Romania trebuie salvata!
Romania libera.ro
Neculai Amihulesei
Joi, 22 Octombrie 2009
Decizia Consiliului Judetean (CJ) Tulcea de a scoate la licitatie terenurile agricole si piscicole concesionate in urma cu aproape un deceniu pe preturi minime a pus pe jar marii latifundiari din Delta.
Speriati ca pierd controlul a zeci de mii de hectare piscicole din Delta, marii concesionari de terenuri negociaza la sange cu Consiliul Judetean (CJ) Tulcea conditiile in care-si pot pastra latifundiile. De exemplu, Alexandru Bittner ofera diguri la pret de un leu pentru a ramane cu amenajarile piscicole de la Jurilovca si Murighiol.
Zilele trecute, Bittner a fost vazut pe holurile CJ Tulcea facand anticamera la sefii acestei institutii. Ioan Boieru, vicepresedinte al CJ Tulcea, a declarat ca, "la solicitarea sa, ne-am intalnit cu domnul Bittner". "Initial, am incercat sa rezolvam un conflict pe care il avem in privinta realizarii portului turistic de la Murighiol. O firma a domnului Bittner detine un dig care va fi afectat de port." sefii CJ Tulcea care negociaza cu Bittner spun ca initial acesta i-ar fi chemat la un hotel al sau din Delta, solicitandu-le o despagubire de 10 milioane de euro pentru 200 metri de dig.
In replica, CJ Tulcea a declansat un proces impotriva firmei Piscicola Murighiol, controlata de Bittner, cerand in instanta cedarea digului fara plata, pentru ca acesta apartine domeniului public. Imediat dupa inceperea procesului, Bitttner a solicitat audienta la sefii CJ Tulcea si a oferit digul contra sumei de 1 leu. Desi sefii CJ Tulcea au fost tentati sa accepte oferta lui Bittner, juristii i-au avertizat ca, daca se incheie un act de vanzare-cumparare cu firma sa, acesta ar castiga dreptul de proprietate asupra altor cateva sute de kilometri de diguri inscrise in patrimoniul firmelor sale.
Firmele lui Bittner, Piscicola Murighiol si Jurilovca, au contracte de concesionare cu CJ Tulcea pentru jumatate din cele 35.000 ha ocupate de amenajarile piscicole din Delta. Celelalte helestee sunt stapanite de fostul deputat PSD Dan Verbina si de liberalii Constantin Zibileanu si Cristina Gavrila, iar o treime din terenurile agricole din Delta sunt controlate de Traian Rece.
Sefii CJ Tulcea spun ca latifundiarii Deltei au intrat in panica pentru ca autoritatile au hotarat sa scoata la licitatie toate terenurile agricole si piscicole din Delta. Decizia a fost luata pentru ca latifundiarii Deltei au concesionat, in urma cu un deceniu, aceste amenajari fara licitatie, iar chiria platita este cuprinsa doar intre 50 si 100 lei/ha/an. Conform noilor reglementari, pretul de pornire este de trei ori mai mare, iar firmele care nu au folosit terenurile conform destinatiei vor pierde dreptul de a participa la licitatii.
Constantin Cabuz, secretar al CJ Tulcea, a spus ca "multi din cei care detin contracte de concesionare in Delta au folosit aceste contracte pentru alte scopuri". Evaluarile specialistilor arata ca mai putin de jumatate din terenurile agricole si piscicole din Delta au fost utilizate in ultimul deceniu. Detinatorii lor s-au folosit de contractele de concesionare pentru a incasa subventii agricole si pentru accesarea unor fonduri europene pentru investitii in turism.
joi, 22 octombrie 2009
Oamenii lui Vanghelie din DGIPI, sub ancheta
Romania trebuie salvata!
Romania Libera.ro
Ondine Ghergut
Joi, 22 Octombrie 2009
Mai multi ofiteri DGIPI – serviciul secret al Ministerului Administratiei si Internelor – care au xerocopiat si transmis informatii clasificate catre persoane neautorizate, printre care ar figura si Marian Vanghelie, au fost audiati ieri, fiind suspectati de savarsirea infractiunii de transmitere de documente clasificate, sustin surse judiciare.
Anchetarea ofiterilor DGIPI implicati in scurgerea documentelor clasificate este secretizata. "Ei au fost identificati in cadrul anchetei interne dispuse de ministrul Vasile Blaga; unii si-au recunoscut faptele, dar au sustinut ca au actionat la ordinul superiorilor", sustin surse judiciare. Majoritatea documentelor clasificate erau arhivate, iar in momentul scoaterii lor din arhive "solicitantii au fost inregistrati", spun sursele noastre. In documentele scoase nelegal din arhive se afla note informative si transcrieri ale unor convorbiri telefonice si ambientale. Numele faptuitorilor nu vor fi facute publice decat in momentul punerii in miscare a actiunii penale, care poate coincide cu arestarea preventiva.
