joi, 7 iulie 2011

Costică Constanda, despăgubiri de 290 milioane euro de la Primăria Capitalei. Decizia nu e definitivă

Romania trebuie salvata!
EVZ.ro
Un articol de: B1.ro | 06 Iul 2011, 12:04

Omul de afaceri Costică Constanda a câştigat 290 de milioane de euro în procesul cu Primăria Capitalei şi municipiul Bucureşti, reprezentat de Consiliul General, în privinţa unor terenuri, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, care nu este definitivă, scrie Ziarul Financiar.

Costanda a fost reprezentat de avocații Valeriu Stoica, Florea Gheorghe și Traian Briciu, care au obținut, miercuri, câștig de cauză. Primăria poate ataca la Curtea de Apel decizia, iar dacă aceasta va fi menținută, Primăria Capitalei poate ajunge să dea faliment, această despăgubire fiind cea mai mare acordată până în prezent unui om de afaceri într-un proces cu o instituție a statului.

De partea cealaltă, primăria a fost reprezentată de Daniel Ştefănică, iar consilierii de avocatul George Stancov.

În acest proces, Costică Constanda a cerut anularea contractului cu Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) pentru terenul şi construcţiile din Satul Francez, precum şi daune de aproximativ 160 milioane de euro, pentru că Consiliul General al Municiipiului București nu a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru ridicarea unor imobile.

Pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care îl avea în proprietate în Parcul Bordei (pe care putea ridica imobile de cel puţin patru etaje), omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.

În 17 ianuarie 2008, Consiliul General a aprobat proiectul privind schimbul pentru terenul din Parcul Bordei cu unul din Satul Francez şi mai multe clădiri construite pe acesta, aparţinând municipalităţii. Astfel, pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care Costică Constanda îl avea în proprietate în Parcul Bordei, omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.

Costică Constanda a renunţat astfel la despăgubirile de peste 17 milioane de euro şi penalităţile pe care municipalitatea trebuie să i le achite.

Despăgubire record pentru Costică Constanda

Statul ignoră distrugerea spațiului verde! Afaceri cu parcuri şi grădini publice

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro


Precedentul cedării Parcului Bordei - ca formă ciudată de troc în privința retrocedărilor care ridică mari semne de întrebare -, dacă nu va fi stopat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, va aduce cu sine o realitate din registrul mutanților. Rechinii imobiliari, asistați de cozi de topor din administrația publică locală, vor termina și parcurile și ne vor năpădi și ultimul spațiu verde din viața noastră: vor ajunge să facă "dezvoltare imobiliară" și în ghivecele de pe balcoane. Pare de râs, dar, în ritmul acesta, nu mai e mult până acolo!

Dacă anumite prevederi legale vor fi modificate în favoarea nesătuilor rechini imobiliari, numai în Bucureşti vor dispărea sub coloși din beton și sticlă care vor râde în soare: 12 hectare din Parcul Titan și câte trei hectare din Parcul Politehnica, Parcul Tineretului, din Parcul Herăstrău, întregul Parc Izvor, Parcul Circului, Parcul Păsărari. Ce e la fel de grav e că vor dispărea şi mii de scuaruri dintre blocuri.

Spaţiile verzi ale Bucureștilor s-au împuținat în ultimii 18 ani într-o proporţie de două treimi. De la 35 de milioane de metri pătrați de spații verzi, Capitala abia mai are aproximativ 11 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi.

Cu cei 2,5 mp de spaţiu verde, un bucureştean are parte doar de o pătrime din norma minimă europeană. Londra are 64 metri pătraţi pe cap de locuitor.

Aproximativ 65% dintre bucureşteni se supun zilnic unor concentraţii mai mari decât maximumul acceptat la nivel european de oxizi de azot, sulf, plumb şi monoxid de carbon.

Deși un pedelist de frunte precum Negoiță de la sectorul 3 și-a făcut un parc în jurul viloiului din Balotești, Capitala se sufocă după dispariția sau diminuarea suprafeței unor parcuri.

Amenințate sunt și acum parcurile: Plumbuita, Verdi, Herăstrău, Tineretului, Băneasa. Organizații neguvernamentale precum Eco-Civica se luptă din greu să le salveze.

Care sunt amenințările?

Terenuri din Parcul Tineretului au fost scose la mezat. În tot parcul se fălesc mândre opt cârciumi și numai două locuri de joacă pentru copii. Afacerea a fost legată în presă de numele fostului primar Inimăroiu. Tot Lacul Tineretului era concesionat pentru ridicola sumă de vreo 3.500 de euro pe an.

