marți, 23 august 2011

Sporuri și prime de vacanță de 1,2 milioane euro la Primăria Capitalei

Romania trebuie salvata! Cotidianul.ro Teodora Tugui Criza economică a luat sfârșit la Primăria Capitalei. Cel puțin pentru angajații instituției. În 2011, salariații municipalității vor primi sporuri și prime de vacanță în valoare de 5,1 milioane lei (1,2 milioane euro). Primăria Capitalei va plăti pentru salariile angajaților în acest an 50, 63 milioane lei, adică aproape 12 milioane euro. Din acești bani, un milion de euro sunt prevăzuți pentru achitarea sporurilor pentru condiții de muncă. Angajații municipalității vor primi alți 100.000 euro pentru achitarea "altor sporuri", și încă aproape 100.000 euro sub forma unor prime de vacanță, anunță B365.ro. Și anul trecut, primăria condusă de Sorin Oprescu, a avut cheltuieli efective cu personalul de 51,2 milioane lei, adică aproximativ 12,2 milioane de euro. Din această sumă, 1,1 milioane euro au fost cheltuiți pentru acordarea de premii, sporuri și prime de vacanță pentru angajații Primăriei.

miercuri, 10 august 2011

Guvernanţii au "miluit" Cultele cu un miliard dolari în ultimii 20 de ani

Romania trebuie salvata!
cotidianul.ro


În ultimii 20 de ani, statul român a acordat Cultelor, de la buget, aproape un miliard de dolari. Cei mai mulţi bani au fost daţi între 2007 şi 2010, perioadă marcată de criza economică. Întâmplător sau nu, guvernanţii au miluit cultele religioase cu dublarea sau triplarea sumelor chiar în anii electorali, conform Antena 3.ro


Guvernul român a alocat Cultelor patru milioane de dolari în 1990. Guvernul care i-a urmat a dat sensibil mai mult - 4,7 milioane de dolari. Suma aproape s-a triplat însă în 1996. Atunci, în an electoral, guvernul Văcăroiu a decis să aloce pentru biserici suma de 12 milioane de dolari.

Numai că doar peste patru ani, guvernul Isărescu a dublat suma şi a alocat 25 de milioane de dolari bisericilor. Reţeta a fost urmată şi de Adrian Năstase, care a crescut suma alocată cultelor până la 32 de milioane de dolari în 2004.

Cel care însă ar putea fi desemnat un sfânt din acest punct de vedere a fost Călin Popescu-Tăriceanu. Guvernul condus de el a alocat în anul electoral 2008 nu mai puţin de 121 de milioane de dolari. Timid, dar tot cu tendinţă de creştere au acţionat şi guvernele conduse de Emil Boc - în 2010, suma a ajuns la 126 de milioane de dolari.

Anul acesta însă, Guvernul a anunţat că suma va fi cu jumătate mai mică. Asta doar prin declaraţii, pentru că deja Guvernului a dat cinci milioane de dolari doar pentru Catedrala Mântuirii Neamului şi mulţi alţi bani pentru alte proiecte.

Asta nu e totul. Anul 2012 e un an electoral şi aşa cum ne-au obişnuit politicienii, credinţa lor se aprinde şi mai tare chiar în astfel de ani.
Accesări: 50
Iuliana Stan
Publicat acum o ora si 27 minute

Preşedintele României toacă banii statului în biserica din Cotroceni Moftul cu turlă al lui Băsescu mai înghite 50.000 de euro