Corpul de Control al ministrului interimar Vasile Blaga a declansat ancheta de fond la DGIPI deoarece in urma cu circa doua luni Marian Vanghelie, presedintele PSD Bucuresti si primar al sectorului 5, a anuntat ca detine documente din arhiva serviciului secret pe care le va folosi in campania electorala impotriva lui Traian Basescu. La scurt timp dupa declansarea verificarilor, Blaga a anuntat ca se confirma scurgerile de informatii secrete catre persoane neautorizate, motiv pentru care i-a schimbat din functii de conducere pe adjunctii Florin Trosca si Paun Iordache, in timp ce seful DGIPI, chestorul Gelu Drajneanu (un apropiat al lui Marian Vanghelie), si-a dat demisia. Presedintele Traian Basescu a oferit presei detalii despre scandal, sustinand ca fostul ministru de Interne al PSD Dan Nica a pus DGIPI "total" la dispozitia lui Marian Vanghelie, Dumitru Iliescu si Catalin Voicu, in ciuda faptului ca a avut o discutie cu el si l-a rugat sa nu o faca.
Potrivit unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul, ofiteri de la DGIPI ar fi transmis o parte din documente generalilor in rezerva Dumitru Iliescu si Catalin Voicu (apropiati de PSD) in timpul unor intalniri private. Printre cei suspectati ca ar fi transmis informatii "la vreme de seara" s-ar fi aflat ex-adjunctii DGIPI Paun Iordache si Florin Trosca, audiati in cursul zilei de ieri. si Marian Vanghelie s-ar fi intalnit cu ofiteri DGIPI, uneori chiar la sediul primariei pe care o conduce. Printre acei ofiteri s-ar fi aflat si fostul sef al institutiei, chestorul Gelu Drajneanu. "Informatiile erau transmise protejat", sustin surse judiciare. Dupa alegerile din 2008, in cadrul coalitiei guvernamentale portofoliul Internelor a fost adjudecat de PSD. Numirile in functiile de conducere, inclusiv la DGIPI, au fost ordonate de Marian Vanghelie. Ministrii PSD Gabriel Oprea si Liviu Dragnea, care l-au refuzat pe Vanghelie, au fost obligati sa-si dea demisia.
Romania Libera.ro
Ondine Ghergut
Joi, 22 Octombrie 2009
Mai multi ofiteri DGIPI – serviciul secret al Ministerului Administratiei si Internelor – care au xerocopiat si transmis informatii clasificate catre persoane neautorizate, printre care ar figura si Marian Vanghelie, au fost audiati ieri, fiind suspectati de savarsirea infractiunii de transmitere de documente clasificate, sustin surse judiciare.
Anchetarea ofiterilor DGIPI implicati in scurgerea documentelor clasificate este secretizata. "Ei au fost identificati in cadrul anchetei interne dispuse de ministrul Vasile Blaga; unii si-au recunoscut faptele, dar au sustinut ca au actionat la ordinul superiorilor", sustin surse judiciare. Majoritatea documentelor clasificate erau arhivate, iar in momentul scoaterii lor din arhive "solicitantii au fost inregistrati", spun sursele noastre. In documentele scoase nelegal din arhive se afla note informative si transcrieri ale unor convorbiri telefonice si ambientale. Numele faptuitorilor nu vor fi facute publice decat in momentul punerii in miscare a actiunii penale, care poate coincide cu arestarea preventiva.
Corpul de Control al ministrului interimar Vasile Blaga a declansat ancheta de fond la DGIPI deoarece in urma cu circa doua luni Marian Vanghelie, presedintele PSD Bucuresti si primar al sectorului 5, a anuntat ca detine documente din arhiva serviciului secret pe care le va folosi in campania electorala impotriva lui Traian Basescu. La scurt timp dupa declansarea verificarilor, Blaga a anuntat ca se confirma scurgerile de informatii secrete catre persoane neautorizate, motiv pentru care i-a schimbat din functii de conducere pe adjunctii Florin Trosca si Paun Iordache, in timp ce seful DGIPI, chestorul Gelu Drajneanu (un apropiat al lui Marian Vanghelie), si-a dat demisia. Presedintele Traian Basescu a oferit presei detalii despre scandal, sustinand ca fostul ministru de Interne al PSD Dan Nica a pus DGIPI "total" la dispozitia lui Marian Vanghelie, Dumitru Iliescu si Catalin Voicu, in ciuda faptului ca a avut o discutie cu el si l-a rugat sa nu o faca.
