Salut!

Vino sa salvam Romania!
www.partidultehnocrat.cbi.ro

Numai cu ajutorul tau ne putem salva din ghiara mafiei din politicienii actuali.

Inca un gest "frumos" pe timp de criza.

Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi gratuit, de la Guvern, terenul de peste 1.000 de metri patrati (mp), aferent casei in care locuieste, pe strada Moliere din cartierul Primaverii.
Donatia a fost consfintita printr-o Hotarare de Guvern (HG) care prevede cedarea cu titlu gratuit, lui Ion Iliescu, a intregului teren in suprafata de 1.067,30 mp, reprezentand curtea imobilului in care locuieste fostul presedinte. Nota de fundamentare a HG este semnata de secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca. Actul normativ urma sa fie aprobat zilele acestea.In martie a.c., Secretariatul General al Guvernului a decis sa majoreze chiriile proprietatilor RA-APPS, motiv pentru care Iliescu ar fi trebuit sa plateasca peste 1.000 de euro lunar pentru partea sa de curte. Deoarece a refuzat sa achite sumele cerute, RA-APPS a fost de acord ca Iliescu sa poata folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului, liberalii s-au decis sa-i faca cadou terenul, si nu doar partea care ii cuvenea, ci si cea care revenea celorlalti doi locatari din imobil. Inainte de criza, terenul de 1.067 mp valora cam 5 milioane de euro. In mod misterios, celelalte doua familii care locuiesc in aceeasi casa cu Iliescu si care plateau chirie pentru partile lor din curte au renuntat la terenuri in favoarea presedintelui de onoare al PSD. Prin doua declaratii notariale, Razvan C. si Liviu T. au fost de acord cu trecerea in domeniul public al statului a terenurilor in suprafata totala de circa 600 de metri patrati, situate in strada Moli?re, si atribuirea destinatiei de resedinta oficiala a terenului „pentru o persoana care a avut calitatea de sef al statului, respectiv domnul Ion Iliescu”, proprietarul apartamentului numarul 1”. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi cadou de la statul roman terenul aferent casei in care locuieste, pe strada Moli?re din Cartierul Primaverii. Povestea acestei curti este mai veche. In luna martie a.c., fostul secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan, a decis sa majoreze chiriile caselor apartinand RA-APPS, platite de fosti sau actuali demnitari, la pretul pietei. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, alaturi de liderul partidului, Mircea Geoana, au fost cei mai aprigi critici ai acestei masuri. Ion Iliescu ar fi trebuit sa plateasca numai pentru curtea de circa 1.000 de metri patrati a vilei din strada Moli?re nr. 3-5, unde locuieste, peste 1.000 de euro lunar. Intrucat fostul sef al statului nu avea aceste posibilitati de plata, a refuzat categoric sa achite sumele cerute, catalogand decizia lui Ilie Bolojan drept „aberanta si nerealista”. In consecinta, cateva zile mai tarziu, RA-APPS aproba cererea fostului presedinte de a folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului PNL, Iliescu a facut un mic „aranjament” cu premierul Tariceanu, determinandu-l pe acesta sa promoveze o hotarare de guvern prin care terenul respectiv sa-i fie oferit gratuit.

Sursa: Gardianul, astazi


Eu dece nu primesc un metru patrat de paman de la guvern?
Ce fratie in politica asta!

Mama ei de strada!!!

Cel mai scump kilometru de drum a fost construit în Capitală
Autor: Florel Manu
Data: 28 nov 2008
Un kilometru construit la Pasajul Basarab costă peste 100 milioane de euro, iar unul de drum naţional, la şase milioane de euro. Bucureştiul conduce în topul celor mai scumpe drumuri din România, şi poate chiar din lume. Un kilometru din Pasajul Basarab costă 117 milioane de euro.

Preţul Pasajului Basarab din Bucureşti a crescut în două mandate de primar general de trei ori, iar constructorii mai cer bani municipalităţii.
Finanţările din credite externe, cât şi banii de la bugetul de stat alocaţi pentru lucrările de infrastructură au contribuit la bunăstarea firmelor de construcţii, fie ele româneşti sau străine. „Mâna largă” a autorităţilor, atunci când a fost vorba de banul public, a făcut din reabilitarea şi construcţia de drumuri una dintre cele mai benefice afaceri. Una dintre cele mai costisitoare lucrări ale ultimilor ani este de departe Pasajul Basarab, din Capitală, care pentru o lungime de 1,9 kilometri înghite 222,4 milioane de euro, cu o medie de 117 milioane de euro pe kilometru construit. Centurile Bucureşti şi Ploieşti, în topLucrările de lărgire a şoselelor de centură la patru benzi variază şi ele între 6 şi 2,5 milioane de euro kilometrul. Închiderea centurii Bucureştiului în zona Mogoşoaia-Chitila a fost adjudecată de o asociere româno-elenă formată din Vivacons SA şi Aktor SA. Pentru 3,1 kilometri de drum, Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri (CNDAR) va plăti 19,54 milioane de euro, adică 6,3 milioane de euro pentru un kilometru construit. Firma Pa&Co a omului de afaceri Costel Căşuneanu beneficiază şi ea de o lucrare pe cinste. Centura de vest a Ploieştiului, care este şi ea lărgită la profil de drum naţional, costă 5,9 milioane de euro kilometrul. O altă porţiune de peste 7 kilometri din centura Capitalei, situată între Otopeni şi Mogoşoaia, este evaluată la 4,2 euro pe kilometru, fiind adjudecată de consorţiul de firme SC Alpine Myreder&FCC Construccion. Fostul director juridic al CNADR, Alin Goga, susţine că multe dintre reabilitările din ultimii ani au avut efect „0”. „Prin programele de reabilitare se aruncă bani pe fereastră. Din 1999 s-au cheltuit miliarde de lei fără a fi văzute efectele acestor reabilitări”, a declarat Goga. DN 66, scump şi neterminat O altă exagerare a ultimilor nouă ani a fost DN 66 de la Uricani la Herculane. Este cunoscut sub numele de „drumul lui Băsescu”, fiind susţinut de actualul preşedinte în 1999, când era ministru la Transporturi. Potrivit CNADR, costul acestui drum este de 50,2 milioane de euro. Până acum sunt recepţionaţi 10 kilometri, costul mediu fiind de 6,3 milioane euro pe kilometrul construit. DN 66 este singurul drum naţional nou care a intrat în construcţie după 1989. Până acum au fost făcute numai reabilitări, iar de trei ani au început lărgirile centurilor marilor oraşe la profil de drum naţional. Bulevarde la preţ de autostrăziTopul celor mai costisitoare lucrări îl deţine Pasajul de la Basarab din Bucureşti. Cu o lungime de 1,9 kilometri, acesta a fost bugetat în 2007 cu 222,4 milioane euro, adică peste 100 de milioane de euro pe kilometru. Pasajul s-a scumpit de trei ori în trei aniProiectul iniţial, aprobat în 2004 pe timpul mandatului de primar al lui Traian Băsescu, era de 74.012.000 de euro pentru execuţia lucrării. După un an, proiectul se modifică radical, pasajul va măsura 1.900 m şi va costa 178.175.489 euro. Se abandonează proiectul iniţial pentru care s-a plătit aproximativ un milion de euro, pentru că firmele care au câştigat licitaţia, Astaldi din Italia şi FCC din Spania, au venit cu propriul proiect. După venirea lui Videanu, constructorii cer o nouă sumă: 222.475.263 euro. Surse din Primărie spun că cele două companii care construiesc pasajul se pregătesc să mai ceară încă 100 de milioane de euro pentru finalizarea pasajului. Bulevarde la preţ de autostrăziÎn 2006, Consiliul General a aprobat câteva zeci de documentaţii pentru reabilitări de drumuri în Capitală. Printre ele, Calea Moşilor, pentru care i s-a plătit firmei Tehnologica Radion 39,2 milioane de euro pentru 2,57 de kilometri de drum reabilitat, cu o medie de 15,6 euro pe kilometru. O altă firmă abonată la borcanul cu miere al municipalităţii a fost Mari Vilacare, care a încasat 39,5 milioane de euro pentru reabilitarea a 3,2 kilometri din bulevardul 1 Decembrie, cu o medie de 13,1 euro pe kilometru.Pe şoseaua Ştefan cel Mare a lucrat un consorţiu din care a făcut parte şi firma fostului parlamentar democrat Dan Cazacu, el renunţând la politică în favoarea afacerilor. Valoarea celor 2,2 kilometri de pe Ştefan cel Mare a fost de 27,8 milioane euro, adică 12,6 milioane euro pe kilometru. Top 5: cei mai scumpi kilometri din Bucureşti1. 117 milioane €/km Pasaj Basarab 2. 15,6 milioane €/km Calea Moşilor3. 13,1 milioane €/km Bd. 1 Decembrie4. 12,6 milioane €/km Şos. Ştefan cel Mare5. 10 milioane €/km Şos. ColentinaTop 5: cei mai scumpi kilometri de drum naţional1. 6,3 milioane €/kmCentura Bucureşti (între DN7 şi DN1A) 2. 5,9 milioane €/km Centura Ploieşti Vest3. 4,2 milioane €/km Centura Bucureşti (între DN1 şi DN1A)4. 2,9 milioane €/km Centura Bucureşti (între DN1 şi DN2)5. 12,6 milioane €/km Centura Bucureşti Sud (sectorul 2, între A1 şi A2)Autostrada vestului, la tribunalLucrările pe sectorul de autostradă Arad-Timişoara nu pot începe conform planificărilor Ministerului Transporturilor din cauza unui litigiu. Casa de avocatură „Boştină şi Asociaţii” a atacat în instanţă licitaţia organizată pentru asistenţa juridică pentru exproprierile terenurilor de pe traseul autostrăzii. Potrivit directorului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara (DRDPTM), Ioan Maliţa, până nu se termină procesul terenurile nu pot fi expropriate, iar constructorul nu poate începe lucrările. „Avem un termen de judecare a cauzei în 3 decembrie la Curtea de Apel Timişoara, instanţă la care casa de avocatură a făcut recurs faţă de decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a dat dreptate DRDPTM după ce licitaţia a fost contestată”, a spus Maliţa.Reprezentanţii „Boştină şi Asociaţii” au transmis redacţiei „Adevărul“ că nu vor să comenteze această problemă „atâta timp cât ea este pe rolul unei instanţe şi nu s-a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă”. Din cauza acestui litigiu, proiectul de aproape 300 de milioane de euro al autostrăzii Arad-Timişoara este blocat. Nicoleta Tudor

