Romania trebuie salvata!
Autor: A.H. • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-06-03 19:38:05
Apariţia aticolului cu titlul ”Coasa mică a lui Boc nu a atins Fondul de rezervă al Guvernului” în cotidianul ”Puterea”, pe data de 1 iunie 2010, a stârnit reacţii doar din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Am primit de la această instituţie un set de precizări, prin care ni se explică amănunţit modul în care sunt iniţiate şi aprobate hotărârile de Guvern prin care se alocă diverse sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Concluziile precizărilor sunt că Secretariatul General al Guvernului nu are nici o responsabilitate legată de modul în care Executivul cheltuie sute de milioane de lei, şi că toate responsabilităţile revin Ministerului de Finanţe. În textul precizărilor se subliniază, de mai multe ori, că SGG nu are nici un rol legal în analizarea şi urmărirea sumelor respective.
”Referitor la rolul Secretariatului General al Guvernului, din analiza HG nr.405/2007 privind organizarea şi funcţionarea SGG, rezultă cu claritate faptul că această instituţie nu are printre responsabilităţi analiza de necesitate şi oportunitate a acestor acte normative, această obligaţie revenind iniţiatorilor de acte normative. În consecinţă, SGG nu are competenţa legală de a dispune o analiză pe aspecte de necesitate şi oportunitate a acestor proiecte de acte normative”, ne-a comunicat SGG.
De asemenea, în document se mai afirmă că ”La nivelul SGG nu există o evidenţă a unei situaţii la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi beneficiarii acestora”. Se pare că şefa SGG, Daniela Nicoleta Andreescu, a fost lovită de amnezie. Imediat după ce raportul Curţii de Conturi privind, modul de folosire al Fondului de rezervă bugetară, a fost făcut public, aceasta a declarat pentru agenţia NewsIn că “reprezentanţii Curţii de Conturi au învederat că, din punctul lor de vedere, SGG ar fi trebuit să urmărească modul în care s-au cheltuit, ulterior, sumele de bani prevăzute în acele Hotărâri de Guvern. Dintr-o eroare nu s-a ţinut cont că, la acea dată, altele erau atribuţiile SGG şi se împărţeau cu cele ale Cancelariei. Deci era o diferenţă de atribuţii, dar cu toate acestea am luat măsura ca pe anul 2010 SGG să facă această activitate”.
Nici lipsa de responsabilitate a SGG nu este adevărată.
Inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat raportul de audit, avertizau că “un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de «cheltuieli curente şi de capital», lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care, de cele mai multe ori, nu a fost pentru «cheltuieli urgente sau neprevăzute» (...) Aceasta pune sub semnul întrebării constituţionalitatea hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea unor legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea 500/2002 privind finanţele publice”.
Printre responsabilităţile menţionate de SGG se numără şi ”necesitatea precizării în mod expres, în textul proiectului hotărârii Guvernului, a destinaţiei fondurilor prin care se suplimentează bugetul instituţiei respective, sau bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru această instituţie”. Or, în articolul care a stârnit reacţia SGG, am dat mai multe exemple de hotărâri de Guvern care, în forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial, conţineau aceeaşi sintagmă ”cheltuieli curente şi de capital” considerată ilegală de către Curtea de Conturi.
sâmbătă, 5 iunie 2010
Joi au fost prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Romania trebuie salvata!
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
Cheltuieli de criză: Săli de sport de milioane de lei la sate
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
În Gura Foii se construieşte un stadion, deşi comuna nu are echipă de fotbal
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 07:01 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 12:03
REALITATEA TV
Pe lista investiţiilor inutile, mai ales pe timp de criză, putem adauga şi stadionul din comuna dâmboviţeană Gura Foii. De ce este inutilă? Din simplul motiv că localitatea nu are echipă de fotbal. Autorităţile merg însă pe principiul ''Să fie primit''. Dacă banii ceruţi încă din 2008 pentru stadion au ajuns abia la sfârşitul lui 2009, primarul gospodar s-a apucat de treabă.
Lucrările la stadion au început cu o pauză. Doar nu e nicio grabă. Satul Făget, acolo unde va fi ridicat mândrie de stadion, nici măcar nu are echipă de fotbal.
Nici tanti Ilinca şi nici Nea Nicolae nu mai pot juca fotbal pe stadion. Şi nici nepoţi nu au ca să-i privească alergând pe islaz, viitor stadion. Aşa că, mai bună ar fi fost o canalizare.
Cotactat de Realitatea TV, primarul din Gura Foii nu vrut să dea prea multe explicaţii. Motivul: este în ziua liberă. Preşedintele Consiliului Judeţean însă a explicat de ce, pe timp de criză, se fac investiţii inutile.
"Sunt în construcţie 32 de baze sportive, în 32 de comune dâmboviţene. Una dintre ele este în Gura Foii, investiţie care a demarat în 2008. Au urmat apoi procedurile de acordare de fonduri de către Guvernul României, apoi procedurile de licitaţie", a declarat Florin Popescu, preşedinte Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Investiţia din comuna Gura Foii costă aproximativ 400.000 de lei.
25 mai 2010, 07:01 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 12:03
REALITATEA TV
Pe lista investiţiilor inutile, mai ales pe timp de criză, putem adauga şi stadionul din comuna dâmboviţeană Gura Foii. De ce este inutilă? Din simplul motiv că localitatea nu are echipă de fotbal. Autorităţile merg însă pe principiul ''Să fie primit''. Dacă banii ceruţi încă din 2008 pentru stadion au ajuns abia la sfârşitul lui 2009, primarul gospodar s-a apucat de treabă.
Lucrările la stadion au început cu o pauză. Doar nu e nicio grabă. Satul Făget, acolo unde va fi ridicat mândrie de stadion, nici măcar nu are echipă de fotbal.
Nici tanti Ilinca şi nici Nea Nicolae nu mai pot juca fotbal pe stadion. Şi nici nepoţi nu au ca să-i privească alergând pe islaz, viitor stadion. Aşa că, mai bună ar fi fost o canalizare.
Cotactat de Realitatea TV, primarul din Gura Foii nu vrut să dea prea multe explicaţii. Motivul: este în ziua liberă. Preşedintele Consiliului Judeţean însă a explicat de ce, pe timp de criză, se fac investiţii inutile.
"Sunt în construcţie 32 de baze sportive, în 32 de comune dâmboviţene. Una dintre ele este în Gura Foii, investiţie care a demarat în 2008. Au urmat apoi procedurile de acordare de fonduri de către Guvernul României, apoi procedurile de licitaţie", a declarat Florin Popescu, preşedinte Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Investiţia din comuna Gura Foii costă aproximativ 400.000 de lei.
Într-o comună din Mureş se va ridica o capelă de lux de 140.000 de euro
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 15:33 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 19:38
Diana Goşman / REALITATEA TV
O casă mortuară de lux, construită chiar în centrul comunei. Primarul din Corunca e hotârât să demareze lucrările pentru construcţia ce ar urma să coste în jur de 140.000 de euro. Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate.
Capela va fi construită în centrul comunei, la 50 de metri de grădiniţa şi 100 de metri de primărie şi va avea o suprafaţă de peste 200 de mp. Contrucţia ei va costa 140.000 de euro.