Și prin Parcul Duca au apărut tehnicieni puși pe măsurat: nu coroanele copacilor sau lungime băncilor, să fim bine înțeleși!

După ce retrocedările făcute în parcurile mari ale Capitalei au început să bată la ochi, băieţii deştepţi s-au reorientat spre spaţiile verzi mai mici, dintre blocuri: pruncilor le sunt nimicite locurile de joacă.

La un moment dat, conform "Jurnalului Național", două parcuri din sectoarele 4 şi 6 au ajuns pe mâinile unui afacerist, care le-a şi "pregătit" pentru un complex comercial şi un bloc de locuinţe. Parcul de pe Aleea Ciceu a ajuns în prima fază în proprietatea unui bărbat de 92 de ani, graţie comisiei conduse de pediști.

Acelaşi om de afaceri a mai primit 5.500 de metri pătraţi în Parcul Favorit. Terenul a fost oferit în recompensare pentru un lot deţinut în urmă cu ani buni în comuna Lupeasca.

Parcurile Cișmigiu și Floreasca sunt sub blestemul cifrei 30: ambele sunt amenințate de trântirea unor monștri de 30 de etaje.

Și în spatele Palatului Universul e pe cale să se ridice un turn de 27 de etaje, dar care vor fi asezonate "pentru echilibru" cu înălțarea semeață a altor trei turnuri lângă bătrâna Grădină Cișmigiu.

Și terenul Institutului de cercetări din domeniul agricol din nordul Bucureștilor are mari probleme și e vânat de mulți nesătui. O parte din zonă deja a căzut răpusă de Popoviciu, mai vechea cunoștință a unui Băsescu.

Și în țară lucrurile se repetă

Botoşani, supranumit cândva „Oraşul Grădinilor", a devenit o localitate plină de „betoane".

În Târgu Jiu există 64 de hectare de parcuri şi spaţii verzi. Raportat la numărul locuitorilor, cota de spaţiu verde pentru fiecare persoană este de 6-8 metri pătraţi, cu mult sub minimumul acceptat în Uniunea Europeană.

Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte spaţiul verde se află:

Călăraşi - 4,2% din suprafaţa judeţului;

Teleorman - 5% din suprafaţa judeţului;

Constanţa - 5,5% din suprafaţa judeţului;

Brăila - 5,7% din suprafaţa judeţului;

Ialomiţa - 5,8% din suprafaţa judeţului;

Galaţi - 8,3% din suprafaţa judeţului;

Olt - 9,6% din suprafaţa judeţului.

La un moment dat se atinsese culmea urbanismului: spaţiile verzi din zona centrală a Galaţilor erau în curs de a fi transformate în parcări.

O concluzie amară: beton ai, verde ce-ți mai trebuie!

Accesari: 276
Publicat acum 4 ore si 12 minute Cristian Oprea

Cum a cheltuit ministerul Economiei 1,2 milioane euro pe un portal nefunctional destinat IMM-urilor. Vezi in text traseul banilor si istoricul afacerii

Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 5 iulie 2011, 1:14

Ministerul Economiei a investit 5,17 milioane lei (1,2 milioane euro) intr-un proiect (One Stop Shop) a carui finalitate era sa usureze viata IMM-urilor, dar care la lansarea oficiala s-a dovedit nefunctional. Utilizand sistemul de achiztii publice si documente oficiale, HotNews.ro a refacut traseul banilor. Portalul immoss.ro, care trebuia sa functioneze ca un ghiseu online pentru detinatorii de IMM-uri, a costat aproximativ 1,5-1,8 milioane lei; ca proiectul One Stop Shop trebuia finalizat la finalul anului trecut; ca in martie ministrul Economiei Ion Ariton stia ca site-ul este operational si ca este un “portal pilot, un punct de pornire ce poate fi dezvoltat in viitor”; ministerul a cheltuit 168.000 lei pe deplasari si 415.000 lei pe calculatoare furnizate de firma unui director din ministerul Educatiei.

Istoricul proiectului. Proiectul One Stop Shop a fost demarat inca din aprilie 2009 cand ministru al Intreprinderilor Mici si Mijlocii era social-democratul Constantin Nita al carui nume apare pe caietul de sarcini al licitatiei. Potrivit anuntului de licitatie, in 2009 proiectul era evaluat la 3,9 milioane lei, acum proiectul costa 5,17 milioane lei.