Ma asteptam

Cand vine vorba de avantaje comune, partidele politice sunt pe aceeaşi lungime de undă. Aşa se face că parlamentarii au votat la final de mandat ca partidele să poată cumpăra terenurile pe care au sediile in condiţii speciale. Cu avans de 30 la sută şi restul eşalonat pe 5 ani.
5000 de euro este preţul unui un metru pătrat de teren in zona selectă a Capitalei unde trei partide importante PSD, PNL şi PD-L au sedii şi terenuri generoase. PD-L are in Modrogan, potrivit Gandul, 22.000 metri pătraţi. Asta inseamnă că terenul costă 110 milioane de euro, transmite Realitatea TV.
PSD deţine in Kiseleff, potrivit aceleaşi surse, peste 7000 de metri pătraţi, adică un teren in valoare de 35 de milioane de euro. Mai modeşti, PNL-ul ar trebui să dea pe terenul de 1200 de metri pătraţi doar 6 milioane de euro.
Facilităţile au fost introduse in lege in 2007. De atunci şi pană acum nimeni nu le-a contestat. Legea a trecut de două ori prin fiecare Cameră a Parlamentului, iar ultimul vot a fost dat in Camera Deputaţilor in luna octombrie. "Partidele nu sunt societăţi comerciale şi trăiesc din subvenţii, donaţii", a declarat Florin Iordache, membru in Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Partidul Democrat Liberal, prin vocea lui Theodor Stolojan, şi-a exprimat suportul pentru legea care a trecut de Parlament, afirmand că "partidele politice fac parte din democraţie, sunt un element esenţial şi trebuie sprijinite de statul roman".
Pe de altă parte, Mircea Geoană şi-a exprimat interesul pentru achiziţionarea terenului de către PSD. "Suntem interesaţi intr-o eventuală achiziţionare... Nu cred că e o mare problemă dacă trei-patru partide au sediul lor", a afirmat liderul Partidului Social Democrat.
Liberalii spun şi ei că măsura este firească şi intenţionează să cumpere terenul din Aviatorilor, unde se află sediul central al partidului. RA-APPS le-a cerut un milion de dolari numai pentru clădire, iar PNL-ul spune că deocamdată nu are ataţia bani.

Unde duce?

Agentia Nationala de Integritate declanseaza procedura de verificare din oficiu a averii directorului general al Companiei Nationale a Uraniului, Iosif Moldovan, candidat la alegerile parlamentare din partea UDMR, pentru nedepunerea declaratiilor de avere si de interese.
Directorul general al Companiei Nationale a Uraniului (CNU) va primi si amenda maxima, de 500 de lei, pentru nedepunerea celor doua documente, au declarat pentru Agentia NewsIn reprezentanti ai ANI.Iosif Moldovan candideaza din partea UDMR la Camera Deputatilor, in colegiul cu numarul 9 din Suceava.In colegiul numarul 9 Suceava sunt arondate localitati precum Vatra Dornei, Brosteni, dar si Crucea - localitate unde Compania Nationala a Uraniului are o sucursala.

Stiu raspunsul, catre nicaieri!

Doamne iarta-ne!

Kincses Elod, candidat sustinut de PCM in colegiul din Mures unde candideaza si Marko Bela, sustine ca liderul UDMR foloseste biserica in campanie, el dand publicitatii o inregistrare in care un preot ii promite acestuia ca va fi votat "de 90 din 80" de enoriasi, ca de nu ii "sparge" pe toti.
Potrivit inregistrarii data publicitatii miercuri de Kincses Elod, preotul romano-catolic din localitatea mureseana Damieni, Rozsa Gaspar, ii promite liderului UDMR ca va fi votat "de 90 din 80 dintre enoriasii maghiari". "Ca de nu, duminica le spun ca-i sparg pe toti", afirma preotul in inregistrarea despre care Kinkes Elod sustine ca o are de la televiziunea locala din Eremitu, care transmite prin cablu."Ceea ce a facut preotul a incalcat vadit consemnul Bisericii Romano-catolice, care spune ca nu e voie ca Biserica Romano-catolica sa se implice si care Biserica de multe ori a avut opinii divergente in legatura cu rolul politic asumat de episcopul reformat Laszlo Tokes. Eu cred ca e util ca acest CD sa fie trimis domnului episcop Gyorgy Jakubinyi si dansul urmeaza sa decida in legatura cu aceasta problema", a spus Kincses. El a adaugat ca ii trimite CD-ul cu inregistrarea arhiepiscopului romano-catolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubinyi. Dealtfel Kincses a mentionat ca discutia se regaseste, intr-o varianta fara subtitrare, pe Youtube.Discutia despre care Kincses Elod sutine ca ar fi avut loc intre preot si Marko Bela face referiri si la civicii maghiari. "PCM-isti cu sange rece, care sunt nu numai dusmanii Bisericii si ai maghiarimii, ci si ai lor insisi", ii spune preotul lui Marko, iar acesta il indeamna sa continue in acelasi ritm. Kincses Elod a spus ca Biserica nu ar trebui sa se situeze de nicio parte, insa a facut abstractie de faptul ca, duminica, pastorul reformat Tokes Laszlo a tinut o slujba in Miercurea Nirajului si le-a sugerat enoriasilor sa-l voteze pe Kincses Elod.
NU au nici un DUMNEZEU!

Dorm prost

Chiar daca soarele rasare in fiecare dimineata la mine si la inca 22 milioane de romani, doar cativa se pot bucura de el.
Sunt curios dece unele intrebari nu se pun politicienilor si mai ales celor de la Agentiile de Monitorizare, FISC, ANI, DNA. Cum ar fi:
1. Ce venituri ai?
2. Cum ai cumparat ....?
3. Cum a cumparat sotia, familia...?
4. Cum justifica averea?
Si dece nu e inchis nici un corupt? Sa inteleg ca toti sunt curati?
Cum de aia care au o casa, 2,3, au mai primit de la stat alta?

Concluzii:
Se vede clar ca este un sistem bine impamantat, un sistem mafiot.
Daca nu ne trezim si nu o sa facem ceva concret acest sistem nu va fi doborat nici intr-o mie de ani.
Ei isi asigura fiecare miscare, fiecare prada in familie in sistem.
Daca soarele nu ar rasarii si la mine poate ii lasam in voia Domnului. Dar viitorul ni-l asumam.

Nu inteleg mai nimic..., e inca liber?

Aglomeraţie mare în campania electorală a Partidului Social-Democrat din Vrancea. Pe lîngă mititei şi bere, şi numărul de auto­turisme de fiţe pe cap de locui­tor al judeţului a crescut spectaculos. Responsabil pentru asta este baronul PSD Marian Oprişan, care a strîns toate maşinile priete­nilor, rudelor şi chiar maşina sa de serviciu şi le-a pus la dispozi­ţia candidaţilor PSD la alegerile pentru Parlament din această perioadă. Vorba vine "ale rudelor şi prietenilor". Academia Caţavencu v-a dezvăluit într-un articol din 15 octombrie anul acesta 2008 că Marian Oprişan are o grămadă de maşini scumpe, însă nici una în­matriculată pe numele lui, motiv pentru care declaraţia sa de avere îl descrie ca fiind un sărăntoc cît se poate de cinstit.
Stimaţi vo­tanţi, băi, cetăţeni, nu vă lăsaţi însă păcăliţi de pesedeu. De exemplu, prin Focşani se plimbă acum un Nissan Navara împachetat în autocolant roşu cu sigla PSD, care poartă pe parbriz chiar numele stăpînului: „Oprişan“. Acesta este unul dintre autoturismele şefului Consiliului Judeţean, el fiind înmatriculat pe numele fra­telui secretarei acestuia. De ase­me­nea, din colecţia baronului mai fac parte şi un Audi A8, un Mercedes GL şi o Toyota Landcruiser, două dintre acestea fiind, pe hîr­tie, ale mamei sale. În total, pese­distul care îi pune pe „vrînceni pe pri­mul loc“ – sperăm să nu fie vorba de „locul mortului“, cel din dreapta – deţine autoturisme în va­loare de 210.000 de euro. Tot pentru campania electorală a candidaţilor PSD din Vrancea este folosită şi maşina Consiliului Ju­deţean, un Volkswagen Touareg, pentru că, evident, numai cu gipa­nul poţi să îi convingi pe oameni să voteze ce-i mai bun pentru ei. Alt 4x4 folosit în campania PSD este Mitsubishi-ul directoarei pu­blicaţiei Monitorul de Vrancea, ziar de casă al partidului lui Geoa­nă, aflată în relaţii foarte bune cu baronul Oprişan. Deputatul social-democrat Cristian Dumitrescu contribuie şi el la co­lecţia de gipane de campanie ale PSD cu un Jeep Grand Cherokee, învelit cu autocolante de partid. Mai multe informaţii despre candidaţii din Vrancea pentru alege­rile parlamentare puteţi găsi şi în "Lista candida­ţi­lor pătaţi" pentru judeţul Vran­cea. Iar fotografii cu autoturismele – furnizate de colegii noştri de la Jurnal de gherilă

Doamne in ce tara traiesc?!

Vicepresedintele FRF continua sa dirijeze discret arbitrajul romanesc, implicandu-se personal in delegarile la toate nivelurile. Cu aceasta indeletnicire, sub stricta coordonare a lui Mircea Sandu, "Bebita" a reusit sa faca un hattrick spectaculos de vile de lux.
Andrei CoandaAdalbert Kassai a ajuns la FRF in baza prieteniei cu Mircea Sandu. Cei doi au fost colegi la Sportul Studentesc, iar pasiunea pentru chiolhanuri de calitate i-a unit pe viata. Fost angajat ca ospatar inainte de Revolutie, Bella a ajuns in 1990 in structura administrativa a Federatiei, fiind responsabil cu protocolul. A parcurs toate treptele, a incasat aceeasi prima ca si jucatorii "Generatiei de aur" si a devenit un personaj influent in fotbalul romanesc, ghidonat din umbra de seful Sandu. In 1998, Kassai s-a autodenuntat intr-o emisiune televizata, atunci cand Steaua a castigat campionatul la mustata in fata Rapidului, iar Copos l-a acuzat ca l-a "facut" cu arbitrii. "Nu-i de-ajuns ca am muncit cinci ani gratis pentru tine, George?", i-a spus "Bebita" patronului giulestean. Lumea vorbeste, insa, ca de fapt munca fusese rasplatita cu varf si indesat, Copos facandu-i practic cadou lui Kassai o vila de lux pe strada Roma, cu ajutorul lui George Padure, primar al Sectorului 1 la acea vreme, pe care "oficialul" FRF o detine si acum. Tot prin intermediul delegarilor, Kassai a ajuns, la un moment dat, sa faca afaceri cu Petrom, prin prisma relatiilor bune pe care le avea cu sefii Petrolului Ploiesti. La un moment dat, el a avut si o firma, dar, pentru a nu da de banuit, aceasta a fost trecuta pe numele sotiei. In acelasi stil viclean, Kassai a reusit sa isi mai treaca in palmares doua vile de lux: una situata langa manastirea Casin, iar cealalta la Snagov, in apropierea prietenului Mircea Sandu. Surse din cadrul Federatiei sustin ca, in ciuda aparitiei lupilor tineri, Ionut Lupescu si Florin Prunea, mana dreapta a "Nasului" continua sa aiba o influenta importanta in fotbalul romanesc si sa faca jocurile in arbitraj

Uite criza economica la romani!