"Noi nu suntem împotriva construcţiei capelei, ci împotriva sumei alocate. Din aceşti bani s-ar putea face un spaţiu de joacă pentru copii. O capelă la preţul real ar costa undeva la 30- 40.000 de euro, nu 140.000 cât este specificat în documentaţie", a spus Mircea Macaveiu, consilier indepedendent.
"Se construieşte că acolo deţinem teren, iar construcţia costă în jur de 100.000 de euro la care s-a organizat licitaţie. Conform studiului de fezabilitate, întocmite de un proiectant mi se pare normală suma alocată", a declarat Takacs Olga, viceprimar Corunca.
Locuitorii comunei sunt revoltaţi de iniţiativa autorităţilor locale. "Asta e bătaie de joc. Cu banii aceştia poţi să faci trei blocuri, nu o capelă", a spus un localnic.
Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate pentru construcţia capelei, iar proiectul urmează să fie votat în această săptămână. Capela de 86 de metri pătraţi va avea o cameră mortuară, sală de ceremonii, trei camere depozitare, vestiar pentru preoţi, magazie, o cameră pentru rudele defunctului, hol şi grup sanitar.
25 mai 2010, 15:33 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 19:38
Diana Goşman / REALITATEA TV
O casă mortuară de lux, construită chiar în centrul comunei. Primarul din Corunca e hotârât să demareze lucrările pentru construcţia ce ar urma să coste în jur de 140.000 de euro. Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate.
Capela va fi construită în centrul comunei, la 50 de metri de grădiniţa şi 100 de metri de primărie şi va avea o suprafaţă de peste 200 de mp. Contrucţia ei va costa 140.000 de euro.
"Noi nu suntem împotriva construcţiei capelei, ci împotriva sumei alocate. Din aceşti bani s-ar putea face un spaţiu de joacă pentru copii. O capelă la preţul real ar costa undeva la 30- 40.000 de euro, nu 140.000 cât este specificat în documentaţie", a spus Mircea Macaveiu, consilier indepedendent.
"Se construieşte că acolo deţinem teren, iar construcţia costă în jur de 100.000 de euro la care s-a organizat licitaţie. Conform studiului de fezabilitate, întocmite de un proiectant mi se pare normală suma alocată", a declarat Takacs Olga, viceprimar Corunca.
Locuitorii comunei sunt revoltaţi de iniţiativa autorităţilor locale. "Asta e bătaie de joc. Cu banii aceştia poţi să faci trei blocuri, nu o capelă", a spus un localnic.
Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate pentru construcţia capelei, iar proiectul urmează să fie votat în această săptămână. Capela de 86 de metri pătraţi va avea o cameră mortuară, sală de ceremonii, trei camere depozitare, vestiar pentru preoţi, magazie, o cameră pentru rudele defunctului, hol şi grup sanitar.
Toaleta unei şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud a costat 300.000 de lei
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 13:31 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 21:21
Anca Hoha / REALITATEA TV
Grup sanitar a fost construit la şcoala din localitatea Dobric din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toaleta este nefuncţională pentru că firma care l-a construit a oprit lucrările, din lipsă de bani.
300.000 de lei. Atât a costat un grup sanitar construit de la zero ca anexă la şcoala generală din satul Dobric, în conditiile în care şcoala avea şi ea nevoie de reabilitare.
Anul trecut , prin ISJ, s-au primit 3 miliarde de lei vechi pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă şcoala avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorul a finalizat lucrarea şi mai trebuia sa fie racordată la apă, însă pentru ca nu a primit în totalitate banii, nu a dat în folosinţă toaleta.
Localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în toalete, mai ales că şcoala nu a fost reabilitată de zeci de ani. "S-a făcut un wc care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo dacă vedeţi ce mizerie e acolo să ferească Dumnezeu", susţine o localnică.
Primarul comunei spune că investiţia a fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Conducerea ISJ spune că grupurile sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.
"Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt, pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani", a spus Mihai Mureşan, inspector general ISJ Bistriţa.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost curprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în 2008.
Şi în judeţul Galaţi, 30 de şcoli vor fi comasate. Dintre acestea, 20 au fost reabilitate în ultimii 4 ani, iar investiţiile au ajuns la circa 7 milioane de lei. Alte 6 milioane au fost cheltuite pe studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu au mai fost realizate.
25 mai 2010, 13:31 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 21:21
Anca Hoha / REALITATEA TV
Grup sanitar a fost construit la şcoala din localitatea Dobric din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toaleta este nefuncţională pentru că firma care l-a construit a oprit lucrările, din lipsă de bani.
300.000 de lei. Atât a costat un grup sanitar construit de la zero ca anexă la şcoala generală din satul Dobric, în conditiile în care şcoala avea şi ea nevoie de reabilitare.
Anul trecut , prin ISJ, s-au primit 3 miliarde de lei vechi pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă şcoala avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorul a finalizat lucrarea şi mai trebuia sa fie racordată la apă, însă pentru ca nu a primit în totalitate banii, nu a dat în folosinţă toaleta.
Localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în toalete, mai ales că şcoala nu a fost reabilitată de zeci de ani. "S-a făcut un wc care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo dacă vedeţi ce mizerie e acolo să ferească Dumnezeu", susţine o localnică.
Primarul comunei spune că investiţia a fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Conducerea ISJ spune că grupurile sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.
"Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt, pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani", a spus Mihai Mureşan, inspector general ISJ Bistriţa.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost curprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în 2008.
Şi în judeţul Galaţi, 30 de şcoli vor fi comasate. Dintre acestea, 20 au fost reabilitate în ultimii 4 ani, iar investiţiile au ajuns la circa 7 milioane de lei. Alte 6 milioane au fost cheltuite pe studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu au mai fost realizate.
Topul salariilor de lux pentru munca "de jos" din ministere
Romania trebuie salvata!
Realitatea.net
04 iun 2010, 10:32 |
Andreea Dincă
N-ai carte, dar ai parte. În instituţiile publice din România se pot câştiga peste 4.000 de lei lunar chiar şi fără studii superioare. Au dovedit-o veniturile înregistrate în aprilie de unii şoferi din cadrul ministerelor. Nouă din cele zece cele mai mari venituri primite de angajaţi care ocupă posturi pentru care nu ai nevoie de studii superioare sunt din cadrul Ministerului de Finanţe.
Cine împarte, parte-şi face! Cel puţin în cadrul Ministerului Finanţelor, această regulă funcţionează. Majoritatea angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare, au înregistrat, în aprilie, venituri chiar şi de peste două ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Un şofer din cadrul Ministerului Finanţelor a primit în aprilie, nu mai puţin de 4.210 lei. Acesta a fost cel mai mare venit înregistrat în acea lună de un angajat care ocupă o funcţie pentru care nu sunt necesare studii superioare, de la nivelul tuturor celor 14 ministere care au postat veniturile pe site-urile proprii. Iar acesta nu este un caz izolat în cadrul Ministerului Finanţelor. Foarte mulţi şoferi din cadrul acestei instituţii au salarii de peste 2.000 de lei. De un venit asemănător au parte chiar şi unii bufetieri sau îngrijitori .
Asta, în timp ce probabil, foarte mulţi proaspeţi absolvenţi de universităţi se chinuie în privat pe aproximativ 1.000 lei.