Potrivit unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul, ofiteri de la DGIPI ar fi transmis o parte din documente generalilor in rezerva Dumitru Iliescu si Catalin Voicu (apropiati de PSD) in timpul unor intalniri private. Printre cei suspectati ca ar fi transmis informatii "la vreme de seara" s-ar fi aflat ex-adjunctii DGIPI Paun Iordache si Florin Trosca, audiati in cursul zilei de ieri. si Marian Vanghelie s-ar fi intalnit cu ofiteri DGIPI, uneori chiar la sediul primariei pe care o conduce. Printre acei ofiteri s-ar fi aflat si fostul sef al institutiei, chestorul Gelu Drajneanu. "Informatiile erau transmise protejat", sustin surse judiciare. Dupa alegerile din 2008, in cadrul coalitiei guvernamentale portofoliul Internelor a fost adjudecat de PSD. Numirile in functiile de conducere, inclusiv la DGIPI, au fost ordonate de Marian Vanghelie. Ministrii PSD Gabriel Oprea si Liviu Dragnea, care l-au refuzat pe Vanghelie, au fost obligati sa-si dea demisia.
Adevarata Romanie. BRD, la masa Guvernului Boc
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Ziarul “Gardianul” va prezinta caracatita contractelor grase oferite de Guvernul Boc, BRD – Groupe Societe Generale. Atat Elena Udrea, cat si Radu Berceanu au cu francezii contracte de sponsorizare si de imprumut. Apetenta ministrilor democrat-liberali pentru mediul de afaceri francez a atins punctul culminant chiar in an electoral, odata cu atragerea in cursa pentru promovarea Romaniei a BRD si a Eurosport.
♦ Elena Udrea a fost cea care a deschis calea “colaborarii” cu banca franceza. In luna aprilie, Udrea si BRD semnau protocolul de colaborare pentru promovarea turistica a Romaniei pe plan international. Ministerul se obliga sa promoveze numele si sigla bancii, in timp ce BRD se ocupa de realizarea si finantarea clipurilor. In aceeasi perioada, ministrul si-a refinantat un credit de peste 3 milioane de euro.
♦ Tot in aceeasi perioada in care Udrea demara procedurile de colaborare cu BRD, Ministerul Transporturilor a anuntat ca tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov va fi construit de consortiul franco-elen Vinci-Aktor. Printre bancile implicate in procesul de finantare a celor 58 km de autostrada se afla si BRD. Pana la inchiderea editiei am aflat ca la Curtea de Apel s-a depus o contestatie privind procedura de negociere a contractului de credit dintre CNADNR si BRD-BCR.
Ziarul „Gardianul“ va prezinta caracatita contractelor dintre Guvernul Boc si francezii de la Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) – Groupe Societe Generale.
Ministrul democrat liberal Elena Udrea a fost cea care a deschis calea “colaborarii” cu banca franceza. Intr-o conferinta de presa comuna, organizata la finele lunii aprilie a.c., Udrea alaturi de reprezentantii BRD-Groupe Societe Generale semnau protocolul de colaborare pentru promovarea turistica a Romaniei pe plan international, prin intermediul celor trei mari sportivi: Nadia Comaneci, Ilie Nastase si Gica Hagi.
Crearea si producerea clipurilor in care apar Nadia, Hagi si Ilie Nastase a fost incredintata agentiei oficiale a BRD, ADDV Euro RSCG. BRD a platit creatia si productia clipului publicitar, inclusiv aparitia a trei mari sportivi ai Romaniei: Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Gheorghe Hagi. Trebuie spus ca BRD este o institutie bancara franceza, la fel ca si actionariatul Eurosport, respectiv Grupul TF1.
De altfel, daca BRD nu si-ar fi retras sigla din campania lui Udrea, dupa izbucnirea scandalului mediatic, si-ar fi asigurat, gratuit, vizibilitate internationala timp de cinci luni. Aceasta deoarece la finalul fiecarui spot publicitar despre Romania turistica difuzat pe Eurosport si CNN ar fi trebuit afisata, circa 5 secunde, sigla bancii, alaturi de cea a Ministerului Turismului, conform protocolului de colaborare. Astfel, banca ar fi beneficiat de nu mai putin de 1.554 de aparitii pe Eurosport si CNN, pe banii statului roman, deloc putini, 1,6 milioane de euro. Potrivit protocolului incheiat intre BRD si Ministerul Turismului, la data de 28 aprilie 2009, “ministerul se obliga sa aduca la cunostinta publicului si sa promoveze numele, sigla, marca si imaginea colaboratorului, in calitate de colaborator/partener principal”. Conform aceluiasi act, banca avea drept de proprietate intelectuala asupra materialelor publicitare, in valoare de 1,9 milioane de lei (aproape 500.000 de euro), iar Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Gheorghe Hagi nu aveau nici o pretentie materiala asupra participarii lor ca personalitati in cadrul spoturilor. Insa, pe 29 iulie, imediat dupa izbucnirea scandalului de presa, intre cele doua parti a fost incheiat un act aditional la protocol, prin care banca transmitea drepturile de proprietate intelectuala Ministerului Turismului, iar sigla BRD disparea de pe spoturile publicitare.
