dreaptă a lui Necolaiciuc, fostul său consilier juridic, Octavian Costea (32 de ani). Este omul care a parafat toate afacerile grupării (Mihai Necolaiciuc, Dumitru Creştin, Adrian Gaşpar) pe axa Compania Naţională CFR. Procurorii spun că acesta este „iepurele“, cel care ia totul asupra sa. Participanţi la profit sunt, coincidenţă sau nu, apropiaţi de-ai lui Şerban Mihăilescu, zis „Micky Şpagă“, fost înalt demnitar în timpul guvernării PSD (2000-2004), când a ocupat fotoliul de secretar general al Guvernului. Mai mult, fiica sa, Livia Ana Mihăilescu, a participat la profit, ca urmare a strânselor relaţii cu gruparea.„Iepurele“ Octavian Costea, consilierul juridic al lui Necolaiciuc, a avut un rol important în compania „controlată“ de Ileana Olah, SC Tranenergo Com SA. Tot el a fost folosit şi pe post de „iepure“. Din postura de consilier juridic al lui Necolaiciuc, în 2003, Octavian Costea a aprobat un contract în urma căruia compania de stat a cumpărat 60.000 de litri de ierbicid, cu 41 de euro pentru un litru, de la o firmă din Vâlcea. Acelaşi Costea apare însă şi ca membru în comisa Bursei Române de Mărfuri care a organizat licitaţia. După un an, Costea apare în firma controlată de „Bunicuţa Kilowatt“ şi cumpără creanţele acumulate de CFR, în urma contractului parafat de el însuşi cu firma din Vâlcea. Pentru a obliga statul să plătească, Transenergo se judecă şi acum cu CFR. Adresa prin care Transenergo solicită plata datoriilor este semnată de directorul general Octavian Costea. Cele mai mari profituri de pe urma semnăturii consilierului Octavian Costea le-a obţinut însă gruparea Necolaiciuc, printre ai cărei membri se regăseşte şi numele Livia Ana Mihăilescu, fiica lui „Micky Şpagă“.Livia intră, ia dividendele şi pleacăFiica lui „Micky Şpagă“ este femeie de afaceri. Are 40 de ani şi o situaţie materială stabilă şi cu perspective. Locuieşte într-o vilă imensă, din care deţine jumătate. Conform unui material al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, cealaltă jumătate îi aparţine fiului lui Octav Cozmâncă. Ea face profit din afacerile apropiaţilor lui „Micky Şpagă“, tatăl ei. Unul dintre aceştia este Adrian Gaşpar, cel care i-a fost consilier lui Micky când era secretar general al Guvernului. Un alt apropiat este Dumitru Creştin. Modul în care Livia obţinea bani este unul ingenios. Firma celor doi primea, prin Necolaiciuc şi Costea, contracte cu CFR. Ca să nu bată la ochi, fiica demnitarului devenea acţionar, cu 25%, în firma câştigătoare după ce banii intrau în conturi. O făcea după, ca să nu se poată spune că este un contract cu dedicaţie pentru „Micky Şpagă“. De exemplu, SC Rom Tehno Invent SRL, firma lui Gaşpar şi Creştin, a vândut CFR-ului, în 2001, un calculator cu 1,4 milioane de euro. La o lună după semnarea contractului, Livia a luat 25% din firmă, iar după efectuarea plăţilor de către CFR a ieşit din ea. Un calcul simplu arată că, din cei 1,4 milioane de euro, Livia ar fi obţinut un sfert din profit, adică peste 300.000 de euro. Dintr-un foc şi perfect legal. Artificiu legal, licitaţie strâmbăDNA investighează cazul nu pentru a demonta o şpagă legală, ci pentru că firma apropiaţilor lui „Micky Şpagă“ a câştigat licitaţia fără a depune oferta. E drept, societatea „concurentă“ la licitaţie aparţinea aceloraşi persoane, Adrian Gaşpar şi Dumitru Creştin. În fine, după ce şi-a încasat dividendele, Livia Mihăilescu a ieşit din firmă. La scurt timp, ea şi ceilalţi parteneri de afaceri au cumpărat pachetul majoritar de la Scandia SA Sibiu. Procurorii anticorupţie susţin într-unul dintre rechizitorii că „din declaraţiile învinuiţilor Dumitru Creştin, Bogdan Andrei Alexandru şi Viorel Adrian Gaşpar, precum şi din alte documente existente la dosar, rezultă faptul că, în perioada ce a urmat încasării sumelor de bani de la CN CFR, aceştia au câştigat licitaţia şi au achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni de la SC Scandia Sibiu SA“. La fel ca partenerii săi de afaceri, Livia este o tipă discretă. Şansele de a obţine un punct de vedere vizavi de afacerile pe care le are sunt egale cu zero. Un alt element comun al Liviei Mihăilescu şi ceilalţi parteneri de afaceri pare a fi secretomania. Niciunul dintre ei nu răspunde la telefon dacă nu recunoaşte numerele apelanţilor. În cazul Liviei Mihăilescu, nici avocata sa nu a fost dispusă să faciliteze obţinerea unui punct de vedere. Ce puncte de vedere vreţi voi pe aiureli şi pe vechituri care sunt de zeci de ani? Livia nu are niciun punct de vedere pe asemenea aberaţii. Cu tot respectul v-o spun! Şerban Mihăilescu, senator PSDDispariţie misterioasăMihai Necolaiciuc a dispărut la începutul lui 2005. Este acuzat de procurorii anticorupţie de fraude majore în urma cărora bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape un miliard de euro. În prezent, toţi cei care au participat la tranzacţiile negre prin care bugetul României a avut de suferit sunt liberi. Interesant este şi faptul că Octavian Costea nici măcar nu a solicitat probe în apărarea sa. Oricum, „reţeaua Necolaiciuc“ nu are probleme decât o dată pe lună - când e chemată în faţa instanţei. Iar procesul durează de aproape trei ani. Între timp, banii au dispărut. Doar de câteva milioane de euro s-a mai dat de urmă. Aşa cum susţin procurorii anticorupţie, au fost găsite doar chitanţele, pentru că banii fuseseră cheltuiţi: materiale de construcţii care au fost folosite pentru casa lui Creştin, de pe strada Johanes Kepler, ţiglă, cărămidă şi tâmplărie PVC pentru Scandia Sibiu, flori exotice, haine de lux şi alte cheltuieli de „fiţe“. Până în momentul de faţă, procurorii au calculat că, din doar cinci afaceri ale grupului cu CFR, paguba creată a fost de 13 milioane de euro.

Autori Eugen Ciufu , Razvan POPA
Data: 30 ian 2009 Adevarul