Parlamentul combate criza cu 50 de masini de lux, fiecare in valoare de pana la 70.000 de euro! In plina campanie de reducere a cheltuielilor la institutiile de stat, Camera Deputatilor a demarat procedurile de achizitionare a 50 de masini.
Este vorba despre autoturisme de oras cu tractiune integrala. Preturile sunt cuprinse intre 55.000 si 68.000 de euro. Achizitionarea a fost prevazuta in bugetul Camerei Deputatilor pe anul in curs si a fost aprobata inca de pe 5 martie.Valoarea contractului este estimata intre 8 si 10 milioane de lei.Sursa: Realitatea, astazi

Alta sursa de venit pentru ei, poate isi mai cumpara un Ferari

Seful departamentului de agricultura al PSD, Valeriu Steriu, a declarat, joi, ca Guvernul Tariceanu pregateste la final de mandat un nou tun imobiliar prin strategia de privatizare a Societatii de Imbunatatiri Funciare, fapt reclamat, in urma cu cateva zile, si de trei organizatii agricole.
"La final de mandat asistam la un nou tun imobiliar pe care Guvernul Tariceanu incearca sa-l lanseze, este vorba de strategia de privatizare a Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare(SNIF). In Monitorul Oficial din 17 noiembrie 2008 este publicata aceasta strategie fixata prin Hotararea de Guvern din 8 octombrie 2008. Asistam cu mare suprindere la faptul ca s-a inlocuit forma pe care Ministerul Agriculturii o propusese initiat, de licitatie in care sa existe o negociere si oferte finale imbunatatite, dar irevocabile, in care se introducea mentiunea de obligativitate de mentinere a activitatii de imbunatatire funciara si irigatii plus mentinere patrimoniu, plus protectie sociala. O mana a introdus o forma noua-banuim ca este vorba despre Ministerul Economiei si Finantelor care a introdus o forma de licitatie publica cu strigare", a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, seful departamentului de agricultura al PSD, Valeriu Steriu.Social-democratul considera ca schimbarea formei de licitatie este "o smecherie" prin care patrimoniul Sociatatii Nationale de Imbunatatire Funciara, care insumeaza peste 2,1 milioane de metri patrati, majoritatea in centrele oraselor mari, sunt "cu mult" subevaluate. "Valoarea unor terenuri este mult subevaluata, ele sunt consemnate la o valare aproximativa de 20 de euro/metru patrat, deci oferta de 43 de milioane este mult subevaluata. Mai mult ca probabil este un cadou imobiliar oferit de Guvern la final de mandat", a spus Steriu, aratand ca exista terenuri ale SNIF in jurul Bucurestiului, pe malul lacurilor, unde s-ar dori introducerea unor obiective de investitii imobiliare.Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR), Agrostar si Liga Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (LUAI) acuza Guvernul ca a dat "un ultim tun imobiliar" prin privatizarea SN Imbunatatiri Funciare SA, potrivit unui comunicat comun al celor trei organizatii din 18 noiembrie."In data de 11 noiembrie 2008, in sedinta de guvern, s-a trecut pe "sub masa" o Hotarare de Guvern prin care privatizarea SNIF se face prin licitatie olandeza, pe baza unei note de fundamentare aberante, care ascunde o afacere imobiliara de proportii si care mai presus de toate va duce la distrugerea agriculturii romanesti atat cat a mai ramas din ea. Aceasta Hotarare de Guvern incalca si reglementarile procedurale nationale in materie de ajutor de stat, in vederea aplicarii art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comisiei Europene, aprobate prin Legea 137/2007", se arata in comunicatul celor trei organizatii profesionale.Potrivit comunicatului, in conformitate cu Ordinul 762/2007, SNIF se afla in procedura de administrare speciala, care a fost prelungita pana la 31 decembrie 2008 contrar legislatiei, ADS si MEF facandu-se vinovate de furnizarea de ajutor de stat fara a avea avizul Consiliului Concurentei.Totodata Federatia considera ca Guvernul nu cunoaste faptul ca vanzarea unei societati presupune ca acea societate sa aiba definit capitalul, deci si activele, fapt inexistent la aceasta data.Potrivit sursei citate, in conformitate cu raportul de audit intocmit de firma BECEOM, la finele anului 2004, SNIF inregistra pierderi de 348.947.423 RON la care se adauga, in conformitate cu prevederile Codului Fiscal, penalitatile aferente care au facut ca in patru ani datoria SNIF sa fie de aproximativ 300.000.000 euro.De asemenea, in comunicat se mai spune ca Agentia Domeniilor Statului, in anul 2008, a emis mai multe proiecte de Hotarari cu scopul de a privatiza SNIF, contrar Legii speciale 138/2004.SNIF exploateaza 2.135.251,27 metri patrati de teren de incinta, din care pentru suprafata de 672.451,94 metri patrati a obtinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, emise de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in perioada 2002 – 2005.Prin urmare, societatea era obligata, prin lege, sa isi majoreze capitalul social cu valoarea corespunzatoare suprafetei de teren de incinta pentru care s-au emis certificatele de proprietate. Totodata, SNIF, prin predarea unei parti din activul sau patrimonial catre Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare, a trebuit sa procedeze la stabilirea capitalului social rezultat si la aprobarea acestuia prin hotarare AGA.Astfel, in baza certificatului constatator, valoarea capitalului social al societatii este de 138.695.500 lei, impartit in 1.386.955 actiuni, cu o valoare pe actiune de 100 lei.Procesul de stabilire a strategiei de privatizare a societatii a fost marcat si de proteste ale sindicatelor, ale caror principalele revendicari erau protectia sociala pentru angajatii disponibilizati si privatizarea SNIF prin negociere directa.

Din banii lui?

Adrian Nastase, candidatul PSD in Colegiul 8 din Prahova pentru Camera Deputatilor, a dotat astazi o scoala din Mizil, cu calculatoare, banci pentru elevi si 25 de tablouri, transmite NewsIn.
"Este vorba de 210 banci, 210 scaune si 15 calculatoare", a declarat corespondentului NewsIn primarul orasului Mizil, Emil Proscan. El a adaugat ca Nastase a adus la Scoala generala nr. 3 din localitate si 25 de tablouri. Potrivit spuselor primarului, scoala dotata de Adrian Nastase este una cu program normal, pentru clasele I-VIII.Emil Proscan a fost de parere ca Nastase a inceput sa vina atat de des la Mizil in ultima vreme incat ar trebui sa-si cumpere o casa in zona. "Domnul Nastase a tinut sa demonstreze pana acum ca stie strategia de dezvoltare a orasului mai bine decat unul din functionarii mei", a mai spus primarul din Mizil.

UDMR si Romania!

Liderul UDMR, Marko Bela a declarat, intr-un discurs sustinut in judetul Mures, ca “tot ce intreprinde UDMR este in interesul autonomiei”. Acesta a mai spus ca va face tot posibilul pentru a “lua drepturile Bucurestiului” de a decide asupra Tinutului Secuiesc, pentru a le da comunitatii.
Marko Bele militeaza din nou in fata electoratului pentru proiectul de “Autonomie a Tinutului Secuiesc”. “In anii din urma UDMR a actionat in Transilvania pentru dezvoltarea economica, pentru ridicarea Tinutului Secuiesc, si sunt convins ca fara forta economica nu putem realiza autonomia. Pe de alta parte, tot in interesul autonomiei incercam sa luam Bucurestiului drepturile de decizie si sa le conferim comunitatilor locale. Aceasta incercare se datoreaza in cea mai mare parte UDMR-ului, si aceasta este calea spre autonomie prin mijloace politice”, a declarat Marko.Autonomie pe plan internationalLiderul UDMR a subliniat in discursul sau ca lupta pentru autonomie are si un alt aspect si anume acela al prezentei dorintei de autonomie pe plan international, referinduse aici si la "incidentul Kosovo".“Cand toate partidele politice romanesti au respins independenta Kosovo, UDMR s-a pronuntat in favoarea recunoasterii acestei independente.”, a spus Marko. Acesta a mai subliniat ca despre autonoimie nu este suficient sa vorbesti, ci trebuie sa si actionezi. Marko a tinut sa mentioneze de asemena ca daca autonomia s-ar putea face printr-un referendum, el ar fi primul care l-ar solicita. “Cand vom vedea ca prin aceasta ne apropiem de autonomie, noi nu doar vom perora si emite declaratii, ci vom actiona pentru realizarea autonomiei.”, a declarat liderul UDMR.“Vom ajunge din nou la 3 milioane de maghiari”Marko Bela a declarat ca planul UDMR nu ii vizeaza doar pe maghiarii care traiesc acum in Romania, ci planul lor urmareste si sa ii “revanseze” pe acei maghiari care au fost alungati de pe plaiurile mioritice.UDMR estimeaza ca in 1989 in Transilvania traiau in jur de 3 milioane de maghiari, insa, in urma “asupririlor” multi dintre ei au fost nevoiti sa plece, dar liderul Marko Bela este optimist in ceea ce priveste viitorul comunitatii maghiare.“Dupa 1989 am estimat ca in Transilvania traiesc 3 milioane de maghiari. In realitate nu stiam cati suntem, deoarece in perioada comunista ni s-a falsificat viata, trecutul, prezentul, statisticile. Dar am convingerea ferma ca putem sa fim iarasi 3 milioane de maghiari!”, a declarat Marko.In acest sens Marko Bela ii indeamna pe magiari la solidaritate, deoarece in opinia liderului UDMR, doar asa vor putea reusi sa ajunga o comunitate prospera.