Semne de intrebare asupra rescadentarii creditului lui Udrea la BRD
Coincidenta sau nu, Elena Udrea si-a rescadentat creditul pe care il avea la BRD chiar in perioada in care banca devenea sponsorul clipului pentru Eurosport. Potrivit declaratiilor de avere din 5 ianuarie, la preluarea mandatului, respectiv 10 iunie, ministrul turismului are un credit contractat la BRD. Creditul initial, potrivit primei declaratii, era de 3.287.000 de euro (cu scadenta in 2009), dar, ulterior, acesta a fost majorat, printr-o refinantare, la 3.297.000 de euro (cu scadenta in 2010) dupa incheierea parteneriatului dintre banca si Ministerul Turismului pentru campania de promovare a Romaniei.
Sansele ca o persoana fizica sa obtina asemenea privilegii de la o institutie bancara, mai ales in aceasta perioada de criza, sunt extrem de mici, poate chiar inexistente. Trebuie sa ai o colaborare extrem de buna cu banca pentru a primi un asemenea cadou. In replica, directorul general al BRD, Patrick Gelin, a declarat, pe 27 august, la audierile Comisiei „Udrea” ca nu exista nici o legatura între relatia contractuala pe care banca o are cu persoana fizica Elena Udrea si contractul juridic încheiat cu institutia Ministerului Turismului.
Tot in aceeasi perioada in care Elena Udrea demara procedurile de colaborare cu BRD-Groupe Societe Generale, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii anunta ca tronsonul de autostrada Comarnic - Brasov ar putea fi construit de consortiul franco-elen Vinci-Aktor. Printre bancile implicate in procesul de finantare a celor 58 km de autostrada, Comarnic - Brasov, se afla si BRD-Groupe Societe Generale. Suma necesara finantarii tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov, 1,5 miliarde de euro, nu contine insa si imprumutul. „Costurile de capital si cele indirecte vor duce lucrarea la un pret de circa 3 miliarde de euro”, ne-au declarat surse avizate, dupa alegerea concesionarului autostrazii Comarnic - Brasov.
Francezii crediteaza reparatia si intretinerea drumurilor
In ziarul nostru de ieri, am prezentat imprumutul pe care il face ministrul transporturilor de la BRD si BCR, in valoare de circa 187,5 milioane de euro, pana in 2016, pentru a achita datoriile catre Dorinel Umbrarescu.
Desi oficialii Companiei de Autostrazi spun ca dobanda pentru acest imprumut este sub 7%, din cauza unor comisioane si taxe, beneficiul bancilor ar putea ajunge pana la 9%. Creditul contractat de Compania Nationala de Autostrazi trebuie tras pana la finele acestui an, iar perioada de gratie este sfarsitul lunii martie 2011.
Curtea de Apel a primit o contestatie privind imprumutul luat de CNADNR de la BRD si BCR
Pana la inchiderea editiei am aflat ca, la Curtea de Apel Bucuresti, sectia contencios administrativ fiscal, s-a depus o contestatie privind procedura de negociere a contractului de credit bancar dintre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si BRD-BCR. Contestatia se refera la modul in care Compania de Autostrazi a respectat prevederile care stau la baza contractului de achizitie publica privind modul si perioada de transmitere a raspunsurilor la cererile de clarificare in ceea ce priveste numarul minim de candidati pe care CNADNR intentioneaza sa ii preselecteze.
(Madalina Dicu, Stefan Etves)
Senatorii PSD cer comisie de ancheta impotriva lui Radu Berceanu
Departamentul de Transport al PSD va transmite Curtii de Conturi, Asociatiei Romåne a Bancilor, Inspectoratului de Stat in Constructii si premierului interimar Emil Boc o sesizare cu privire la modul de finantare a lucrarilor de pe DN 6, Drobeta Turnu Severin – Timisoara, DN 12 Toplita-Bistrita DN 15 Piatra Neamt-Roman. Senatorii PSD vor cere, biroului permanent, constituirea unei comisii de ancheta parlamentara la Ministerul Transporturilor, pentru a verifica cum sunt cheltuiti banii „care nu se regasesc în lucrari, de ce pierdem banii oferiti de UE si de ce nu reusim sa atragem fondurile negociate în urma cu cinci ani de Guvernul PSD?”.
Seful Departamentului de Transport al PSD, senatorul Sorin Bota ne-a declarat ca Ministerul Transporturilor a anulat contractele pentru sapte autostrazi ce ar fi trebuit construite în parteneriat public privat. „Tin sa reclam modul cum este gestionat banul public si sunt respectate procedurile legale în cadrul contractelor de lucrari publice aferente modernizarii aferente Drumurilor Nationale 6,12 si 15. (...) Semnalam un caz deosebit de grav si în acelasi timp va solicit de a comunica tuturor bancilor din Romania situatia neclara a unor contracte pe care conducerea Ministerului Transportului si Infrastructurii si a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România încearca sa le finanteze sau refinanteze dupa ce s-au înregistrat depasiri ale bugetului initial alocat, a prevederilor legale referitoare la derularea acestor lucrari, cât si a modului în care au fost executate lucrari suplimentare. Toate acestea vor face obiectul unei anchete parlamentare si din acest motiv doresc sa atentionez sistemul bancar românesc sa nu acorde finantari pentru lucrari care probabil sunt ilegale si astfel expune la riscuri suplimentare sistemul bancar românesc”, se arata in sesizarile transmise la Curtea de Conturi si Asociatia Romana a Bancilor.
