Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, intentioneaza sa aloce de la buget 500 milioane de euro pentru exproprierea digurilor din Delta Dunarii, declarate de catre instanta patrimoniu public. Beneficiarii acestor exproprieri vor fi baronii Deltei, apropiati ai mediului politic.
"Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Delta. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri in domeniul public." Declaratia facuta la Tulcea, la reuniunea privind protectia Deltei Dunarii, ii apartine ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi. Ministrul a fost avertizat ca digurile apartin deja domeniului public, insa a precizat ca, "desi au acest statut, ele sunt in proprietate privata si trebuie sa le recuperam rapid pentru a realiza reconstructiile ecologice". Afirmatiile ministrului Nemirschi au redeschis scandalul digurilor din Delta, care dainuiesc de cativa ani buni. In Delta, 1.200 kilometri de diguri aferente amenajarilor agricole si piscicole se afla in evidentele contabile ale Consiliului Judetean Tulcea, dar si in patrimoniul firmelor private care au inchiriat 70.000 hectare de terenuri agricole si piscicole de la CJ Tulcea. Curtea de Conturi a constatat aceasta anomalie si a dispus Consiliului Judetean Tulcea sa recupereze de la firmele private digurile respective, care apartin domeniului public. sefii CJ nu s-au conformat insa. Curtea de Apel Constanta a confirmat decizia Curtii de Conturi la inceputul acestui an si a dispus, la randul sau, Consiliului Judetean Tulcea sa recupereze acest patrimoniu public. Constantin Cabuz, secretarul CJ Tulcea, sustine ca de vina pentru aceasta situatie nu este institutia pe care o reprezinta. "Am notificat firmele care administreaza aceste diguri sa le predea rapid. Doar doua firme au raspuns notificarilor, dar refuza sa le predea. Patronii acestor firme sustin ca au cumparat digurile de la stat, dar in contractele de privatizare la care se refera s-a prevazut ca digurile din Delta apartin domeniului public si urmeaza sa fie predate CJ Tulcea, cumparatorul avand obligatia sa diminueze capitalul social al firmelor privatizate fara sa revendice despagubiri.
In pofida acestor prevederi, respectivii patroni refuza sa se conformeze, iar pentru a aplica hotararea instantei vom apela la un executor judecatoresc", a declarat Constantin Cabuz. Potrivit evidentelor Consiliului Judetean Tulcea, cei 1.200 kilometri de diguri (din care peste 400 kilometri sunt diguri de aparare impotriva inundatiilor, iar diferenta o constituie digurile din incinta amenajarilor piscicole si agricole) sunt in stapanirea unor oameni foarte influenti care au legaturi cu mediul politic. Astfel, digurile din zonele Murighiol si Jurilovca se afla pe mana firmelor lui Alexandru Bittner, un apropiat al lui Adrian Nastase. Digurile de la Ceatalchioi-Sireasa sunt in patrimoniul firmei fostului senator PSD Traian Rece, iar cele de la Crisan sunt ale baronului PSD Dan Verbina, un apropiat al lui Miron Mitrea. Digurile de la Partizani sunt ale omului de afaceri Constantin Zibileanu, apropiat al PNL. Ucraineanul Vladimir Pop a cumparat de la o firma de lichidari judiciare din Tulcea 15 kilometri de dig in zona Chilia, dar tranzactia este suspectata de procurorii de la Crima Organizata a fi o spalare de bani din Ucraina. In raspunsul la notificarile CJ Tulcea, patronii digurilor din Delta spun ca vor preda aceste diguri patrimoniului public doar cu justa despagubire si avanseaza pretul de un milion euro/km.
Neculai Amihulesei
Vineri, 10 Aprilie 2009
Romania Libera
vineri, 10 aprilie 2009
Avansarea rapida in grad si vanzarea unei locuinte catre SRI-controverse in jurul Principelui Radu
Avansarea rapida in ierarhia militara, vanzarea unui apartament catre SRI sau contestatiile impotriva folosirii numelui Hohenzollern sunt controversele ce l-au avut ca protagonist pe Principele Radu in ultimii ani.
Una din primele controverse care au tinut prima pagina a ziarelor in legatura cu Radu Duda se leaga de titulatura de principe de Hohenzollern pe care a primit-o dupa casatoria cu Principesa Margareta, informeaza NewsIn.
In 1998, la doi ani dupa casatorie, prin eforturile Regelui Mihai, Radu Duda a primit titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen. Intrucat prin Constitutiile antebelice ale Romaniei, Casa Regala nu a putut acorda niciodata titluri nobiliare (Casa Regala Romana este una din putinele case regale ale lumii care are stipulata prin statut aceasta interdictie - n.r.), fostul actor a primit titlul din partea lui Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, reprezentantul Casei Princiare de Sigmaringen.
"Veringen" a fost adaugat pentru a-l personaliza, fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern. In 2000, gratie actului semnat de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, identitatea lui Radu Duda s-a schimbat: Starea Civila din Iasi a eliberat un certificat de nastere pe numele de Radu Hohenzollern-Veringen Duda. Ulterior, in vizitele sale ca reprezentant special al Guvernului, Principele a fost prezentat drept "Alteta", desi actul prin care i s-a acordat titlul de Principe nu stabileste ca ar putea folosi acest apelativ sau blazonul familiei.
