luni, 26 ianuarie 2009

Vrea sa-si salveze afacerile aceasta duduie!


Între măsurile urgente anticriză avansate Guvernului s-a strecurat un proiect al ministrului Turismului de introducere rapidă a tichetelor de vacanţă: gaură bugetară de două miliarde lei.
Printre măsurile urgente anticriză centralizate de Guvern şi care au cel mai mare grad de probabilitate să intre la calculul bugetului, Guvernul a strecurat o cheltuială de două miliarde de lei pentru introducerea tichetelor de vacanţă.

Această măsură, promovată de Ministerul Turismului, este chiar pe al patrulea loc în topul cheltuielilor privind măsurile urgente împotriva crizei economice, depăşind finanţările acordate sectorului auto, sumele necesare pentru o eventuală sporire a salariilor bugetarilor (cu inflaţia) sau finalizarea capitalizării CEC.

Potrivit centralizatorului propunerilor din Platforma comună de măsuri anticriză, Guvernul ar urma să introducă, în procedură de urgenţă, tichetele de vacanţă.

Distracţia ar costa 2 miliarde de lei, după calculele Ministerului Finanţelor, sau 0,35% din PIB. Procedurile ar urma să fie derulate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Finanţelor, potrivit actului, însă beneficiarul este chiar promotorul acestui proiect - Ministerul Turismului.

În fapt, ministrul Elena Udrea îşi afirma acum două săptămâni intenţia de a promova un proiect de lege referitor la acordarea de tichete de vacanţă, dar se lovea de lipsa unui acord al Finanţelor.

„Există ideea unui proiect de lege referitor la tichetele de vacanţă. Aşa cum mi-a fost prezentat, fără a avea un punct de vedere de la Ministerul Finanţelor, mi se pare util. Ar ajuta turismul românesc“, afirma Udrea pentru MEDIAFAX.

Ieri, ministrul a dezvoltat, pentru Cotidianul, efectele benefice pe care le vede de pe urma acestei măsuri. „Acum mă aflu la Sinaia şi am vorbit şi aici de acest proiect. De pe urma tichetelor de vacanţă s-ar aduce mai mulţi bani la buget. Să vă explic de ce. Ca măsură anticriză s-au scos primele de vacanţă (ale bugetarilor - n.r.). Angajaţii foloseau aceste prime să se ducă în vacanţă oriunde în lume. Tichetele se pot folosi numai în România.

Şi numai în unităţile înregistrate, care la rândul lor vor declara numărul real de turişti, nu cum se întâmplă acum. În plus, turiştii mai fac şi alte cheltuieli şi astfel se întorc şi mai multe taxe către buget”, ne-a explicat Udrea, al cărei soţ, Dorin Cocoş, este, întâmplător sau nu, şi patron de reţea hotelieră. Ministrul a cerut apoi răgaz să întrebe la Guvern dacă într-adevăr acest proiect a ajuns pe lista de măsuri anticriză, spunând că este „surprins” de această veste. După ce a primit confirmarea de la Guvern, Udrea a revenit declarând că „este o propunere a lui Bogdan Hossu”, preşedintele Cartel Alfa.

Potrivit proiectului legii promovate de Udrea, societăţile comerciale, regiile autonome şi ordonatorii de credite (pentru personalul contractual şi funcţionarii publici din sectorul bugetar) pot acorda la pachetul salarial prime de vacanţă şi sub formă de tichete de vacanţă. Tichetele constituie o cheltuială din bani publici pentru că, pe de-o parte, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, iar pe de alta, mult mai important, se pot transforma în bonificaţii pentru personalul bugetar. Aşa cum, până acum, primele de vacanţă sporeau consistent veniturile personalului de la stat.

În lista cu măsuri prioritare anticriză există şi propuneri reale anticriză, însă doar trei dintre ele se ridică peste valoarea ieşită din buget în contul tichetelor de vacanţă. Cap de listă în tabelul măsurilor anticriză este plata de la buget a datoriilor statului către firmele private. Guvernul vrea să stingă aceste datorii până cel târziu în martie. Ar fi vorba despre circa opt miliarde de lei (două miliarde de euro), restanţe acumulate de stat la plata facturilor, subvenţiilor din agricultură şi a TVA. A doua măsură ca importanţă este neimpozitarea profitului reinvestit, procedură care va fi reglementată în cel mai scurt timp prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Ministerul Finanţelor a calculat că această măsură de relaxare fiscală ar aduce un minus de 3,44 de miliarde de lei la bugetul statului, dar ar lăsa aceşti bani la dispoziţia firmelor care vor reuşi să obţină profit anul acesta. Pe al treilea loc în topul priorităţilor, pe criteriul sumelor necesare, este asigurarea finanţării pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli, pentru care Guvernul va aloca 2,4 miliarde de lei. Apoi vin tichetele de vacanţă ale ministrului Udrea, care cer un efort bugetar de două miliarde de lei.