Alte afaceri

RA-APPS a incasat in acest an peste sase milioane de euro din vanzarea prin licitatie publica a imobilelor administrate, cea mai mare suma provenind din vanzarea a 61 de parcele ale unei ferme din Suceava - circa 3,8 milioane de euro.
Cele 61 de parcele ale Fermei Bradet 2 din Suceava s-au vandut cu preturi cuprinse intre 53.400 de euro cu TVA inclus(respectiv 195.000 de lei cu TVA inclus, la un curs mediu pe primele zece luni ale anului de 3,65 de lei/euro) si 178.000 de euro cu TVA (circa 649.000 de lei). Pretul de plecare pentru terenul vandut cu 178.000 de euro a fost de circa 59.000 de euro, se precizeaza in datele furnizate Agentiei NewsIn de reprezentantii RA-APPS.Tot in Suceava, dar la Ferma Bradet 1, Regia a vandut o singura parcela de teren cu peste 249.000 de euro (aproape 910.000 lei cu TVA inclus), pretul de plecare fiind de aproximativ 237.000 de euro. Vila Alunis din Sinaia a fost vanduta cu 682.000 de euro, pretul de plecare fiind de 369.000 de euro, iar complexul Rojistea din comuna doljeana Bratovoiesti, impreuna cu cantonul silvic si terenul aferent - cu 462.000 de euro.Pentru un complex de ateliere cu magazii avand o suprafata construita totala de peste 163 metri patrati si pentru terenul aferent, cu o suprafata de 366 metri patrati, situate pe strada Fabrica de Glucoza din Bucuresti, Regia a incasat aproape 350.000 de euro, cu TVA inclus. In 2007, RA-APPS a incasat 16 milioane de euro din vanzarea prin licitatie publica a unor imobile pe care le-a avut in administrare, a declarat fostul secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan.Potrivit Ordonantei Guvernului 28/2007, sumele obtinute din vanzarea imobilelor administrate de RA-APPS se vireaza la bugetul de stat.

Sunt curios pentru cine sunt banii?

Executivul va aproba, in şedinţa de miercuri, o serie de acte normative pe baza cărora va fi pus in aplicare planul anti-criză, anunţat de premierul Călin Popescu Tăriceanu, potrivit Realitatea TV. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a avut miercuri o intrevedere cu preşedintele Traian Băsescu la Cotroceni pentru a discuta pe marginea suspendării taxei auto. La incheierea intalnirii nici unul dintre cei doi oameni politici nu a dat declaraţii, preşedintele pregătindu-se să plece către Galaţi, unde va vizita combinatul Arcellor.
In primul rand, Executivul ar putea decide eliminarea temporară a taxei de poluare auto pentru maşinile noi pentru a incuraja industria auto romanească.
Planul Executivului mai prevede o serie de facilităţi fiscale, precum reducerea contribuţiilor sociale, stimulente pentru achitarea impozitelor la timp sau bonusuri pentru patronii care angajează şomeri.
In plus, vor fi alocate sume importante pentru ajutarea firmelor mici şi mijlocii şi a marilor investitori. Planul urmează să intre in vigoare de la 1 ianuarie 2009.
Planul are o valoare totală de 10 miliarde de euro şi se intinde pe o perioadă de patru ani. Guvernul dă asigurări că nu vor creşte alte taxe şi impozite pentru a face rost de banii necesari aplicării acestor măsuri.

Ziua

Iliescu si revolutia!

Virgil Magureanu: Ceausescu a fost inlaturat de KGB

Virgil Magureanu (foto Rl)
Rl onlineMiercuri, 19 Noiembrie 2008
Fostul sef al SRI, Virgil Magureanu, si-a lansat, miercuri, volumul "De la regimul comunist la regimul Iliescu", in care scrie despre implicarea Rusiei in Revolutia din 1989 si despre faptul ca Ion Iliescu "nu a avut suficient curaj".Magureanu sustine ca Ceausescu a fost informat de catre Gorbaciov, in ziua de 5 decembrie 1989, ca "Romania va fi teatrul unor schimbari"."Atunci a inteles Ceausescu si atunci a folosit pentru prima oara cuvantul tradare, " scrie Magureanu.

Fostul sef al SRI spune ca schimbarea lui Ceausescu a fost o operatiune minutios si indelung pregatita de Gorbaciov, Kremlin si KGB, dar si de americani, israelieni si francezi. Magureanu afirma ca creierul schimbarii a fost Silviu Burcan, care primea instructiuni de la KGB si, personal, de la Gorbaciov. Fostul sef al SRI catalogand-o drept "lovitura de stat militara, reusita partial".El afirma ca Securitatea, condusa de Iulian Vlad, l-a dus de nas pe Ceausescu in acea perioada, dovada faptul ca rapoartele serviciului nu vorbeau decat despre banalitati, "note
generale, ceva de genul ca imperialismul se misca, serviciile israeliene care fac... nu transparea din niciuna dintre note ca regimul este condamnat". Autorul spulbera legenda conform careia unii lideri post-decembristi s-ar fi cunoscut la Revolutie. Magureanu recunoaste ca pe fostul presedinte al Romaniei, actual presedinte de onoare al PSD, Ion Iliescu l-a cunoscut inca din 1973. Despre Iliescu, Magureanu afirma in carte ca era foarte bun prieten cu Valter Roman si, implicit, cu fiul acestuia, lucru care nu l-a impiedicat pe Petre Roman "sa inceapa sa il sape imediat dupa ce a fost desemnat premier". Ion Iliescu a fost ales de Moscova pentru a conduce Romania, "se stia ca el va fi succesorul lui Ceausescu inca din 1987, cand Gorbaciov a vizitat Romania", iar Revolutia din 1989 a fost "o lovitura militara de stat reusita partial", afirma Virgil Magureanu.Autorul scrie ca "sovieticii nu voiau neaparat sa faca tot circul pe care l-au facut in decembrie, violentele si implicarile vizibile. Ar fi preferat sa produca transferul puterii spre Iliescu prin mijloace politice, simple, daca se putea. Ceausescu, rezistand, s-a ajuns la crimele din decembrie".Pe Iliescu, Magureanu il descrie astfel: "nu era o persoana dotata cu prea mult curaj, nu avea vocatia unui personaj eroic, nu l-am fi putut vedea vreodata indemnand tinerii la lupta, pe baricade, si nici conducand mitinguri impresionante impotriva regimului, cum a facut Lech Walesa... Dar in momentele din decembrie 1989 si in urmatoarele luni nu s-a ridicat un altul care sa fie mai convingator". “Niciodata nu a avut suficient curaj", concluzioneaza Magureanu.Magureanu e categoric cand afirma ca rolul lui Iliescu a fost relativ minor in derularea schimbarii: "Iliescu si grupul sau nu aveau la indemana niciun instrument al fortei care sa le permita sa opereze decisiv pentru adjudecarea puterii. Nici nu au avut nevoie de asa ceva. Din aceasta cauza, pentru a ocoli faptul ca puterea a glisat, pur si simplu, catre acest grup, a fost folosit cu insistenta de catre ei termenul echivoc si neclar de "revolutie" ", spune fostul sef al SRI."In decembrie 1989 nu s-a intamplat nimic eroic", adauga el. "Puterea a fost oferita, ca o ofranda, catre grupul care nu prea a avut niciun merit in smulgerea ei din mainile autoritatilor comuniste".

Ma! cum de eu nu reusesc! Ei ce au? Coruptia, coruptie si coruptii!

Cati bani au facut politicienii pe votul nostru

Andreea NicolaeMiercuri, 19 Noiembrie 2008
» Pentru majoritatea parlamentarilor, mandatul a fost o adevarata mana cereasca. Averile lor au crescut substantial fata de momentul intrarii in Legislativ.» Unii au intrat in Parlament fara case, terenuri, conturi sau masini, dar vor iesi macar cu un apartament, o vila, doua-trei terenuri si masini de lux in plus.» Altii s-au bucurat de inspiratie in acesti patru ani si si-au sporit averea lansandu-se in afaceri imobiliare sau investind in societati comerciale. Sunt cazuri in care sumele investite

in actiuni au crescut si de 17 ori!Pentru a vedea in ce mod a evoluat averea "alesilor" nostri, cel putin averea recunoscuta oficial, am comparat declaratiile de avere completate la inceputul mandatului cu ultimele formulare datand din cursul acestui an. Au fost vizati in special parlamentarii ale caror averi au sporit spectaculos, si nu cei care detineau la intrarea in Legislativ un "portofoliu" deja impresionant.In patru ani, cat altii in patru vietiCampion absolut la toate categoriile este deputatul PD-L Cristian Boureanu.
La intrarea in Parlament, tanarul politician declara doua terenuri intravilane si trei apartamente, pentru ca in octombrie 2008 sa regasim 24 de terenuri (18 in Bucuresti, cinci in judetul Ilfov si unul in Mehedinti), trei apartamente in Bucuresti, unul in Navodari si unul in New York. Terenurile din Ilfov insumeaza aproape 94.000 de metri patrati, cele din Bucuresti (majoritatea in sectorul 3) au suprafete intre 500 si 15.400 mp si totalizeaza aproape 90.000 mp, iar Boureanu le detine impreuna cu sotia si cu fratele sau.
In ceea ce priveste apartamentul din New York, cumparat pe numele celor doi soti, valoarea de impozitare a acestuia este de 970.000 dolari. Evolutii spectaculoase gasim si la celelalte rubrici din declaratia de avere a lui Boureanu. In decembrie 2004, democrat-liberalul avea in conturi 2,4 miliarde lei vechi si 40.000 euro, pentru ca in octombrie 2008 sa aiba peste 165.000 euro, fara a lua in calcul si conturile deschise de sotia sa. Similar la capitolul afaceri: la preluarea mandatului, Boureanu era asociat la o singura societate, iar partile sociale detinute erau estimate la 80.000 lei.