Forma de achizitie decisa de ministerul IMM-urilor in 2009 a fost licitatia restransa accelerata (o procedura de achiztie publica exceptionala adoptata in 2009 prin ordonanta de urgenta care permitea realizarea unei licitatii in 30 de zile). Licitatia demarata in aprilie 2009 a fost anulata in urma unei contestatii. Procedurile au fost reluate, pe 14 septembrie acelasi an iar licitatia s-a facut tot prin procedura restransa accelerata, de aceasta data valoarea contractului fiind de 4,5 milioane lei. Licitatia a fost adjudecata in patru decembrie 2009 cand ministru interimar era Gabriel Sandu cel care a detinut si portofoliul Comunicatiilor.

Cine raspunde de proiect. 85% din finatare a fost asigurata din fonduri europene prin Fondul Social European, iar 15% de beneficiar adica Ministerul Economiei. De Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative se ocupa Autoritatea de Management care este in subordinea Ministerului Adrministratiei si Internelor. In final, proiectul a fost licitat si contractul a fost castigat de un consortiu de doua firme, o a treia firma a realizat site-ul si o a patra a furnizat calculatoarele.

Criteriu de licitatie 60% proiectul tehnic. Potrivit sistemului electronic de achiztii publice, au fost depuse cinci oferte, iar castigator a fost desemnat consortiul INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A si Leader ATEC. Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A este o companie cu sediul in Grecia. Leader ATEC este o companie de consultanta romaneasca cu doi asociati. Din documentul care anunta castigatorul licitatiei aflam ca principalul criteriu de selectie a ofertei castigatoare a fost oferta tehnica care a contat in proportie de 60% in evaluare, iar oferta financiara a avut o pondere de 40%.

Vezi aici caietul de sarcini


Sapte luni de intarzieri. Potrivit caietului de sarcini proiectul trebuia implementat in 12 luni de la finalizarea licitatiei. Avand in vedere ca licitatia a fost finalizata in decembrie 2009, proiectul trebuia finalizat in decembrie 2010. Pe site-ul proiectului data anuntata era aprilie 2011. Nici unul din termene nu a fost respectat, portalul fiind lansat pe 30 iunie, adica dupa aproape 7 luni de la termenul prevazut in caietul de sarcini.

Tot in caietul de sarcini se mentioneaza ca proiectul are urmatorul scop: “îmbunatatirea calitatii şi eficientizarea furnizarii serviciilor publice destinate intreprinderilor mici si mijlocii, prin simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra infiintarii si dezvoltarii IMM, prin introducerea de birouri unice /one stop shop.” In acelasi document se mentioneaza ca pentru cei 4,5 milioane lei INFOGROUP CONSILIERI DE AFACERI S.A trebuie sa realizeze doua studii, mai multe sesiuni de informare si traninguri, dar si operationalizarea unui site. Iata ce prevede caietul de sarcini:
Dezvoltarea si operaţionalizarea modelului pilot de birou unic pentru IMM - One Stop Shop, in format electronic (online);
Infiinţarea si operationalizarea unui model pilot de birou unic pentru IMM - One Stop Shop, in structura fizica;
Elaborarea unui manual de proceduri pentru funcţionarea biroului unic pentru IMM - One Stop Shop (de ordin functional, in conformitate cu standardele de calitate şi de securitate în domeniu);
Promovarea proiectului finantaa din fonduri europene si a modelului pilot de birou unic, prin organizarea de evenimente si alte mijloace specifice de publicitate;

Scrieti pe net, printati si trimiteti prin posta. Un reportaj realizat de HotNews.ro pe 30 iunie cand portalul One Stop Shop http://www.immoss.ro/ a fost lansat in prezenta premierului Emil Boc arata ca portalul nu este functional. Potrivit relatarii, portalul ar fi trebuit sa permita utilizatorilor, IMM-uri sa completeze online diverse declaratii si sa le si trimita la institutiile responsabile. Acesta componenta insa nu este functionala.