Urmează cheltuieli foarte importante de natură să deblocheze economia sau să asigure protecţia socială, de altfel două axe prioritare în centralizatorul pe baza căruia se va adopta mâine planul naţional anticriză. Astfel, Guvernul ar putea mări ajutorul de şomaj la 75% din câştigul salarial mediu brut realizat în ultimele trei luni, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie la data plăţii. Această măsură ar costa bugetul circa 1,9 miliarde de lei.

Guvernul vrea să mai aloce 1,8 miliarde de lei pentru susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru autoturisme.

Un ministru răsfăţat
Elena Udrea conduce unul dintre cele trei noi ministere inventate de premierul Emil Boc, pentru că, în vechea schemă, de turism se ocupa o agenţie. Mai mult, prima sa măsură în calitate de ministru a fost mutarea ministerului în Palatul Guvernului, pe motiv că spaţiul anterior (fostul Minister pentru IMM-uri, Comerţ Turism şi Profesii liberale) nu este potrivit. Turismul a devenit astfel singurul minister care are sediul în clădirea Guvernului. În plus, de când este Udrea ministru, la Turism a apărut un serviciu special, de protecţie a informaţiilor clasificate, care are şi atribuţii antiteroriste şi dreptul să solicite informaţii de la toate celelalte autorităţi publice, deci un mic serviciu secret.

Top 10 măsuri urgente anticriză (după sumele alocate)

1. Achitarea cu celeritate a obligaţiilor financiare certe - 8 miliarde

2. Neimpozitarea profitului reinvestit, reglementată prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului - 3,44 miliarde

3. Asigurarea finanţării pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli - 2,40 miliarde

4. Introducerea în procedură de urgenţă a tichetelor de vacanţă -
2 miliarde

5. Mărirea ajutorului de şomaj la 75% din câştigul salarial mediu brut realizat în ultimele trei luni şi nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut la data plăţii - 1,9 miliarde
6. Susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru autoturisme, pentru modernizarea producţiei şi tehnologiilor - 1,8 miliarde

7. Menţinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual - 1,5 miliarde

8. În sectorul bugetar, ajustarea salariilor în anul 2009 se va face ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor de consum - 1,36 miliarde

9. Reglementarea plăţii TVA la încasarea facturii - 938 milioane

10. Finalizarea procedurilor de capitalizare a CEC Bank, cu respectarea legislaţiei UE - 900 milioane
25 Ian 2009 Ionut Tudorica
Cotidianul

Nici macar noi nu-i ingrijim pe ai nostri, Cine sa se ocupe de noi, ungurii, turcii?

Trei zile. De atat a fost nevoie pentru ca sistemul sanitar sa confirme lipsa de incredere a populatiei. La Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina, un pacient a fost lasat sa moara de catre medici, fara sa i se acorde vreun ajutor. In Satu Mare, un alt batran a fost calcat de o salvare, iar la Galati, fractura unui nou-nascut a fost tratata cu comprese.
Un barbat in varsta de 63 de ani a murit, joi seara, in Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina, dupa ce a fost plimbat timp de patru ore intre mai multe sectii ale spitalului fara sa ii fie acordata asistenta medicala. Insotit de asistenta de la ambulanta, pacientul din Draganesti Olt a ajuns de la sectia de Urgente, la Boli Cronice, la Interne si inapoi la Urgenta. La circa o jumatate de ora dupa ce asistenta l-a lasat in grija medicilor de la spital, barbatul a murit.. "N-au vrut sa-l interneze prima data pentru ca nu era asigurat medical, am facut rost prin fax de asigurare, apoi nu l-au internat pentru ca nu era urgenta medicala", a declarat, la Realitatea Tv, asistenta medicala Mihaela Ionita.

Initial, conducerea spitalului a decis sanctionarea cu 10% din salariu, pentru trei luni, a doctorului Cornel Fulga, de la Unitatea Primire Urgenta, iar alti doi medici au fost sanctionati cu avertismente. Ministerul Sanatatii a desfasurat insa propria ancheta, considerand ca acest caz a fost tratat cu superficialitate.

Potrivit Gardianul, comisia de ancheta condusa de ministrul sanatatii a gasit falsuri in actele medicale si a dispus desfacerea contractelor de munca pentru patru medici si o asistenta de la Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina, doua destituri din functie si mai multe sanctiuni administrative.

Potrivit celor declarate de ministru, directorul executiv al Directiei de Sanatate Publica Olt, Marinela Madan, si managerul Spitalului Judetean de Urgenta Slatina, Florian Dumitrescu, au fost destituiti din functie, iar in cazul medicului de garda de la UPU, Cornel Fulga, al celui de la sectia de Interne, Doru Parvu, directorului medical Ion Bratoi, sefului sectiei UPU Ecaterina Buzau, si asistentului sef de tura Anisoara Patru s-a dispus desfacerea contractelor de munca.

„Am fost extrem de indignat ca viata unui om valoreaza 10% dintr-un salariu pe o luna. In Romania anului 2009, din UE, cred ca este absolut anormal ca o situatie de acest gen sa se intample intr-un spital de urgenta, intr-o unitate de primiri urgente a unui spital judetean“ a afirmat ministrul sanatatii, Ion Bazac. El a sustinut ca personalul medical a efectuat modificari in documentele medicale care sa reduca gravitatea faptelor, acest lucru petrecandu-se atunci cand s-a aflat ca el se va deplasa personal la Slatina.