Ministerul Transporturilor risca sa piarda fondurile ISPA
Sorin Bota a mai spus ca programul ISPA de finantare a infrastructurii nu poate fi dus la capat si „deci nu vor fi cheltuiti banii pusi la dispozitie de UE, înca din perioada de preaderare”. „O parte din proiectele începute nu se vor termina, iar altele nici nu vor începe asa cum am exemplificat prin nelicitarea, a 3-a oara, a autostrazii Deva-Orastie. Astfel sute de milioane de euro nu vor fi accesati. Doar de la Uniunea Europeana avem anual la dispozitie 2 miliarde de euro, pe care înca nu suntem pregatiti si acreditati sa-i cheltuim pe proiecte care nu reusesc sa se realizeze datorita incompetentilor care le gestioneaza la nivelul CNADNR si CFR Infrastructura”, ne-a mai declarat senatorul Bota. Seful Departamentului de Transport al PSD a precizat ca restructurarea si concedierea de personal trebuia sa înceapa cu toti cei implicati în gestionarea proiectelor din Compania de Autostrazi si CFR Infrastructura. „Practic, dupa cum v-am anuntat, nu numai ca nu accesam noi finantari, însa le si pierdem pe cele pe care le avem. BEI se pregateste sa retraga finantarea unor proiecte. Mai grav este ca Banca Mondiala si-a retras sprijinul pentru unele proiecte. Astfel, Banca Mondiala pune cireasa amara pe tortul plin cu «succesuri» PDL-iste în domeniul infrastructurii. Nu voi lasa lucrurile sa mearga în aceasta directie a jefuirii bugetului si a nerealizarilor”, a mai spus Sorin Bota.
(Stefan Etves)
Gardianul.ro
Ziarul “Gardianul” va prezinta caracatita contractelor grase oferite de Guvernul Boc, BRD – Groupe Societe Generale. Atat Elena Udrea, cat si Radu Berceanu au cu francezii contracte de sponsorizare si de imprumut. Apetenta ministrilor democrat-liberali pentru mediul de afaceri francez a atins punctul culminant chiar in an electoral, odata cu atragerea in cursa pentru promovarea Romaniei a BRD si a Eurosport.
♦ Elena Udrea a fost cea care a deschis calea “colaborarii” cu banca franceza. In luna aprilie, Udrea si BRD semnau protocolul de colaborare pentru promovarea turistica a Romaniei pe plan international. Ministerul se obliga sa promoveze numele si sigla bancii, in timp ce BRD se ocupa de realizarea si finantarea clipurilor. In aceeasi perioada, ministrul si-a refinantat un credit de peste 3 milioane de euro.
♦ Tot in aceeasi perioada in care Udrea demara procedurile de colaborare cu BRD, Ministerul Transporturilor a anuntat ca tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov va fi construit de consortiul franco-elen Vinci-Aktor. Printre bancile implicate in procesul de finantare a celor 58 km de autostrada se afla si BRD. Pana la inchiderea editiei am aflat ca la Curtea de Apel s-a depus o contestatie privind procedura de negociere a contractului de credit dintre CNADNR si BRD-BCR.
Ziarul „Gardianul“ va prezinta caracatita contractelor dintre Guvernul Boc si francezii de la Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) – Groupe Societe Generale.
Ministrul democrat liberal Elena Udrea a fost cea care a deschis calea “colaborarii” cu banca franceza. Intr-o conferinta de presa comuna, organizata la finele lunii aprilie a.c., Udrea alaturi de reprezentantii BRD-Groupe Societe Generale semnau protocolul de colaborare pentru promovarea turistica a Romaniei pe plan international, prin intermediul celor trei mari sportivi: Nadia Comaneci, Ilie Nastase si Gica Hagi.
Crearea si producerea clipurilor in care apar Nadia, Hagi si Ilie Nastase a fost incredintata agentiei oficiale a BRD, ADDV Euro RSCG. BRD a platit creatia si productia clipului publicitar, inclusiv aparitia a trei mari sportivi ai Romaniei: Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Gheorghe Hagi. Trebuie spus ca BRD este o institutie bancara franceza, la fel ca si actionariatul Eurosport, respectiv Grupul TF1.
