Romania trebuie salvata!
"NU UCIDE GANDUL CARE TE POATE SALVA"
I.D. 10.12. 2009
"It's easy to die,
but it's difficult to survive"
joi, 10 decembrie 2009
Compania de Autostrazi l-a salvat de la faliment pe «regele asfaltului», Dorinel Umbrarescu
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romånia (CNADNR) il salveaza pe regele asfaltului, Dorinel Umbrarescu, de la faliment. Zilele trecute, Compania de Autostrazi a luat prima transa, in valoare de 100 milioane de euro, din creditul de 187,5 milioane de euro contractat de la BCR si BRD-Groupe Societe Generale. Din cei 100 milioane de euro, peste 50 milioane de euro intra in conturile patronului firmei UMB Spedition, Dorinel Umbrarescu. Pe de alta parte, chiar daca de astazi incep ninsorile, CNADNR nu are nici un leu pentru deszapezirea drumurilor nationale si autostrazilor. In prezent, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) inregistreaza datorii de peste un miliard de euro catre firmele de constructii si banci. „In prezent, numai la Bechtel exista o datorie de peste 130 milioane de euro. Zeci de firme de constructii asteapta plata facturilor inregistrate la Compania de Autostrazi. Datorii foarte mari sunt pentru lucrarile de pe centura Ploiesti, autostrada Bucuresti-Ploiesti si centura de nord a Capitalei. Nu sunt bani nici pentru intretinerea pe timp de iarna a drumurilor nationale si autostrazilor. CNADNR are datorii de 500 milioane de euro plus alte 600 milioane de euro - debite nefacturate. Aceste sume nu sunt facturate, pentru ca firmele sa nu plateasca taxe la stat. Mai mult, cu imprumutul de la BCR si BRD, in valoare de 187,5 milioane de euro, datoriile CNADNR depasesc un miliard de euro”, ne-au declarat surse avizate. Saptamana trecuta, Compania de Autostrazi a tras prima transa de 100 milioane de euro din creditul de 187,5 milioane de euro contractat de la BCRsi BRD-Groupe Societe Generale. Potrivit surselor citate, CNADNR a schimbat cei 100 milioane de euro intr-o singura zi. „Leul s-a apreciat usor fata de moneda unica europeana si datorita celor 100 milioane de euro care au fost aruncati pe piata de Compania de Autostrazi”, ne-au precizat sursele. Banii imprumutati de CNADNR de la BCR si BRD se vor utiliza pentru refinantarea unui credit mai vechi contractat de companie de la BCR. Totodata, creditul va fi folosit pentru plata facturilor curente, respectiv activitatea de proiectare, reparare, administrare, intretinere si exploatare a drumurilor nationale. Din prima transa de imprumut de 100 milioane de euro, Compania de Autostrazi plateste firmei UMB Spedition, detinuta de Dorinel Umbrarescu, peste 50 milioane de euro. Firma UMB Spedition detine aproape o treime din contractele de intretinere multianuala a drumurilor nationale in cele noua judete aflate in Moldova. UMB Spedition se mai ocupa si de intretinerea drumurilor din judetele Satu Mare, Mures si Harghita. „Compania de Autostrazi trebuie sa plateasca si facturile pentru lucrarile efectuate de UMB Spedition pe DN 7 Sebes-Deva-Arad”, ne-au explicat sursele citate. 22 milioane de euro pentru intretinerea drumurilor din MoldovaFost sef al Directiei de Drumuri si Poduri Iasi, actualul director general al CNADNR, Dorina Tiron, a avut grija de drumurile nationale din Moldova. “Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara a primit 900.000 de lei pentru intretinerea drumurilor nationale. Pentru Directia Regionala de Drumuri si Poduri Iasi, directorul general al CNADNR a alocat aproximativ 22 milioane de euro”, ne-au mai declarat sursele citate. De partea cealalta, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, recunoaste ca imprumutul contractat de la BCR si BRD-Groupe Societe Generale nu ajunge pentru plata datoriilor. „Banii se duc la regionale pentru plata lucrarilor de intretinere a drumurilor nationale, realizate din 1 iunie si pana in prezent. Oricum nu ajung aceste sume pentru cate datorii avem. Banii s-au distribuit in functie de regionale, la unele regionale s-a platit la zi la altele nu s-au platit toate facturile la zi”, ne-a explicat Dorina Tiron. Aceasta a anuntat ca nu sunt bani pentru deszapezirea drumurilor nationale. “Pe luna noiembrie nu avem bani pentru deszapezire, oricum nici nu a nins. Incepand din 5 decembrie s-au mobilizat toate centrele de intretinere pe timp de iarna. De maine (n.r., astazi) se anunta ninsori in tara. Nu avem bani de deszapezire, facturile pentru intretinerea pe timp de iarna se platesc din luna ianuarie 2010. Banii catre regionale s-au platit in functie de reteaua de drumuri si de trafic. Exista regionale care au primit banii in totalitate. Banii sunt folositi asa cum trebuie de regionale”, a adaugat directorul general al CNADNR.
