Peste o sută de agenţii guvernamentale, conduse de câteva mii de directori bine plătiţi, cheltuiesc anual aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.
22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul
marți, 23 decembrie 2008
Pana nu scapam de comunisti nu vom fi liberi!
La sfârşitul lui 1987, actualul premier, Emil Boc, îşi manifesta într-un articol de ziar local hotărârea de a participa direct la transformarea ţării
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru
Emil Boc, student, 1987
Autor: Radu Neag
Adevarul
Data: 23 dec 2008
Data: 23 dec 2008
Sa nu uitam de PSD
Mircea Geoană vine la putere exact ca Adrian Năstase acum opt ani: a numit în funcţia de ministru al Sănătăţii pe Ion Bazac, care e asociat cu firma care îi construieşte preşedintelui Senatului o casa. Mircea Geoană l-a pus ministru al Sănătăţii pe partenerul de afaceri al firmei care îi construieşte casa. Ion Bazac este asociat cu holdingul italian CEFIN, care îi ridică un apartament în Băneasa şefului Senatului. În 2001, Adrian Năstase l-a numit secretar de stat la Transporturi pe Sergiu Sechelariu, care îi construia imobilul din Zambaccian.Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, şi soţia sa, Camelia, sunt asociaţi în firma Forza Rossa, cea care vinde maşinile Ferrari în România, cu holdingul luxemburghez Central Europe Finance (CEFIN), reprezentat în România de către cetăţeanul italian Stefano Umberto Albarosa. Soţii Bazac mai sunt proprietarii şi a jumătate din firma de imobiliare Forza Rossa Real Estate, restul fiind deţinut de acelaşi holding luxemburghez, reprezentat tot de Stefano Umberto Albarosa.Partenerul italian de afaceri al ministrului Sănătăţii mai este acţionar cu 0,01% în firma Central Europe Finance Real Estate SRL, unde acţionar cu 99,99 % este CEFIN Holding SA din Luxemburg, care construieşte un ansamblu rezidenţial în Băneasa.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)