In 2004, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti de americanul Brad Johnson, care s-a prezentat ca fiind avocatul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, Radu Duda a fost catalogat drept "fals print". Johnson a aratat o scrisoare a fiului lui Friedrich Wilhelm Erbprinz von Hohenzollern, adresata lui Radu Duda, prin care acesta era somat sa nu mai foloseasca numele familiei. In replica, reprezentantii Familiei Regale au sustinut ca Johnson era un impostor care a pus la cale intreaga poveste si ca in spatele acestuia s-ar fi aflat un puternic grup de interese.
Un alt scandal a aparut in septembrie 2004, cand Cornel George Comsa, care la acea vreme era consilierul principelui, a recunoscut intr-o declaratie acordata "Evenimentului Zilei" ca Principele Radu a vandut catre SRI, in 2000, un apartament situat pe Bulevardul Tineretului din Capitala. Declaratia consilierului a aparut dupa ce pe Internet incepusera sa circule date despre tranzactie. Comsa a precizat ca vanzarea a fost ca oricare alta dintre doua persoane, ca apartamentul a fost inchiriat la diferiti chiriasi, printre care si un angajat al SRI, care, probabil, auzind ca se vinde apartamentul, a solicitat institutiei sa-l achizitioneze.
O alta controversa legata de Principele Radu Duda este implicarea numelui sau, in calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila in afacerea fregatelor vandute de compania britanica BAE Systems Ministerului Apararii pentru suma de 116 milione de lire sterline. Potrivit editiei din 16 iunie 2006 a ziarului Gardianul, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila a confirmat intalnirile cu reprezentantii BAE Systems, dar a negat ca s-ar fi discutat despre cumpararea fregatelor. Tot in presa a aparut informatia conform careia Principele Radu a absolvit, in anul 2002, Colegiul National de Aparare, coleg fiindu-i secretarul de stat pentru Armamente din MapN, Gheorghe Matache, care, la 14 ianuarie 2003, a semnat ordinul de achizitie a fregatelor, cu lordul William Bach.
De avansarile Principelui, in grad, in Armata Romana, se leaga o alta controversa. Dupa ce a absolvit, in 2002, Colegiul National de Aparare, Principele Radu a fost numit Reprezentant special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila si a fost avansat in grad, de la locotenent-major in rezerva, la cel de capitan in rezerva. A urmat o noua avansare si, dupa ce a absolvit un curs militar la George C. Marshall Center din Germania, a ajuns la gradul de maior in rezerva. Principele si-a continuat studiile, la Kennededy School of Government de la Universitatea Harvard, iar dupa absolvire, in 2004, a fost avansat locotenent-colonel in rezerva.
Un an mai tarziu, in 2005, a fost avansat colonel si a fost trecut in randul cadrelor active. Potrivit procedurilor militare, ofiterii activi pot fi avansati la termen, adica dupa expirarea stagiului de cinci ani, inainte de termen, pentru merite deosebite, dar numai dupa ce a expirat macar jumatate din perioada de stagiu, si la exceptional. Legea privind statutul militarilor mai spune ca ofiterii in rezerva pot fi inaintati in grad doar la termen si la exceptional. Aceeasi lege mai prevede ca militarii care savarsesc acte exemplare de curaj si fapte eroism pot fi inaintati in grad, aprecierea acestora nefiind specificata in lege, ci lasata la atitudinea Statului Major General, condus, in perioada inaintarii in grad a Principelui, de generalul Eugen Badalan. Badalan a declarat, potrivit Cotidianul din 10 noiembrie 2006, ca insusi Principele Radu a cerut activarea, ca a fost activat direct cu gradul de colonel de infanterie si ca legea permite aceast lucru. Fostul sef al Statului Major General a mai spus ca nu exista nici un motiv de ordin tehnic ca Principele sa fie activat, dar au existat motive de ordin identitar, in cadrul pozitiei de membru al Casei Regale.
In calitate de Reprezentant special al Guvernului, Principele a generat o alta controversa, legata de bugetul destinat de Guvern activitatilor sale de demnitar. In cinci ani, din 2002 pana in 2007, activitatile Principelui au costat Executivul peste 850.000 de euro. In 2008, bugetul acordat de Guvern a fost de 500.000 de euro. In acelasi an, Principele Radu a anuntat ca nu mai doreste sa fie reprezentant al Guvernului.
Publicat: astazi 9am
Una din primele controverse care au tinut prima pagina a ziarelor in legatura cu Radu Duda se leaga de titulatura de principe de Hohenzollern pe care a primit-o dupa casatoria cu Principesa Margareta, informeaza NewsIn.
In 1998, la doi ani dupa casatorie, prin eforturile Regelui Mihai, Radu Duda a primit titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen. Intrucat prin Constitutiile antebelice ale Romaniei, Casa Regala nu a putut acorda niciodata titluri nobiliare (Casa Regala Romana este una din putinele case regale ale lumii care are stipulata prin statut aceasta interdictie - n.r.), fostul actor a primit titlul din partea lui Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, reprezentantul Casei Princiare de Sigmaringen.
"Veringen" a fost adaugat pentru a-l personaliza, fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern. In 2000, gratie actului semnat de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, identitatea lui Radu Duda s-a schimbat: Starea Civila din Iasi a eliberat un certificat de nastere pe numele de Radu Hohenzollern-Veringen Duda. Ulterior, in vizitele sale ca reprezentant special al Guvernului, Principele a fost prezentat drept "Alteta", desi actul prin care i s-a acordat titlul de Principe nu stabileste ca ar putea folosi acest apelativ sau blazonul familiei.
In 2004, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti de americanul Brad Johnson, care s-a prezentat ca fiind avocatul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, Radu Duda a fost catalogat drept "fals print". Johnson a aratat o scrisoare a fiului lui Friedrich Wilhelm Erbprinz von Hohenzollern, adresata lui Radu Duda, prin care acesta era somat sa nu mai foloseasca numele familiei. In replica, reprezentantii Familiei Regale au sustinut ca Johnson era un impostor care a pus la cale intreaga poveste si ca in spatele acestuia s-ar fi aflat un puternic grup de interese.
Un alt scandal a aparut in septembrie 2004, cand Cornel George Comsa, care la acea vreme era consilierul principelui, a recunoscut intr-o declaratie acordata "Evenimentului Zilei" ca Principele Radu a vandut catre SRI, in 2000, un apartament situat pe Bulevardul Tineretului din Capitala. Declaratia consilierului a aparut dupa ce pe Internet incepusera sa circule date despre tranzactie. Comsa a precizat ca vanzarea a fost ca oricare alta dintre doua persoane, ca apartamentul a fost inchiriat la diferiti chiriasi, printre care si un angajat al SRI, care, probabil, auzind ca se vinde apartamentul, a solicitat institutiei sa-l achizitioneze.
O alta controversa legata de Principele Radu Duda este implicarea numelui sau, in calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila in afacerea fregatelor vandute de compania britanica BAE Systems Ministerului Apararii pentru suma de 116 milione de lire sterline. Potrivit editiei din 16 iunie 2006 a ziarului Gardianul, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila a confirmat intalnirile cu reprezentantii BAE Systems, dar a negat ca s-ar fi discutat despre cumpararea fregatelor. Tot in presa a aparut informatia conform careia Principele Radu a absolvit, in anul 2002, Colegiul National de Aparare, coleg fiindu-i secretarul de stat pentru Armamente din MapN, Gheorghe Matache, care, la 14 ianuarie 2003, a semnat ordinul de achizitie a fregatelor, cu lordul William Bach.
De avansarile Principelui, in grad, in Armata Romana, se leaga o alta controversa. Dupa ce a absolvit, in 2002, Colegiul National de Aparare, Principele Radu a fost numit Reprezentant special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila si a fost avansat in grad, de la locotenent-major in rezerva, la cel de capitan in rezerva. A urmat o noua avansare si, dupa ce a absolvit un curs militar la George C. Marshall Center din Germania, a ajuns la gradul de maior in rezerva. Principele si-a continuat studiile, la Kennededy School of Government de la Universitatea Harvard, iar dupa absolvire, in 2004, a fost avansat locotenent-colonel in rezerva.
Un an mai tarziu, in 2005, a fost avansat colonel si a fost trecut in randul cadrelor active. Potrivit procedurilor militare, ofiterii activi pot fi avansati la termen, adica dupa expirarea stagiului de cinci ani, inainte de termen, pentru merite deosebite, dar numai dupa ce a expirat macar jumatate din perioada de stagiu, si la exceptional. Legea privind statutul militarilor mai spune ca ofiterii in rezerva pot fi inaintati in grad doar la termen si la exceptional. Aceeasi lege mai prevede ca militarii care savarsesc acte exemplare de curaj si fapte eroism pot fi inaintati in grad, aprecierea acestora nefiind specificata in lege, ci lasata la atitudinea Statului Major General, condus, in perioada inaintarii in grad a Principelui, de generalul Eugen Badalan. Badalan a declarat, potrivit Cotidianul din 10 noiembrie 2006, ca insusi Principele Radu a cerut activarea, ca a fost activat direct cu gradul de colonel de infanterie si ca legea permite aceast lucru. Fostul sef al Statului Major General a mai spus ca nu exista nici un motiv de ordin tehnic ca Principele sa fie activat, dar au existat motive de ordin identitar, in cadrul pozitiei de membru al Casei Regale.
In calitate de Reprezentant special al Guvernului, Principele a generat o alta controversa, legata de bugetul destinat de Guvern activitatilor sale de demnitar. In cinci ani, din 2002 pana in 2007, activitatile Principelui au costat Executivul peste 850.000 de euro. In 2008, bugetul acordat de Guvern a fost de 500.000 de euro. In acelasi an, Principele Radu a anuntat ca nu mai doreste sa fie reprezentant al Guvernului.
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)