REALITATEA.NET - Şapte cadre medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina au fost demise. Colegiul Medicilor crede că ministerul a luat decizii pripite

Eroina de pe ambulanta

Ministrul a felicitat-o personal pe asistenta medicala Mihaela Ionita de la Serviciul de Ambulanta Olt. Ioan Bazac a anuntat ca va propune presedintelui Traian Basescu decorarea ei cu Ordinul "Meritul Sanitar". Mihaela Ionita este nevasta de preot, din comuna Mareuntei. Tulburata, ea si-a amintit cum batranul i-a cerut sa "nu-l duca la spital pentru ca va fi lasat sa moara". "Eu nu stiu daca meritam sa fim premiati, pentru ca nu ne-am facut decat datoria. Nu ar fi drept ca doar numele meu sa apara", a declarat asistenta pentru Ziua.

Seful sectiei Cardiologiei a Spitalului Judetean Slatina, acuzat ca ameninta angajatii cu pistolul si injura subalternii.

Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) Olt a solicitat conducerii Spitalului Judetean de Urgenta din Slatina sa verifice acuzatiile aduse sefului Sectiei de cardiologie, Mircea Andritoiu. Acesta este acuzat de o asistenta ca atunci cand este de garda iese pe holurile sectiei in pijamale si chiar pe jumatate dezbracat, ca vine inarmat la spital si ca s-a batut cu mai multi angajati din spital, potrivit Realitatea.

Pe numele medicului cardiolog Mircea Andritoiu au fost depuse mai multe reclamatii in ultimii ani, atat la fosta conducere a Spitalului Judetean de Urgenta Slatina, cat si la cea a Colegiului Medicilor Olt. Cu toate acestea, medicul nu a fost niciodata sanctionat de conducerea spitalului si nici de Colegiul Medicilor Olt.



Un nou-nascut a stat cu piciorul rupt sapte zile fara sa fie diagnosticat corect

Ancheta este in plina desfasurarea in cazul bebelusului de numai doua saptamani din Galati, care a ajuns cu fractura de femur la Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucuresti. Parintii acuza medicii spitalului Sfantul Andrei, din Galati ca au tainuit diagnosticul, spunand ca este doar o reactie adversa la un vaccin.
Potrivit primelor informatii, ancheta a stabilit ca piciorul bebelusului a fost rupt in perioada in care acesta se afla in Spitalul Judetean din Galati, informeaza Realitatea.

"Este scandalos ca nu ne-au spus adevarul despre copil. In plus, specialistii in domeniu ne-au avertizat ca exista riscul ca dupa doi ani copilul sa aiba picioarele inegale, sa nu poata face sport si sa nu aiba o viata normala”, a declarat tatal copilului.

Ministrul secretar de stat in Ministerul Sanatatii, Aurel Nechita, a dispus inceperea anchetei in acest caz. El a mai precizat ca, daca se face dovada vinovatiei, urmarile vor fi grave pentru vinovati. Jan Ciubotaru, medic ginecolog, si neonatologul Iulia Negrea sunt incriminati in acest caz, dar cercetarea se va extinde si asupra dr. Geta Mitrea, sefa Sectiei neonatologie a maternitatii. Medicii se apara spunand ca s-a crezut ca umflarea piciorului copilului este cauzata de o reactie la vitamina K, si nu de fractura. Ei nu pot insa explica de ce nu au facut o banala radiografie care ar fi clarificat totul.




REALITATEA.NET - Părinţii unui bebeluş din Galaţi susţin că medicii le-au ascuns faptul că băieţelul avea o fractură de femur

Calcat de o ambulanta


Un barbat de 64 de ani a fost calcat de o masina a Salvarii in localitatea Socond din Satu Mare, in urma accidentului, barbatul pierzandu-si viata, anunta Realitatea TV.

In momentul accidentului, ambulanta se intorcea la baza spre orasul Satu Mare, dupa ce transportase un pacient la domiciliu. Soferul sustine ca nu l-a vazut pe barbatul care era intins pe jos, deoarece afara era intuneric si ploua, trecand cu ambulanta peste picioarele acestuia, informeaza NewsIn.

Conducerea Serviciului de ambulanta asteapta solutionarea cazului de catre politisti pentru a vedea daca soferul este vinovat.

Legistii urmeaza sa stabileasca daca barbatul intins pe sosea era in viata atunci cand a fost calcat de ambulanta

Sistemul sanitar romanesc ucide anual 60.000 de oameni

Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicii din domeniul sanatatii publice, dat publicitatii in luna octombrie a anului trecut, arata, la capitolul mortalitate evitabila (afectiuni care ar putea fi tratate de un sistem functional), ca jumatate dintre decesele la barbati si peste o treime la femei puteau fi evitate.

"Disfunctionalitatile sistemului duc la decesul a peste 60.000 de oameni, adica anual dispare populatia echivalenta a unui oras ca Slobozia sau ca Giurgiu", se arata in raportul Comisiei prezidentiale.


Sursa: 9am, astazi