Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
16 Noi 2009 Adina Stancu, Marian Ghiteanu
Lansarea volumului, în coautorat Victor Gaetan-Ciprian Nastasiu, cu titlul „Prădarea României“ a dus la prima lămurire oficială: „Profesorul este Traian Băsescu“. Iar Victor Gaetan a adăugat: “De faptul că Profesorul era Traian Băsescu se ştia din 2005 la Washington”. La conferinţa de presă care a avut loc la Hilton, ieri, prima zi a ultimei săptămâni de campanie electorală pentru prezidenţiale, s-au pus pe tapet şi amănunte legate de dosare aflate în lucru: disjungerea din dosarul „Privatizărilor“ şi dosarul „Trafic internaţional de arme”.
“Codul” lui Omar Această afirmaţie a lui Victor Gaetan poate fi dovada resentimentelor înalţilor oficiali din Statele Unite ale Americii faţă de preşedintele Traian Băsescu, în condiţiile în care se ştie că SUA nu au acceptat o vizită a preşedintelui României până în alegerile ce urmează a avea loc. După răspunsul dat ziarului Cotidianul la întrebarea “cine e dom’ Profesor”, Gaetan a explicat că această formulă de politeţe şi “reverenţă” este folosită şi-n alte state, dar şi în ţările arabe. “Era un cod stabilit de Omar”, a afirmat Nastasiu. Cert este că, înaintea lansării acestei cărţi-bombă, prin mass-media au apărut anumite stenograme de convorbiri neştiute şi care nu apar nici în dosarul “Răpirii jurnaliştilor”, dar nici în “Fuga lui Omar”.
Ele pot fi privite drept “probe”, materiale ce susţin dezvăluirile fostului procuror DIICOT Ciprian Nastasiu.
În ceea ce priveşte răscumpărarea de 12-13 milioane de dolari, din care 4 milioane au fost subtilizate, a reieşit că Nastasiu nu are probe, ci se bazează în afirmaţiile sale doar pe informaţii venite de la irakieni sau americani. Aşa fiind, “răscumpărarea” rămâne un caz neelucidat şi încă neprobat. Presiunile lui Băsescu În plus, publicistul Victor Gaetan, secundat de ex-procurorul Nastasiu, afirmă că “preşedintele a ascuns sistematic adevăruri şi crima organizată, şi s-a aflat în Siria în 2008 ca să ascundă adevărul despre fuga lui Hayssam“. De altfel, episodul, extrem de ciudat, al vizitei preşedintelui Băsescu în Siria în 2008 nu a fost lămurit niciodată, pe deplin, transparent, de către şeful statului: de ce s-a dus în Siria, cu cine şi când s-a întâlnit? Nastasiu, fără a spune explicit că preşedintele Băsescu a exercitat presiuni asupra sa, afirmă, totuşi, că Băsescu “a acţionat ca un preşedinte autoritar în cazul Hayssam”. Mai mult, fostul procuror declară că asupra anchetatorilor se exercită “presiuni extraordinare”, mai ales în cazurile deosebite.
Udrea, în grup cu Voiculescu Ex-procurorul DIICOT a punctat, apoi, lucruri foarte importante legate de un dosar care se află, culmea, în lucru la DIICOT şi la această oră. Dosarul privind traficul internaţional de arme. În care ex-procurorul spune că reţeaua nu ducea la Traian Băsescu şi că a lucrat foarte bine cu americanii la acest caz, lucrarea privitoare la Viktor Bouth şi Ion Busuioc fiind o anchetă finalizată cu succes. Nastasiu susţine că, pe 2 iulie 2008 a făcut cererea de prelungire a monitorizării grupării “Voiculescu, Adrian Videanu, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Dorin Cocoş, Verestoy Attila, “făptuitori suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni”, pentru ca doar o zi mai târziu să fie revocat din funcţie. El a vorbit în continuare de dosarul “Privatizărilor”, în care “momentul operativ la acea vreme a plecat de la SRI… venise în ţară Vadim Benyatov”. Nastasiu dezvăluie din interiorul anchetei un episod foarte important: comisia rogatorie efectuată cu Rusia pentru identificarea unor spălări de bani.
