vineri, 15 mai 2009

Bucurestiul asta e prea bogat!

Cum sa dai atatia bani pentru ziare in cutia postala?

O fi cel mai bogat sector, dar cu siguranta 1 milion de euro putea fi investit in ceva mai bun, in Parcul Herastrau, in reabitarea termica a blocurilor, etc.

Chiar nu se poate face ceva corect in tara asta?

Chiliman le-a dat de scris pedeliştilor, pe bani de la Primărie

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Mai 2009 | Alexandru Cristorian

O fi în sectorul 1 singura primărie din Capitală rămasă pe mîna PNL, dar asta nu înseamnă că de acolo nu mănîncă şi alte partide. Spre exemplu, anul trecut, primarul Chiliman s-a gîndit că e bine să-i ţină pe locuitorii din sector perfect informaţi şi le-a turnat în cutiile poştale cîte un buletin informativ, lunar, plus zece numere ale revistei Vocea Primăriei. Sau cel puţin ăsta era planul, că n-am apucat să-i întrebăm pe toţi dacă au primit sau nu materialele.


Tipărirea publicaţiilor a costat Primăria aproape un milion de euroi, bani plătiţi de cititorii sectorului 1, normal.
Mai exact, pentru tipărirea celor două publicaţii, Chiliman a organizat două licitaţii. La prima, pentru Vocea Primăriei, în valoare de 398.000 RON, a participat o singură firmă, Coza Advertising SRL. Care, surpriză, a şi cîştigat. La cea de a doua licitaţie, în valoarede 779.500 de euro, sau prezentat două firme, iar cîştigătoare a fost aceeaşi Coza Advertising.


Acum, în jurul acestor contracte există cîteva probleme. În primul rînd, să dai un milion de euroi pentru a-i informa pe cetăţeni despre ce faci, adică despre faptul că cheltuieşti un milion de euroi pentru a-i informa, e puţin cam mult. Mai ales dacă pui la socoteală că e vorba de un contract de tipărire, iar societatea care a cîştigat nu e tipografie, ci firmă de publicitate, în al cărei portofoliu se regăseşte, pe lîngă logo-ul Primăriei sectorului 1, executat tot la cererea lui Chiliman, eticheta unei pungi cu pulpe de pui. Şi atît. E drept, nici nu a prea avut cînd să îşi creeze un portofoliu prea mare, din moment ce firma e înfiinţată în 2005, fiind doar una dintre cele zece în care un nene pe nume Alexandru Copaci deţine părţi sociale. Deci, clar, nu are omul timp să se ocupe prea mult de ea. La alte patru însă, Copaci are un ajutor în prietenul Alexandru Bogdan Almaşi, consilier local din Vîlcea şi membru PDL, component al echipei ce i s-a opus Elenei, actuala candidată independentă pentru Bruxelles, la alegerile de la tineretul democrat liberal.

Culmea vinului!

Cine nu ar bea un pahar de vin rosu?

Da cand vine de la Ministerul de Interne e mai dulce. O fi si alt vin de Vrancia dulce dar te duce exact la zdup. Ca asa vrea sefu!

Nu ma doare faptul ca ii controleaza, e de rau cand o face in interes personal.

Poliţiştii au ridicat în grad vinul ministrului Nica

14 Mai 2009 George Lacatus
Cotidianul

La trei săptămâni după ce Dan Nica a devenit ministru de Interne, Poliţia a efectuat cea mai mare razie printre producătorii de vin falsificat din Vrancea, judeţ în care familia ministrului are o firmă de vinificaţie.
Aproape două milioane de litri de alcool au confiscat poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, în judeţul Vrancea, unde ministrul de Interne are o fabrică de vin, o mică afacere de familie. Mai exact, 1.322.000 de litri de vin, 405.000 litri de băuturi de fermentaţie liniştită şi 11.000 de litri de băuturi tip Florio şi Bitter Fernet susceptibile de a fi contrafăcute. 52 de puncte de lucru au fost luate la puricat şi au fost întocmite 16 dosare penale pentru evaziune fiscală şi falsificare sau substituire de vinuri ori alte băuturi.

Acţiunea s-a desfăşurat în zilele de 12 şi 13 martie 2009, la doar trei săptămâni de la instalarea lui Dan Nica în postul de ministru de Interne.
În judeţul Vrancea, unde a avut loc această acţiune fără precedent, în localitatea Panciu, ministrul de Interne, Dan Nica, are o mică fabrică de îmbuteliat vinuri. Firma se cheamă SC Viticom SRL, iar Nica deţine 40% din acţiuni, tatăl său, Vasile Nica, are 26% din societate, iar restul acţiunilor sunt deţinute de un bun prieten al şefului de la Interne, Adrian Clement. Razia i-a şifonat rău de tot pe o parte dintre competitorii pe piaţa vinului ai ministrului Nica. El ne-a declarat că nu are nici o legătură cu această acţiune. „Nu am comandat eu această acţiune, ci Poliţia Română are un plan de acţiuni complex privind combaterea infractorilor din industria vinului. Precizez că o astfel de acţiune a mai avut loc, ulterior, în încă două judeţe, Prahova şi Constanţa. Deci nu a fost o acţiune singulară la Vrancea. Menţionez că şi fabrica mea a fost controlată de către poliţişti”, a declarat pentru Cotidianul ministrul de Interne, Dan Nica.

Amploarea acţiunii a reuşit să-i impresioneze chiar şi pe poliţiştii vrânceni. „Totul a fost pus la cale şi desfăşurat de către colegii noştri de la IGPR. Un astfel de control nu a mai fost la noi în judeţ”, ne-a spus comisarul-şef de poliţie Apostol Mariana, purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea. Controlul a fost condus de către comisarul-şef Dan Bucur, directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, el fiind ajutat de către colegii săi de la Garda Financiară şi de la Inspecţia de Stat pentru Controlul Vini-Viticol.

Fabrica de vinuri din Panciu îi rotunjeşte destul de bine veniturile ministrului de Interne. Potrivit propriei declaraţii de avere, el a încasat în 2008 dividende în valoare de 15.110 lei, iar în 2007, dividende în valoare de 11.414 de lei. În 2007, firma familiei Nica a avut o cifră de afaceri de aproape 442.000 de lei, iar în 2006, de aproape 273.000 de lei.

În urma acţiunii, uneia dintre firmele controlate i-a fost pus sechestru pe 200.000 de litri de vin îmbuteliat, pentru motivul că nu a avut autorizaţie de antrepozit fiscal şi nu a putut arăta poliţiştilor şi inspectorilor de la Garda Financiară documentele de provenienţă pentru strugurii din care a fost făcut vinul. La o altă firmă a fost indisponibilizată cantitatea de 11.500 de litri de vin „din sortimentul vândut anterior”, acuzaţia fiind aceea de falsificare de vinuri. Alte societăţi comerciale au fost amendate deoarece nu au respectat normele cu privire la îmbuteliere şi etichetare, nefiind precizată denumirea categoriei de vin comercializate.