Top 10 venituri ale angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare în cadrul Ministerelor
1. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 4.210 lei net
2. Şofer din cadrul Ministerului Muncii - 4.050 lei net
3. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.859 lei net
4. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.088 lei net
5. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.057 lei net
6. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor . 2.456 lei net
7. Bufetier din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.370 lei net
8. Îngrijitor din cadrul Minsiterului Finanţelor - 2.370 lei net
9. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.358 lei net
10. Secretar dactilograf al Direcţiei Generale de Ajutor de Stat, practici Neloiale din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.149 lei net
Un tichinigiu de la Metrorex a avut în aprilie un venit de aproape 3.000 de lei
Dacă în cadrul Ministerului Finanţelor, este ceva normal ca angajaţii din posturile pentru care nu ai nevoie de studii superioare să primească într-o lună venituri peste 2.000 de lei, în cadrul Ministerului Muncii, unul singur dintre şoferii instituţiei beneficiază de astfel de "tratamente". Restul, ca de altfel, majoritatea celor care ocupă astfel de funcţii în ministere, au înregistrat, în aprilie venituri de aproximativ 1.000 - 1.500 de lei fiecare.
Acestea sunt însă numai veniturile de la nivelul ministerelor. Anomalii la fel de mari au fost înregistrate şi la companiile de stat. De exemplu, la Metrorex, cel mai mic venit încasat de un dispecer în luna aprilie este de 3.407 lei, iar cel mai mare de 5.119 de lei. De asemenea, un sudor din cadrul aceleiaşi companii a primit în aprilie un venit net de 3.064 de lei, un strungar 2.909 de lei, iar un tichinigiu 2.959 de lei.
Nici veniturile angajaţilor de pe posturile care nu necesită studii superioare din cadrul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, nu sunt mai mici. O femeie de serviciu, din această instituţie a realizat, în aprilie, venituri de 3.249 de lei pe lună.
Realitatea.net
04 iun 2010, 10:32 |
Andreea Dincă
N-ai carte, dar ai parte. În instituţiile publice din România se pot câştiga peste 4.000 de lei lunar chiar şi fără studii superioare. Au dovedit-o veniturile înregistrate în aprilie de unii şoferi din cadrul ministerelor. Nouă din cele zece cele mai mari venituri primite de angajaţi care ocupă posturi pentru care nu ai nevoie de studii superioare sunt din cadrul Ministerului de Finanţe.
Cine împarte, parte-şi face! Cel puţin în cadrul Ministerului Finanţelor, această regulă funcţionează. Majoritatea angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare, au înregistrat, în aprilie, venituri chiar şi de peste două ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Un şofer din cadrul Ministerului Finanţelor a primit în aprilie, nu mai puţin de 4.210 lei. Acesta a fost cel mai mare venit înregistrat în acea lună de un angajat care ocupă o funcţie pentru care nu sunt necesare studii superioare, de la nivelul tuturor celor 14 ministere care au postat veniturile pe site-urile proprii. Iar acesta nu este un caz izolat în cadrul Ministerului Finanţelor. Foarte mulţi şoferi din cadrul acestei instituţii au salarii de peste 2.000 de lei. De un venit asemănător au parte chiar şi unii bufetieri sau îngrijitori .
Asta, în timp ce probabil, foarte mulţi proaspeţi absolvenţi de universităţi se chinuie în privat pe aproximativ 1.000 lei.
Top 10 venituri ale angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare în cadrul Ministerelor
1. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 4.210 lei net
2. Şofer din cadrul Ministerului Muncii - 4.050 lei net
3. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.859 lei net
4. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.088 lei net
5. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.057 lei net
6. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor . 2.456 lei net
7. Bufetier din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.370 lei net
8. Îngrijitor din cadrul Minsiterului Finanţelor - 2.370 lei net
9. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.358 lei net
10. Secretar dactilograf al Direcţiei Generale de Ajutor de Stat, practici Neloiale din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.149 lei net
Un tichinigiu de la Metrorex a avut în aprilie un venit de aproape 3.000 de lei
Dacă în cadrul Ministerului Finanţelor, este ceva normal ca angajaţii din posturile pentru care nu ai nevoie de studii superioare să primească într-o lună venituri peste 2.000 de lei, în cadrul Ministerului Muncii, unul singur dintre şoferii instituţiei beneficiază de astfel de "tratamente". Restul, ca de altfel, majoritatea celor care ocupă astfel de funcţii în ministere, au înregistrat, în aprilie venituri de aproximativ 1.000 - 1.500 de lei fiecare.
Acestea sunt însă numai veniturile de la nivelul ministerelor. Anomalii la fel de mari au fost înregistrate şi la companiile de stat. De exemplu, la Metrorex, cel mai mic venit încasat de un dispecer în luna aprilie este de 3.407 lei, iar cel mai mare de 5.119 de lei. De asemenea, un sudor din cadrul aceleiaşi companii a primit în aprilie un venit net de 3.064 de lei, un strungar 2.909 de lei, iar un tichinigiu 2.959 de lei.
Nici veniturile angajaţilor de pe posturile care nu necesită studii superioare din cadrul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, nu sunt mai mici. O femeie de serviciu, din această instituţie a realizat, în aprilie, venituri de 3.249 de lei pe lună.
Cine este Monica Maurer, consiliera lui Adriean Videanu?
Romania trebuie salvata!
COTIDIANUL.RO
Cine este Monica Maurer, consiliera lui Adriean Videanu?
Grupul nababilor români de pe Coasta de Azur
Bogaţii României se adună vara în casa lui Adnan Khashoggi, un turco-saudit implicat în imobiliare şi comerţ cu arme, cu vile scumpe şi celebre la Mediterana şi cu mari afaceri în toate ţările puternice ale Europei şi ale Americii. În casa lui Khashoggi s-au reunit pentru discuţii secrete şi părţi în conflict din fostul război iugoslav, şi facţiuni rebele din fosta URSS precum şi familia Bin Laden.
Fotografia unei doamne cu zulufi şi privire inteligentă a defilat pe toate ecranele televizoarelor. Consiliera personală a lui Adriean Videanu juca rolul celui mai preţios funcţionar al actualei guvernări. Monica Maurer încasează 5.000 euro de la Ministerul Economiei şi de la alte instituţii ale statului în conducerea cărora reprezenta Guvernul României. Într-o seară, Mihai Gâdea se întreba cu insistenţă cine este oare Monica Maurer? Ia 220 de milioane lei vechi pe lună, un salariu greu de explicat şi aproape imposibil de acoperit prin muncă din poziţia de consilier personal, fie şi al lui Adriean Videanu!
Beizadelele din lumea nouă
Monica Maurer are 34 de ani. Este una din cele două fiice ale lui Jean Maurer şi ale Danei Maurer. Dana Maurer a fost una dintre figurile familiare în lumea protipendadei comuniste. Circula mai ales în zona beizadelelor. Cu Jean Maurer, fiul fostului prim- ministru al României, Dana Maurer a avut cele două fete, după care a divorţat şi s-a căsătorit cu doctorul Aurel Cernăianu. Familia Cernăianu îşi petrece vara pe Coasta de Azur şi iarna într-o casă de la St. Moritz în Elveţia.