„Băsescu: Ruşinea României“
O nouă carte, “Băsescu: Ruşinea României”, descrie traseul flotelor comercială şi de pescuit oceanic ale României pe măsură ce navigau pe marea corupţiei, dispărând în propriul Triunghi al Bermudelor, în ceea ce este considerat “cel mai mare scandal de corupţie din istoria României”, se arată în recenzia unei cărţi publicate de American Committee Against Corruption şi preluate de Reuters şi publicaţiile “Boston Business Journal” şi “Los Angeles Business Journal”. Cartea pune nişte întrebări cruciale: cine este responsabil de pierderea întregii flote comerciale si acumularea datoriilor externe ale României? Unde sunt acele nave astăzi? Cine a profitat?”. Volumul relatează “cum Traian Băsescu a vândut flota unei companii norvegiene pentru un dolar şi alte povestiri de nepotism, dezonoare şi corupţie.” Printre acestea: incedierea de către capitanul Băsescu a 37 de nave în portul Rouen, afacerea răpirii jurnaliştilor români în Irak, achiziţionarea ilegală a casei de pe strada Ştefan Mihăileanu şi relaţiile dintre familia Băsescu şi omul de afaceri Puiu Popoviciu. În ascensiunea de la rangul de marinar până la cel de căpitan de nava, cu un posibil traseu prin temuta Securitate, ajuns apoi ministru al Transporturilor, primar al Capitalei, şi în cele din urmă preşedinte, “Traian Băsescu a arătat o nepăsare aproape dispreţuitoare faţă de statul de drept şi o înclinaţie permanentă către abuzul de putere”, scrie autorul cărţii, recomandat ca “vechi observator” al scenei publice din România, şi care semnează cu pseudonimul Jonathan Harper.
(Izabela Niculescu)
marți, 17 noiembrie 2009
Românii platesc cu 18% mai mult pentru caldura decât alti europeni
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
In ciuda puterii de cumparare reduse, romånii platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat, comparativ cu alte state europene. Potrivit unui studiu realizat la nivel comunitar, costul gigacaloriei produse in Romånia este la fel de mare ca si in Germania sau Finlanda. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este de circa 5 ori mai mic. Specialistii ne-au precizat ca de vina pentru «deformarea» preturilor sunt guvernantii, care nu au reusit påna acum sa puna la punct o strategie de alimentare cu caldura, dar au cheltuit, ani la rånd, sume imense pentru subventii si pentru reabilitarea centralelor termoelectrice mari care functioneaza pe tehnologii invechite.
Consumatorii din România platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operatiunilor ineficiente ale companiilor care asigura acest serviciu, potrivit unui studiu al AT Kearney, potrivit Mediafax. Costul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al Romaniei este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridica la 30.428 de euro.
Un alt stat cu un pret al gigacaloriei apropiat de cel platit de romani este Finlanda (59 de euro pe gigacalorie – n.r.), insa PIB-ul pe locuitor in aceasta tara este însa de 35.094 de euro. In schimb, în Lituania, stat cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, pretul gigacaloriei este de 39 de euro. „Acest pret (platit în România, n.r.) genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, în timp ce industria româneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie“, precizeaza autorii studiului. Potrivit AT Kearney, subventiile în pretul final al gigacaloriei acopera, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de productie, distributie si furnizare.
Subventiile nu mai pot fi sustinute de stat
“Nu avem inca o strategie a alimentarii cu caldura. Lucrurile au fost lasate la voia intamplarii, s-au acordat subventii, ajutoare de stat, necorelate, de catre diverse autoritati, care au dus in final la doua consecinte negative majore: preturi inaccesibile si o pondere de circa 50% a subventiilor. Din informatiile mele, gigacaloria costa 215 lei, in medie, pe tara, iar un pret de circa 120 de lei este platit de consumatori”, ne-a declarat Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman pentru Energie (IRE).