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro


Preşedintele României, Traian Băsescu, a mai scos din vistieria publică 200.000 de lei, adică 50.000 de euro, pentru o nouă etapă de poleire a bisericii din incinta Palatului Cotroceni. Până acum, moftul bisericii prezidenţiale i-a costat pe românii loviţi de criză aproximativ 2.000.000 de euro! Estimp, în faţa sediului Guvernului, Boc îşi pune fântâni arteziene cu capete de leu.
De un an încoace şi mai ales în vremea din urmă, garantul constituţional al statului român le-a cerut guvernanţilor să economisească resursele bugetare. Care resurse bugetare ar fi limitate, după cum susţine Băsescu T. Tot de atunci, stăpânul guvernului Boc şi al PD le-a spulberat românilor speranţa măririi pensiilor şi a salariilor hăcuite deja de guvernarea pe care o patronează. Băsescu a dictat restriştea bugetară în numele unei aşa-zise redresări financiare.
La Traian Băsescu, după cum s-a văzut, sacrificiile le sunt destinate alegătorilor din popor. Preşedintele României şi-a rezervat pentru sine risipa bugetară.
Celor 2.000.000 de euro aruncaţi pe moftul cu turlă al preşedintelui ţării între 2007 şi 2010 li se mai adaugă în vara lui 2011, după cum atestă documente furnizate pentru cotidianul.ro de surse din Administraţia Prezidenţială, alţi aproximativ 50.000 de euro.
Conform documentului oficial al Administraţiei Prezidenţiale intrat în posesia cotidianul.ro, poleirilor cu aur de până acum ale catapetesmei bisericii Cotrocenilor li se mai adaugă în această vară alte elemente necesare registrului superior cum sunt:
- Grindă sculptată cu serafimi
- Friză sculptată
- Soclu registru cu icoane prăznicare
- Registru cu icoane prăznicare
- Capiteliu cu arcadă cu icoane prăznicare
- Grindă sculptată
- Soclu registru icoane cu Apostoli
- Registru icoane Apostoli
- Capiteliu cu friză sculptată cu registru Apostoli
- Grindă sculptată
- Registru cu Prooroci
- Cornişă
- Registru l sculptat cu trimorfiu
- Cruce - 1 bucăţi
- Molenii - 2 bucăţi.
Registrul inferior al catapeteasmei bisericii - realizat până în 2010 de Gelu P. Ticuleanu - a costat deja bugetul Administraţiei Prezidenţiale, numai anul trecut, 333.840,2 lei. O parte a realizării registrului superior i-a fost atribuit în 2011 Georgetei Ţiculeanu pentru o sumă ce s-ar ridica la 108.000 lei.
Cotidianul calculase la centimă, în 2009, spre disperarea lui Traian Băsescu şi a susţinătorilor săi, cât costase moftul lui cu biserica. Biserică ce fusese reconstruită deja de Ion Iliescu, chiar dacă într-o variantă restrânsă!
Aventurile iconostasului şi implicarea Cotidianul
Boc spărgea Muzeul Naţional de Artă al României ca să aurească biserica lui Zeus, după cum denunţa Cotidianul în 2009.
Muzeul Naţional de Artă al României protesta, în martie 2009, faţă de transferarea unor obiecte de cult către Administraţia Prezidenţială, decisă prin hotărâre de guvern. Oficialii muzeului spun că mutarea acestor piese „de o importanţă excepţională pentru cultura naţională şi universală" ar putea determina închiderea Galeriei de Artă Veche Românească.
Cotidianul s-a alăturat campaniei somităţilor din domeniul culturii şi a reuşit să oprească transferarea catapetesmei la Cotroceni.
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a obţinut, în august 2009, în instanţă decizia de numire provizorie ca administrator sechestru a lui Dragoş Eduard Neamu, preşedintele RNMR, asupra bunurilor culturale mobile care constituie patrimoniul fostei mănăstiri Cotroceni, aflate în prezent la Muzeul Naţional de Artă al României, se arăta într-un comunicat al RNMR.
Aplicarea acelei hotărâri judecătoreşti anulează orice măsură de predare-primire a bunurilor culturale vizate ce s-ar putea realiza între Muzeul Naţional de Artă al României şi Administraţia Prezidenţială, fără înştiinţarea şi acordul administratorului judiciar.
Muzeul Naţional de Artă al României păstrează iconostasul orginial de la Cotroceni, şi cu ajutorul Cotidianului.
Clopotul satelitar încrustat cu numele "Băsescu"
Tot Cotidianul dezvăluia ceea ce puţini voiau să accepte: clopotul de un miliard al lui Băsescu bate din banii românilor.
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni. Clopotul care bate printr-un sistem acţionat prin satelit de comunicaţii de la staţie specială din Frankfurt. Pe clopotul turnat din bani publici este turnat şi numele lui Traian Băsescu.
Orice urmă a predecesorilor săi la Cotroceni, ştearsă sub Băsescu
În pridvorul bisericii memoriale, ridicată în 2004 sub preşedinţia lui Ion Iliescu, era montată o plăcuţă comemorativă care amintea de evenimentul reconstruirii: „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită la iniţiativa preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, de către SC Aedificia Carpaţi SA, director ing. Petre Badea. 10 septembrie 2004". Din pridvorul - care s-a păstrat - al bisericii rereconstruite sub Traian Băsescu a dispărut această placă. Fără vreo explicaţie.
Parcul cotrocean cu cheltuială se ţine
Administraţia Prezidenţială a cheltuit în acest numai în 2010, în afara celor 50.000 de euro suplimentari pentru "biserica lui Zeus", 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atesta un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat în posesia cotidianul.ro la sfârşitul lunii martie 2010, era vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adăuga celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale.
Accesări: 305
Cristian Oprea
Publicat acum 6 ore si 31 minute