De altfel, daca BRD nu si-ar fi retras sigla din campania lui Udrea, dupa izbucnirea scandalului mediatic, si-ar fi asigurat, gratuit, vizibilitate internationala timp de cinci luni. Aceasta deoarece la finalul fiecarui spot publicitar despre Romania turistica difuzat pe Eurosport si CNN ar fi trebuit afisata, circa 5 secunde, sigla bancii, alaturi de cea a Ministerului Turismului, conform protocolului de colaborare. Astfel, banca ar fi beneficiat de nu mai putin de 1.554 de aparitii pe Eurosport si CNN, pe banii statului roman, deloc putini, 1,6 milioane de euro. Potrivit protocolului incheiat intre BRD si Ministerul Turismului, la data de 28 aprilie 2009, “ministerul se obliga sa aduca la cunostinta publicului si sa promoveze numele, sigla, marca si imaginea colaboratorului, in calitate de colaborator/partener principal”. Conform aceluiasi act, banca avea drept de proprietate intelectuala asupra materialelor publicitare, in valoare de 1,9 milioane de lei (aproape 500.000 de euro), iar Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Gheorghe Hagi nu aveau nici o pretentie materiala asupra participarii lor ca personalitati in cadrul spoturilor. Insa, pe 29 iulie, imediat dupa izbucnirea scandalului de presa, intre cele doua parti a fost incheiat un act aditional la protocol, prin care banca transmitea drepturile de proprietate intelectuala Ministerului Turismului, iar sigla BRD disparea de pe spoturile publicitare.
Semne de intrebare asupra rescadentarii creditului lui Udrea la BRD
Coincidenta sau nu, Elena Udrea si-a rescadentat creditul pe care il avea la BRD chiar in perioada in care banca devenea sponsorul clipului pentru Eurosport. Potrivit declaratiilor de avere din 5 ianuarie, la preluarea mandatului, respectiv 10 iunie, ministrul turismului are un credit contractat la BRD. Creditul initial, potrivit primei declaratii, era de 3.287.000 de euro (cu scadenta in 2009), dar, ulterior, acesta a fost majorat, printr-o refinantare, la 3.297.000 de euro (cu scadenta in 2010) dupa incheierea parteneriatului dintre banca si Ministerul Turismului pentru campania de promovare a Romaniei.
Sansele ca o persoana fizica sa obtina asemenea privilegii de la o institutie bancara, mai ales in aceasta perioada de criza, sunt extrem de mici, poate chiar inexistente. Trebuie sa ai o colaborare extrem de buna cu banca pentru a primi un asemenea cadou. In replica, directorul general al BRD, Patrick Gelin, a declarat, pe 27 august, la audierile Comisiei „Udrea” ca nu exista nici o legatura între relatia contractuala pe care banca o are cu persoana fizica Elena Udrea si contractul juridic încheiat cu institutia Ministerului Turismului.
Tot in aceeasi perioada in care Elena Udrea demara procedurile de colaborare cu BRD-Groupe Societe Generale, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii anunta ca tronsonul de autostrada Comarnic - Brasov ar putea fi construit de consortiul franco-elen Vinci-Aktor. Printre bancile implicate in procesul de finantare a celor 58 km de autostrada, Comarnic - Brasov, se afla si BRD-Groupe Societe Generale. Suma necesara finantarii tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov, 1,5 miliarde de euro, nu contine insa si imprumutul. „Costurile de capital si cele indirecte vor duce lucrarea la un pret de circa 3 miliarde de euro”, ne-au declarat surse avizate, dupa alegerea concesionarului autostrazii Comarnic - Brasov.
Francezii crediteaza reparatia si intretinerea drumurilor
In ziarul nostru de ieri, am prezentat imprumutul pe care il face ministrul transporturilor de la BRD si BCR, in valoare de circa 187,5 milioane de euro, pana in 2016, pentru a achita datoriile catre Dorinel Umbrarescu.
Desi oficialii Companiei de Autostrazi spun ca dobanda pentru acest imprumut este sub 7%, din cauza unor comisioane si taxe, beneficiul bancilor ar putea ajunge pana la 9%. Creditul contractat de Compania Nationala de Autostrazi trebuie tras pana la finele acestui an, iar perioada de gratie este sfarsitul lunii martie 2011.
Curtea de Apel a primit o contestatie privind imprumutul luat de CNADNR de la BRD si BCR
Pana la inchiderea editiei am aflat ca, la Curtea de Apel Bucuresti, sectia contencios administrativ fiscal, s-a depus o contestatie privind procedura de negociere a contractului de credit bancar dintre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si BRD-BCR. Contestatia se refera la modul in care Compania de Autostrazi a respectat prevederile care stau la baza contractului de achizitie publica privind modul si perioada de transmitere a raspunsurilor la cererile de clarificare in ceea ce priveste numarul minim de candidati pe care CNADNR intentioneaza sa ii preselecteze.
(Madalina Dicu, Stefan Etves)
Senatorii PSD cer comisie de ancheta impotriva lui Radu Berceanu
Departamentul de Transport al PSD va transmite Curtii de Conturi, Asociatiei Romåne a Bancilor, Inspectoratului de Stat in Constructii si premierului interimar Emil Boc o sesizare cu privire la modul de finantare a lucrarilor de pe DN 6, Drobeta Turnu Severin – Timisoara, DN 12 Toplita-Bistrita DN 15 Piatra Neamt-Roman. Senatorii PSD vor cere, biroului permanent, constituirea unei comisii de ancheta parlamentara la Ministerul Transporturilor, pentru a verifica cum sunt cheltuiti banii „care nu se regasesc în lucrari, de ce pierdem banii oferiti de UE si de ce nu reusim sa atragem fondurile negociate în urma cu cinci ani de Guvernul PSD?”.