Potrivit acestuia, ajutoarele directe reprezinta doar 30% din totalul subventiilor, in timp ce grosul banilor merge catre furnizori, pentru combustibili, programe de reabilitare si chiar energie electrica, in cazul grupurilor in cogenerare. “Se acorda foarte multi bani pentru subventii. In ultimii doi ani s-au dat circa 700 de milioane de euro, mentiona fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Pentru ca sumele nu sunt alocate tintit sau pentru investitii, am ajuns la niste preturi deformate, pe care statul, in conditii de criza, ar putea sa nu mai reuseasca sa le sustina”, a adaugat seful IRE.
Potrivit specialistului, continuarea reabilitatii centralelor mari este o greseala care trebuie rapid rectificata. “Se pierd bani cu transportul, cu retelele lungi si ineficiente si se pierde la procesul de productie, pentru ca tehnologia folosita este din anii ’70. Totusi, ne cramponam sa mentinem centralele mari in loc sa sprijinim centrale mai mici si dispersate, pe sistem in cogenerare, care sa fie aproape de consumatori, astfel incat sa reducem drastic cheltuielile de transport cu agentul termic. Totodata, putem face un mix avantajos, folosind si energia regenerabila”, ne-a precizat presedintele IRE.
De altfel, studiul citat arata ca cele mai multe companii care activeaza în sector înregistreaza pierderi din cauza cresterii costurilor la combustibili, a mecanismelor improprii de ajustare a preturilor fata de cursul valutar, a investitiilor insuficiente în retele de transport si distributie a energiei termice si lipsa masurilor de restructurare.
Energia termica in Romania este produsa în proportie de 41% din carbune, nivel similar cu cel european, si 48% din gaze naturale, fata de 28% în statele europene. “In conditiile in care in cativa ani va trebui sa platim si gazele cu efect de sera, costurile suportate de romani ar putea exploda”, a adaugat Jean Constantinescu.
Florina Andronache
Gardianul.ro
In ciuda puterii de cumparare reduse, romånii platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat, comparativ cu alte state europene. Potrivit unui studiu realizat la nivel comunitar, costul gigacaloriei produse in Romånia este la fel de mare ca si in Germania sau Finlanda. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este de circa 5 ori mai mic. Specialistii ne-au precizat ca de vina pentru «deformarea» preturilor sunt guvernantii, care nu au reusit påna acum sa puna la punct o strategie de alimentare cu caldura, dar au cheltuit, ani la rånd, sume imense pentru subventii si pentru reabilitarea centralelor termoelectrice mari care functioneaza pe tehnologii invechite.
Consumatorii din România platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operatiunilor ineficiente ale companiilor care asigura acest serviciu, potrivit unui studiu al AT Kearney, potrivit Mediafax. Costul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al Romaniei este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridica la 30.428 de euro.
Un alt stat cu un pret al gigacaloriei apropiat de cel platit de romani este Finlanda (59 de euro pe gigacalorie – n.r.), insa PIB-ul pe locuitor in aceasta tara este însa de 35.094 de euro. In schimb, în Lituania, stat cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, pretul gigacaloriei este de 39 de euro. „Acest pret (platit în România, n.r.) genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, în timp ce industria româneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie“, precizeaza autorii studiului. Potrivit AT Kearney, subventiile în pretul final al gigacaloriei acopera, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de productie, distributie si furnizare.
Subventiile nu mai pot fi sustinute de stat
“Nu avem inca o strategie a alimentarii cu caldura. Lucrurile au fost lasate la voia intamplarii, s-au acordat subventii, ajutoare de stat, necorelate, de catre diverse autoritati, care au dus in final la doua consecinte negative majore: preturi inaccesibile si o pondere de circa 50% a subventiilor. Din informatiile mele, gigacaloria costa 215 lei, in medie, pe tara, iar un pret de circa 120 de lei este platit de consumatori”, ne-a declarat Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman pentru Energie (IRE).