Administraţia Străzilor din Capitală dă peste 25 de milioane de euro pe bănci şi coşuri de gunoi Mai mult: Administraţia Străzilor din Capitală dă peste 25 de milioane de euro pe bănci şi coşuri de gunoi - Bucureşti | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Delia Chilianu 10 August 2011, Ora 07:59




E mare nevoie de bănci şi coşuri de gunoi în Capitală. Cel puţin aşa se pare dacă e să ne luăm după anunţul publicat recent de Administraţia Străzilor din Bucureşti pe site-ul de licitaţii publice. Instituţia din cadrul Primăriei Generale va da peste 25 de milioane de euro pentru achiziţionarea de mobilier urban.
Anunţul prevede cumpărarea din bani publici de coşuri de gunoi de mai multe tipuri, bănci (cu spătarer din placă de oţel, fără săptar, cu suport din piatră naturală, din fontă etc), jardiniere şi suporturi pentru biciclete. Nota de plată pentru toate acestea: peste 25 de milioane de euro. Acordul cadru se va încheia pe o perioadă de patru ani, se mai specifică în anunţ.

marți, 2 august 2011

EXCLUSIV - Raportul Comisiei senatoriale privind anchetarea privatizarii PETROM a oglindit in 2007 toate nelegalitatile! Acest document nu a mai fost niciodata pus in dezbatere, ci ingropat la repezeala! Inca nu e tarziu pentru Justitie! (Documente)

Romania trebuie salvata!
Joi, 21 iulie 2011 16:00 | Scris de Adina A.STANCU - R.SAVALIUC