Veţi spune ce legătură are funcţia de consilier personal al Monicăi Maurer cu viaţa de huzur a familiei Cernăianu? Abia o asemenea întrebare deschide poarta unui univers pe care presa română l-a ignorat de mai multă vreme. Pe Coasta de Azur, în fiecare vară, şi în Elveţia, în fiecare iarnă, familia Cernăianu îşi petrece nesfârşitele vacanţe în compania lui Adriean Videanu. Alături de familia ministrului de la Energie, gaze şi marmură, mai participă ca invitaţi şi familia Drăgoi, fost reprezentant al grupului englez Balli, proprietară o vreme la Aluminium Tulcea. Dan Drăgoi, devenit apropiat al PDL după ce o vreme a fost om de casă pe la PSD, a izbutit să-şi plaseze fiul, Bogdan Drăgoi, în poziţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice ,unde n-a depăşit condiţia de ciuca bătăilor şi ţinta băşcăliei.
Adriean Videanu şi Bebe Ionescu
Tot la Cannes şi Monte Carlo, în preajma familiei Videanu se mai învârt Raul Doicescu, patronul firmei de construcţii Bogart, şi Bebe Ionescu. Bebe Ionescu, fost director în FPS şi tatăl celebrului Syda Ionescu (mama se numeşte Sidonia şi de aici vine numele), este unul şi acelaşi cu logodnicul Elenei Băsescu. Syda Ionescu a fost trimis pe post de consilier la Ambasada României la Paris şi retras în urma scandalului. Bogdan Drăgoi ocupă a doua oară funcţia de secretar de stat. Iar Monica Maurer, fiica Danei Cernăianu şi a lui Jean Maurer, a fost numită consilier personal la Ministerul Economiei. Raul Doicescu este cel care în baza prieteniei cu Adriean Videanu a luat contractul de construire a Stadionului Naţional.
Syda Ionescu, alături de Elena Băsescu
Raul Doicescu a fost şi el, ca şi constructorul Nicolae Badea, un apropiat al tuturor guvernelor postdecembriste, de la care a obţinut cele mai grase contracte cu statul. Aşadar, cel puţin trei beizadele din grupul de pe Coasta de Azur au beneficiat de numiri spectaculoase în posturi-cheie. Monica Maurer, Syda Ionescu şi Bogdan Drăgoi. De fapt, pe croisette şi la Monte Carlo s-a constituit un grup politic şi economic care ia decizii importante pentru economie, împarte contracte şi trăieşte boiereşte la un nivel la care nici marii şefi de bănci din Occident nu îşi pot permite.
Raul Doicescu şi Bebe Ionescu
Grupul acesta închiriază destul de frecvent o vilă în împrejurimile oraşului Nice. Este vorba de vila lui Adnan Khashoggi, închiriată cu iaht cu tot. Pentru o perioadă de două săptămâni, pentru 5 familii, servitori şi iaht la dispoziţie, vila costă 200.000 de euro. Serviciile secrete din România ar trebui să ştie care dintre cei pomeniţi şi din ce conturi se achită cele 200.000 pe sejur. Cine ar putea ghici din contul cui se achită nota de plată? La vilă sau pe iaht sunt invitaţi prietenii doctorului Cernăianu, ai lui Adriean Videanu sau ai lui Dan Drăgoi, alţi politicieni şi industriaşi îmbogăţiţi cu japca în perioada tranziţiei.
Ultrabogatul Cernăianu - una şi aceeaşi persoană cu impostorul şi profesorul Cernăianu?
Cine este doctorul Cernăianu? El a terminat Medicina în România, a plecat prin lume, a ajuns şi director administrativ al unui spital din SUA. Când se prezintă, Aurel Cernăianu se recomandă ca fiind profesor, mdeşi prin America nu mai calcă, iar personalul de la spitalul administrat de el îi poartă o amintire demnă de o declaraţie la poliţie. Doctorul Cernăianu este personaj şi în România. A fost aproape de toţi premierii şi miniştrii cu legături în lumea beizadelelor bucureştene. De la Petre Roman la Călin Popescu Tăriceanu (prieten din copilărie cu Dana Maurer), de la Mircea Beuran la Adriean Videanu, a trecut pe la toţi, reuşind să-i împacheteze cu imaginaţia sa de impostor.
Doctorul Aurel Cernăianu îşi face viaţa de vară pe croisette şi se laudă cu colecţia sa de Bentley, cu petrecerile de la vila Khashoggi, cu spitalele construite în Rusia (nimeni n-a putut să afle dacă este vorba de un fapt adevărat sau de o fantezie vînătorească). Un lucru este cert. Doctorul Cernăianu a devenit bogat după ce în anul 1999 a dirijat cu abilitate, din postura de consultant, achiziţii de echipamente medicale de 250 de milioane de euro, achiziţii organizate de Ministerul Sănătăţii.
Atunci ministru era Hajdu Gabor, cel care a păstorit ultimul mare import de aparatură medicală din anii de după 1989. Din pacate, multe din aparete cumpărate atunci mai zac în colete prin subsolurile spitalelor şi nu folosesc la nimic. nAurel Cernăianu, în schimb, a prosperat, publică şi cărţi de chirurgie, deşi petrecerile de pe Coasta de Azur şi de la St. Moritz nu-i prea lasă timp pentru scris, cercetare, profesorat sau chiar călătorii în America şi România.
Cât costă vacanţele familiei Videanu?
La Cannes, toate familiile, înstărite şi pe drama economiei româneşti, o ţin într-o petrecere pe vas sau în restaurante scumpe. O masă a grupului oscilează între 10.000 şi 25.000 de euro. Un apartament la hotelul Martinez din Cannes, unde stă Adreian Videanu pe timpul verii, costă cam 2.500-3.000 euro pe noapte. Pentru o vacanţă de două săptămâni, apartamentul cu mic dejun costă aproximativ 30.000 de euro. Dacă mai luăm în calcul una sau două mese bogate, numai familia Videanu sparge 50.000 de euro în două săptămâni.
Adriean Videanu şi Dan Drăgoi
Cam tot atâta şi companionii săi, dintre care unii se întind la sume mult mai mari. Asta într-un sejur pe Coasta de Azur. De regulă face două pe vară, plus unul de iarnă la Saint Moritz, cea mai snoabă şi mai scumpă staţiune de schi din lume. Bunăoară, în iarna care a trecut, familia Videanu a locuit la Hotelul Kulm. Ştiţi care sunt preţurile pentru un apartament la Kulm Hotel? Tot între 2.500-3000 de euro! Tot 5-7 familii de români îl însoţesc, tot cu doctorul Cernăianu, care se laudă cu o vilă în Saint Moritz şi cu ceilalţi apropiaţi ai petrecerilor de pe Coasta de Azur.
Ei bine, nu vi se pare firesc ca Monica Maurer să devină consilier personal al ministrului plecat în vacanţă cu mama şi cu tatăl vitreg? Nu vi se pare normal ca în timp ce Adrian Videanu joacă table pe Coasta de Azur cu Bebe Ionescu, fiul acestuia să primească decizie de consilier la Ambasada de la Paris? Sau Bogdan Drăgoi, băşcălia fetelor din Dorobanţi, să devină şi el secretar de stat la Finanţe? Puştiul încă bezmetic în materie de finanţe este cel care a semnat hârtiile pentru ca grupul Mitall Steel să scape de o ultimă plată de 20 de milioane de dolari către statul român. De fapt, o mulţime dintre consuli, consilieri, secretari şi consilieri personali au aparenţa unor recompense acordate cu generozitate de Adriean Videanu pentru prietenii săi de vacanţă.