Seful Departamentului de Transport al PSD, senatorul Sorin Bota ne-a declarat ca Ministerul Transporturilor a anulat contractele pentru sapte autostrazi ce ar fi trebuit construite în parteneriat public privat. „Tin sa reclam modul cum este gestionat banul public si sunt respectate procedurile legale în cadrul contractelor de lucrari publice aferente modernizarii aferente Drumurilor Nationale 6,12 si 15. (...) Semnalam un caz deosebit de grav si în acelasi timp va solicit de a comunica tuturor bancilor din Romania situatia neclara a unor contracte pe care conducerea Ministerului Transportului si Infrastructurii si a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România încearca sa le finanteze sau refinanteze dupa ce s-au înregistrat depasiri ale bugetului initial alocat, a prevederilor legale referitoare la derularea acestor lucrari, cât si a modului în care au fost executate lucrari suplimentare. Toate acestea vor face obiectul unei anchete parlamentare si din acest motiv doresc sa atentionez sistemul bancar românesc sa nu acorde finantari pentru lucrari care probabil sunt ilegale si astfel expune la riscuri suplimentare sistemul bancar românesc”, se arata in sesizarile transmise la Curtea de Conturi si Asociatia Romana a Bancilor.
Ministerul Transporturilor risca sa piarda fondurile ISPA
Sorin Bota a mai spus ca programul ISPA de finantare a infrastructurii nu poate fi dus la capat si „deci nu vor fi cheltuiti banii pusi la dispozitie de UE, înca din perioada de preaderare”. „O parte din proiectele începute nu se vor termina, iar altele nici nu vor începe asa cum am exemplificat prin nelicitarea, a 3-a oara, a autostrazii Deva-Orastie. Astfel sute de milioane de euro nu vor fi accesati. Doar de la Uniunea Europeana avem anual la dispozitie 2 miliarde de euro, pe care înca nu suntem pregatiti si acreditati sa-i cheltuim pe proiecte care nu reusesc sa se realizeze datorita incompetentilor care le gestioneaza la nivelul CNADNR si CFR Infrastructura”, ne-a mai declarat senatorul Bota. Seful Departamentului de Transport al PSD a precizat ca restructurarea si concedierea de personal trebuia sa înceapa cu toti cei implicati în gestionarea proiectelor din Compania de Autostrazi si CFR Infrastructura. „Practic, dupa cum v-am anuntat, nu numai ca nu accesam noi finantari, însa le si pierdem pe cele pe care le avem. BEI se pregateste sa retraga finantarea unor proiecte. Mai grav este ca Banca Mondiala si-a retras sprijinul pentru unele proiecte. Astfel, Banca Mondiala pune cireasa amara pe tortul plin cu «succesuri» PDL-iste în domeniul infrastructurii. Nu voi lasa lucrurile sa mearga în aceasta directie a jefuirii bugetului si a nerealizarilor”, a mai spus Sorin Bota.
(Stefan Etves)
În 2010, România trebuie să plătească la bănci 11 miliarde de euro, o treime din buget
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
21 Oct 2009 Dan Odagiu
In următorii doi ani, România va trebui să plătească în contul datoriei guvernamentale suma de 25,95 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro reprezintă dobânzile la banii împrumutaţi.
Datoria guvernamentală a României a ajuns la finalul lunii august la 138,20 miliarde de lei (aproximativ 32,1 miliarde de euro) faţă de 109,75 miliarde de lei (25,5 miliarde de euro) la sfârşitul lui 2008, arată datele Ministerului Finanţelor Publice la finalul lunii august. Diferenţa este reprezentată de tranşele primite de România de la FMI şi UE în acest an, precum şi de emisiunile de obligaţiuni şi vânzările de titluri de trezorerie din 2009. Povară fiscală pentru guvernele ce vor veni va fi mare în anii viitori. În 2010, România va trebui să plătească 50 de miliarde de lei în contul datoriei, adică 11 miliarde de euro.
Din aceşti bani, 41,7 miliarde de lei reprezintă principalul datoriei (banii efectiv primiţi de România), iar restul de 8,3 miliarde de lei dobânzile. Suma plătită va creşte în 2011, când România va trebui să plătească 61,6 miliarde de lei, din care dobânzile reprezintă 8,9 miliarde de lei.
Liviu Voinea (foto), directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), susţine că nu valoarea datoriei externe este marea problemă, ci structura ei. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 31 august, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu - între 1 şi 5 ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de 5 ani. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat. „Faptul că mare parte a datoriei externe este pe termen scurt ne arată că banii împrumutaţi au fost folosiţi pentru cheltuielile curente şi nu pentru investiţii. Această datorie pe termen scurt a asigurat României o anumită stabilitate. Cu alte cuvinte, trăim pe datorie, dar nu avem viitor“, spune Liviu Voinea.