Stefan Etves
Gardianul.ro
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romånia (CNADNR) il salveaza pe regele asfaltului, Dorinel Umbrarescu, de la faliment. Zilele trecute, Compania de Autostrazi a luat prima transa, in valoare de 100 milioane de euro, din creditul de 187,5 milioane de euro contractat de la BCR si BRD-Groupe Societe Generale. Din cei 100 milioane de euro, peste 50 milioane de euro intra in conturile patronului firmei UMB Spedition, Dorinel Umbrarescu. Pe de alta parte, chiar daca de astazi incep ninsorile, CNADNR nu are nici un leu pentru deszapezirea drumurilor nationale si autostrazilor. In prezent, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) inregistreaza datorii de peste un miliard de euro catre firmele de constructii si banci. „In prezent, numai la Bechtel exista o datorie de peste 130 milioane de euro. Zeci de firme de constructii asteapta plata facturilor inregistrate la Compania de Autostrazi. Datorii foarte mari sunt pentru lucrarile de pe centura Ploiesti, autostrada Bucuresti-Ploiesti si centura de nord a Capitalei. Nu sunt bani nici pentru intretinerea pe timp de iarna a drumurilor nationale si autostrazilor. CNADNR are datorii de 500 milioane de euro plus alte 600 milioane de euro - debite nefacturate. Aceste sume nu sunt facturate, pentru ca firmele sa nu plateasca taxe la stat. Mai mult, cu imprumutul de la BCR si BRD, in valoare de 187,5 milioane de euro, datoriile CNADNR depasesc un miliard de euro”, ne-au declarat surse avizate. Saptamana trecuta, Compania de Autostrazi a tras prima transa de 100 milioane de euro din creditul de 187,5 milioane de euro contractat de la BCRsi BRD-Groupe Societe Generale. Potrivit surselor citate, CNADNR a schimbat cei 100 milioane de euro intr-o singura zi. „Leul s-a apreciat usor fata de moneda unica europeana si datorita celor 100 milioane de euro care au fost aruncati pe piata de Compania de Autostrazi”, ne-au precizat sursele. Banii imprumutati de CNADNR de la BCR si BRD se vor utiliza pentru refinantarea unui credit mai vechi contractat de companie de la BCR. Totodata, creditul va fi folosit pentru plata facturilor curente, respectiv activitatea de proiectare, reparare, administrare, intretinere si exploatare a drumurilor nationale. Din prima transa de imprumut de 100 milioane de euro, Compania de Autostrazi plateste firmei UMB Spedition, detinuta de Dorinel Umbrarescu, peste 50 milioane de euro. Firma UMB Spedition detine aproape o treime din contractele de intretinere multianuala a drumurilor nationale in cele noua judete aflate in Moldova. UMB Spedition se mai ocupa si de intretinerea drumurilor din judetele Satu Mare, Mures si Harghita. „Compania de Autostrazi trebuie sa plateasca si facturile pentru lucrarile efectuate de UMB Spedition pe DN 7 Sebes-Deva-Arad”, ne-au explicat sursele citate. 22 milioane de euro pentru intretinerea drumurilor din MoldovaFost sef al Directiei de Drumuri si Poduri Iasi, actualul director general al CNADNR, Dorina Tiron, a avut grija de drumurile nationale din Moldova. “Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara a primit 900.000 de lei pentru intretinerea drumurilor nationale. Pentru Directia Regionala de Drumuri si Poduri Iasi, directorul general al CNADNR a alocat aproximativ 22 milioane de euro”, ne-au mai declarat sursele citate. De partea cealalta, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, recunoaste ca imprumutul contractat de la BCR si BRD-Groupe Societe Generale