Despre averile şi călătoriile Monicăi Maurer
Este suficient să citim declaraţia de avere a Monicăi Maurer. A primit 10.000 de dolari pentru şcoala celor doi copii, a mai primit 50.000 de dolari donaţie de la familia sa, Dana Cernăianu (Maurer) şi Aurel Cernăianu, a câştigat şi de la restaurantul Barka din Piaţa Domenii, pe care l-a deţinut împreună cu soţul ei, Krishan Georges, 120.000 de euro.
Două odrasle sub protecţia ministrului: Monica Maurer şi Bogdan Drăgoi / Foto: Agerpres
În acelaşi timp, Monica Maurer mai deţine şi o companie de IT care i-a adus în 2008 peste 70.000 de dolari. Plus două proprietăţi, una de 143 metri pătraţi în Bucureşti şi o alta mai generoasă la Snagov de nu mai puţin de 1.824 metri pătraţi, un Audi şi un BMW, obiecte de artă de 100.000 de euro, bijuterii de 60.000 de euro. Deţine şi mici economii în bănci de 26.000 de dolari şi de 15.000 de lei. Mai deţine Clubul Snagov Contry în România şi firma MJM Biotech în SUA.
Din când în când, după ce oboseşte de munca de la minister şi prin Consiliile de administraţie, Monica Maurer pleacă la Cannes sau la Saint Moritz, la familia sa pentru a-şi încărca motoarele. Şi apoi se întoarce la Bucureşti pentru a „trudi" la relansarea economiei româneşti!
Monica Maurer, la nunta lui Andronic, consilierul de campanie al lui Băsescu
Ziarul CanCan remarca prezenţa consilierei ministrului economiei la nunta consilierului preşedintelui ţării: "Dan Andronic, sfetnic, de-a lungul timpului, al lui Basescu, Nastase, Tariceanu si al altora, si-a pus din nou pirostriile, duminica, la hotelul Vista Palace din Monte Carlo, aleasa inimii sale fiind Monica Comsea, o tanara avocata, apropiata a sotiei premierului. La nunta au participat, pe langa parintii celor doi, premierul Tariceanu, Adrian Nastase, Serban Mihailescu, Miron Mitrea, Cristian Burci, Catalin Harnagea, Dorin Marian, Razvan Petrovici, Cosmin Guta, Radu Timofte, Monica Maurer (...)".
Cine este Adnan Khashoggi?
De la Bin Laden la CIA, prin comerţul cu arme
Adnan Khashoggi, 76 de ani, este un celebru comerciant de armament, care a intermediat contractele cu Arabia Saudită semnate de companiile americane Lockheed Martin (constructorul F16), Raytheon (constructorul sistemului antirachetă SM-3) şi Northrop Grumman. Khashoggi a intermediat şi afacerea Iran-Contra, prin care administraţia Reagan a vândut în secret arme Iranului, pentru a finanţa forţele antisandiniste din Nicaragua. El şi-a mascat conturile în bănci din Elveţia şi Liechtenstein şi a avut legături cu ofiţeri CIA precum Kermit Roosevelt sau cu afaceristul Bebe Rebozo, un apropiat al preşedintelui Richard Nixon. A lucrat ca intermediar şi pentru liderul libian Muammar Ghaddafi.
Fotografii ale unuia dintre iahturile şi avioanele lui Adnan Khashoggi
În 1980, Khashoggi a devenit proprietarul celui mai mare iaht din lume. În 1988 a fost arestat în Elveţia pentru că şi-a ascuns conturile. A fost transferat în SUA, unde a fost achitat de acuzaţia de fraudă, alături de Imelda Marcos.
Tatăl lui Adnan Khashoggi a avut origini basce şi turceşti şi s-a stabilit în Arabia Saudită, unde a devenit medicul regelui, dar şi al familiei lui Ossama bin Laden. Sora sa este mama lui Dodi al-Fayed, iubitul prinţesei Diana, alături de care a murit în accidentul din 1997. După atacurile de la 11 septembrie, conturile sale din SUA au fost îngheţate. În 2003, înainte de invazia SUA în Irak, Khashoggi s-a întâlnit cu Richard Perle, şeful Comitetului Militar Consultativ al preşedintelui Bush şi fost oficial al administraţiei Reagan.
Publicat Joi, 03 iunie 2010 Vlad Dumitraş
COTIDIANUL.RO
Cine este Monica Maurer, consiliera lui Adriean Videanu?
Grupul nababilor români de pe Coasta de Azur
Bogaţii României se adună vara în casa lui Adnan Khashoggi, un turco-saudit implicat în imobiliare şi comerţ cu arme, cu vile scumpe şi celebre la Mediterana şi cu mari afaceri în toate ţările puternice ale Europei şi ale Americii. În casa lui Khashoggi s-au reunit pentru discuţii secrete şi părţi în conflict din fostul război iugoslav, şi facţiuni rebele din fosta URSS precum şi familia Bin Laden.
Fotografia unei doamne cu zulufi şi privire inteligentă a defilat pe toate ecranele televizoarelor. Consiliera personală a lui Adriean Videanu juca rolul celui mai preţios funcţionar al actualei guvernări. Monica Maurer încasează 5.000 euro de la Ministerul Economiei şi de la alte instituţii ale statului în conducerea cărora reprezenta Guvernul României. Într-o seară, Mihai Gâdea se întreba cu insistenţă cine este oare Monica Maurer? Ia 220 de milioane lei vechi pe lună, un salariu greu de explicat şi aproape imposibil de acoperit prin muncă din poziţia de consilier personal, fie şi al lui Adriean Videanu!
Beizadelele din lumea nouă
Monica Maurer are 34 de ani. Este una din cele două fiice ale lui Jean Maurer şi ale Danei Maurer. Dana Maurer a fost una dintre figurile familiare în lumea protipendadei comuniste. Circula mai ales în zona beizadelelor. Cu Jean Maurer, fiul fostului prim- ministru al României, Dana Maurer a avut cele două fete, după care a divorţat şi s-a căsătorit cu doctorul Aurel Cernăianu. Familia Cernăianu îşi petrece vara pe Coasta de Azur şi iarna într-o casă de la St. Moritz în Elveţia.
Veţi spune ce legătură are funcţia de consilier personal al Monicăi Maurer cu viaţa de huzur a familiei Cernăianu? Abia o asemenea întrebare deschide poarta unui univers pe care presa română l-a ignorat de mai multă vreme. Pe Coasta de Azur, în fiecare vară, şi în Elveţia, în fiecare iarnă, familia Cernăianu îşi petrece nesfârşitele vacanţe în compania lui Adriean Videanu. Alături de familia ministrului de la Energie, gaze şi marmură, mai participă ca invitaţi şi familia Drăgoi, fost reprezentant al grupului englez Balli, proprietară o vreme la Aluminium Tulcea. Dan Drăgoi, devenit apropiat al PDL după ce o vreme a fost om de casă pe la PSD, a izbutit să-şi plaseze fiul, Bogdan Drăgoi, în poziţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice ,unde n-a depăşit condiţia de ciuca bătăilor şi ţinta băşcăliei.