Potrivit acestuia, ajutoarele directe reprezinta doar 30% din totalul subventiilor, in timp ce grosul banilor merge catre furnizori, pentru combustibili, programe de reabilitare si chiar energie electrica, in cazul grupurilor in cogenerare. “Se acorda foarte multi bani pentru subventii. In ultimii doi ani s-au dat circa 700 de milioane de euro, mentiona fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Pentru ca sumele nu sunt alocate tintit sau pentru investitii, am ajuns la niste preturi deformate, pe care statul, in conditii de criza, ar putea sa nu mai reuseasca sa le sustina”, a adaugat seful IRE.
Potrivit specialistului, continuarea reabilitatii centralelor mari este o greseala care trebuie rapid rectificata. “Se pierd bani cu transportul, cu retelele lungi si ineficiente si se pierde la procesul de productie, pentru ca tehnologia folosita este din anii ’70. Totusi, ne cramponam sa mentinem centralele mari in loc sa sprijinim centrale mai mici si dispersate, pe sistem in cogenerare, care sa fie aproape de consumatori, astfel incat sa reducem drastic cheltuielile de transport cu agentul termic. Totodata, putem face un mix avantajos, folosind si energia regenerabila”, ne-a precizat presedintele IRE.
De altfel, studiul citat arata ca cele mai multe companii care activeaza în sector înregistreaza pierderi din cauza cresterii costurilor la combustibili, a mecanismelor improprii de ajustare a preturilor fata de cursul valutar, a investitiilor insuficiente în retele de transport si distributie a energiei termice si lipsa masurilor de restructurare.
Energia termica in Romania este produsa în proportie de 41% din carbune, nivel similar cu cel european, si 48% din gaze naturale, fata de 28% în statele europene. “In conditiile in care in cativa ani va trebui sa platim si gazele cu efect de sera, costurile suportate de romani ar putea exploda”, a adaugat Jean Constantinescu.
Florina Andronache
Udrea, Stolojan si Voiculescu, vizati in dosarul de spionaj energetic
Romania trebuie salvata!
Fostul procuror Ciprian Nastasiu, sanctionat din cauza dosarului Omar Hayssam, a declarat ca ancheta, inainte de a fi revocat, implicarea unor politicieni precum Theodor Stolojan, Elena Udrea, Dan Voiculescu in dosarul spionajului energentic, in care i-a interceptat timp de o luna.
Nastasiu a afirmat ca, pe 2 iulie 2008, cu o zi inainte sa fie revocat, el ceruse prelungirea autorizatiei de interceptare pentru mai multe persoane din dosarul spionajului energetic. Numele acestora erau si ale unor apropiati ai presedintelui Traian Basescu. "Era pe subminarea economiei nationale, era pe alt subiect. Pentru ca, la data de 2 iulie, am facut cererea de prelungire a monitorizarii la Curtea Suprema de Justitie si am aflat in 3 iulie ca am fost revocat, scurt! Deci ce sa mai, s-a terminat. Exista o autorizatie de monitorizare a acestei grupari, nu pe mandat - pe autorizatie de interceptare emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Deci erau si mogulii, era Dan Voiculescu, era Bogdan Chireac, Elena Udrea, Stolojan, Cocos, Verestoy Attila, deci erau. De pe autorizatii judecatoresti 30 plus inca 30, eu am prins prelungirea, deci mi s-a emis prelungirea cu inca 30 de zile a mandatului. Eu si colegul meu din dosar, domnul Cristescu", a afirmat Nastasiu, subliniind ca procurorul Doru Cristescu este acum "un tanar pensionar", iar monitorizarea politicienilor respectivi s-a inceput pentru ca "erau suspecti de anumite infractiuni".