In urma cu sapte ani, in urma unei tranzactii extrem de controversate realizata in timpul mandatului guvernului PSD condus de Adrian Nastase, grupul austriac OMV a preluat o participatie de 51,01% din capitalul Petrom SA. In prima faza, OMV a cumparat de la stat 33,34% din actiuni pentru 669 de milioane de euro si apoi a majorat capitalul social cu 830,6 milioane de euro, ajungand la participatia de 51,01%.
Informarea SRI - Romania a pierdut cam 1 miliard de euro
Privatizarea Petrom, in 2004, a fost un subiect controversat, multi analisti din piata sustinand, la acea vreme, ca pretul platit de austrieci a fost mult prea mic. Totusi, la momentul vanzarii, Petrom avea pierderi de 240 de milioane de euro si peste 50.000 de angajati, in timp ce multi analisti spun ca anul trecut a avut un profit de peste 326 de milioane de euro cu jumatate din angajatii de acum sapte ani.
Privatizarea Petrom nu a ajuns sa fie elucidata, cu toate dedesubturile ei, in Justitie, pana la aceasta ora neexistand un rezultat concret al demersurilor procurorilor Parchetului General si nici al DNA. Putina lume mai tine minte ca privatizarea Petrom a facut, totusi, obiectul unor cercetari amanuntite realizate de catre Comisia de investigare a privatizarii acestui mare colos al economiei romanesti, comisie formata in 2006 din sapte senatori si ale carei lucrari au fost coordonate de actualul vicepresedinte al PRM, Marius Marinescu, pe atunci vicepresedinte si la comisia din Senat. Ei bine, concluziile acestei anchete senatoriale nu au fost date publicitatii, nu au fost puse in dezbatere la Parlament si, ca atare, in baza lor, Parchetul nu a avut cum sa mearga mai departe cu scormonirea tentaculelor politico-economice care au dus la aceasta privatizare cu iz de subminare a economiei nationale.
Lumeajustitiei.ro pune la dispozitia cititorilor si factorilor de decizie din Justitie acest raport, precum si un alt document extrem de important legat de privatizarea Petrom, INFORMAREA SRI numarul 12255 din 8 decembrie 2007 (vezi documentul atasat la finalul articolului) referitoare la acest proces de privatizare al S.N.P. Petrom. Mentionam ca concluziile raportului comisiei, constituit dupa o documentare cuprinsa in 17 bibliorafturi in interiorul careia s-a regasit si o ampla expertiza, evidentiaza efectele negative ale acestei privatizari, atat de ordin politic, cat si economic si social. Din punct de vedere politic a fost o moneda de schimb pentr aderarea la UE si o ocazie pentru „baietii destepti” din energie sa ingroape afacerile ubieoase realizate de-a lungul timpului cu PetromDin punct de vedere economic, Romania a pierdut cam 1 miliard de euro prin subevaluarea actiunilor.Comisia senatoriala a ajuns la concluzia ca adevarata valoare era de 7 miliarde de dolari. Evaluatorul de la acea vreme ajunsese insa doar la o valoare de 2 miliarde euroDin punct de vedere social, efectele negative s-au reflectat, spun specialistii, in pretul gazului natural la consumatorul casnic, care a ajuns sa plateasca, dupa privatizare, de trei ori mai mult.
Peste 400 de informari SRI ramase in aer!
In Informarea din 2007 a SRI se arata, negru pe alb, ca in perioada 2001-2002, PETROM a inceput sa inregistreze o scadere semnificativa a profitabilitatii si „un regres al activitatii pe anumite segmente”. In acest context, contractul de privatizare al S.N.P.Petrom a fost semnat in 23 iulie 2004, intre Ministerul Economiei si Comertului si compania austriaca OMV. La acea vreme, Petrom derula operatiuni de explorare, exploatare si distributie a retei de distributie a produselor petroliere in Ungaria, Republica Moldova, Kazacstan si India estimate la peste 200 milIoane de dolari SUA si era singurul operator al celor doua licente de explorare a „blocului” Neptun din Marea Neagra, dupa retragerea companiilor TOTAL FINA ELF-Franta si Connoco Philips SUA. In iunie 2002, au fost selectate 7 firme pentru a participa la licitatia publica internationala pentru alegerea consultantului de privatizare al Petrom, iar la data de 3 octombroie 2002, a fost desemnata castigatoare filiala britanica a CSFB in asociere cu ING Barring Ltd. S-a decis ca transferul proprietatii sa se acut catre un investitor strategic. SRI a mentionat ca „stabilirea valorii de piata a societatii nationale la privatizare - de numai 2,23 miliarde euro – a fost fundamentata pe cifrele/prognozele de pe piata de profil de la nivelul lunii mai 2003, fara o actualizare a acestora in perioada premergatoare privatizarii – necesara, insa, avand in vedere evolutiile semnificative inregistrate in domeniu pe parcursul anului 2003”.
Conform documentului, calculele la titei nu au mai fost refacute „astfel incat desi in anul 2003 tona de titei intern s-a vandut cu 169 dolari, pentru perioada 2004-2012 aceasta a fost evaluata la numai 155 dolari SUA”, iar in cazul gazelor naturale, cantitatea de 1000 mc a fost evaluata la un maxim de 75 dolari SUA pentru 2006 si 2007. Ulterior, SC. Petrom S.A. a vandut gazele naturale extrase din zacamintele autohtone la pretul de 130 dolari SUA/100 mc”.
Documentul SRI se apleaca si asupra ajustarilor legislative, a modificarilor aduse Legii Petrolului, care au permis si instrainarea de catre noul proprietar a unor active.
Compania OMV a devenit actionar majoritar al S.N.P. Petrom S.A. in decembrie 2004. In finalul informarii catre Comisia senatoriala, SRI subliniaza ca a semnalat disfunctii, riscuri si vulnerabilitati” pe tot parcursul etapelor de privatizare ale Petrom. Incepand cu anul 1998, au fost peste 400 de informari pana la data privatizarii, si 136 de informari in perioada 2002-2004.
Raportul Comisiei senatoriale evidentia si aspecte mai putin cunoscute cum ar fi despagubirile la care s-a obligat Statul Roman fata de cumparator!
Comisia senatoriala care a investigat conditiile de legalitate ale privatizarii PETROM, a realizat un raport (vezi documentul atasat la finalul articolului)care nu a mai fost supus niciodata dezbaterii in Parlament, motiv petru care se poate conchide ca politicul a avut tot interesul sa stinga acest subiect si sa-l lase fara urmari in Justitie. In acest Raport pe care vi-l prezentam in format pdf, fila cu fila, senatorii au sesizat si aspecte mai putin cunoscute publicului pana acum, cum ar fi prevederile referitoare la obligatiile postprivatizare ale vanzatorului, extrem de dubioase, cum ar fi Angajamentul de despagubire privind Mediul”.„Prin acest angajament, Statul Roman este obligat ca pe o perioada de 15 ani sa despagubeasca in totalitate cumparatorul pentru orice pretentii in legatura cu poluarea anterioara a mediului, iar pe o perioada de 30 de ani sa despagubeasca cumparatorul in totalitate pentru orice pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functiune a sondelor abandonate, oprite, inchise sau care asteapta sa fie abandonate. Statul roman isi asuma responsabilitati si eventuale cheltuieli de remediere si/sau despagubiri fara o limita valorica in masura in care sunt pretinse de catre terti sau autoritati de mediu ca efect al poluarii istorice. De remarcat ca aceste responsabilitati s-au sumat fara a avea date concrete cu privire la volumul acestor lucrari si mai ales a cosnturilor aferente, care pot fi nelimitate. La data elaborarii prezentului RAPORT, din informatiile pe care le detinem, Compania Petrom-OMV a inregistrat obligatia statului roman de a achita suma de 363 milioane euro, pentru lucrarile de mediu deja realizate”.
Un alt episod interesant din Raport priveste situatia terenurilor PETROM aflate in clarificare la data privatizarii, senatorii concluzionand ca acestea, in marea lor majoritate, „sunt situate in mediul urban unde dinamica preturilor cunoaste o crestere exponentiala, in mod cert se va inregistra o diferenta semnificativa, intre valoarea reala de piata pretul prevazut in contractul de privatizare”. In opinia comisiei, aceste prevederi care au obligat Statul Roman la vanzarea actiunilor rezultate ca urmare a majorarii capitalului social cu terenurile aferente au reprezentat in fapt „TRECEREA IN PROPRIETATEA COMPANIEI A UNOR TERENURI SUBEVALUATE”. De aici, calculand doar cu o diferenta de doar 100 euro metrul patrat a iesit o suma frumusica: 2 miliarde de euro la 2000 de hectare ale Petrom la data privatizarii care s-au evaporat prin simplele prevederi sus mentionate!
CONCLUZIE: „Cum valoarea Companiei SNP Petrom S.A. a fost estimata tinandu-se cont si de datoriile acumulate, anularea ulterioara a acestora de catre Guvern, prin contractul pe privatizare, fara a modifica pretul de oferta, reprezinta prejudiciu adus statului roman”!
Raportul Comisiei senatoriale finalizat in noiembrie 2007 reprezinta un document care, in orice tara civilizata, care tine la economia ei, la valorile ei, ar fi fost temelia de pornire a unei ample anchete care sa fi tras la raspundere toti factorii decidenti responsabili de aceasta privatizare. Dar, ca un facut, privatizarea Petrom a ramas un subiect tabu, disecat si paradisecat doar in mass media. Poate ca, totusi, in ceasul al 12-lea, cineva se va sesiza si va avea curajul de a duce pana la capat un act de justitie contaminat de prea multe interese la varf si prea mult dezinteres fata de cetatean.

Ba!!!

Romania trebuie salvata!

Dar, chiar se doarme in tara asta! Astia au dat pe companie 669mil euro si acum vor inapoi 600? Dupa ce si-au luat profit de 1000 de ori mai mult decat au investit si vor si banii inapoi pe care i-au platit la achizitionarea companiei? Pei pentru cine mai sunt banii astia? Tot pentru PSD sau pentru PDL de data asta, un asa tun de final!

Lume nu te mai trezesti odata?

Cum a ajuns statul roman sa fie dator catre Petrom cu circa 600 de milioane de euro​

Romania trebuie salvata!
hotnews.ro
Marţi, 2 august 2011, 13:04


Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 de milioane de euro). De altfel, chiar in raportul financiar pe 2010, se arata ca aceasta este suma totala estimata pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu. Intr-o prima faza, Ministerul Mediului analizeaza posibilitatea de a returna companiei OMV Petrom 91,6 milioane de lei, fara TVA, reprezentand costuri de decontaminare a mediului. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Mediului a precizat ca a fost infiintat un comitet de avizare care trebuie sa ia o decizie cu privire la plata celor 91,6 milioane de lei. In cazul in care se va ajunge la o disputa intre cele doua parti, cazul va fi solutionat de catre Curtea Internaţională de Arbitraj la Paris, precizeaza Ministerul Mediului. 

Pentru plata acestor obligatii nu exista un termen limita, sustin surse din domeniu. Trebuie precizat ca in 2004 cand a cumparat Petrom, OMV a platit pentru 33,34% din acţiuni suma de 669 milioane euro. Dupa aceea, a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro si astfel a ajuns sa detina 51% din actiuni. In total, Petrom a ajuns sa coste 1,5 miliarde de euro.

Petrom: Pentru inchiderea sondelor, statul datoreaza aproape 2 miliarde de lei, iar pentru obligatiile de mediu de la Doljchim 466 milioane de lei

  • Conform contractului de privatizare, OMV Petrom are obligaţia de a închide sondele care sunt abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune, se arata intr-un raport pe 2010 privind situatia financiara a Petrom. "Aceste cheltuieli vor fi recuperate de la statul român, întrucât acestea se referă la activităţi de explorare şi producţie efectuate înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom în 2004. Ca urmare, OMV Petrom S.A. a înregistrat datorii estimate cu dezafectarea şi respectiv creanţe de la statul român în sumă de 1.992,84 milioane lei la 31 decembrie 2010 (2009: 1.835,22 milioane RON). De asemenea, OMV Petrom S.A. a înregistrat creanţe de la statul român referitoare la obligaţiile de mediu în E&P, Rafinare şi Doljchim în sumă de 466,11 milioane RON (2009: 537,46 milioane RON) întrucât acestea existau înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom S.A", se mai arata in raport.

OMV Petrom a înaintat două notificări prin care solicită rambursarea costurilor de decontaminare a mediului, în sumă de 91,68 milioane RON. Până în prezent, statul român nu a plătit sumele solicitate. Procedurile contractuale de rambursare sunt în desfăşurare.

Contactat de HotNews.ro, Ministerul Mediului confirma ca a primit cele doua notificari, una in 2009 si cealalta in 2010.

  • Precizare: Ministerul Mediului a furnizat HotNews.ro raspunsuri partiale. De exemplu, nu a raspuns in cat timp si in ce mod trebuie platite toate aceste sume.

"În temeiul art. 2.1 din Anexa P la Contractul de privatizare nr. 5/2004, S.C. OMV Petrom S.A. a transmis notificări de pretenţie către Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în perioada 2009 şi 2010", arata Ministerul Mediului.

  • Notificarea pretenţiei nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul Închiderea celor două batale de şlamuri fosfo-amoniacale de pe platforma Combinatului Doljchim Craiova, în valoare de 30.252.175,84 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 7.198.120,94 euro;
  • Notificarea pretenţiei nr. 118/26.03.2010, pentru obiectivul Ecologizarea celor două batale interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi, în valoare de 61.431.494,04 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 15.315.786,79 euro.

Abia la inceputul anului, s-a contituit un comitet la nivelul ministerului care sa analizeze aceasta problema. In cadrul Ministerului s-a constituit prin Ordinul 97/18.01.2011, completat prin Ordinul 978/28.02.2011, Comitetul de avizare/aprobare pentru probleme de mediu “Petrom”, pentru punerea în aplicare a prevederii art. 20, alin (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP Petrom SA, organism specializat care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi Pădurilor, ce a preluat îndatoririle Vânzătorului cu privire la problemele de mediu prevăzute în Contractul de privatizare nr. 5/2004 a SNP „Petrom” SA", arata Ministerul Mediului.

În cadrul acestui Comitet sunt analizate, verificate şi dezbătute cele doua notificari. Comitetul are trei variante de decizii: plata totala, plata partiala sau refuzul platii.

  • Conform Ordinului nr.97/2011 „aprobă plata totală/parţială sau refuzul costurilor solicitate pentru pierderile de mediu suferite de S.C. OMV Petrom S.A., rezultând din contaminarea istorică...”, iar conform art.8, alin. (6) „Decizia finală a Comitetului de aprobare se semnează de Preşedintele acestuia şi se supune aprobării Guvernului prin hotărâre a Guvernului.”
Conform contractului de privatizare 5/2004, disputele pot fi solutionate definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj, un astfel de proces urmand sa aiba loc la Paris.


Ce prevede contractul de privatizare 5/2004 in privinta soluţionarii disputelor
  • „7.1 Soluţionarea disputelor 7.1.1 Orice dispută sau neînţelegere care ia naştere din sau în legătură cu prezentul Contract, inclusiv, fără a se limita la, orice dispută cu privire la încheierea sa, valabilă, existenţa, nulitatea, încălcarea, încetarea sau nevalabilitatea Contractului (denumită „Dispută” în cadrul acestei secţiuni 7 (Soluţionarea Disputelor), care nu poate fi soluţionată pe cale amiabilă în termen de 180 (una sută optzeci) de Zile Calendaristice de la notificarea transmisă de oricare dintre Părţi privind potenţiala Dispută va fi soluţionată definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj CIC conform Regulilor de Arbitraj CIC. Partea care cere iniţierea procedurii arbitrale va transmite celeilalte Părţi o notificare scrisă cu privire la iniţierea procedurii.
  • 7.1.2 Arbitrajul se va desfăşura la Paris, Franţa în limba engleză, iar tribunalul arbitral va fi format din 3 (trei) arbitri numiţi în conformitate cu Regulile CIC.”