Acum, la final de mandat, deputatul declara ca este asociat sau actionar la 11 societati comerciale, iar investitia si-a estimat-o, in total, la circa 620.000 euro. Cei patru ani de deputatie i-au sporit lui Boureanu si imprumuturile. Atat cele acordate (de la 123.020 euro in 2004 la aproape 300.000 euro in 2008), cat si cele luate (de la 63.000 euro in 2004 la 828.500 dolari, plus 7,1 milioane euro, in octombrie 2008).Mandatul de parlamentar i-a adus inspiratie in afaceri si in investitii imobiliare si udemeristului Mate Andras Levente. Daca la inceputul legislaturii acesta avea doua terenuri (unul agricol – de 800 mp; celalalt intravilan – de 600 mp), un apartament si doua optimi dintr-un altul, in iunie 2008 averea sa numara: 11 terenuri (in judetele Cluj, Salaj si Covasna, cu suprafete cuprinse intre 29 mp si un hectar), trei apartamente si trei case, peste 28.000 lei in cont si alte 10.000 investiti.
In topul parlamentarilor imbogatiti pe durata mandatului se situeaza si Cozmin Gusa. Fostul democrat avea, la intrarea in Camera Deputatilor, doua terenuri intravilane, pentru a declara in 2008 inca doua terenuri intravilane si trei terenuri agricole, in judetele Salaj, Cluj si Ilfov. Gusa si-a mai schimbat un apartament pe o casa in Voluntari, ajungand sa detina, total sau in parte, un apartament, doua case si o casa de vacanta la Cornu (judetul Prahova). Mai merita sa fie mentionate si imprumuturile pe care le-a acordat deputatul unor societati comerciale, in valoare totala de 2,4 milioane lei (circa 668.000 de euro).Hocus-pocus cu proprietati, donatii, conturi si actiuniInteresant a evoluat si averea deputatului Teodor Nitulescu. Intrat in Parlament pe lista PSD, afiliat temporar la grupul PRM, revenit la PSD si trecut apoi la PC, acesta a pornit la inceputul mandatului cu un teren agricol de 0,75 hectare in comuna teleormaneana Stejaru, unul intravilan de 924 mp in Alexandria si un apartament in aceeasi localitate, nici o masina, 0 lei in conturi, 0 creante si actiuni la o societate comerciala in valoare de 242.805 lei. Apoi, in 2005, in vreme ce fiul sau a primit "o donatie de familie" constand intr-un apartament in Bucuresti, pe Splaiul Unirii mai exact, deputatul a cumparat dintr-un foc patru terenuri in judetul Teleorman (insumand 10,75 hectare), inca un apartament in Alexandria, doua case, o ferma zootehnica si un Mercedes.