În 2009, România a trebuit să plătească în contul datoriei guvernamentale suma de 57,3 miliarde de lei, din care 6,2 miliarde de lei au reprezentat-o dobânzile. Pentru a plăti această datorie, dar şi pentru a finanţa deficitul bugetar, Ministerul Finanţelor Publice a trebuit să se împrumute de la băncile din ţară, de la Fondul Monetar Internaţional, de la Uniunea Euro-peană şi de la Banca Mondială. Datele statistice de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) arată că statul s-a împrumutat în primele opt luni de 79,8 miliarde de lei, din care 53,2 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi 26,6 miliarde lei prin împrumuturi de stat, contractate direct (FMI, UE, Banca Mondială). În 2008, MFP a plătit în contul datoriei externe doar suma de 14,3 miliarde de lei din care 3,5 miliarde de lei au reprezentat-o dobânzile.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut cu 28,45 miliarde de lei (adică 6,78 miliarde de euro) fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să crească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.
Ce este datoria publică?
Aceasta este suma de bani sau creditul datorat de orice nivel al administraţiei, fie că e vorba de Guvern sau de administraţii municipale. Statul îşi îndeplineşte obligaţiile din împrumuturi externe şi interne sau prin vânzarea titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie, acestea completând veniturile reprezentate de taxe şi impozite. Deoarece statul îşi asigură veniturile în principal din taxe plătite de populaţie şi firme, datoria publică a unui stat e indirect o datorie a contribuabililor, iar o datorie mare semnifică viitoare creşteri de taxe şi impozite.
Cotidianul.ro
21 Oct 2009 Dan Odagiu
In următorii doi ani, România va trebui să plătească în contul datoriei guvernamentale suma de 25,95 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro reprezintă dobânzile la banii împrumutaţi.
Datoria guvernamentală a României a ajuns la finalul lunii august la 138,20 miliarde de lei (aproximativ 32,1 miliarde de euro) faţă de 109,75 miliarde de lei (25,5 miliarde de euro) la sfârşitul lui 2008, arată datele Ministerului Finanţelor Publice la finalul lunii august. Diferenţa este reprezentată de tranşele primite de România de la FMI şi UE în acest an, precum şi de emisiunile de obligaţiuni şi vânzările de titluri de trezorerie din 2009. Povară fiscală pentru guvernele ce vor veni va fi mare în anii viitori. În 2010, România va trebui să plătească 50 de miliarde de lei în contul datoriei, adică 11 miliarde de euro.
Din aceşti bani, 41,7 miliarde de lei reprezintă principalul datoriei (banii efectiv primiţi de România), iar restul de 8,3 miliarde de lei dobânzile. Suma plătită va creşte în 2011, când România va trebui să plătească 61,6 miliarde de lei, din care dobânzile reprezintă 8,9 miliarde de lei.
Liviu Voinea (foto), directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), susţine că nu valoarea datoriei externe este marea problemă, ci structura ei. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 31 august, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu - între 1 şi 5 ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de 5 ani. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat. „Faptul că mare parte a datoriei externe este pe termen scurt ne arată că banii împrumutaţi au fost folosiţi pentru cheltuielile curente şi nu pentru investiţii. Această datorie pe termen scurt a asigurat României o anumită stabilitate. Cu alte cuvinte, trăim pe datorie, dar nu avem viitor“, spune Liviu Voinea.
În 2009, România a trebuit să plătească în contul datoriei guvernamentale suma de 57,3 miliarde de lei, din care 6,2 miliarde de lei au reprezentat-o dobânzile. Pentru a plăti această datorie, dar şi pentru a finanţa deficitul bugetar, Ministerul Finanţelor Publice a trebuit să se împrumute de la băncile din ţară, de la Fondul Monetar Internaţional, de la Uniunea Euro-peană şi de la Banca Mondială. Datele statistice de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) arată că statul s-a împrumutat în primele opt luni de 79,8 miliarde de lei, din care 53,2 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi 26,6 miliarde lei prin împrumuturi de stat, contractate direct (FMI, UE, Banca Mondială). În 2008, MFP a plătit în contul datoriei externe doar suma de 14,3 miliarde de lei din care 3,5 miliarde de lei au reprezentat-o dobânzile.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut cu 28,45 miliarde de lei (adică 6,78 miliarde de euro) fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să crească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.
Ce este datoria publică?
Aceasta este suma de bani sau creditul datorat de orice nivel al administraţiei, fie că e vorba de Guvern sau de administraţii municipale. Statul îşi îndeplineşte obligaţiile din împrumuturi externe şi interne sau prin vânzarea titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie, acestea completând veniturile reprezentate de taxe şi impozite. Deoarece statul îşi asigură veniturile în principal din taxe plătite de populaţie şi firme, datoria publică a unui stat e indirect o datorie a contribuabililor, iar o datorie mare semnifică viitoare creşteri de taxe şi impozite.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)