Adriean Videanu şi Bebe Ionescu
Tot la Cannes şi Monte Carlo, în preajma familiei Videanu se mai învârt Raul Doicescu, patronul firmei de construcţii Bogart, şi Bebe Ionescu. Bebe Ionescu, fost director în FPS şi tatăl celebrului Syda Ionescu (mama se numeşte Sidonia şi de aici vine numele), este unul şi acelaşi cu logodnicul Elenei Băsescu. Syda Ionescu a fost trimis pe post de consilier la Ambasada României la Paris şi retras în urma scandalului. Bogdan Drăgoi ocupă a doua oară funcţia de secretar de stat. Iar Monica Maurer, fiica Danei Cernăianu şi a lui Jean Maurer, a fost numită consilier personal la Ministerul Economiei. Raul Doicescu este cel care în baza prieteniei cu Adriean Videanu a luat contractul de construire a Stadionului Naţional.
Syda Ionescu, alături de Elena Băsescu
Raul Doicescu a fost şi el, ca şi constructorul Nicolae Badea, un apropiat al tuturor guvernelor postdecembriste, de la care a obţinut cele mai grase contracte cu statul. Aşadar, cel puţin trei beizadele din grupul de pe Coasta de Azur au beneficiat de numiri spectaculoase în posturi-cheie. Monica Maurer, Syda Ionescu şi Bogdan Drăgoi. De fapt, pe croisette şi la Monte Carlo s-a constituit un grup politic şi economic care ia decizii importante pentru economie, împarte contracte şi trăieşte boiereşte la un nivel la care nici marii şefi de bănci din Occident nu îşi pot permite.
Raul Doicescu şi Bebe Ionescu
Grupul acesta închiriază destul de frecvent o vilă în împrejurimile oraşului Nice. Este vorba de vila lui Adnan Khashoggi, închiriată cu iaht cu tot. Pentru o perioadă de două săptămâni, pentru 5 familii, servitori şi iaht la dispoziţie, vila costă 200.000 de euro. Serviciile secrete din România ar trebui să ştie care dintre cei pomeniţi şi din ce conturi se achită cele 200.000 pe sejur. Cine ar putea ghici din contul cui se achită nota de plată? La vilă sau pe iaht sunt invitaţi prietenii doctorului Cernăianu, ai lui Adriean Videanu sau ai lui Dan Drăgoi, alţi politicieni şi industriaşi îmbogăţiţi cu japca în perioada tranziţiei.
Ultrabogatul Cernăianu - una şi aceeaşi persoană cu impostorul şi profesorul Cernăianu?
Cine este doctorul Cernăianu? El a terminat Medicina în România, a plecat prin lume, a ajuns şi director administrativ al unui spital din SUA. Când se prezintă, Aurel Cernăianu se recomandă ca fiind profesor, mdeşi prin America nu mai calcă, iar personalul de la spitalul administrat de el îi poartă o amintire demnă de o declaraţie la poliţie. Doctorul Cernăianu este personaj şi în România. A fost aproape de toţi premierii şi miniştrii cu legături în lumea beizadelelor bucureştene. De la Petre Roman la Călin Popescu Tăriceanu (prieten din copilărie cu Dana Maurer), de la Mircea Beuran la Adriean Videanu, a trecut pe la toţi, reuşind să-i împacheteze cu imaginaţia sa de impostor.
Doctorul Aurel Cernăianu îşi face viaţa de vară pe croisette şi se laudă cu colecţia sa de Bentley, cu petrecerile de la vila Khashoggi, cu spitalele construite în Rusia (nimeni n-a putut să afle dacă este vorba de un fapt adevărat sau de o fantezie vînătorească). Un lucru este cert. Doctorul Cernăianu a devenit bogat după ce în anul 1999 a dirijat cu abilitate, din postura de consultant, achiziţii de echipamente medicale de 250 de milioane de euro, achiziţii organizate de Ministerul Sănătăţii.
Atunci ministru era Hajdu Gabor, cel care a păstorit ultimul mare import de aparatură medicală din anii de după 1989. Din pacate, multe din aparete cumpărate atunci mai zac în colete prin subsolurile spitalelor şi nu folosesc la nimic. nAurel Cernăianu, în schimb, a prosperat, publică şi cărţi de chirurgie, deşi petrecerile de pe Coasta de Azur şi de la St. Moritz nu-i prea lasă timp pentru scris, cercetare, profesorat sau chiar călătorii în America şi România.
Cât costă vacanţele familiei Videanu?
La Cannes, toate familiile, înstărite şi pe drama economiei româneşti, o ţin într-o petrecere pe vas sau în restaurante scumpe. O masă a grupului oscilează între 10.000 şi 25.000 de euro. Un apartament la hotelul Martinez din Cannes, unde stă Adreian Videanu pe timpul verii, costă cam 2.500-3.000 euro pe noapte. Pentru o vacanţă de două săptămâni, apartamentul cu mic dejun costă aproximativ 30.000 de euro. Dacă mai luăm în calcul una sau două mese bogate, numai familia Videanu sparge 50.000 de euro în două săptămâni.
Adriean Videanu şi Dan Drăgoi
Cam tot atâta şi companionii săi, dintre care unii se întind la sume mult mai mari. Asta într-un sejur pe Coasta de Azur. De regulă face două pe vară, plus unul de iarnă la Saint Moritz, cea mai snoabă şi mai scumpă staţiune de schi din lume. Bunăoară, în iarna care a trecut, familia Videanu a locuit la Hotelul Kulm. Ştiţi care sunt preţurile pentru un apartament la Kulm Hotel? Tot între 2.500-3000 de euro! Tot 5-7 familii de români îl însoţesc, tot cu doctorul Cernăianu, care se laudă cu o vilă în Saint Moritz şi cu ceilalţi apropiaţi ai petrecerilor de pe Coasta de Azur.
Ei bine, nu vi se pare firesc ca Monica Maurer să devină consilier personal al ministrului plecat în vacanţă cu mama şi cu tatăl vitreg? Nu vi se pare normal ca în timp ce Adrian Videanu joacă table pe Coasta de Azur cu Bebe Ionescu, fiul acestuia să primească decizie de consilier la Ambasada de la Paris? Sau Bogdan Drăgoi, băşcălia fetelor din Dorobanţi, să devină şi el secretar de stat la Finanţe? Puştiul încă bezmetic în materie de finanţe este cel care a semnat hârtiile pentru ca grupul Mitall Steel să scape de o ultimă plată de 20 de milioane de dolari către statul român. De fapt, o mulţime dintre consuli, consilieri, secretari şi consilieri personali au aparenţa unor recompense acordate cu generozitate de Adriean Videanu pentru prietenii săi de vacanţă.
Despre averile şi călătoriile Monicăi Maurer
Este suficient să citim declaraţia de avere a Monicăi Maurer. A primit 10.000 de dolari pentru şcoala celor doi copii, a mai primit 50.000 de dolari donaţie de la familia sa, Dana Cernăianu (Maurer) şi Aurel Cernăianu, a câştigat şi de la restaurantul Barka din Piaţa Domenii, pe care l-a deţinut împreună cu soţul ei, Krishan Georges, 120.000 de euro.