In pofida tuturor acestor achizitii si in conditiile in care deputatul nu declara, in decembrie 2004, ca ar avea ceva in conturi – la rubrica "datorii" este trasa in continuare bara. Apare, in schimb, ca Nitulescu a acordat un imprumut de 160.000 de lei, dar dispar actiunile declarate anterior, fara a se preciza insa vanzarea lor. In 2006, deputatul vinde terenul din Alexandria, masina, un apartament si o casa, pentru care incaseaza 151.000 lei, isi cumpara un alt Mercedes, isi aminteste de un cont deschis in 2004 unde avea 800.000 lei si imprumuta inca doua firme cu suma de 360.000 lei. Povestea averii parlamentarului continua in acelasi mod, Nitulescu ajungand ca, la final de mandat, sa declare ca are sase terenuri, un apartament si o casa, doua masini (Mercedesul din 2005 si un Volkswagen din 2006), 2,6 milioane lei in banci si imprumuturi acordate de 864.635 lei.
Merita a fi mentionata si situatia sena-torului PNL Ion Mihai Dumitrescu. Fata de inceputul mandatului, in declaratia de avere din 2008 "alesul" si-a amintit ca, in perioada 1991-2003, a cumparat nu mai putin de sase apartamente in Targoviste si Gaesti, pe care nu le-a trecut anterior. In plus, in 2007 Dumitrescu a mai achizitionat doua terenuri la Predeal si o casa de vacanta, iar in intervalul 2006-2008 a deschis conturi in care a depus 22,7 milioane lei si 49.791 euro!Investitiile imobiliare, afacere profitabilaFoarte bine s-a descurcat si deputatul PNL Catalin Micula. La intrarea in Parlament, acesta declara ca are doar un teren intravilan de 1.240 mp in Brasov, trei autoturisme (Lada, Daewoo si Renault) si actiuni de 148.732 lei, la care se adaugau creante de 400.000 de euro. In 2008 situatia sta insa cu totul altfel: 2.000 mp la Cernica, un apartament in Pipera si o casa in sectorul 1 (amandoua au o valoare de impozitare de 510.000 euro). In plus, din vanzarea a doua terenuri, in 2007, deputatul a incasat 300.000 de euro. si banii investiti in societati comerciale s-au inmultit, ajungand la suma de 433.290 lei, la care se adauga un imprumut de 210.000 euro, acordat de Micula firmei la care detine 78% din actiuni.
Ultimii patru ani au fost buni si pentru senatorul PD-L Ionut Popescu, ministru al Finantelor pentru o vreme in Cabinetul Tariceanu. In intervalul 2005-2008, acesta a cumparat doua terenuri in Voluntari (1.750 mp in total), si-a construit o casa de 586 mp in aceeasi localitate si a achizitionat un apartament pe Calea Dorobanti, in vreme ce in actiuni tranzactionate la bursa a investit peste jumatate de milion de euro. E drept ca si sumele luate imprumut au crescut, ajungand la peste un milion de euro.Achizitionarea si vanzarea de terenuri si case i-au adus profituri frumoase si deputatului PD-L Daniel Buda. Fata de averea avuta la preluarea mandatului, parlamentarul are mai mult cu trei terenuri intravilane in judetul Cluj, doua apartamente si o casa in Cluj-Napoca, in conditiile in care, la sfarsitul anului 2007, a vandut trei terenuri si trei apartamente. Un alt democrat-liberal, ales insa pe lista PRM, Bogdan Cantaragiu, a intrat in Camera Deputatilor cu doua terenuri, o casa si o casa de vacanta si va iesi cu sase terenuri (in Bucuresti, Ilfov si Dambovita), un apartament, o casa si doua case de vacanta.
Udemeristul Antal Arpad Andras a stat in Parlament doar pana in iulie 2008, dar cei trei ani si jumatate de mandat par sa fi fost deosebit de profitabili, daca privim in declaratiile sale de avere. La preluarea mandatului, in decembrie 2004, Antal a tras linie la rubrica terenuri, iar la imobile a trecut jumatate dintr-o casa dobandita in 1991. Bara gasim si la rubricile "asociat sau actionar la societati comerciale", respectiv "alte activitati cu scop lucrativ care produc un venit anual a carui valoare depaseste echivalentul a 5.000 euro".
In urmatoarea declaratie de avere a fostului deputat, din mai 2005, apar deja un teren intravilan si inca un imobil (un apartament in Sf. Gheorghe, de 29 mp), precum si venituri din chirii (73 milioane lei vechi) si parti sociale de 710.000 dolari la doua societati comerciale. In 2006, udemeristul a mai luat un teren intravilan si a vandut apartamentul cumparat cu un an inainte, achizitionandu-si in schimb unul de 210 mp, cu o valoare impozabila de 527.340 lei. Un alt treilea teren intravilan a fost achizitionat in 2007. Tragand linie sub anii de mandat, rezulta trei terenuri si o casa, dar si trei imprumuturi la banci, de 10.000 euro si 168.750 franci elvetieni.
Profitabili au fost anii de deputatie si pentru ex-conservatorul transformat in liberal Eduard Hellvig, mai ales ca a prins si o desemnare ca reprezentant al Romaniei in Parlamentul European. La sfarsitul anului 2004, Hellvig avea doar un apartament cumparat in 2000. Nu terenuri, masini, conturi sau actiuni! In iunie 2008, declaratia de avere a lui Hellvig deja arata cu totul altfel: doua terenuri, apartamentul din 2000 si o casa in Voluntari, doua autoturisme (un VW si un Audi) si trei conturi in banci (in total, circa 23.600 euro).Mult mai "intremata" este, dupa patru ani de mandat, si averea lui Marian Hoinaru, fost liberal, actualmente democrat-liberal. In decembrie 2004 acesta nu avea terenuri si nici case, ci doar o Dacie 1300, fabricata in 1981. Nici actiuni nu avea, dar spunea ca are de incasat dividende de 3,2 miliarde lei vechi, la care se adaugau creante de 9.800 euro si suma de 518 milioane lei vechi din vanzari. Din 2004 incoace, Hoinaru a achizitionat, pe numele sotiei insa, un apartament si o vila (cu valori de impozitare de 95.000 lei, respectiv 260.000 de euro), a investit in firme circa 680.000 de lei, dar s-a si imprumutat la banci sau persoane fizice de 195.000 de euro si 777.870 de lei.
Cei patru ani de mandat au produs schimbari si in averea deputatului PD-L Marius Rogin. Acesta a achizitionat sase terenuri (unul in Otopeni, celelalte in Neamt), si-a schimbat apartamentul pe unul cu o suprafata mai generoasa in Piatra Neamt si a cumparat un spatiu comercial.Deputatul PNL Gabriel Sorin Zamfir si-a sporit averea cu un teren de 6.249 mp in Otopeni (ajungand la un total de cinci terenuri, toate in Otopeni), cu un apartament si doua imobile in constructie (de 715 mp, respectiv 968 mp) – toate trei in Otopeni. In anii de mandat, i-au crescut lui Zamfir si banii din conturi (de la 10.455 euro la 94.500 euro), si sumele date imprumut (de la 114.598 lei la 693.193 lei), dar si creditele luate de la banci (in total 534.976 euro).
Cu doua terenuri (in judetul Ilfov, totalizand aproape 100.000 metri patrati de padure) este mai bogat si deputatul Dumitru Becsenescu, intrat in Parlament pe listele PSD±PUR, actualmente independent. La capatul a patru ani de mandat, acesta are patru terenuri, o casa si doua apartamente (unul in Ramnicu Valcea, celalalt in Bucuresti, de nu mai putin de 455 mp), precum si 52.000 de euro in conturi.Cei patru ani petrecuti in Parlament au fost profitabili si pentru vicepresedintele PSD Victor Ponta. La inceputul mandatului de deputat, social-democratul declara ca detine un apartament in Bucuresti si o casa in Chitila, pentru achitarea carora mai avea de platit 385 milioane lei vechi si 9.000 de euro. Ponta nu avea in decembrie 2004 nici bani in conturi, nici creante de recuperat si nici actiuni aducatoare de profit. Pe parcursul mandatului, deputatul si-a vandut proprietatile si nu doar ca si-a achitat datoriile, dar si-a cumparat un teren si o casa in Gorj, precum si doua apartamente in Bucuresti, deschizandu-si si un cont in care a depus 18.750 lei.Case de vacanta si proprietati pe numele sotiilorCu folos a stat in Parlament si deputatul de Hunedoara Liviu Almasan. Intrat in Legislativ pe lista PRM, acesta a trecut in trei ani prin tot atatea partide: PC, PNL si PD-L. La preluarea functiei, Almasan avea doua apartamente si o casa de locuit, pentru ca in ultima sa declaratie de avere sa mai apara doua proprietati, pe numele sotiei insa. O situatie similara gasim si la deputatul de Teleorman Constantin Amarie, fost pesedist, actualmente democrat-liberal. Fata de averea facuta publica la inceputul mandatului, au mai aparut in declaratia sa trei terenuri agricole (4,68 hectare in total), cumparate pe numele sotiei, si conturi in valoare de 123.500 lei.
Intrarea in Parlament pare sa-l fi ajutat si pe reprezentantul Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Aledin Amet. La jumatatea mandatului, deputatul si-a achizitionat inca un apartament in Constanta, apeland la un credit ipotecar de circa 210.000 lei.si deputatul PC Ionica Popescu a intrat in Parlament fara terenuri, case si bani in conturi, pentru ca la terminarea man-datului sa aiba doua terenuri in judetul Hunedoara, un apartament in Bucuresti si o casa de vacanta in Hunedoara.Doua case de vacanta, in Lipova si Moneasa, a "marcat" in ultimii patru ani si senatorul Aurel Ardelean, fost peremist, actual democrat-liberal.Conturi si portofolii dublate si triplatePe durata mandatului, pesedistul Gheorghe Chiper si-a inmultit si el averea cu un teren in judetul Arad si si-a sporit investitiile de la 8.000 de euro la peste 707.000 lei (echivalentul a circa 186.000 euro). Acelasi scenariu a fost preferat si de liberalul Mircea Ciopraga: un teren de 7.350 mp, cumparat in 2006, in judetul Dambovita, 205.000 lei in conturi (pe care deputatul spune ca le-a deschis in 2003, respectiv 2004, dar care nu apar in declaratia din decembrie 2004) si 28.790 lei investiti in actiuni (fata de 14.950 lei, cat avea in 2004).si senatorul PD-L de Iasi Dan Carlan s-a descurcat bine pe durata mandatului. A intrat in Parlament fara terenuri si bani in cont, doar cu un apartament in Iasi si cu creante declarate de 900.000 de lei, pentru ca la final de mandat sa aiba doua terenuri si o casa primite cu titlu de donatie, precum si un teren si o casa cumparate prin credit ipotecar. La acestea se adauga 112.739 lei in conturi si 12.000 de euro, precum si parti sociale la o firma in valoare de 300.000 de lei, si acestea primite prin donatie.
La randul sau, senatorul PD-L de Brasov Ivan Cismaru si-a sporit averea cu patru terenuri intravilane si extravilane in judetul Brasov si si-a crescut portofoliul de actiuni de la 18.200 lei (cat avea in decembrie 2004) la 61.000 lei (iunie 2008).si udemeristul Konya Haman Sandor si-a rotunjit frumos averea in anii de mandat. El si-a mai cumparat un apartament si un Volkswagen, iar in conturi a adunat 113.800 euro, 16.500 dolari si 14.000 lei (fata de 5.000 euro si 18.000 dolari in decembrie 2004).Deputatul PSD Alexandru Mazare a preferat, in schimb, sa investeasca in terenuri, cumparand 5.000 metri patrati in Costinesti si 5 hectare in judetul Tulcea.Averea familiei Turcan a crescut si ea in ultimii patru ani. La intrarea in Legislativ, deputatul PD-L Raluca Tur-can nu avea terenuri, ci doar un aparta-ment in Bucuresti. La final de mandat, averea familiei arata astfel: trei terenuri (in judetele Ilfov, Constanta si Hunedoara), apartamentul din Capitala si o casa in constructie la Mogosoaia, precum si actiuni de 58.125 lei. In contrapartida, deputatul are datorii la banci de 148.300 euro.
Mai modest, deputatul PNL Mihaita Calimente si-a schimbat doar masina, si-a deschis doua conturi (110.000 lei in total) si a cumparat actiuni de 80.000 de lei.Merita a fi mentionat in cele din urma, dar nu ultimul, senatorul UDMR Verestoy Attila. Acesta si-a inmultit ca din apa averea si a facut "cumparaturi" serioase in ultimii patru ani: un teren intravilan in Ilfov de 2.500 mp si patru apartamente in Bucuresti, dintre care unul l-a vandut colegului de Parlament Vasile Blaga. In ceea ce priveste sumele depuse in banci, daca cele in lei si forinti sunt aproximativ la fel, conturile in euro s-au rotunjit cu 5,3 milioane (de la 4,6 milioane euro in 2005 la 9,9 milioane euro in 2008), in vreme ce sumele investite in actiuni s-au triplat aproape, ajungand sa depaseasca, in ultima declaratie de avere, 90 de milioane lei.Reteta inmultirii banilorDeputatul PSD de Giurgiu Niculae Badalau pare sa fi descoperit secretul inmultirii banilor. Daca din acest motiv sau nu a devenit membru al Comisiei pentru buget-finante e greu de spus. Este cert insa ca, la inceputul mandatului, pesedistul avea in conturi si numerar 20.000 de dolari, 580 de milioane lei vechi si 25.000 de euro, pentru ca in ultima sa declaratie de avere sa apara doua milioane de euro si 10.000 de dolari, precum si imprumuturi acordate de 900.000 euro! Cu alte cuvinte, cu peste 2,8 milioane euro mai mult. Iar in tot acest timp nu i-a "disparut" din declaratia de avere decat un apartament in Bucuresti, dobandit in 2001 si cu o valoare impozabila de 520 milioane lei vechi, pe care social-democratul spune ca l-a donat.
O reteta miraculoasa de inmultire a banilor pare sa fi descoperit, daca privim declaratia sa de avere, si ex-peremistul Nati Meir. In decembrie 2004 acesta spunea ca are in conturi, in Romania si Elvetia, 1,5 milioane de euro. In ianuarie 2008, deputatul a declarat insa un depozit de nu mai putin de 86 milioane dolari, in conditiile in care din declaratia de avere nu i-a "disparut" pe parcurs decat un apartament in Bucuresti!Inmultiri miraculoase gasim si la senatorul PC Corneliu Pascu. La intrarea in Parlament, acesta avea in conturi 142.099 euro, 96.835 dolari si 123.508 lei, actiunile detinute valorau 11,7 milioane lei, iar imprumuturile acordate se cifrau la 5,86 milioane lei. La sfarsit de mandat, sumele sunt insa mult mai consistente: 372.604 euro si 2,62 milioane lei in conturi, actiuni si titluri de valoare insumand 42,47 milioane lei si imprumuturi de 9,17 milioane lei. Toate acestea, in conditiile in care din declaratia de avere a "disparut" doar un apartament in Bucuresti – sectorul 5.
O situatie similara gasim si la deputatul PSD Anghel Stanciu. Ex-peremistul declara in 2004 ca are in conturi 17.968 euro, iar in 2008 sunt trecute 33.153 euro, 13.326 dolari si 64.777 lei, la care se adauga un imprumut acordat unei fundatii, in valoare de 70.000 lei.Deputatul PNL Dragos Ujeniuc a declarat la inceput de mandat ca are in conturi 400 de milioane lei vechi (40.000 de lei noi), 4.000 de dolari si 14.000 de euro. La final de mandat, in conturi s-au strans 277.000 de lei si 24.000 de euro, fara sa "dispara" vreun teren sau vreun imobil din declaratia de avere.Aproape de doua ori mai multi bani are in conturi si deputatul PD-L Mihail Claudius Zaharia. Acesta a declarat in 2004 ca nu are terenuri, casa ori masina, ci doar bani in banca: 3,7 miliarde lei vechi. In 2008, s-au pastrat liniile trase la proprietati, dar in conturi s-au strans 72º1.046 lei. Adica 7,2 miliarde lei vechi!Si-au descoperit pasiunea pentru investitii» Pe durata celor patru ani de mandat, deputatul PSD Minodora Cliveti si-a descoperit apetitul pentru investitii. Daca in decembrie 2004 a tras linie la acest capitol, in 2008 parlamentarul si-a trecut investitii de 451.300 de lei.La randul sau, deputatul PRM Tudor Matusa si-a sporit de peste trei ori investitiile. In decembrie 2004 avea actiuni la trei societati comerciale, in valoare totala de 255.540 lei, pentru ca in 2008 sa fie vorba de opt firme si societati de investitii, iar actiunile si partile sociale detinute sa se cifreze la 898.941 lei.De 17 ori si-a sporit sumele cu titlu de investitie si deputatul PSD Mihail Sireteanu: de la 121.125 lei in mai 2005 la 2,14 milioane lei in iunie 2008!
Ca din apa s-au inmultit si sumele investite in actiuni de senatorul independent (fost PSD) Neculai Apostol. La inceput de mandat, acesta declara 2,69 milioane lei, investite in sase societati, iar in 2008 gasim 15,47 milioane lei, investite in doua firme.Daca sotia sa a mostenit mai multe terenuri si case, senatorul UDMR Frunda Gyorgy s-a ocupat pe parcursul mandatului de inmultirea investitiilor. Daca in februarie 2005 parlamentarul declara ca este asociat la o societate comerciala, iar partile sociale valorau 27.513 dolari, in mai 2008 familia Frunda este implicata in activitatea a noua societati, iar suma investita depaseste echivalentul a trei milioane de lei.
Gustul pentru investitii poate fi remarcat si la senatorul PC Silvia Ciornei. In decembrie 2004, aceasta a tras bara la rubrica "asociat sau actionar", pentru ca la final de mandat sa gasim actiuni la 12 societati comerciale, in valoare totala de 231.511 lei.Suma destinata investitiilor si-a dublat-o in ultimii ani si senatorul PC Codrut seres: 139.895 lei in 2008, fata de 72.379 lei in 2005. » Apartamente si case de vacantaIn aceasta categorie ii regasim pe deputatii Ioan Buda (PSD, apartament in Cluj-Napoca), Gabriel Oprea (PSD, casa in Bucuresti), Vasile Puscas (PSD, casa in Cluj-Napoca), Daciana Sarbu (PSD, apartament in Bucuresti), Octavian stireanu (PSD, casa in Bucuresti), Constantin Tamaga (PSD, apartament in Bucuresti), Aurel Vladoiu (PSD, apartament in Ramnicu Valcea), Petre Strachinaru (PD-L, casa de vacanta in judetul Covasna), Petre Ungureanu (PD-L, casa in Valcea) Adrian Miutescu (PNL, casa si teren in Curtea de Arges), Dan Motreanu (PNL, apartament in Bucuresti), George Scutaru (PNL, casa in Bucuresti), Adrian Semcu (PNL, apartament in Radauti), Mircea Purceld (PRM, vila in Timisoara), dar si pe senatorii Alexandru Athanasiu (PSD, casa in Bucuresti), Vasile Blaga (PD-L, apartament in Bucuresti), Adrian Cioroianu (PNL, apartament in Bucuresti), Cristian Georgescu (PSD, casa in Targu-Mures), Mircea Mereuta (PNL, casa in judetul Bistrita-Nasaud), Alexandru Peres (PD-L, casa in Alba Iulia), Gheorghe serbu (PNL, casa de vacanta in Navodari) si Gavrila Vasilescu (PC, apartament in Bucuresti).Nu au fost incluse proprietatile obtinute prin donatie sau mostenire.» A CUMPARAT DREPTURI LITIGIOASEUn caz interesant este cel al deputatului PC Damian Florea, care a investit, potrivit ultimei declaratii de avere, in drepturi litigioase si drepturi de despagubire. Aceasta in conditiile in care liderii partidului sau au invocat in repetate randuri "mafia care a cumparat drepturi litigioase", pentru a sustine proiectul de lege prin care sunt aparati chiriasii si se procedeaza la o a doua nationalizare.Conservatorul pare sa fi facut insa afaceri foarte bune, daca luam in considerare faptul ca pentru 30% din drepturile mentionate a platit doar 3.000 de euro si, respectiv, 2.000 de euro! In ceea ce priveste proprietatile, cand a intrat in Camera Deputatilor, Florea avea doar un teren intravilan de 750 mp si doua apartamente. Acum detine patru terenuri (toate in Ilfov) si isi construieste o casa de vacanta. » Ionut Popescu, senator PD-L: "Mandatul de parlamentar nu m-a ajutat""Mandatul de parlamentar nu m-a ajutat in sporirea averii, ci dimpotriva, deoarece nu am putut avea alte venituri decat indemnizatia de senator sau de ministru. Inainte eram insa membru in diferite consilii de administratie la companii private, nu de stat. In rest, a crescut bursa in acesti ani, iar pentru a cumpara terenuri am apelat la credit sau am vandut din bunuri".» Victor Ponta, deputat PSD: "Sa fii avocat in opozitie nu e foarte profitabil""Nu mi-am sporit averea. Am vandut un apartament de patru camere si am cumparat unul de doua camere si o garsoniera. Apoi, casa din Gorj are exact valoarea declarata si nu a costat mult, pentru ca nu e in centrul Bucurestiului. In al treilea rand, eu am fost in opozitie, nu la putere, iar sa fii avocat in opozitie nu e foarte profitabil. Deci, nu are nici o legatura averea mea cu mandatul de parlamentar".» Daniel Buda, deputat PD-L: "Piata a evoluat intr-un anumit fel""Vanzarile de terenuri si de apartamente nu au avut de-a face cu mandatul de parlamentar, pentru ca o buna parte din ele au fost luate prin credite bancare. Ca preturile si piata au evoluat intr-un anumit fel si ca la un moment dat terenurile din Romania au ajuns sa coste cat alea de la Milano nu au legatura cu mandatul. Ba dimpotriva, poate puteam face mai multe lucruri, dar, fiind parlamentar, nu am avut timp sa ma ocup".» Eduard Hellvig, deputat PNL: "Salariul de deputat mi-a permis doar sa iau un credit""Este redundant sa ma intrebati daca exista vreo legatura intre mandatul de parlamentar si evolutia averii mele. Nu exista nici o legatura! Inainte lucram in sectorul privat, iar salariul era mai mare, astfel ca nu trebuia sa ajung parlamentar ca sa-mi pot permite o casa. Salariul de deputat mi-a permis doar sa iau un credit de la banca".» Niculae Badalau, deputat PSD: "Sunt veniturile sotiei" "Nu este nici o legatura intre avere si mandat. Cum apar doua milioane de euro? Trei trebuiau sa fie. Ma rog, 2,9 milioane. Dar declaratia este gresita. Suma trebuia trecuta la capitolul referitor la veniturile sotiei, pentru ca sunt ale ei. Am rectificat-o, dar probabil ca nu au publicat-o inca".» Naty Meir, deputat independent (fost PRM): "Eu doar am pierdut""Am facut vreun rau ca am declarat ca am milioane in conturi? Cu mandatul asta de deputat eu doar am pierdut. La sinistrati, in Tulcea, am donat 1,5 milioane de euro, in alta parte am dat televizoare pentru detinuti. Nu am luat nici un ban in mandatul asta, i-am donat pe toti. Acum, ca am terminat, am sa ma ocup de afaceri si de bani".» Minodora Cliveti, deputat PSD: "Sotul a investit" "Nu eu am investit, sotul meu, pentru ca sunt banii lui. Eu sunt de 20 de ani avocat si Parlamentul nu a fost prima mea slujba, iar sotul meu este si el avocat. Banii respectivi nu au fost castigati din Parlament si pot fi justificati in totalitate. Aveam niste bani si am zis si noi sa experimentam jocul la bursa, sa fim mai europeni. In realitate, acum stam mult mai prost decat scrie in declaratia de avere".» Mihail SireTeanu, deputat PSD: "Mandatul m-a tras in jos""Este posibil sa am investiti de 17 ori mai multi bani decat la inceputul mandatului. Mandatul de parlamentar m-a impiedicat insa sa fac ceea ce trebuia sa fac, adica afaceri. M-a tras in jos. Daca de luni pana joi stai la Bucuresti este greu sa faci afaceri in domeniul privat. Poate mergea daca faceam afaceri cu statul, cu consiliul judetean, dar eu nu am lucrat niciodata cu bani publici".» Marius Rogin, deputat PD-L: "Am imprumutat de la socri""Mari realizari financiare! Mandatul de parlamentar nu m-a ajutat pentru ca nu am nici o actiune cu statul. Pur si simplu am apelat, pentru achizitii, la familie. Am imprumutat de la socri, de la mama. Provin dintr-o familie nu tocmai saraca si, neavand voie sa fac afaceri, am gasit cateva oportunitati, niste terenuri mai ieftine. Ele sunt marunte acum, dar cine stie, intr-o zi vor avea valoare".