Model pentru e-Romania. Portalul pentru IMM-uri a mai fost lansat odata pe 2 iunie de catre Rasvan Toder, director general in cadrul ministerului Economiei. Pe 2 iunie acesta anunta ca proiectul este finalizat si operational. Directorul lauda proiectul, decriindu-l drept un pas important spre informatizarea Romaniei:
“Acest simplu fapt ajută oamenilor de afaceri să nu mai piardă timpul la cozi, să nu mai stea ore în şir pe la diverse ghişee, să nu se mai deplaseze de la un serviciu la altul etc şi să mai aibă de-a face cu birocraţia. Drumul către e-România primeşte astăzi încă o contribuţie important: soluţia OSS-IMM” a declarat directorul Rasvan Toader citat de pubicatia focus-giurgiu.ro
Dupa 30 de zile unul dintre programatorii Intracom societatea care a realizat site-ul spunea urmatoarele despre modul in care functioneaza portalul: “Intrati pe cont. Completati declaratiile apoi le printati si le trimiteti prin posta”.

1,5-1,8 milioane lei pentru site. De la managerul proiectului, Tudorita Enculescu, reprezentanta a Ministerului Economiei, am aflat ca pentru site-ul immoss.ro a fost alocati aproximativ 1,5-1,8 milioane lei din cei 5,17 milioane lei cat a costat intreg proiectul. “Consortiul care a astigat licitatia a subcontractat realizarea site-ului pentru INTRAROM. A fost o munca titanica a specialistilor care au discutat cu toate institutiile care au legatura cu IMM-urile.”, a declarat pentru HotNews.ro Tudorita Enculescu. HotNews.ro a solicitat o situatie detaliata a cheltuielilor realizate in cadrul proiectului. Managerul de proiect ne-a transmis ca vom primi raspunsul in cateva zile dupa ce el va fi aprobat de directorii din minister.

184.000 lei pentru deplasari. Am aflat intre timp ca din proiect au mai fost platit si 184.000 lei pentru deplasari. “Aceasta suma include toate cheltuielile cu cazarea, deplasari pentru cele opt dezbateri si sase prezentari realizate in cele mai mari orase din tara”, a mai explicat managerul proiectului. In privinta salarizarii, reprezentanta ministerului a declarat ca nu a primit nimic in plus fata de salariazarea normala din minister. “Nu am primit nici macar cei 75% pentru fonduri europene pentru ca s-a considerat ca devreme ce proiectul a fost castigat de Ministerul la care lucrez nu se mai justifica”, a mentionat Tudorita Enculescu. In privinta functionalitatii site-ului managerul proiectului a declarat ca “mai sunt problemele doar cu Casele de Pensii”, adica nu s-a realizat interconectarea cu bazele de date ale caselor de pensii.

415.000 lei pentru calculatoare. De pe portalul de licitatii publice mai aflam ca in cadrul proiectului au mai fost realizate si doua licitatii pentru achiztionarea de calculatoare. Ambele contracte au fost adjudecate de compania AB T & CO SRL. Cele doua contracte insumeaza 415.000 lei. Compania AB T & CO SRL este detinuta de Bogdan Popoviciu si Radu Anna Maria. In 2010 Bogdan Popoviciu aparea ca director al directiei de modernizare si investitii in cadrul Ministerului Educatiei. Potrivit presei, AB T & CO SRL ar avea mai multe contracte cu diverse ministere si institutii publice pentru furnizarea de echipamente IT.

Ministrul Economiei stia in martie ca portalul functioneaza. Dintr-un raspuns trimis de ministrul Economiei, Ion Ariton, la o interpelare formulata de un parlamentar aflam ca proiectul a fost finalizat ca toate sutudiile au fost realizat, ca traningurile in strainatate au avut loc si ca portalul electronic a fost implementat. Iata ce spunea ministrul Economiei in martie 2011:
Au fost realizate şi prezentate aplicaţiile informatice în vederea operaţionalizării biroului unic şi au fost elaborate şi două manuale de proceduri pentru operaţionalizarea biroului unic, respectiv manual de utilizare şi manual de administrare (pe care le prezentăm anexat raportului); trebuie menţionat insă, că această platformă electronică comună nu este un intreg sistem ci este un portal pilot, un punct de pornire ce poate fi dezvoltat viitor si care, potrivit cererii de fmanţare, cuprinde trei grupe de servicii după cum urmează:
secţiune informativă ce oferă informaţi structurate in funcţie de interesele diverse ale IMM-urilor;
secţiune de link-uri către servicii externe, nu către website-ul instituţiei ce furnizeaza servicile respective, ceea ce inseamnă că intreprinzătorul accesează direct serviciul pe care 11 solicită;
sectiune de servicii personalizate (concentrată in prezent pe procedurile privitoare la PFA), sectiune ce se va extinde in timp.
Vezi mai jos raspunsul integral al ministrului