Două odrasle sub protecţia ministrului: Monica Maurer şi Bogdan Drăgoi / Foto: Agerpres
În acelaşi timp, Monica Maurer mai deţine şi o companie de IT care i-a adus în 2008 peste 70.000 de dolari. Plus două proprietăţi, una de 143 metri pătraţi în Bucureşti şi o alta mai generoasă la Snagov de nu mai puţin de 1.824 metri pătraţi, un Audi şi un BMW, obiecte de artă de 100.000 de euro, bijuterii de 60.000 de euro. Deţine şi mici economii în bănci de 26.000 de dolari şi de 15.000 de lei. Mai deţine Clubul Snagov Contry în România şi firma MJM Biotech în SUA.
Din când în când, după ce oboseşte de munca de la minister şi prin Consiliile de administraţie, Monica Maurer pleacă la Cannes sau la Saint Moritz, la familia sa pentru a-şi încărca motoarele. Şi apoi se întoarce la Bucureşti pentru a „trudi" la relansarea economiei româneşti!
Monica Maurer, la nunta lui Andronic, consilierul de campanie al lui Băsescu
Ziarul CanCan remarca prezenţa consilierei ministrului economiei la nunta consilierului preşedintelui ţării: "Dan Andronic, sfetnic, de-a lungul timpului, al lui Basescu, Nastase, Tariceanu si al altora, si-a pus din nou pirostriile, duminica, la hotelul Vista Palace din Monte Carlo, aleasa inimii sale fiind Monica Comsea, o tanara avocata, apropiata a sotiei premierului. La nunta au participat, pe langa parintii celor doi, premierul Tariceanu, Adrian Nastase, Serban Mihailescu, Miron Mitrea, Cristian Burci, Catalin Harnagea, Dorin Marian, Razvan Petrovici, Cosmin Guta, Radu Timofte, Monica Maurer (...)".
Cine este Adnan Khashoggi?
De la Bin Laden la CIA, prin comerţul cu arme
Adnan Khashoggi, 76 de ani, este un celebru comerciant de armament, care a intermediat contractele cu Arabia Saudită semnate de companiile americane Lockheed Martin (constructorul F16), Raytheon (constructorul sistemului antirachetă SM-3) şi Northrop Grumman. Khashoggi a intermediat şi afacerea Iran-Contra, prin care administraţia Reagan a vândut în secret arme Iranului, pentru a finanţa forţele antisandiniste din Nicaragua. El şi-a mascat conturile în bănci din Elveţia şi Liechtenstein şi a avut legături cu ofiţeri CIA precum Kermit Roosevelt sau cu afaceristul Bebe Rebozo, un apropiat al preşedintelui Richard Nixon. A lucrat ca intermediar şi pentru liderul libian Muammar Ghaddafi.
Fotografii ale unuia dintre iahturile şi avioanele lui Adnan Khashoggi
În 1980, Khashoggi a devenit proprietarul celui mai mare iaht din lume. În 1988 a fost arestat în Elveţia pentru că şi-a ascuns conturile. A fost transferat în SUA, unde a fost achitat de acuzaţia de fraudă, alături de Imelda Marcos.
Tatăl lui Adnan Khashoggi a avut origini basce şi turceşti şi s-a stabilit în Arabia Saudită, unde a devenit medicul regelui, dar şi al familiei lui Ossama bin Laden. Sora sa este mama lui Dodi al-Fayed, iubitul prinţesei Diana, alături de care a murit în accidentul din 1997. După atacurile de la 11 septembrie, conturile sale din SUA au fost îngheţate. În 2003, înainte de invazia SUA în Irak, Khashoggi s-a întâlnit cu Richard Perle, şeful Comitetului Militar Consultativ al preşedintelui Bush şi fost oficial al administraţiei Reagan.
Publicat Joi, 03 iunie 2010 Vlad Dumitraş
Adriean Videanu se distrează cu instituţiile României
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Publicat Vineri, 04 iunie 2010
Adriean Videanu se distrează cu instituţiile României
Dregătorii şi bani, împărţiţi între membrii grupului Coasta de Azur
În afară de numirea Monicăi Maurer pe post de consilier pentru 22.000 RON (220 de milioane de lei vechi) pe lună, Adriean Videanu are şi altfel de relaţii cu membrii Grupului Coasta de Azur. Amestecă banii cu funcţiile, jocurile de table şi banii statului într-un mod nepermis.
Ministrul Economiei, Comerţului şi Profesiei Liberale este sponsor mărinimos cu viitorul tată-socru al Elenei Băsescu, mezina şefului statului român.
În declaraţia de avere de pe pagina de Internet a MECPL se poate vedea discret plasată informaţia potrivit căreia Adriean Videanu susţine că l-a împrumutat pe un anume Gheorghe Ionescu cu 393.750,0 RON ceea ce înseamnă aproape 100.000 de euro şi peste 100.000 de dolari. Gheorghe Ionescu se numeşte şi tatăl lui Bogdan Ionescu, Syda, iubitul europarlamentarului PDL, EBA. Viitorul cuscru prezidenţial mai este alintat şi Bebe.
Fragment din declaraţia publică de avere a lui Videanu, care arată cu cât l-a împrumutat pe viitorul cuscru al lui Băsescu
Bebe, tatăl lui Syda, este bun tovarăş al ministrului pedelist al Economiei, Videanu. Familiie celor doi şi-au petrecut deseori concediile împreună în paradisuri turistice precum Coasta de Azur.
În plus, Videanu este asociatul în afaceri al Sidoniei Ionescu, mama lui Syda şi nevasta lui Bebe. După ce europarlamentara EBA s-a amorezat de Syda, Videanu l-a primit pe june în corpul ataşaţilor comerciali de la ambasadele României. Ataşaţi pe care îi patronează Ministerul Economiei. Doar scandalul de presă l-a determinat pe Videanu să stopeze includerea titulaturii de diplomat economic, la Ambasada României la Paris, în cartea de vizită a viitorului ginere prezidenţial.
Syda senior a primit şi el recompense în bani de la buget, sub formă de numiri în consilii de administraţie: când la PETROM, când la EXIMBANK. Acea bancă în care martorii din presă ai lui Băsescu îl văd doar pe Ionuţ Costea, mult prea celebrul cumnat al lui Mircea Geoană.
Un alt membru al Grupului Coasta de Azur este Bogdan Alexandru Drăgoi, fiul lui Dan Drăgoi, cadru rezervist al MApN şi ex-bos la Balli România.
Bogdănel a fost cadorisit cu funcţia de ministru adjunct al Finanţelor Publice şi cu posturi pufoase de membru în consiliile de administraţie de la EXIMBANK, Fondul Proprietatea şi Hidroelectrica, de unde ia 23.700 lei pe lună, adică aproape 6.000 de euro lunar. De la Loteria Română a primit acum doi ani 21.688 lei.
Adriean Videanu se poartă ca un stăpân al Ministerului Economiei şi ca un naş de mare ispravă, dispus să pună umărul la căpătuirea fiilor prietenilor săi.
Cotidianul.ro
Publicat Vineri, 04 iunie 2010
Adriean Videanu se distrează cu instituţiile României
Dregătorii şi bani, împărţiţi între membrii grupului Coasta de Azur
În afară de numirea Monicăi Maurer pe post de consilier pentru 22.000 RON (220 de milioane de lei vechi) pe lună, Adriean Videanu are şi altfel de relaţii cu membrii Grupului Coasta de Azur. Amestecă banii cu funcţiile, jocurile de table şi banii statului într-un mod nepermis.