Noapte buna Bucuresti!

Alesii nostrii in Parlament au cam tras chiulul, in ultimii patru ani, de la atributiile care li se cuvin. C.V. Tudor, Mircea Geoana, Vasile Blaga si Crin Antonescu se numara printre parlamentarii care au votat de cele mai putine ori in plen, potrivit studiului "Vedetismul in politica nu inseamna eficienta!" realizat de Institutul pentru Politici Publice.
Raportul IPP prezinta o sinteza a principalelor aspecte din activitatea parlamentarilor in actualul madat. IPP dezvaluie activitatea slaba din parlament a celor care acum se bat pentru voturile alegatorilor. Studiul cuprinde doua dimensiuni: prezenta la vot si initiativele legislative ale alesilor nostrii din ultimii patru ani.Tu cu cine votezi? Spune-ti parerea pe forum!Studiul reflecta o activitate foarte scazuta a alesilor nostrii, mai ales in ceea ce priveste prezenta parlamentarilor la lucrari – aceasta fiind o prima conditie pentru exercitarea mandatului de parlamentar. Lideri la absenteismPe primul loc la absente se afla liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a folosit de cele mai putine ori cartela de vot in ultimii doi ani, acesta avand 70 de voturi in plen si o prezenta de doar 2,1%. C.V. Tudor se claseaza pe prima pozitie atat la categoria senatori cat si la cea de parlamentari. Un alt fruntas al clasamentului este deputatul PNL, Crin Antonescu, care a votat de 511 ori in plen si a avut o prezenta de 15,6%.Nici liderul PSD, Mircea Geoana nu se lasa mai prejos cand vine vorba de absente, acesta aflandu-se pe locul doi in Senat, in topul celor cu ea mai scazuta prezenta la vot. Geoana a votat in plen de 146 de ori, avand o prezenta de 4,4%. Din aceeasi categorie, pe urmatoarele locuri in topul absentelor din Senat se claseaza:
Vasil Blaga, secretarul general PSD: 108 de voturi exprimate in plen si prezenta de 9,2%
Aristide Roibu, trezorierul PSD: prezenta de 8,8%
Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD: prezenta la vot de 12,7%
Irinel Popescu, PC: prezenta la vot de 12,8%
Adrian Paunescu, PSD: prezenta la vot de 17,6%
Dorel Onaca: 21,5% prezenta la vot. Tot in acest top se mai afla si Ion Iliescu, cu 21,7% prezenta la vot, Vasile Dincu (PSD) cu 22,2%, Gyorgy Frunda (UDMR) cu 25,1%, Attila Verestoy (UDMR) cu 31,5%, Serban Nicolae (PSD) cu 36,4% prezenta la vot, Theodorescu Razvan cu 36,7%.La Camera Deputatilor, topul celor cu cea mai scazuta prezenta se arata astfel:Locul 1: Crin Antonescu - a votat de 511 ori in plen si a avut o prezenta de 15,6%.Pe urmatoarele pozitii se situeaza:
Gabriel Oprea, deputat PSD: 526 de voturi in plen si prezenta de 16%
Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD: 556 de voturi in plen si prezenta de 17,%
Liviu Almasan (PSD): 17,0% prezenta la vot
Florina Jipa, ex PRM, actualmente PSD: 18,3% prezenta la vot
Lavinia Sandru:19,3% prezenta la vot
Dan Ioan Popescu: 19,9% prezenta la vot. Acestora le urmeaza Alin Teodorescu (PSD), Nicolae Banicioiu (PSD), reprezentantul minoritatii rome Nicolae Paun, Dan Radu Rusanu (PNL), Dumitru Dragomir (PRM), Adrian Nastase.De asemenea, cand vine vorba de initiative legislative, presedintele UDMR, Marko Bela, deputatul PD-L Viorel Constantinescu si senatorul PSD Octavian Cozmanca sunt printre alesii cu cele mai putine initiative legislative din ultimii patru ani. Mentionam ca acestia candideaza in aceasta toamna pentru noi mandate de parlamentari.Calculand absenteismul pe partide, cel mai mare absent este PSD, urmat de PRM. Cei mai constiinciosi parlamentariPe primul loc la harnicie in materie de prezenta si de voturi se claseaza liberalul Gheorghe Gabor, cu 3.199 voturi exprimate in plen si un procent de prezenta de 97,6%. Pe locul doi se afla peremistul Iuliu Furo cu 3.140 voturi exprimate in plen si prezenta de 95,8%, iar pe trei pedelistul Claudius Mihail Zaharia cu 3.128 voturi exprimate in plen si prezenta 95,4%. In acest top se mai regasesc: Corneliu Momanu, PD-L, Mircea Pusca, PNL, Mircea Costache, PRM, Gheorghe Dragomir, PNL, Horea Uioreanu, PNL.La Senat, locul 1 la prezenta si vot este adjudecat de catre pedelistul Gheorghe David, care a votat de 3.018 de ori si are o prezenta la vot de 91,5%. Locul doi ii revine liberalului Mario Oprea, cu 2.924 voturi exprimate in plen si o prezenta de 88,6%, iar pe locul trei colegul sau de partid Ioan Corodan, cu 2.869 voturi exprimate in plen si 86,9% prezenta. Printre cei care si-au folosit din plin dreptul de a vota se mai numara peremistul Gheorghe Funar, pe locul patru, cu 86,5% prezenta la vot, colegul sau de partid, Gheorghe Viorel Dumitrescu, pedelistul Mihai Tabuleac, udemeristul Pete Stefan, conservatorul Gavrila Vasilescu sau pedelistul Ivan Cismaru.ConcluziaCulmea ironiei este ca tocmai cei mai populari politicieni, cele mai mediatizate figuri politice sunt si cele mai absente de la luarea deciziilor in Parlament. O alta ironie este faptul ca pe primele pozitii ale topurilor figureaza lideri de partide (Vadim Tudor si Mircea Geoana – n.red.) care acum candideaza pentru un nou mandat. "Acest lucru arata lipsa de respect a partidelor pentru alegatori", este de parere IPP. "Concluziile studiului arata ca vedetele noastre politice, parlamentarii pe care ii vedem mai mult la televizor decat la serviciu (in Parlament) nu sunt un bun exemplu pentru constiinciozitatea cu care alesul trebuie sa actioneze pentru indeplinirea atributiilor. Problema vedetismului in politica cauzeaza disfunctii majore in opinia noastra si de aceea vom fi foarte atenti la urmatorul parlament", incheie IPP.Sursa: 9AM, astaziAutor: Alexandra Grindean