Fostul procuror a afirmat ca i-a cerut presedintelui Basescu sa aiba o intalnire, pentru a-i povesti ca oamenii care ii erau in preajma apar in ancheta DICOOT. Presedintele l-a refuzat, sustine Nastasiu, care a precizat ca a avut cu seful statului conversatie telefonica scurta. In timpul convorbirii, Traian Basescu i-a spus fostului procuror ca nu mai vrea sa se vada cu nimeni din Ministerul public, pana nu sunt lamurite lucrurile, adica, spune el "implicarea Administratiei Prezidentiale".
PDL-istii sar la atac
Secretarul general al PDL,Vasile Blaga, a catalogat declaratiile procurorului Nastasiu drept "copilarii". "De copilariile astea sunt absolut satul. Domnul Nastasiu a fost procuror la DIICOT, trebuia sa-si faca datoria. In loc sa vina cu prostii acum trebuia sa-si faca datoria ca procuror al Romaniei la DIICOT, nu altundeva", a replicat Blaga invitat sa comenteze declaratiile fostului procuror Ciprian Nastasiu.
La randul sau, Adriean Videanu a dclarat ca nu exista informatii in ministerul sau care sa confirme asertiunile procurorului. Totodata, Videanu a sustinut ca nu s-a pus vreodata problema privatizarii centralei atomoelectrice de la Cernavoda. "S-a pomenit chestia asta cu Cernavoda, e o idiotenie maxima. Cat timp sunt eu ministru al Economiei nu se va pune problema nici instrainarii, nici privatizarii, nici a unitatilor 1-2, nici a unitatilor 3-4. E o prostie maxima", a comentat Videanu, citat de NewsIn.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, la randul sau, ca nu stia ca a fost monitorizat, asa cum a dezvaluit fostul procuror Ciprian Nastasiu, dar ca nu este o surpriza si nu-l deranjeaza, deoarece nu are nimic de ascuns. "Nu am stiut, dar nu este o supriza pentru mine. Avand in vedere ca am detinut functii importante sigur ca nu este o surpriza pentru mine monitorizarea", a afirmat Stolojan la Realitatea TV. Intrebat daca este deranjat ca a fost monitorizat, Stolojan a raspuns: "Absolut deloc, pentru ca eu nu am actionat niciodata in detrimentul intereselor tarii, deci nu ma deranjeaza deloc."
"Domnul (Nastasiu, n.r.) foloseste cuvinte frumoase, care atrag atentia. Banuiesc ca dansul se gandeste ca daca lucram la Presedintie ma ocupam de infractiuni. Nu ma ocupam de infractiuni la Presedintia Romaniei, din pacate", a declarat prin-vicepresedintele PDL, comentand afirmatiile lui Nastasiu. "In cazul lui ALRO stiti foarte bine exista problema baietilor, problema energiei electrice, exista problema baietilor destepti, din pacate nici astazi rezolvata in totalitate, asa ca nu e greu de ghicit de ce monitorizau, sau au incerat sa monitorizeze anumite situatii de acest gen", a adaugat Stolojan.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
Fostul procuror Ciprian Nastasiu, sanctionat din cauza dosarului Omar Hayssam, a declarat ca ancheta, inainte de a fi revocat, implicarea unor politicieni precum Theodor Stolojan, Elena Udrea, Dan Voiculescu in dosarul spionajului energentic, in care i-a interceptat timp de o luna.
Nastasiu a afirmat ca, pe 2 iulie 2008, cu o zi inainte sa fie revocat, el ceruse prelungirea autorizatiei de interceptare pentru mai multe persoane din dosarul spionajului energetic. Numele acestora erau si ale unor apropiati ai presedintelui Traian Basescu. "Era pe subminarea economiei nationale, era pe alt subiect. Pentru ca, la data de 2 iulie, am facut cererea de prelungire a monitorizarii la Curtea Suprema de Justitie si am aflat in 3 iulie ca am fost revocat, scurt! Deci ce sa mai, s-a terminat. Exista o autorizatie de monitorizare a acestei grupari, nu pe mandat - pe autorizatie de interceptare emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Deci erau si mogulii, era Dan Voiculescu, era Bogdan Chireac, Elena Udrea, Stolojan, Cocos, Verestoy Attila, deci erau. De pe autorizatii judecatoresti 30 plus inca 30, eu am prins prelungirea, deci mi s-a emis prelungirea cu inca 30 de zile a mandatului. Eu si colegul meu din dosar, domnul Cristescu", a afirmat Nastasiu, subliniind ca procurorul Doru Cristescu este acum "un tanar pensionar", iar monitorizarea politicienilor respectivi s-a inceput pentru ca "erau suspecti de anumite infractiuni".
Fostul procuror a afirmat ca i-a cerut presedintelui Basescu sa aiba o intalnire, pentru a-i povesti ca oamenii care ii erau in preajma apar in ancheta DICOOT. Presedintele l-a refuzat, sustine Nastasiu, care a precizat ca a avut cu seful statului conversatie telefonica scurta. In timpul convorbirii, Traian Basescu i-a spus fostului procuror ca nu mai vrea sa se vada cu nimeni din Ministerul public, pana nu sunt lamurite lucrurile, adica, spune el "implicarea Administratiei Prezidentiale".
PDL-istii sar la atac
Secretarul general al PDL,Vasile Blaga, a catalogat declaratiile procurorului Nastasiu drept "copilarii". "De copilariile astea sunt absolut satul. Domnul Nastasiu a fost procuror la DIICOT, trebuia sa-si faca datoria. In loc sa vina cu prostii acum trebuia sa-si faca datoria ca procuror al Romaniei la DIICOT, nu altundeva", a replicat Blaga invitat sa comenteze declaratiile fostului procuror Ciprian Nastasiu.
La randul sau, Adriean Videanu a dclarat ca nu exista informatii in ministerul sau care sa confirme asertiunile procurorului. Totodata, Videanu a sustinut ca nu s-a pus vreodata problema privatizarii centralei atomoelectrice de la Cernavoda. "S-a pomenit chestia asta cu Cernavoda, e o idiotenie maxima. Cat timp sunt eu ministru al Economiei nu se va pune problema nici instrainarii, nici privatizarii, nici a unitatilor 1-2, nici a unitatilor 3-4. E o prostie maxima", a comentat Videanu, citat de NewsIn.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, la randul sau, ca nu stia ca a fost monitorizat, asa cum a dezvaluit fostul procuror Ciprian Nastasiu, dar ca nu este o surpriza si nu-l deranjeaza, deoarece nu are nimic de ascuns. "Nu am stiut, dar nu este o supriza pentru mine. Avand in vedere ca am detinut functii importante sigur ca nu este o surpriza pentru mine monitorizarea", a afirmat Stolojan la Realitatea TV. Intrebat daca este deranjat ca a fost monitorizat, Stolojan a raspuns: "Absolut deloc, pentru ca eu nu am actionat niciodata in detrimentul intereselor tarii, deci nu ma deranjeaza deloc."
"Domnul (Nastasiu, n.r.) foloseste cuvinte frumoase, care atrag atentia. Banuiesc ca dansul se gandeste ca daca lucram la Presedintie ma ocupam de infractiuni. Nu ma ocupam de infractiuni la Presedintia Romaniei, din pacate", a declarat prin-vicepresedintele PDL, comentand afirmatiile lui Nastasiu. "In cazul lui ALRO stiti foarte bine exista problema baietilor, problema energiei electrice, exista problema baietilor destepti, din pacate nici astazi rezolvata in totalitate, asa ca nu e greu de ghicit de ce monitorizau, sau au incerat sa monitorizeze anumite situatii de acest gen", a adaugat Stolojan.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)