Ministrul Economiei, Comerţului şi Profesiei Liberale este sponsor mărinimos cu viitorul tată-socru al Elenei Băsescu, mezina şefului statului român.
În declaraţia de avere de pe pagina de Internet a MECPL se poate vedea discret plasată informaţia potrivit căreia Adriean Videanu susţine că l-a împrumutat pe un anume Gheorghe Ionescu cu 393.750,0 RON ceea ce înseamnă aproape 100.000 de euro şi peste 100.000 de dolari. Gheorghe Ionescu se numeşte şi tatăl lui Bogdan Ionescu, Syda, iubitul europarlamentarului PDL, EBA. Viitorul cuscru prezidenţial mai este alintat şi Bebe.
Fragment din declaraţia publică de avere a lui Videanu, care arată cu cât l-a împrumutat pe viitorul cuscru al lui Băsescu
Bebe, tatăl lui Syda, este bun tovarăş al ministrului pedelist al Economiei, Videanu. Familiie celor doi şi-au petrecut deseori concediile împreună în paradisuri turistice precum Coasta de Azur.
În plus, Videanu este asociatul în afaceri al Sidoniei Ionescu, mama lui Syda şi nevasta lui Bebe. După ce europarlamentara EBA s-a amorezat de Syda, Videanu l-a primit pe june în corpul ataşaţilor comerciali de la ambasadele României. Ataşaţi pe care îi patronează Ministerul Economiei. Doar scandalul de presă l-a determinat pe Videanu să stopeze includerea titulaturii de diplomat economic, la Ambasada României la Paris, în cartea de vizită a viitorului ginere prezidenţial.
Syda senior a primit şi el recompense în bani de la buget, sub formă de numiri în consilii de administraţie: când la PETROM, când la EXIMBANK. Acea bancă în care martorii din presă ai lui Băsescu îl văd doar pe Ionuţ Costea, mult prea celebrul cumnat al lui Mircea Geoană.
Un alt membru al Grupului Coasta de Azur este Bogdan Alexandru Drăgoi, fiul lui Dan Drăgoi, cadru rezervist al MApN şi ex-bos la Balli România.
Bogdănel a fost cadorisit cu funcţia de ministru adjunct al Finanţelor Publice şi cu posturi pufoase de membru în consiliile de administraţie de la EXIMBANK, Fondul Proprietatea şi Hidroelectrica, de unde ia 23.700 lei pe lună, adică aproape 6.000 de euro lunar. De la Loteria Română a primit acum doi ani 21.688 lei.
Adriean Videanu se poartă ca un stăpân al Ministerului Economiei şi ca un naş de mare ispravă, dispus să pună umărul la căpătuirea fiilor prietenilor săi.
Finanţistul Dănilă ar face orice pentru casă. Ca să nu rămînă fără casă
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Iun 2010 | Biroul de Investigatii
În urmă cu o săptămînă vă povesteam despre aventurile imobiliare ale fostului şef al BCR, actual membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Ei bine, ca să nu dea rău în ochiul ager al domnului Isărescu, Nicolae Dănilă s-a gîndit că e mai bine ca pe viitor să lucreze cu familia la şmenuit imobile. Nu de alta, dar abia ce a scăpat de urmărirea penală pentru fals şi uz de fals – procedeu prin care a dobîndit viloiul de la numărul 13, de pe strada Rabat din Capitală, cumpărat pe nimic de la primărie, pe motiv că el şi soţia erau nişte amărîţi de contabili, întreţinuţi din averea de miliarde a fiului minor, Alexandru.
Acum, responsabili de continuarea şmenului cu viloiul sînt soţia acestuia, doamna Georgeta şi celălalt fiu, Marius Ioan, şeful diviziei de Investment Banking de la BCR, rămas în post de pe vremea cînd tăticul veghea asupra BCR-ului de stat. Săptămîna trecută, după ce a obţinut în instanţă retrocedarea parţială a imobilului din care Dănilă nu se dă plecat, proprietarul de drept, Mihai Popescu, s-a gîndit să racordeze garajul la reţeaua de curent electric. Ce-i drept, el ar fi racordat tot, dar pînă acum n-a obţinut în instanţă decît garajul şi mansarda. „Ce tupeu!“ şi-a zis probabil Dănilă, care şi-a trimis imediat familionul la treabă. Şi, după cum a constatat şi Poliţia, soţia şi fiul finanţistului s-au pus pe treabă şi au distrus tot ce munciseră angajaţii Enel pentru proprietar.
Başca, Dănilă a mai dat şi nas în nas cu proprietarul, care numai că nu şi-a luat şi două flegme pentru tupeul de a pretinde ce i se cuvine de drept. „Băi, mă doare în p..ulă de ce scrie presa şi de ce procese ai cîştigat tu în instanţă. În casa asta nu ai ce căuta, băi, ai înţeles?“, i-ar fi zis finanţistul într-un limbaj economic. Păi, normal, că doar ce, s-a ajuns chiar aşa de rău în ţara asta, ca nici măcar un şef din BNR să nu mai poată lua o amărîtă de vilă pe naşpa?
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Iun 2010 | Biroul de Investigatii
În urmă cu o săptămînă vă povesteam despre aventurile imobiliare ale fostului şef al BCR, actual membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Ei bine, ca să nu dea rău în ochiul ager al domnului Isărescu, Nicolae Dănilă s-a gîndit că e mai bine ca pe viitor să lucreze cu familia la şmenuit imobile. Nu de alta, dar abia ce a scăpat de urmărirea penală pentru fals şi uz de fals – procedeu prin care a dobîndit viloiul de la numărul 13, de pe strada Rabat din Capitală, cumpărat pe nimic de la primărie, pe motiv că el şi soţia erau nişte amărîţi de contabili, întreţinuţi din averea de miliarde a fiului minor, Alexandru.
Acum, responsabili de continuarea şmenului cu viloiul sînt soţia acestuia, doamna Georgeta şi celălalt fiu, Marius Ioan, şeful diviziei de Investment Banking de la BCR, rămas în post de pe vremea cînd tăticul veghea asupra BCR-ului de stat. Săptămîna trecută, după ce a obţinut în instanţă retrocedarea parţială a imobilului din care Dănilă nu se dă plecat, proprietarul de drept, Mihai Popescu, s-a gîndit să racordeze garajul la reţeaua de curent electric. Ce-i drept, el ar fi racordat tot, dar pînă acum n-a obţinut în instanţă decît garajul şi mansarda. „Ce tupeu!“ şi-a zis probabil Dănilă, care şi-a trimis imediat familionul la treabă. Şi, după cum a constatat şi Poliţia, soţia şi fiul finanţistului s-au pus pe treabă şi au distrus tot ce munciseră angajaţii Enel pentru proprietar.
Başca, Dănilă a mai dat şi nas în nas cu proprietarul, care numai că nu şi-a luat şi două flegme pentru tupeul de a pretinde ce i se cuvine de drept. „Băi, mă doare în p..ulă de ce scrie presa şi de ce procese ai cîştigat tu în instanţă. În casa asta nu ai ce căuta, băi, ai înţeles?“, i-ar fi zis finanţistul într-un limbaj economic. Păi, normal, că doar ce, s-a ajuns chiar aşa de rău în ţara asta, ca nici măcar un şef din BNR să nu mai poată lua o amărîtă de vilă pe naşpa?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)