Cred ca Iliescu si-a perdut memoria, sa-i reamintim.

13 iunie

Pe 13 iunie
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 am, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" şi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov. Aceleaşi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chiţac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliţie. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa.
Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.La televiziune se citeşte un comunicat al preşedintelui Ion Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti

14 iunie

Str. Academiei
Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de la Litere Gheorghe Brâncuş şi regretatul lingvist Cezar Tabarcea, agresat de nişte indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme, şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică. Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat printr-un miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureştiul era complet pacificat şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.

15 iunie
La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului.[1]

Victime

La TVR
Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746 iar numărul morţilor este de şase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedintele „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morţilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent şi nu a existat nici o poziţie oficială împotrivă” [2]

Cauze
Rădăcinile acestor mineriade, limba română este singura limbă din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei, se găsesc în evenimente mai vechi ale istoriei noastre. Se pare că după revolta minerilor din 1977 Valea Jiului a fost permanent supravegheată şi păzită de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevăraţilor mineri cu securişti. Ceauşescu însuşi avea un plan prin care trupele de Apărarea Patriei să contribuie la înăbuşirea Revoluţiei şi le dotase cu bâte şi alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timişoara, Braşov nu au putut fi convinşi să ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivă au manifestat pentru libertate. O lovitură asemănătoare fusese administrată partidelor politice din Opoziţie cu prilejul grevei regale în 1947 când sute de studenţi membri ai organizaţiilor de tineret ale PNŢCD şi PNL au fost bătuţi în Piaţa Palatului de muncitori cu bâte aduşi cu camioanele de PCR.

Efecte
În plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), împiedicarea prin ameninţare a apariţiei ziarului "România Liberă" . Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuşit să genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate să fie condamnată în justiţie. Acţionând ca o forţă independentă de stat minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul, iar consecinţa a fost acţiunea împotriva statului în următoarele 3 mineriade (împotriva guvernului Petre Roman în septembrie 1991 şi a guvernului Radu Vasile în ianuarie 1999 şi februarie 1999). Efectele în plan extern au fost catastrofale, România a fost exclusă de la orice finanţare a organismelor internaţionale, a întrerupt acordul de asistenţă cu FMI. Mii şi mii de tineri au fugit din ţară, au ales libertatea şi s-au refugiat în ţari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost îndepărtate iar încrederea Occidentului, care părea pierdută definitiv, a fost reclădită şi România a devenit membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deşi au trecut mai mult de 16 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, deşi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupă şi de dosarul revoluţiei din 1989 a promis că până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE va fi finalizat şi va începe urmărirea penală a vinovaţilor.

Comentarea evenimentelor de către personalităţi
Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie 1990 cu "Noaptea de cristal" din Germania nazistă, cu acţiunile echipelor de "cămaşi negre" ale lui Mussolini, în Italia, şi cu forţele de pararepresiune ale poliţiei legionare din 1940, în România.[1]Andrei Cornea: Alcătuind o „categorie socio-profesională ce aparţine mai degrabă secolului al XIX-lea decât secolului al XXI-lea”, minerii au adâncit, în Romania postcomunistă, schismele sociale, delimitările dintre clase, sporind frustrările şi ranchiunile.[2] În alt articol, Andrei Cornea spune că se poate vorbi despre un pogrom simbolic împotriva studenţilor şi intelectualilor de elită, dar şi asupra ţiganilor, molestaţi şi ei de mineri.[3]Adrian Năstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la două săptămâni de la mineriadă, a afirmat că „a trebuit să lucrez mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90, Adrian Năstase a spus că această „temă este profund politică” şi că „a fost politizată de-a lungul timpului” şi a adăugat că dosarul mineriadei a fost “reactivat” în perioada în care Emil Constantinescu era preşedinte, în anul 1998. [4]Ion Iliescu vorbind despre scenele „de anarhie şi dezordine“ care au dus la atacul minerilor, după ce la vremea respectiva a denumit „o rebeliune legionară“, ulterior a reformulat „ne aminteşte de rebeliunea legionară [...] şi a fost percepţia multor altora din generaţia mea…”.

Nu au fost minerii in Bucuresti, ci Iliescu multiplicat.

Fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu le-a spus minerilor din Valea Jiului, vineri, in timpul unui turneu electoral, ca nu ei sunt vinovati pentru violentele din 1990 si ca a fost vorba despre o "actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor" care a "stricat imaginea" intregii tari.
"Nu minerii au promovat violenta in Romania in 1990. Ei nu au fost in 12 ianuarie, nu au fost pe 28 ianuarie cand demonstratiile organizate de liberali si taranisti s-au soldat cu atacarea guvernului si a CFSN-ului, au aruncat cu sticle incendiare la parterul cladirilor. Eu ii invitasem la dialog si am iesit pe post si le-am spus sa isi potoleasca brutele. Nu am mai putut. In 18 februarie, grupuri de vandali au devastat cladirea Guvernului. Nu minerii au fost in Targu Mures cand au fost confruntarile acestea, nu minerii au facut Piata Universitatii, nu au propagat ura in plina campanie electorala. Nu minerii au fost pe 13 iunie in Bucuresti, cand grupe anarhice de vandali au devastat cladirea Politiei, ministerului de Interne, televiziunea nationala si au creat panica. E o prezentare a realitatii deformate de atunci”, a spus Iliescu.Ion Iliescu a facut, vineri, o vizita in Valea Jiului pentru a-i sustine pe candidatii PSD la alegerile de la sfarsitul acestei luni. La mitingul organizat de simpatizantii PSD in municipiul Lupeni au participat circa 200 de oameni, in principal membri de partid. Pentru a preintampina eventuale conflicte, la Lupeni au fost detasate forte impresionante de ordine.Fostul presedinte a coborat din masina pentru a sta de vorba cu multimea mai multe zeci de minute. El a evitat sa raspunda intrebarilor privind acuzatiile formulate de Miron Cozma, despre care a spus ca este un om vanitos, care se si vedea prim-ministru. "Acest lucru i-a stricat lui si imaginii. El a avut, intr-adevar, niste comportamente si a compromis din acest punct de vedere imaginea minerilor. Insa a fost o actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor. Cui i-a slujit asa ceva? Nu numai Vaii Jiului i-a stricat, ci imaginii intregii tari. Dar asta este lupta politica!”, a afirmat Ion Iliescu .Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a spus, intr-un interviu la Realitatea TV, ca Ion Iliescu l-ar fi gratiat in 2004 pentru a-i cumpara tacerea si a sustinut ca nu a semnat cererile de gratiere ale fostului presedinte pe care l-a caracterizat drept "nomenclaturist" si "comunist".Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data lui Ion Iliescu, procurorii il considera vinovat pe Ion Iliescu de eliberarea in forta a Pietei Universitatii pe 13 iunie 1990, dar sustin ca decesele pentru care fostul presedinte a fost acuzat s-au produs dupa evacuarea manifestantilor si in alte zone.In acelasi document, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990. Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13 - 14 iunie 1990. Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii. “Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor”, se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.Potrivit anchetatorilor, Iliescu ar fi dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor pe 13-14 iunie 1990. “In ceea ce priveste evenimentele in care au fost implicati militarii in zona magazinului “Romarta Copiilor”, singura implicare a Presedintelui Romaniei a fost aceea ca a solicitat sefului de Stat Major al Armatei sprijin in vederea apararii institutiilor fundamentale ale statului. In cadrul acestei interventii, Presedintele Romaniei a cerut ca fortele de ordine sa foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor, ceea ce nu poate avea ca urmare moartea prin impuscare a vreunei persoane”, se mai arata in rezolutie.Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu il legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.Sursa: 9AM, astazi

Mafia romaneasca

Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul unino­minal pentru a opri accesul în Parlament unor per­soane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este, pur şi simplu, produsul oportunismului politic. Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu spectaculoase succese în afaceri în perioada în care ne­poţii/ soţii/fii au ocupat funcţii publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogă­ţească din afaceri cu bani publici.

Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selec­tate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau con­sistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selec­ţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi inte­grităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a me­todei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coa­liţiei pentru un Parlament Curat. Fap­tele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la ini­ţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşa­dar, luate în calcul schimbările de culoare politică pro­duse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de ne­constituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi pro­pune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din me­diul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre can­didaţii care au ocupat deja funcţii publice au decla­raţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătu­şica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu cli­enţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 orga­nizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la ini­ţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au conside­rat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avo­catul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul mi­nistru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judi­cioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geo­grafic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputa­ţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşa­lonare pentru că nu­mărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca du­bioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu