Romania trebuie salvata!
http://www.petitieonline.ro/petitie/02521142
sâmbătă, 13 aprilie 2013
EXCLUSIV EVZ. "Case pentru generali". Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii!
Romania trebuie salvata!
Autor: Violeta Fotache, Ionel Stoica
Procurorii DNA au început cercetarea penală față de generalul Traian Pigui, în pixul căruia a stat avizarea "afacerii" penale. Generalii au cumpărat case la un preţ subvenţionat, apoi unii le-au vândut la preţul pieţei. Ei se declară nevinovaţi.
În apartamentul cumpărat ilegal de la statul român de liberalul Corneliu Dobriţoiu şi de la familia fiului său vitreg, Dumitru Samson,coordonatorul interlopilor care au participat la fraudarea referendumuluiSursa: Nicu DîrdîiacScandalul "Case pentru generali" de Armată - sau cum să furi cu legea în mână şi cu minciuna la notar - a ajuns în fază avansată de anchetă. Surse militare au precizat, pentru "Evenimentul zilei", că opt generali, printre care şi secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Floarea Şerban (demisă miercuri), Corneliu Dobriţoiu, Francisc Radici, Tudor Marcu, vor avea probleme la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Falsuri la notar
"Ministerul Apărării se pregăteşte să se constituie parte civilă pentru a recupera prejudiciul care i-a fost creat prin repartizarea şi vânzarea ilegală a locuinţelor de serviciu către mai multe persoane care nu aveau acest drept, care au declarat în fals la notar. Generalul Traian Pigui este deja urmărit penal. El a dat avizele pentru generali, ştiind că nu aveau dreptul legal. Au cumpărat la preţ subvenţionat şi unii au vândut ulterior la preţul pieţei. Apoi, alţii şi-au luat vile de sute de mii de euro. Au creat o pagubă de peste un milion de lei noi, vor fi acuzaţi", ne-au declarat surse din Minister.
MULTIMEDIA
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
Scandalul "Case pentru generali" ia amploare. 8 generali din armata ar fi cumparat case la un pret subventionat.
Oficial însă, MApN nu a dat încă un răspuns solicitării formulate de EVZ.
Dinspre DNA, Biroul de presă ne-a confirmat că procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de generalul Traian Pigui: "În sarcina lui s-a reţinut infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată".
Actele de urmărire penală se referă la date şi indicii privind implicarea generalului Pigui, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN (la data faptelor), în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu (dintre care unele preluate de la RAPPS), pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către beneficiari - cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor)", se mai arată în răspunsul dat de DNA.
Valoarea prejudiciului care s-ar fi creat în dauna statului se estimează la suma de 700.000 lei, mai arată DNA, fără a oferi nici un fel de alte informaţii. Potrivit surselor EVZ, cei identificaţi cu probleme nu aveau dreptul să cumpere locuinţele de serviciu, pentru că mai deţinuseră şi alte case luate de la statul român.
Legătura lui Crin cu interlopii şade în locuinţa cumpărată ilegal de tatăl-vitreg Corneliu Dobriţoiu
Surse militare ne-au precizat că generalul Corneliu Dobriţoiu a cumpărat ilegal locuinţa de serviciu. "Mai avusese casă de la stat, nu trebuiau să-i dea! Acum, acolo stă fiul lui vitreg, Dumitru Samson, în timp ce alţii din Armată care aveau dreptul cu adevărat stau prin chirii!", ne-a spus o sursă indignată de escrocherie.
Dumitru Samson (36 de ani) este fiul din prima căsătorie a Vioricăi Dobriţoiu, fostă Samson, soţia lui Corneliu Dobriţoiu. El a ajuns celebru în iulie 2012 când a coordonat mai multe grupări de interlopi pentru fraudarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. Atunci, el s-a lăudat liberalilor din Cluj că este trimisul preşedintelui-interimar Crin Antonescu.
În momentul în care ancheta procurorilor DNA a demarat, Corneliu Dobriţoiu a sărit în apărarea fiului său vitreg potrivit mai multor interceptări din dosar. Viorica Dobriţoiu îi explica faptul că generalul este la o întâlnire cu Crin Antonescu, unde urma să se discute despre ancheta deschisă împotriva sa. "Păi n-auzi că-i ocupat? Şi tata stă acolo ca să ajungă să vorbească şi el cu el. Dacă vrei să vorbeşti cu el," îi explica Viorica Dobriţoiu.
Pe 21 septembrie 2012, Dumitru Samson l-a felicitat pe Crin Antonescu: "La mulţi ani, Domnule Preşedinte!!!". El a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni electorale. Dumitru Samson mai este trimis în judecată în dosarul "Dracula", în care a fost acuzat că a dat, în 2006, o ţeapă "de poveste", aproximativ un milion şi jumătate de euro, Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).
În afacere a fost implicată şi soţia sa, Raluca Meda Samson, cu care era asociat în firma SM Art Advertising Grup. Afacerea, păguboasă pentru statul român, a fost parafată exact atunci când tatăl său vitreg ocupa funcţia de secretar de stat la mMinisterul Apărării.
Şeful spionilor - casă lângă Cişmigiu
Potrivit informaţiilor din presa anului 2010, Direcţia de Prevenire şi Investigare a Fraudelor din MApN a verificat 160 de dosare imobiliare ale unor cadre militare. Dintre acestea, 30 s-au dovedit a fi "cu probleme", între care se află şi locuinţa de serviciu cumpărată de generalul Francisc Radici (foto), fost şef al spionilor militari, ca şi cea a lui Sergiu Medar, fost consilier prezidenţial.
Deşi nu avea dreptul, generalul Radici a cumpărat cu 18.000 de euro un apartament "în buricul Capitalei, pe lângă Cişmigiu, "MApN ar trebui să vrea să recupereze banii cu care a fost prejudiciat", spun surse militare.
Schimbată din funcţie, pe motiv de dosar
Surse politice au declarat, pentru "Evenimentul zilei", că unul dintre motivele pentru care primul-ministru Victor Ponta a schimbat-o miercuri pe Floarea Şerban din funcţia de secretar de stat pentru Armamente, din cadrul MApN, este legat de modul în care aceasta a dobândit casă de la Minister. Sursele citate au precizat că la urechile premierului au ajuns informaţii despre iminenta constituire a MApN ca parte civilă în dosarul penal privind casele generalilor, în care - conform unor surse militare - este implicată şi Floarea Şerban.
Floarea Şerban este general-maior în rezervă şi a ocupat funcţia de secretar de stat la Minister din mai anul trecut, făcând tandem cu Corneliu Dobriţoiu, ex-ministru liberal al Apărării. Avansată la sfârşitul anului 2009 în gradul de general maior cu două stele, prima femeie general din Armata Română şi-a luat ilegal casă (în sectorul 3 al Capitalei) chiar atunci când era şefa Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, conform surselor citate. "Cu toţii au făcut declaraţii pe propria răspundere că nu deţin ori nu au deţinut altă locuinţă. Ministerul Apărării ar trebui să recupereze fie imobilele, fie banii pentru acestea, la valoarea de inventar cu care figurează în evidenţele MApN", ne-au declarat surse militare.
Pensionarul Marcu n-avea dreptul
Generalul în rezervă Tudor Marcu (foto), fratele preşedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a cumpărat o casă de la stat, cu titlu de locuinţă de serviciu, deşi nu îndeplinea condiţiile legale, potrivit unor surse din cadrul MApN. Acesta locuia într-o casă aparţinând RA-APPS, transferată în administrarea MApN, prin Hotărâre de Guvern, după apariţia Legii 562/2004. Or, conform legii nu se puteau vinde decât imobilele care se aflau în evidenţa MApN la data intrării în vigoare a legii.
Surse militare ne-au precizat că la momentul perfectării actelor, generalul Tudor Marcu era pensionar, or "legea prevedea atunci că numai cadrele active pot cumpăra locuinţe de serviciu, la preţ subvenţionat de stat". Surse din Armată spun acum că el ar putea rămâne fără casă, dacă dosarul ajunge în instanţă.
Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. "Case pentru generali". Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii! - EVZ Special > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/case-pentru-generali-sapte-grei-din-armata-vor-pierde-locuintele-sau-banii-1032421.html#ixzz2QMw8Y2UF
EVZ.ro
Autor: Violeta Fotache, Ionel Stoica
Procurorii DNA au început cercetarea penală față de generalul Traian Pigui, în pixul căruia a stat avizarea "afacerii" penale. Generalii au cumpărat case la un preţ subvenţionat, apoi unii le-au vândut la preţul pieţei. Ei se declară nevinovaţi.
În apartamentul cumpărat ilegal de la statul român de liberalul Corneliu Dobriţoiu şi de la familia fiului său vitreg, Dumitru Samson,coordonatorul interlopilor care au participat la fraudarea referendumuluiSursa: Nicu DîrdîiacScandalul "Case pentru generali" de Armată - sau cum să furi cu legea în mână şi cu minciuna la notar - a ajuns în fază avansată de anchetă. Surse militare au precizat, pentru "Evenimentul zilei", că opt generali, printre care şi secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Floarea Şerban (demisă miercuri), Corneliu Dobriţoiu, Francisc Radici, Tudor Marcu, vor avea probleme la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Falsuri la notar
"Ministerul Apărării se pregăteşte să se constituie parte civilă pentru a recupera prejudiciul care i-a fost creat prin repartizarea şi vânzarea ilegală a locuinţelor de serviciu către mai multe persoane care nu aveau acest drept, care au declarat în fals la notar. Generalul Traian Pigui este deja urmărit penal. El a dat avizele pentru generali, ştiind că nu aveau dreptul legal. Au cumpărat la preţ subvenţionat şi unii au vândut ulterior la preţul pieţei. Apoi, alţii şi-au luat vile de sute de mii de euro. Au creat o pagubă de peste un milion de lei noi, vor fi acuzaţi", ne-au declarat surse din Minister.
MULTIMEDIA
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dobriţoiu, acuzat că şi-a luat casă la preţ redus
Scandalul "Case pentru generali" ia amploare. 8 generali din armata ar fi cumparat case la un pret subventionat.
Oficial însă, MApN nu a dat încă un răspuns solicitării formulate de EVZ.
Dinspre DNA, Biroul de presă ne-a confirmat că procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de generalul Traian Pigui: "În sarcina lui s-a reţinut infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată".
Actele de urmărire penală se referă la date şi indicii privind implicarea generalului Pigui, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN (la data faptelor), în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu (dintre care unele preluate de la RAPPS), pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către beneficiari - cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor)", se mai arată în răspunsul dat de DNA.
Valoarea prejudiciului care s-ar fi creat în dauna statului se estimează la suma de 700.000 lei, mai arată DNA, fără a oferi nici un fel de alte informaţii. Potrivit surselor EVZ, cei identificaţi cu probleme nu aveau dreptul să cumpere locuinţele de serviciu, pentru că mai deţinuseră şi alte case luate de la statul român.
Legătura lui Crin cu interlopii şade în locuinţa cumpărată ilegal de tatăl-vitreg Corneliu Dobriţoiu
Surse militare ne-au precizat că generalul Corneliu Dobriţoiu a cumpărat ilegal locuinţa de serviciu. "Mai avusese casă de la stat, nu trebuiau să-i dea! Acum, acolo stă fiul lui vitreg, Dumitru Samson, în timp ce alţii din Armată care aveau dreptul cu adevărat stau prin chirii!", ne-a spus o sursă indignată de escrocherie.
Dumitru Samson (36 de ani) este fiul din prima căsătorie a Vioricăi Dobriţoiu, fostă Samson, soţia lui Corneliu Dobriţoiu. El a ajuns celebru în iulie 2012 când a coordonat mai multe grupări de interlopi pentru fraudarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. Atunci, el s-a lăudat liberalilor din Cluj că este trimisul preşedintelui-interimar Crin Antonescu.
În momentul în care ancheta procurorilor DNA a demarat, Corneliu Dobriţoiu a sărit în apărarea fiului său vitreg potrivit mai multor interceptări din dosar. Viorica Dobriţoiu îi explica faptul că generalul este la o întâlnire cu Crin Antonescu, unde urma să se discute despre ancheta deschisă împotriva sa. "Păi n-auzi că-i ocupat? Şi tata stă acolo ca să ajungă să vorbească şi el cu el. Dacă vrei să vorbeşti cu el," îi explica Viorica Dobriţoiu.
Pe 21 septembrie 2012, Dumitru Samson l-a felicitat pe Crin Antonescu: "La mulţi ani, Domnule Preşedinte!!!". El a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni electorale. Dumitru Samson mai este trimis în judecată în dosarul "Dracula", în care a fost acuzat că a dat, în 2006, o ţeapă "de poveste", aproximativ un milion şi jumătate de euro, Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).
În afacere a fost implicată şi soţia sa, Raluca Meda Samson, cu care era asociat în firma SM Art Advertising Grup. Afacerea, păguboasă pentru statul român, a fost parafată exact atunci când tatăl său vitreg ocupa funcţia de secretar de stat la mMinisterul Apărării.
Şeful spionilor - casă lângă Cişmigiu
Potrivit informaţiilor din presa anului 2010, Direcţia de Prevenire şi Investigare a Fraudelor din MApN a verificat 160 de dosare imobiliare ale unor cadre militare. Dintre acestea, 30 s-au dovedit a fi "cu probleme", între care se află şi locuinţa de serviciu cumpărată de generalul Francisc Radici (foto), fost şef al spionilor militari, ca şi cea a lui Sergiu Medar, fost consilier prezidenţial.
Deşi nu avea dreptul, generalul Radici a cumpărat cu 18.000 de euro un apartament "în buricul Capitalei, pe lângă Cişmigiu, "MApN ar trebui să vrea să recupereze banii cu care a fost prejudiciat", spun surse militare.
Schimbată din funcţie, pe motiv de dosar
Surse politice au declarat, pentru "Evenimentul zilei", că unul dintre motivele pentru care primul-ministru Victor Ponta a schimbat-o miercuri pe Floarea Şerban din funcţia de secretar de stat pentru Armamente, din cadrul MApN, este legat de modul în care aceasta a dobândit casă de la Minister. Sursele citate au precizat că la urechile premierului au ajuns informaţii despre iminenta constituire a MApN ca parte civilă în dosarul penal privind casele generalilor, în care - conform unor surse militare - este implicată şi Floarea Şerban.
Floarea Şerban este general-maior în rezervă şi a ocupat funcţia de secretar de stat la Minister din mai anul trecut, făcând tandem cu Corneliu Dobriţoiu, ex-ministru liberal al Apărării. Avansată la sfârşitul anului 2009 în gradul de general maior cu două stele, prima femeie general din Armata Română şi-a luat ilegal casă (în sectorul 3 al Capitalei) chiar atunci când era şefa Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, conform surselor citate. "Cu toţii au făcut declaraţii pe propria răspundere că nu deţin ori nu au deţinut altă locuinţă. Ministerul Apărării ar trebui să recupereze fie imobilele, fie banii pentru acestea, la valoarea de inventar cu care figurează în evidenţele MApN", ne-au declarat surse militare.
Pensionarul Marcu n-avea dreptul
Generalul în rezervă Tudor Marcu (foto), fratele preşedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a cumpărat o casă de la stat, cu titlu de locuinţă de serviciu, deşi nu îndeplinea condiţiile legale, potrivit unor surse din cadrul MApN. Acesta locuia într-o casă aparţinând RA-APPS, transferată în administrarea MApN, prin Hotărâre de Guvern, după apariţia Legii 562/2004. Or, conform legii nu se puteau vinde decât imobilele care se aflau în evidenţa MApN la data intrării în vigoare a legii.
Surse militare ne-au precizat că la momentul perfectării actelor, generalul Tudor Marcu era pensionar, or "legea prevedea atunci că numai cadrele active pot cumpăra locuinţe de serviciu, la preţ subvenţionat de stat". Surse din Armată spun acum că el ar putea rămâne fără casă, dacă dosarul ajunge în instanţă.
Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. "Case pentru generali". Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii! - EVZ Special > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/case-pentru-generali-sapte-grei-din-armata-vor-pierde-locuintele-sau-banii-1032421.html#ixzz2QMw8Y2UF
EVZ.ro
Cine conduce companiile de stat: sunt tineri, boemi, bogați
Romania trebuie salvata!
capital.ro
Autor: Mirona Hriţcu Joi, 11 Aprilie 2013 17614 vizualizări
În plină febră a numirilor managerilor privați, am aruncat o privire asupra persoanelor care administrează companiile publice. Surprize au fost pe toate fronturile
Ușor nu a fost. Pentru că, deși legea obligă societățile de stat „să publice pe pagina de internet CV-urile membrilor consiliului de administraţie“, din cele mai mari 30 de regii și companii de stat autohtone, mai mult de jumătate au ales să nu afișeze aceste date. În încercarea de a afla, totuși, studiile și experiența celor care decid soarta marilor companii publice, am solicitat aceste date. Din cele 16 cereri trimise, am primit două răspunsuri. Tot legea spune că „membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 CA-uri“ (pentru mai multe detalii privind această prevedere, vezi caseta din pag. 13). Acest detaliu a stârnit ceva nemulțumiri întrucât supraaglomerarea administratorilor ar putea duce la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Care nu sunt puține, intrând aici aprobarea direcțiilor de activitate și de dezvoltare, verificarea funcționării sistemului de control, implementarea politicilor contabile și numirea și revocarea directorilor și evaluarea activității acestora.
Cei mai tineri administratori de la stat
Adrian Cighi - 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. În 2005, a obținut diploma de licență în Finanțe (summa cum laudae) din partea American International University (Londra), iar în perioada octombrie 2005 – iunie 2006 a urmat un masterat în contabilitate și finanțe la London School of Economics. A lucrat perioade foarte scurte de timp la Lehman Brothers și Goldman Sachs, apoi, în 2007, s-a angajat ca analist investiții în cadrul fondului de investiții al Băncii Transilvania. Din 2010, este membru al echipei Franklin Templeton România.
Potrivit ONRC, Adrian Cighi face parte din boardul CN „Aeroporturi București“, CN Poșta Română și CN „Administrația porturilor maritime“ Constanța. În paralel, figurează ca membru în CA-ul Romgaz, pe pagina de internet a companiei. Conform declarației de avere, Adrian Cighi nu este remunerat pentru participarea la ședințele consiliilor de administrație.
Oana Truță – 32 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. A absolvit atât studiile de licență, cât și de masterat, în cadrul Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș Bolyai. Din 2004 a lucrat ca analist de investiții în cadrul societății clujene Interdealer Capital Invest, iar în 2010 a fost recrutată de Franklin Templeton. Numele său apare în dreptul consiliilor de administrație ale Electrica Furnizare, Transgaz, Electrica Distribuție Nord și Hidroelectrica. Numele i-a devenit cunoscut în vara anului trecut, când, în calitate de reprezentant al Fondului Proprietatea în CA-ul Hidroelectrica, s-a abţinut de la votul privind intrarea gigantului energetic în insolvență. Ulterior, tânăra a fost acuzată că ar fi acordat diverse foloase materiale unor oficiali ai Ministerului Economiei, fără a fi aduse, însă, dovezi în acest sens. Oana Truță nu a trecut în declarația de avere remunerația primită din partea Fondului Proprietatea, singurele active trecute fiind pachete de acțiuni la diverse societăți comerciale, cu o valoare totală de 18.000 de dolari.
Ioana Timofte – 32 de ani, membru în Consiliul de Administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud. Fostă directoare marketing și de vânzări în cadrul unei companii farmaceutice ieșene (2005-2009), Ioana Timofte este cunoscută pentru distincția de „cea mai sexy femeie din politică“, oferită de Academia Cațavencu și pentru relația de rudenie cu fostul șef al SRI Radu Timofte.
Dan Valentin Gheorghe – 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton, administrator în cadrul Nuclearelectrica, SN a Sării și SN „Aeroportul Internațional Timișoara“. Până de curând a făcut parte și din CA-ul Complexului Energetic Craiova (radiat prin fuziunea cu termocentralele Rovinari și Turceni). Absolvent al facultății de finanțe-bănci (ASE), a lucrat, până în iulie 2008, ca ofițer de credite în cadrul Credit Europe Bank, după care, timp de doi ani, a fost analist investiții în cadrul EFG Eurobank (România) și Wood&Company (Cehia). Întrebat ce criterii profesionale a trebuit să îndeplinească pentru a participa la luarea deciziilor în sectoare atât de diferite – aeronautic, minerit, energie – Dan Gheorghe nu a dorit să comenteze. La fel de evaziv a fost și în privința vârstei din buletin: conform ONRC, este născut în decembrie 1983 (informație negată în timpul conversației telefonice), conform CV-ului, are 26 de ani. Ulterior, la o nouă încercare de a afla câți ani are exact, Dan Gheorghe a afirmat că informațiile ONRC „ar trebui să fie corecte“: ceea ce presupune că a absolvit liceul la 21 de ani.
Paul Gheorghiu – 25 de ani, administrator în cadrul Nuclearelectrica, a deținut, până în iunie 2012, un mandat temporar în boardul Romgaz. A ajuns aici din funcția de consilier al fostului ministru al economiei Lucian Bode. În prealabil, fusese consultant senior în cadrul PricewaterhouseCoopers în intervalul 2008-2011, anul în care a și absolvit masteratul în administrarea afacerilor în limba engleză, organizat de ASE. Potrivit unor surse din Nuclearelectrica, Paul Gheorghiu nu a candidat la funcția de administrator al companiei în actualul proces de selecție a managementului. Și, odată numiți noii membri ai CA-ului, se va întoarce în mediul privat.
Cei mai «exotici» membri de CA
Andrei Barbu Todea - 48 de ani, membru în CA-ul Hidroelectrica și Oil Terminal (operator portuar deținut majoritar de stat), medic, actual secretar general în cadrul Ministerului Economiei. Conform CV-ului, Andrei Todea a fost, la începutul anilor ’90, coordonatorul organizației „Medicins sans frontieres“ în Transilvania, apoi, până în 1998, a ocupat diverse grade universitare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, iar până în 2005 a activat și ca medic primar (medicină legală). Ulterior, a fost primar de Sălaj, șeful casei județene de asigurări de sănătate SJ, iar din 2010 a intrat în guvern, ca secretar de stat. Are publicate zeci de articole și tratate de medicină.
Radu Puchiu - 40 de ani, membru în CA-ul Transelectrica. Licențiat al facultății de Design din București, Radu Puchiu a oscilat în ultimii ani între mediul public și cel privat. Astfel, din 2003 până în 2009 a coordonat departamentul de IT în cadrul Cancelariei Primului Ministru, ulterior fiind numit consilier de stat. Potrivit CV-ului, are aptitudini în web design și dezvoltare de site-uri, mentenanță, raportare, design grafic și branding. De luna trecută, a fost numit în boardul Transelectrica.
Claudiu Coman - 44 de ani, profesor universitar, doctor în sociologie. Claudiu Coman conduce Departamentul de Științe Sociale în cadrul Universității „Transilvania“ din Brașov și este membru în consiliul Facultății de Sociologie și Științele Comunicării al aceleiași instituții. Este, de asemenea, evaluator al ARACIS (Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Și, în paralel, mebru în consiliul de administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud.
Marian Geantă - 60 de ani, membru în CA-ul aceleiași Electrica Distribuție Transilvania Sud, are și studiile, și experiența necesare acestei responsabilități. L-am menționat doar pentru precizările făcute în CV, la categoria „alte detalii personale semnificative“: „fară a da dovadă de lipsă de modestie, pot afirma că temperamentul meu mixt (80% sanguin și 20% flegmatic) și zodia Balanţei îmi conferă o adaptabilitate rapidă, stabilitate emoţională, flexibilitate în gândire, discernământ, dinamism“.
Prevedere cu năbădăi: în câte CA-uri poți fi membru?
În 5 decembrie 2011 a fost adoptată Legea nr. 245/2011 „pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale“. Așadar, o lege de modificare a unui singur articol dintr-o lege veche, apărută imediat după Revoluție, în vederea restructurării industriei comuniste - articol ce prevedea că o persoană poate face parte din maximum două consilii de administrație. În varianta modificată, articolul prevede că „membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă are relaţii de afaceri ori interese contrare“. Actul normativ a intrat în vigoare la 11 decembrie.
În paralel, la 30 noiembrie, deci anterior datei la care era votată legea de mai sus, era adoptată Ordonanța de urgență, nr. 109, potrivit căreia „membrii consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de cinci consilii de administrație ale unor regii autonome sau societăți comerciale“, iar buclucașul articol 13 era abrogat (considerând cronologia faptelor, deducem că era vorba de varianta originală a Legii nr. 15/1990). Acest act normativ a intrat în vigoare la 14 decembrie.
Ținând cont de coincidența temporală de promulgare a celor două legi, am încercat să aflăm justificarea modificării articolului 13 de la inițiatorul său, deputatul PNL Virgil Pop. Din păcate, acesta se află momentan în închisoare, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit articolelor de presă apărute pe această temă în primăvara anului trecut, atunci când s-a decis condamnarea definitivă a acestuia la 5 ani cu executare, „Virgil Pop a pretins 80.000 de euro pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice“.
Cei mai avuți membri de CA
Pe vremuri, apartenența la un consiliu de administrație sau la o adunare a acționarilor în companiile de stat reprezenta garanția bunăstării. Din 2009, Guvernul a hotărât, ca soluție pentru reducerea cheltuielilor din aparatul public, să plafoneze indemnizațiile reprezentanților statului în consiliile de administrație din companiile publice și regiile autonome la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăți (în condițiile în care și veniturile directorilor au fost diminuate până la un maximum de 4.800 de lei). De atunci, această regulă a fost aplicată în fiecare an, fiind valabilă înclusiv pentru 2013. Totuși, regulile diferă de la un caz la altul (în funcție de indicatorii financiari ai respectivei companii, de modul de numire a membrilor CA, etc.), astfel încât, în timp ce unii administratori au preferat să nu fie remunerați deloc, alții câștigă câteva sute de euro pentru o singură ședință – de pildă, potrivit informațiilor din presă, managerii privați din boardul Tarom primesc până la 800 de euro pentru o ședință de CA.
Însă, întrucât mulți dintre administratori au preferat să-și noteze în declarația de avere, la capitolul venituri, sintagma „conform fișei fiscale“ (mențiune incorectă și ilegală, însă răspândită rapid în rândul angajaților din sistemul public), articolul de față nu este menit să pună lumina pe cele mai mari averi din administrația publică, ci pe competențele persoanelor care decid viitorul companiilor de stat.
Am realizat, totuși, o trecere în revistă a administratorilor care au acumulat de-a lungul timpului active impresionante.
Lucian Isar - fostul ministru pentru mediul de afaceri, anterior șef al trezoreriei Bancpost, este, în momentul de față, președintele consiliului de administrație al CFR și membru al boardului Tarom. Isar a candidat, la începutul acestui an, și pentru un post de administrator al Transgaz, însă a fost respins de Adunarea generală a Acționarilor. Potrivit ultimei declarații de avere depuse, împreună cu soția, oficialul deține conturi și depozite bancare de 420.000 de euro, 285.000 de lire sterline și 130.000 de lei, la care se adaugă o serie de împrumuturi acrodate altor părți în valoare de 210.000 de euro și 150.000 de dolari. Familia Isar are, de asemenea, două apartamente și ceasuri și bijuterii în valoare de aproape 120.000 de euro.
Bogdan Donciu - președintele CA al Romatsa, membru și în boardul CN Aeroporturi Bucuresti, a fost atacat de nenumărate ori în presă, după ce a notat în declarația de avere din 2011 că a primit din partea soacrei sale aproape jumătate de milion de euro. Donciu deține trei terenuri cu o suprafață medie de 1.000 mp, un apartament și o casă, două autoturisme marca BMW și depozite bancare în valoare de 400.000 de euro și 280.000 de lei. De asemenea, Bogdan Donciu a avut în 2011 venituri de 380.500 de lei exclusiv din funcțiile de management deținute în companiile de stat.
Ioan Roșca - În vârstă de 51 de ani, Ioan Roșca a fost implicat, de-a lungul timpului, într-o serie de scandaluri, majoritatea legate de acordarea de contracte preferențiale unor furnizori agreați. Ioan Roșca deține patru terenuri, depozite și conturi care cumulează 80.000 de euro și 200.000 de lei, iar în 2011 a realizat venituri de 220.000 de lei (majoritatea banilor provenind nu de la Electrica, unde este director general, ci ca salariu câștigat în calitate de specialist inginerii regenerabile în cadrul companiei de consultanță în energii verzi Ibco Energ).
Eugen Brădean este membru în CA-ul Electrica Serv și în adunarea generală a acționarilor din cadrul Electrica SA. La doar 33 de ani, are în spate o carieră spectaculoasă. Deținător al unui MBA și al unui doctorat, a lucrat încă din al doilea an de facultate ca analist financiar în cadrul Petrom. Ulterior, în 2003, s-a deplasat la Londra, unde, timp de opt luni, a activat tot ca analist financiar în Banca Anglo-Română. În intervalul 2004 – 2005 a ocupat diverse poziții în BRD și Raiffeisen, ulterior fiind numit director regional în cadrul Bancpost.
A părăsit sectorul privat în iunie 2009, optând pentru un post de conducere în Departamentul de Afaceri Corporatiste al Electrica SA. În tot acest timp, a dobândit trei terenuri intravilane, două case, bijuterii de aproape 50.000 de euro și depozite și conturi bancare cu un sold cumulat de peste 300.000 de lei.
În 2012 a câștigat, prin prisma funcțiilor deținute în Electrica, 210.000 lei, la care se adaugă dividende și acțiuni în diverse societăți în valoare totală de 100.000 de lei.
capital.ro
Autor: Mirona Hriţcu Joi, 11 Aprilie 2013 17614 vizualizări
În plină febră a numirilor managerilor privați, am aruncat o privire asupra persoanelor care administrează companiile publice. Surprize au fost pe toate fronturile
Ușor nu a fost. Pentru că, deși legea obligă societățile de stat „să publice pe pagina de internet CV-urile membrilor consiliului de administraţie“, din cele mai mari 30 de regii și companii de stat autohtone, mai mult de jumătate au ales să nu afișeze aceste date. În încercarea de a afla, totuși, studiile și experiența celor care decid soarta marilor companii publice, am solicitat aceste date. Din cele 16 cereri trimise, am primit două răspunsuri. Tot legea spune că „membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 CA-uri“ (pentru mai multe detalii privind această prevedere, vezi caseta din pag. 13). Acest detaliu a stârnit ceva nemulțumiri întrucât supraaglomerarea administratorilor ar putea duce la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Care nu sunt puține, intrând aici aprobarea direcțiilor de activitate și de dezvoltare, verificarea funcționării sistemului de control, implementarea politicilor contabile și numirea și revocarea directorilor și evaluarea activității acestora.
Cei mai tineri administratori de la stat
Adrian Cighi - 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. În 2005, a obținut diploma de licență în Finanțe (summa cum laudae) din partea American International University (Londra), iar în perioada octombrie 2005 – iunie 2006 a urmat un masterat în contabilitate și finanțe la London School of Economics. A lucrat perioade foarte scurte de timp la Lehman Brothers și Goldman Sachs, apoi, în 2007, s-a angajat ca analist investiții în cadrul fondului de investiții al Băncii Transilvania. Din 2010, este membru al echipei Franklin Templeton România.
Potrivit ONRC, Adrian Cighi face parte din boardul CN „Aeroporturi București“, CN Poșta Română și CN „Administrația porturilor maritime“ Constanța. În paralel, figurează ca membru în CA-ul Romgaz, pe pagina de internet a companiei. Conform declarației de avere, Adrian Cighi nu este remunerat pentru participarea la ședințele consiliilor de administrație.
Oana Truță – 32 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. A absolvit atât studiile de licență, cât și de masterat, în cadrul Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș Bolyai. Din 2004 a lucrat ca analist de investiții în cadrul societății clujene Interdealer Capital Invest, iar în 2010 a fost recrutată de Franklin Templeton. Numele său apare în dreptul consiliilor de administrație ale Electrica Furnizare, Transgaz, Electrica Distribuție Nord și Hidroelectrica. Numele i-a devenit cunoscut în vara anului trecut, când, în calitate de reprezentant al Fondului Proprietatea în CA-ul Hidroelectrica, s-a abţinut de la votul privind intrarea gigantului energetic în insolvență. Ulterior, tânăra a fost acuzată că ar fi acordat diverse foloase materiale unor oficiali ai Ministerului Economiei, fără a fi aduse, însă, dovezi în acest sens. Oana Truță nu a trecut în declarația de avere remunerația primită din partea Fondului Proprietatea, singurele active trecute fiind pachete de acțiuni la diverse societăți comerciale, cu o valoare totală de 18.000 de dolari.
Ioana Timofte – 32 de ani, membru în Consiliul de Administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud. Fostă directoare marketing și de vânzări în cadrul unei companii farmaceutice ieșene (2005-2009), Ioana Timofte este cunoscută pentru distincția de „cea mai sexy femeie din politică“, oferită de Academia Cațavencu și pentru relația de rudenie cu fostul șef al SRI Radu Timofte.
Dan Valentin Gheorghe – 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton, administrator în cadrul Nuclearelectrica, SN a Sării și SN „Aeroportul Internațional Timișoara“. Până de curând a făcut parte și din CA-ul Complexului Energetic Craiova (radiat prin fuziunea cu termocentralele Rovinari și Turceni). Absolvent al facultății de finanțe-bănci (ASE), a lucrat, până în iulie 2008, ca ofițer de credite în cadrul Credit Europe Bank, după care, timp de doi ani, a fost analist investiții în cadrul EFG Eurobank (România) și Wood&Company (Cehia). Întrebat ce criterii profesionale a trebuit să îndeplinească pentru a participa la luarea deciziilor în sectoare atât de diferite – aeronautic, minerit, energie – Dan Gheorghe nu a dorit să comenteze. La fel de evaziv a fost și în privința vârstei din buletin: conform ONRC, este născut în decembrie 1983 (informație negată în timpul conversației telefonice), conform CV-ului, are 26 de ani. Ulterior, la o nouă încercare de a afla câți ani are exact, Dan Gheorghe a afirmat că informațiile ONRC „ar trebui să fie corecte“: ceea ce presupune că a absolvit liceul la 21 de ani.
Paul Gheorghiu – 25 de ani, administrator în cadrul Nuclearelectrica, a deținut, până în iunie 2012, un mandat temporar în boardul Romgaz. A ajuns aici din funcția de consilier al fostului ministru al economiei Lucian Bode. În prealabil, fusese consultant senior în cadrul PricewaterhouseCoopers în intervalul 2008-2011, anul în care a și absolvit masteratul în administrarea afacerilor în limba engleză, organizat de ASE. Potrivit unor surse din Nuclearelectrica, Paul Gheorghiu nu a candidat la funcția de administrator al companiei în actualul proces de selecție a managementului. Și, odată numiți noii membri ai CA-ului, se va întoarce în mediul privat.
Cei mai «exotici» membri de CA
Andrei Barbu Todea - 48 de ani, membru în CA-ul Hidroelectrica și Oil Terminal (operator portuar deținut majoritar de stat), medic, actual secretar general în cadrul Ministerului Economiei. Conform CV-ului, Andrei Todea a fost, la începutul anilor ’90, coordonatorul organizației „Medicins sans frontieres“ în Transilvania, apoi, până în 1998, a ocupat diverse grade universitare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, iar până în 2005 a activat și ca medic primar (medicină legală). Ulterior, a fost primar de Sălaj, șeful casei județene de asigurări de sănătate SJ, iar din 2010 a intrat în guvern, ca secretar de stat. Are publicate zeci de articole și tratate de medicină.
Radu Puchiu - 40 de ani, membru în CA-ul Transelectrica. Licențiat al facultății de Design din București, Radu Puchiu a oscilat în ultimii ani între mediul public și cel privat. Astfel, din 2003 până în 2009 a coordonat departamentul de IT în cadrul Cancelariei Primului Ministru, ulterior fiind numit consilier de stat. Potrivit CV-ului, are aptitudini în web design și dezvoltare de site-uri, mentenanță, raportare, design grafic și branding. De luna trecută, a fost numit în boardul Transelectrica.
Claudiu Coman - 44 de ani, profesor universitar, doctor în sociologie. Claudiu Coman conduce Departamentul de Științe Sociale în cadrul Universității „Transilvania“ din Brașov și este membru în consiliul Facultății de Sociologie și Științele Comunicării al aceleiași instituții. Este, de asemenea, evaluator al ARACIS (Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Și, în paralel, mebru în consiliul de administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud.
Marian Geantă - 60 de ani, membru în CA-ul aceleiași Electrica Distribuție Transilvania Sud, are și studiile, și experiența necesare acestei responsabilități. L-am menționat doar pentru precizările făcute în CV, la categoria „alte detalii personale semnificative“: „fară a da dovadă de lipsă de modestie, pot afirma că temperamentul meu mixt (80% sanguin și 20% flegmatic) și zodia Balanţei îmi conferă o adaptabilitate rapidă, stabilitate emoţională, flexibilitate în gândire, discernământ, dinamism“.
Prevedere cu năbădăi: în câte CA-uri poți fi membru?
În 5 decembrie 2011 a fost adoptată Legea nr. 245/2011 „pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale“. Așadar, o lege de modificare a unui singur articol dintr-o lege veche, apărută imediat după Revoluție, în vederea restructurării industriei comuniste - articol ce prevedea că o persoană poate face parte din maximum două consilii de administrație. În varianta modificată, articolul prevede că „membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă are relaţii de afaceri ori interese contrare“. Actul normativ a intrat în vigoare la 11 decembrie.
În paralel, la 30 noiembrie, deci anterior datei la care era votată legea de mai sus, era adoptată Ordonanța de urgență, nr. 109, potrivit căreia „membrii consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de cinci consilii de administrație ale unor regii autonome sau societăți comerciale“, iar buclucașul articol 13 era abrogat (considerând cronologia faptelor, deducem că era vorba de varianta originală a Legii nr. 15/1990). Acest act normativ a intrat în vigoare la 14 decembrie.
Ținând cont de coincidența temporală de promulgare a celor două legi, am încercat să aflăm justificarea modificării articolului 13 de la inițiatorul său, deputatul PNL Virgil Pop. Din păcate, acesta se află momentan în închisoare, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit articolelor de presă apărute pe această temă în primăvara anului trecut, atunci când s-a decis condamnarea definitivă a acestuia la 5 ani cu executare, „Virgil Pop a pretins 80.000 de euro pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice“.
Cei mai avuți membri de CA
Pe vremuri, apartenența la un consiliu de administrație sau la o adunare a acționarilor în companiile de stat reprezenta garanția bunăstării. Din 2009, Guvernul a hotărât, ca soluție pentru reducerea cheltuielilor din aparatul public, să plafoneze indemnizațiile reprezentanților statului în consiliile de administrație din companiile publice și regiile autonome la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăți (în condițiile în care și veniturile directorilor au fost diminuate până la un maximum de 4.800 de lei). De atunci, această regulă a fost aplicată în fiecare an, fiind valabilă înclusiv pentru 2013. Totuși, regulile diferă de la un caz la altul (în funcție de indicatorii financiari ai respectivei companii, de modul de numire a membrilor CA, etc.), astfel încât, în timp ce unii administratori au preferat să nu fie remunerați deloc, alții câștigă câteva sute de euro pentru o singură ședință – de pildă, potrivit informațiilor din presă, managerii privați din boardul Tarom primesc până la 800 de euro pentru o ședință de CA.
Însă, întrucât mulți dintre administratori au preferat să-și noteze în declarația de avere, la capitolul venituri, sintagma „conform fișei fiscale“ (mențiune incorectă și ilegală, însă răspândită rapid în rândul angajaților din sistemul public), articolul de față nu este menit să pună lumina pe cele mai mari averi din administrația publică, ci pe competențele persoanelor care decid viitorul companiilor de stat.
Am realizat, totuși, o trecere în revistă a administratorilor care au acumulat de-a lungul timpului active impresionante.
Lucian Isar - fostul ministru pentru mediul de afaceri, anterior șef al trezoreriei Bancpost, este, în momentul de față, președintele consiliului de administrație al CFR și membru al boardului Tarom. Isar a candidat, la începutul acestui an, și pentru un post de administrator al Transgaz, însă a fost respins de Adunarea generală a Acționarilor. Potrivit ultimei declarații de avere depuse, împreună cu soția, oficialul deține conturi și depozite bancare de 420.000 de euro, 285.000 de lire sterline și 130.000 de lei, la care se adaugă o serie de împrumuturi acrodate altor părți în valoare de 210.000 de euro și 150.000 de dolari. Familia Isar are, de asemenea, două apartamente și ceasuri și bijuterii în valoare de aproape 120.000 de euro.
Bogdan Donciu - președintele CA al Romatsa, membru și în boardul CN Aeroporturi Bucuresti, a fost atacat de nenumărate ori în presă, după ce a notat în declarația de avere din 2011 că a primit din partea soacrei sale aproape jumătate de milion de euro. Donciu deține trei terenuri cu o suprafață medie de 1.000 mp, un apartament și o casă, două autoturisme marca BMW și depozite bancare în valoare de 400.000 de euro și 280.000 de lei. De asemenea, Bogdan Donciu a avut în 2011 venituri de 380.500 de lei exclusiv din funcțiile de management deținute în companiile de stat.
Ioan Roșca - În vârstă de 51 de ani, Ioan Roșca a fost implicat, de-a lungul timpului, într-o serie de scandaluri, majoritatea legate de acordarea de contracte preferențiale unor furnizori agreați. Ioan Roșca deține patru terenuri, depozite și conturi care cumulează 80.000 de euro și 200.000 de lei, iar în 2011 a realizat venituri de 220.000 de lei (majoritatea banilor provenind nu de la Electrica, unde este director general, ci ca salariu câștigat în calitate de specialist inginerii regenerabile în cadrul companiei de consultanță în energii verzi Ibco Energ).
Eugen Brădean este membru în CA-ul Electrica Serv și în adunarea generală a acționarilor din cadrul Electrica SA. La doar 33 de ani, are în spate o carieră spectaculoasă. Deținător al unui MBA și al unui doctorat, a lucrat încă din al doilea an de facultate ca analist financiar în cadrul Petrom. Ulterior, în 2003, s-a deplasat la Londra, unde, timp de opt luni, a activat tot ca analist financiar în Banca Anglo-Română. În intervalul 2004 – 2005 a ocupat diverse poziții în BRD și Raiffeisen, ulterior fiind numit director regional în cadrul Bancpost.
A părăsit sectorul privat în iunie 2009, optând pentru un post de conducere în Departamentul de Afaceri Corporatiste al Electrica SA. În tot acest timp, a dobândit trei terenuri intravilane, două case, bijuterii de aproape 50.000 de euro și depozite și conturi bancare cu un sold cumulat de peste 300.000 de lei.
În 2012 a câștigat, prin prisma funcțiilor deținute în Electrica, 210.000 lei, la care se adaugă dividende și acțiuni în diverse societăți în valoare totală de 100.000 de lei.
Cum i-a schimbat trustul lui Felix soarta învăţătoarei greviste din Caracal. Ce spun foștii colegi de cancelarie despre senatoare. Ce părere aveți?
Romania trebuie salvata!
evz.ro
Autor: Andreea Ciulac, Cristina Lica
Femeia care a devenit celebră în toată țara, răbdând de foame mai bine de două luni, trăiește acum pe cai mari. Prietenia cu Antenele lui Voiculescu i-a adus bani în cont, un post de senator, dar și o funcție călduță pentru fiica sa, profesoară de Educație Civică.
Deși la ieșirea din greva foamei s-a jurat că nu va intra în nicio formațiune politică, în toamna lui 2012 Cristiana Anghel a devenit senator PC. Se pare însă că politica i-a purtat noroc.Sursa: LIBERTATEACristiana Anghel, învăţătoarea anonimă din Caracal, care a rezistat 70 de zile fără mâncare, în semn de protest pentru lipsurile cu care se confruntă colegii ei, a devenit în doar câţiva ani vedetă naţională.
Pentru ea, lozul câştigător a fost Antena 3, postul care a transformat-o în invitat permanent în platoul emisiunii „Sinteza Zilei”. Acolo şi-a spus seară de seară oful, înjurând cu orice ocazie fosta guvernare, iar trustul lui Voiculescu i-a întors înzecit favoarea. Lucru care se vede cu ochiul liber şi din declaraţia sa de avere. Dascălul a încasat, în 2011, din partea SC Antena 3 SA, peste 130 de milioane de lei vechi din „drepturi de proprietate intelectuală”.
Cireaşa de pe tort a venit abia un an mai târziu, când s-a lăsat convinsă de Dan Voiculescu să candideze la alegerile parlamentare din 2012. Învăţătoarea Anghel a fost atunci „cadorisită” cu un mandat de senator în colegiul 1 din Dolj, obţinând un scor de peste 56%. Înainte de alegeri, învăţătoarea promitea că se va bate ca Educaţia să beneficieze de un buget de 6% din PIB. Ulterior, a declarat că „nu e momentul”.
Aşchia nu sare departe de trunchi
Succesul fulminant al mamei s-a repetat şi pentru fiica senatoarei. Oana Anghel (29 ani), de asemenea cadru didactic, a reuşit performanţa de a trece peste noapte de la statutul de profesor suplinitor, la cel de angajat în aparatul central al Ministerul Educaţiei. Oana Anghel este expert în Direcţia de Relaţii Internaţionale, departamentul Afacerilor Externe, după cum a precizat Robert Turcescu într-o emisiune la RTV.
„Oana Anghel este funcţionar contractual, a dat concurs în august şi a fost angajată începând din 1 octombrie pe post de consilier la departamentul de Afaceri europene”, au declarat reprezentanţii biroului de presă de la Ministerul Educaţiei.
O realizare notabilă în condiţiile în care dascălii tineri aşteaptă câţiva ani şi pentru a pune mâna pe post de titular. „Promovarea” a venit, culmea, odată cu instalarea guvernului USL, în mandatul Ecaterinei Andronescu. „A început să lucreze după aprilie 2012, cred că prin vară sau toamnă, a dat concurs”, a mărturisit chiar Cristiana Anghel, întrun interviu acordat Evz, insistând asupra faptului că totul s-a întâmplat înainte ca ea să devină demnitar. Până anul trecut, Oana Anghel a fost profesor suplinitor de Educaţie Civică la Liceul Teoretic „Ion Barbu”, iar în paralel a luat ţinut ore şi la Şcoala Nr.280.
Foştii săi şefi nici nu vor să-i pomenească numele. „Nu vrem să vorbim despre acest subiect. Dânsa ar fi vrut să mai predea la noi, însă nu au mai fost ore.”, explică Constantineanu Aristică.
Oana Anghel are o funcţie contractuală în Ministerul Educaţiei şi nu este obligată să-şi publice declaraţia de avere.
"A început să lucreze (n.r. fiica mea) din aprilie 2012. Cred că prin vară sau toamnă a dat concurs.”
CRISTIANA ANGHEL, senator PC
REPLICI DURE Senatoarea PC Cristiana Anghel l-a amenințat pe Robert Turcescu | VIDEO
Ce spun foştii colegi de cancelarie despre senatoare
Deşi greva foamei „a scos-o din foame”, acest episod şi-a pus amprenta asupra carierei didactice a Cristianei Anghel. În timp ce învăţătoarea era internată la spital în Bucureşti, de elevii ei de la Şcoala nr. 2 din Caracal ajunsese se îngrijească până şi femeia de serviciu, ne-a mărturist un profesor de la fosta şcoală a senatoarei.
La presiunile părinţilor, clasa a fost preluată de alt învăţător, iar Cristiana Anghel a revenit pe postul de profesor itinerant. Nu mai coordona o clasă, fiind doar un cadru didactic de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale. Pentru că nu îi stătea capul la şcoală şi nici nu mai avea timp fizic să treacă pe la catedră, în campania electorală, Cristiana Anghel şi-a luat concediu fără plată, ne-a precizat directorul Şcolii nr.2, profesorul Răzvan Băţăgui, care s-a bucurat că fosta lui colegă a câştigat alegerile. „Este un om apropiat şcolii şi e bine să avem un astfel de sprijin”, a mai spus directorul. La sfârşitul mandatului de parlamentar, Cristiana Anghel se va putea întoarce la clasă, întrucât, potrivit legii, postul este rezervat.
Cât despre fiica ei, Oana Anghel, profesorul Băţăgui spune că era o elevă foarte silitoare. „Oana mi-a fost elevă şi era un copil foarte bine pregătit”. Învăţătoarea parlamentară este adesea subiect de ironii printre foştii colegii de cancelarie, unii „invidioşi” pe noul ei stat. „Profesorii se mai amuză când o văd la televizor”, ne-au declarat surse din şcoală. Soţul Cristianei Anghel a fost şi el tot bugetar. A lucrat în Ministerul de Interne, iar acum este ofiţer în rezervă.
EVZ.ro
evz.ro
Autor: Andreea Ciulac, Cristina Lica
Femeia care a devenit celebră în toată țara, răbdând de foame mai bine de două luni, trăiește acum pe cai mari. Prietenia cu Antenele lui Voiculescu i-a adus bani în cont, un post de senator, dar și o funcție călduță pentru fiica sa, profesoară de Educație Civică.
Deși la ieșirea din greva foamei s-a jurat că nu va intra în nicio formațiune politică, în toamna lui 2012 Cristiana Anghel a devenit senator PC. Se pare însă că politica i-a purtat noroc.Sursa: LIBERTATEACristiana Anghel, învăţătoarea anonimă din Caracal, care a rezistat 70 de zile fără mâncare, în semn de protest pentru lipsurile cu care se confruntă colegii ei, a devenit în doar câţiva ani vedetă naţională.
Pentru ea, lozul câştigător a fost Antena 3, postul care a transformat-o în invitat permanent în platoul emisiunii „Sinteza Zilei”. Acolo şi-a spus seară de seară oful, înjurând cu orice ocazie fosta guvernare, iar trustul lui Voiculescu i-a întors înzecit favoarea. Lucru care se vede cu ochiul liber şi din declaraţia sa de avere. Dascălul a încasat, în 2011, din partea SC Antena 3 SA, peste 130 de milioane de lei vechi din „drepturi de proprietate intelectuală”.
Cireaşa de pe tort a venit abia un an mai târziu, când s-a lăsat convinsă de Dan Voiculescu să candideze la alegerile parlamentare din 2012. Învăţătoarea Anghel a fost atunci „cadorisită” cu un mandat de senator în colegiul 1 din Dolj, obţinând un scor de peste 56%. Înainte de alegeri, învăţătoarea promitea că se va bate ca Educaţia să beneficieze de un buget de 6% din PIB. Ulterior, a declarat că „nu e momentul”.
Aşchia nu sare departe de trunchi
Succesul fulminant al mamei s-a repetat şi pentru fiica senatoarei. Oana Anghel (29 ani), de asemenea cadru didactic, a reuşit performanţa de a trece peste noapte de la statutul de profesor suplinitor, la cel de angajat în aparatul central al Ministerul Educaţiei. Oana Anghel este expert în Direcţia de Relaţii Internaţionale, departamentul Afacerilor Externe, după cum a precizat Robert Turcescu într-o emisiune la RTV.
„Oana Anghel este funcţionar contractual, a dat concurs în august şi a fost angajată începând din 1 octombrie pe post de consilier la departamentul de Afaceri europene”, au declarat reprezentanţii biroului de presă de la Ministerul Educaţiei.
O realizare notabilă în condiţiile în care dascălii tineri aşteaptă câţiva ani şi pentru a pune mâna pe post de titular. „Promovarea” a venit, culmea, odată cu instalarea guvernului USL, în mandatul Ecaterinei Andronescu. „A început să lucreze după aprilie 2012, cred că prin vară sau toamnă, a dat concurs”, a mărturisit chiar Cristiana Anghel, întrun interviu acordat Evz, insistând asupra faptului că totul s-a întâmplat înainte ca ea să devină demnitar. Până anul trecut, Oana Anghel a fost profesor suplinitor de Educaţie Civică la Liceul Teoretic „Ion Barbu”, iar în paralel a luat ţinut ore şi la Şcoala Nr.280.
Foştii săi şefi nici nu vor să-i pomenească numele. „Nu vrem să vorbim despre acest subiect. Dânsa ar fi vrut să mai predea la noi, însă nu au mai fost ore.”, explică Constantineanu Aristică.
Oana Anghel are o funcţie contractuală în Ministerul Educaţiei şi nu este obligată să-şi publice declaraţia de avere.
"A început să lucreze (n.r. fiica mea) din aprilie 2012. Cred că prin vară sau toamnă a dat concurs.”
CRISTIANA ANGHEL, senator PC
REPLICI DURE Senatoarea PC Cristiana Anghel l-a amenințat pe Robert Turcescu | VIDEO
Ce spun foştii colegi de cancelarie despre senatoare
Deşi greva foamei „a scos-o din foame”, acest episod şi-a pus amprenta asupra carierei didactice a Cristianei Anghel. În timp ce învăţătoarea era internată la spital în Bucureşti, de elevii ei de la Şcoala nr. 2 din Caracal ajunsese se îngrijească până şi femeia de serviciu, ne-a mărturist un profesor de la fosta şcoală a senatoarei.
La presiunile părinţilor, clasa a fost preluată de alt învăţător, iar Cristiana Anghel a revenit pe postul de profesor itinerant. Nu mai coordona o clasă, fiind doar un cadru didactic de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale. Pentru că nu îi stătea capul la şcoală şi nici nu mai avea timp fizic să treacă pe la catedră, în campania electorală, Cristiana Anghel şi-a luat concediu fără plată, ne-a precizat directorul Şcolii nr.2, profesorul Răzvan Băţăgui, care s-a bucurat că fosta lui colegă a câştigat alegerile. „Este un om apropiat şcolii şi e bine să avem un astfel de sprijin”, a mai spus directorul. La sfârşitul mandatului de parlamentar, Cristiana Anghel se va putea întoarce la clasă, întrucât, potrivit legii, postul este rezervat.
Cât despre fiica ei, Oana Anghel, profesorul Băţăgui spune că era o elevă foarte silitoare. „Oana mi-a fost elevă şi era un copil foarte bine pregătit”. Învăţătoarea parlamentară este adesea subiect de ironii printre foştii colegii de cancelarie, unii „invidioşi” pe noul ei stat. „Profesorii se mai amuză când o văd la televizor”, ne-au declarat surse din şcoală. Soţul Cristianei Anghel a fost şi el tot bugetar. A lucrat în Ministerul de Interne, iar acum este ofiţer în rezervă.
EVZ.ro
duminică, 7 aprilie 2013
DEUTSCHE WELLE: Omul care posedă cea mai mare putere în România
Romania trebuie salvata!
Autor: Deutsche Welle Vineri, 05 Aprilie 2013
Încape o ţară întreagă în buzunarul vestei unui fost colaborator al securităţii? Încape, dacă e vorba de vesta unui oligarh ca Dan (Felix) Voiculescu, fostul turnător al poliţiei politice comuniste devenit, după 1989, mare capitalist, scrie Deutsche Welle.
Cine e Vociulescu, de unde vine şi ce vrea, precum şi modul în care şi-a dobândit şi îşi exercită puterea reiese, cu lux de amănunte, dintr-un foarte amplu articol apărut miercuri în influentul ziar conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Semnat de excelentul cunoscător al mediului politic şi economic românesc care este Karl-Peter Schwarz, articolul se intitulează simplu, „Imperiul varanului”.
„Voiculescu n-are nevoie să se afle în prim-planul politic. Ex-informatorul securităţii e, oricum, omul care posedă cea mai mare putere în România”, scrie ziaristul german. Care evocă între altele aiuritoarea propunere a preşedintelui de onoare al „Partidului Conservator”, Dan Voiculescu, de militarizare a fiscului românesc.
Ideea, numai bună de aplicat într-un regim de mână forte, într-o dictatură sau republică bananieră, pare nu tocmai la locul ei într-o democraţie. Dar mai este oare România o democraţie?
Trecutul varanului
Căutând „sursele acestei înclinaţii” voiculesciene „spre soluţii totalitare” autorul ziarului din Frankfurt nu întâmpină dificultăţi prea mari în a le depista în „intensa colaborare cu securitatea”. Le găseşte, aşadar, în trecutul securist al celui „recrutat” de poliţia politică a regimului comunist „încă din 1970, sub numele de cod de 'Mircea', înainte ca securiştii să-l boteze 'Felix', trei ani mai târziu”.
Forând adânc în biografia omului forte al României contemporane, Karl-Peter Schwarz scoate la iveală rolul jucat de Voiculescu „în afacerile de comerţ exterior ale regimului comunist," afaceri „controlate de securitate”.
Articolul evocă demersurile poliţiei politice a regimului ceauşist de procurare de valută pentru conturile dictatorului prin intermediul unor firme precum ‚Crescent Commercial & Maritime’ „înfiinţată cu aprobarea generalului de securitate, Iulian Vlad”, şi ‚Dunărea’, controlată de asemenea de Securitate”.
Observatorul german aminteşte de includerea întreprinderii Crescent în Holdingul Grivco (Grupul Industrial Voiculescu şi Compania) şi admite că patronul acestui conglomerat de firme „nu e singurul oligarh care a făcut avere, în anii 90, la umbra preşedintelui de-atunci, Ion Iliescu”.
Nici utilizarea mass-media întru procurarea de influenţă politică nu e tocmai o invenţie a lui Felix, devreme ce „şi alţi oligarhi au cumpărat” ziare şi posturi de radio şi televiziune „pentru a susţine partide şi politicieni şi a primi, la schimb, contracte publice şi legi croite pe măsura lor”.
Originalitatea varanului şi instrumentele sale de tortură
Livrând un diagnostic pe cât de necruţător, pe-atât de credibil al situaţiei în care se află România, autorul german scoate la iveală în ce anume constă „inovaţia introdusă de Dan Voiculescu”. E vorba de utilizarea imperiului său mediatic, şi „în special a Antenei 3, ca armă contra justiţiei, a concurenţilor săi economici şi împotriva adversarilor politici”.
Ziaristul din Frankfurt, care s-a mai ocupat în trecut de calomniile sistematice şi de linşajele mediatice efectuate de Antena 3, relevă şi modul în care operează televiziunea de ştiri a aşa-numitului „Intact Media Group”. Din care fac parte şase posturi tv, două de radio, 5 cotidiene şi 6 alte publicaţii. Astfel, Antena 3 „exercită presiuni masive asupra victimelor postului, supunându-le unui permanent tir televizat de insinuări, calomnii şi injurii”. În ce le priveşte, victimele Antenei 3 „nu ajung să fie ascultate şi să ia poziţie faţă de acuzele cu care se confruntă”.
Cine conduce România
Extrem de instructiv în privinţa naturii găştii care, dintr-un studio de televiziune, a ajuns, sub oblăduirea lui Felix, să conducă România, mi se pare pasajul următor al articolului semnat de Karl-Peter Schwarz. Potrivit autorului german, „zbirii lui Voiculescu sunt specialişti ai dezinformării, de care serviciul secret al lui Ceauşescu ar fi fost mândru”.
La spionarea vieţii particulare a magistraţilor, a şefilor ANI şi DNA acuzaţi de Antena 3 de „alcoolism”, de „boli psihice” şi „dependenţă de droguri” , se adaugă, printre metodele trustului Intact, proferarea altor „acuze nedovedite, precum căpuşarea banilor statului în interesul propriu, al familiilor şi prietenilor."
Adversarii varanului
Dar ce se întinde oare dincolo de „terorismul mediatic al varanului inculpat” cum şi-a intitulat Andreea Pora un articol semnat în ianuarie curent în Revista 22? Dincolo de acest „terorism televizat al Antenei 3”, după cum îl califică, textual, Karl-Peter Schwarz, terorism exercitat asupra celor insultaţi ca „sclavi ai lui Băsescu” şi „trădători ai neamului”, e lumea celor, puţini, care nu se lasă intimidaţi. E lumea celor care mai îndrăznesc "să i se opună deschis lui Voiculescu" şi compania. Între ei, „europarlamentarul şi fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei”.
Spre a-şi susţine afirmaţiile, autorul german trimite la mărturia clară şi fără echivoc a lui Stelian Negrea, fostul ziarist al concernului, trimis în judecată de Grupul Media Intact înfiinţat de Voiculescu. Negrea divulgase în Evenimentul Zilei amănunte legate de şantajarea cu investigaţii jurnalistice a unor firme în scopul obţinerii de contracte de publicitate şi de ceea ce ziaristul român' a afirmat a fi „listele negre ale Antenelor, între care cea cu politicieni declaraţi paria, avându-l în frunte pe Traian Băsescu”.
După cum relevă ziarul din Frankfurt, Intact le cere despăgubiri de 100.000 de euro, „o sumă astronomică pentru gazetarii români”, tuturor angajaţilor care divulgă informaţii confidenţiale despre modul în care operează grupul media fondat de Voiculescu.
Varanul, marioneta şi imperiul securităţii
Utilizând „asemenea metode a ajuns Voiculescu să fie nu doar unul dintre cei mai mari bogătaşi ai României, ci şi omul ei cel mai puternic”, mai precizează autorul cotidianului german, un ziar de mare impact în cercurile de centru-dreapta de la Berlin. Şi ziaristul din Frankfurt nu uită nici alt element esenţial. Şi-anume legătura strânsă dintre Felix şi „protejatul său, Crin Antonescu”, împins în faţă de varan şi lăsat să ocupe prim-planul scenei politice, în timp ce preşedintele Senatului „îi îndeplineşte (lui Felix) cu sârg deosebit dorinţele”.
După ce trece în revistă, între altele, reproşurile Antenei 3 la adresa „prea timidului anti-băsism” al premierului Ponta, precum şi atacurile în trombă lansate de grupul Intact la adresa Comisiei Europene, autorul german îşi încheie turul de orizont cu mobilul varanului şi detalierea fentelor sale, menite să-l scape de braţul lung al legii.
„Cauza obstinaţiei luptei lui Voiculescu împotriva preşedintelui Băsescu şi a justiţiei rezidă probabil în teama oligarhului de a ajunge după gratii şi de a împărtăşi soarta ex-premierului Adrian Năstase şi a altor miniştri şi parlamentari”, scrie Karl-Peter Schwarz în Frankfurter Allgemeine Zeitung, amintind de învinuirea de corupţie la adresa lui Felix, în legătură cu privatizarea extrem de avantajoasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
Ceea ce autorul prestigiosului ziar german n-a mai inclus în consistentul său text ar trebui să facă obiectul unor viitoare articole şi analize. E vorba de ceea ce eu aş numi restul de piloni ai „imperiului securităţii”. În cauză e extinsa reţea securisto - nomenclaturisto - interlopă care susţine ansamblul puterii USL-iste.
Autor: Deutsche Welle Vineri, 05 Aprilie 2013
Încape o ţară întreagă în buzunarul vestei unui fost colaborator al securităţii? Încape, dacă e vorba de vesta unui oligarh ca Dan (Felix) Voiculescu, fostul turnător al poliţiei politice comuniste devenit, după 1989, mare capitalist, scrie Deutsche Welle.
Cine e Vociulescu, de unde vine şi ce vrea, precum şi modul în care şi-a dobândit şi îşi exercită puterea reiese, cu lux de amănunte, dintr-un foarte amplu articol apărut miercuri în influentul ziar conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Semnat de excelentul cunoscător al mediului politic şi economic românesc care este Karl-Peter Schwarz, articolul se intitulează simplu, „Imperiul varanului”.
„Voiculescu n-are nevoie să se afle în prim-planul politic. Ex-informatorul securităţii e, oricum, omul care posedă cea mai mare putere în România”, scrie ziaristul german. Care evocă între altele aiuritoarea propunere a preşedintelui de onoare al „Partidului Conservator”, Dan Voiculescu, de militarizare a fiscului românesc.
Ideea, numai bună de aplicat într-un regim de mână forte, într-o dictatură sau republică bananieră, pare nu tocmai la locul ei într-o democraţie. Dar mai este oare România o democraţie?
Trecutul varanului
Căutând „sursele acestei înclinaţii” voiculesciene „spre soluţii totalitare” autorul ziarului din Frankfurt nu întâmpină dificultăţi prea mari în a le depista în „intensa colaborare cu securitatea”. Le găseşte, aşadar, în trecutul securist al celui „recrutat” de poliţia politică a regimului comunist „încă din 1970, sub numele de cod de 'Mircea', înainte ca securiştii să-l boteze 'Felix', trei ani mai târziu”.
Forând adânc în biografia omului forte al României contemporane, Karl-Peter Schwarz scoate la iveală rolul jucat de Voiculescu „în afacerile de comerţ exterior ale regimului comunist," afaceri „controlate de securitate”.
Articolul evocă demersurile poliţiei politice a regimului ceauşist de procurare de valută pentru conturile dictatorului prin intermediul unor firme precum ‚Crescent Commercial & Maritime’ „înfiinţată cu aprobarea generalului de securitate, Iulian Vlad”, şi ‚Dunărea’, controlată de asemenea de Securitate”.
Observatorul german aminteşte de includerea întreprinderii Crescent în Holdingul Grivco (Grupul Industrial Voiculescu şi Compania) şi admite că patronul acestui conglomerat de firme „nu e singurul oligarh care a făcut avere, în anii 90, la umbra preşedintelui de-atunci, Ion Iliescu”.
Nici utilizarea mass-media întru procurarea de influenţă politică nu e tocmai o invenţie a lui Felix, devreme ce „şi alţi oligarhi au cumpărat” ziare şi posturi de radio şi televiziune „pentru a susţine partide şi politicieni şi a primi, la schimb, contracte publice şi legi croite pe măsura lor”.
Originalitatea varanului şi instrumentele sale de tortură
Livrând un diagnostic pe cât de necruţător, pe-atât de credibil al situaţiei în care se află România, autorul german scoate la iveală în ce anume constă „inovaţia introdusă de Dan Voiculescu”. E vorba de utilizarea imperiului său mediatic, şi „în special a Antenei 3, ca armă contra justiţiei, a concurenţilor săi economici şi împotriva adversarilor politici”.
Ziaristul din Frankfurt, care s-a mai ocupat în trecut de calomniile sistematice şi de linşajele mediatice efectuate de Antena 3, relevă şi modul în care operează televiziunea de ştiri a aşa-numitului „Intact Media Group”. Din care fac parte şase posturi tv, două de radio, 5 cotidiene şi 6 alte publicaţii. Astfel, Antena 3 „exercită presiuni masive asupra victimelor postului, supunându-le unui permanent tir televizat de insinuări, calomnii şi injurii”. În ce le priveşte, victimele Antenei 3 „nu ajung să fie ascultate şi să ia poziţie faţă de acuzele cu care se confruntă”.
Cine conduce România
Extrem de instructiv în privinţa naturii găştii care, dintr-un studio de televiziune, a ajuns, sub oblăduirea lui Felix, să conducă România, mi se pare pasajul următor al articolului semnat de Karl-Peter Schwarz. Potrivit autorului german, „zbirii lui Voiculescu sunt specialişti ai dezinformării, de care serviciul secret al lui Ceauşescu ar fi fost mândru”.
La spionarea vieţii particulare a magistraţilor, a şefilor ANI şi DNA acuzaţi de Antena 3 de „alcoolism”, de „boli psihice” şi „dependenţă de droguri” , se adaugă, printre metodele trustului Intact, proferarea altor „acuze nedovedite, precum căpuşarea banilor statului în interesul propriu, al familiilor şi prietenilor."
Adversarii varanului
Dar ce se întinde oare dincolo de „terorismul mediatic al varanului inculpat” cum şi-a intitulat Andreea Pora un articol semnat în ianuarie curent în Revista 22? Dincolo de acest „terorism televizat al Antenei 3”, după cum îl califică, textual, Karl-Peter Schwarz, terorism exercitat asupra celor insultaţi ca „sclavi ai lui Băsescu” şi „trădători ai neamului”, e lumea celor, puţini, care nu se lasă intimidaţi. E lumea celor care mai îndrăznesc "să i se opună deschis lui Voiculescu" şi compania. Între ei, „europarlamentarul şi fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei”.
Spre a-şi susţine afirmaţiile, autorul german trimite la mărturia clară şi fără echivoc a lui Stelian Negrea, fostul ziarist al concernului, trimis în judecată de Grupul Media Intact înfiinţat de Voiculescu. Negrea divulgase în Evenimentul Zilei amănunte legate de şantajarea cu investigaţii jurnalistice a unor firme în scopul obţinerii de contracte de publicitate şi de ceea ce ziaristul român' a afirmat a fi „listele negre ale Antenelor, între care cea cu politicieni declaraţi paria, avându-l în frunte pe Traian Băsescu”.
După cum relevă ziarul din Frankfurt, Intact le cere despăgubiri de 100.000 de euro, „o sumă astronomică pentru gazetarii români”, tuturor angajaţilor care divulgă informaţii confidenţiale despre modul în care operează grupul media fondat de Voiculescu.
Varanul, marioneta şi imperiul securităţii
Utilizând „asemenea metode a ajuns Voiculescu să fie nu doar unul dintre cei mai mari bogătaşi ai României, ci şi omul ei cel mai puternic”, mai precizează autorul cotidianului german, un ziar de mare impact în cercurile de centru-dreapta de la Berlin. Şi ziaristul din Frankfurt nu uită nici alt element esenţial. Şi-anume legătura strânsă dintre Felix şi „protejatul său, Crin Antonescu”, împins în faţă de varan şi lăsat să ocupe prim-planul scenei politice, în timp ce preşedintele Senatului „îi îndeplineşte (lui Felix) cu sârg deosebit dorinţele”.
După ce trece în revistă, între altele, reproşurile Antenei 3 la adresa „prea timidului anti-băsism” al premierului Ponta, precum şi atacurile în trombă lansate de grupul Intact la adresa Comisiei Europene, autorul german îşi încheie turul de orizont cu mobilul varanului şi detalierea fentelor sale, menite să-l scape de braţul lung al legii.
„Cauza obstinaţiei luptei lui Voiculescu împotriva preşedintelui Băsescu şi a justiţiei rezidă probabil în teama oligarhului de a ajunge după gratii şi de a împărtăşi soarta ex-premierului Adrian Năstase şi a altor miniştri şi parlamentari”, scrie Karl-Peter Schwarz în Frankfurter Allgemeine Zeitung, amintind de învinuirea de corupţie la adresa lui Felix, în legătură cu privatizarea extrem de avantajoasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
Ceea ce autorul prestigiosului ziar german n-a mai inclus în consistentul său text ar trebui să facă obiectul unor viitoare articole şi analize. E vorba de ceea ce eu aş numi restul de piloni ai „imperiului securităţii”. În cauză e extinsa reţea securisto - nomenclaturisto - interlopă care susţine ansamblul puterii USL-iste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)