nu ajunge pentru plata datoriilor. „Banii se duc la regionale pentru plata lucrarilor de intretinere a drumurilor nationale, realizate din 1 iunie si pana in prezent. Oricum nu ajung aceste sume pentru cate datorii avem. Banii s-au distribuit in functie de regionale, la unele regionale s-a platit la zi la altele nu s-au platit toate facturile la zi”, ne-a explicat Dorina Tiron. Aceasta a anuntat ca nu sunt bani pentru deszapezirea drumurilor nationale. “Pe luna noiembrie nu avem bani pentru deszapezire, oricum nici nu a nins. Incepand din 5 decembrie s-au mobilizat toate centrele de intretinere pe timp de iarna. De maine (n.r., astazi) se anunta ninsori in tara. Nu avem bani de deszapezire, facturile pentru intretinerea pe timp de iarna se platesc din luna ianuarie 2010. Banii catre regionale s-au platit in functie de reteaua de drumuri si de trafic. Exista regionale care au primit banii in totalitate. Banii sunt folositi asa cum trebuie de regionale”, a adaugat directorul general al CNADNR.
Stefan Etves
Poştaşul votează întotdeauna de două ori: şi cu PD-L, şi cu PSD
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencudin 09 Dec 2009 Silviu Apostol
La întrebarea „Cum vă plac alegerile?“, unii ar putea răspunde „fraudate“. Nu ştim cine a fraudat mai mult, PSD sau PD-L, dar putem spune cu siguranţă că aceleaşi partide care se acuză de furăciuni au pregătit alegerile cu nişte blaturi care să le ajute să obţină voturi. Este cazul Poştei Române, instituţie dotată cu o armată de 35.000 de angajaţi pe care orice candidat şi-ar dori-o alături. Pe 5 noiembrie 2009, Tudor Bohîlţeanu (director general din partea PD-L) şi Matei Brătianu (deputat PSD şi şeful sindicatului Poştei) au semnat un act adiţional la „contractul colectiv de muncă 2008-2012“.
Prin care salariile angajaţilor Poştei se vor majora în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2011 cu aproximativ 200 de lei. În total, vorbim despre o majorare a bugetului de salarii de aproximativ şapte milioane de lei. Conform bugetului Poştei pe anul în curs, profitul net realizat este de 4,095 milioane de lei. Deci, într-un an (2010) care va fi de criză, conducerea Poştei va majora salariile cu o sumă aproape dublă faţă de profitul estimat pentru anul anterior. Nu vă grăbiţi, însă, să apreciaţi mărinimia PD-L. Pentru că nu amărîţii cu salarii mizere de la Poştă erau miza, ci ajutorul dat de aceştia în campania electorală. PD-L a putut să facă liniştit campanie pentru candidatul Traian Băsescu cu ajutorul angajaţilor Poştei, fără ca sindicaliştii PSD să facă gălăgie în presă sau să protesteze în vreun fel. De exemplu, în judeţul Constanţa, în primul tur al alegerilor, factorii poştali au împărţit materiale electorale pentru Băse. Pe de altă parte, Matei Brătianu a putut să raporteze un toptan de majorări de salarii la hectar, care îi asigură realegerea în funcţia de şef de sindicat. Iar din toată cumetria asta nu poate să iasă decît o glumă (previzibilă) cu poşta, deci nu o mai facem.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencudin 09 Dec 2009 Silviu Apostol
La întrebarea „Cum vă plac alegerile?“, unii ar putea răspunde „fraudate“. Nu ştim cine a fraudat mai mult, PSD sau PD-L, dar putem spune cu siguranţă că aceleaşi partide care se acuză de furăciuni au pregătit alegerile cu nişte blaturi care să le ajute să obţină voturi. Este cazul Poştei Române, instituţie dotată cu o armată de 35.000 de angajaţi pe care orice candidat şi-ar dori-o alături. Pe 5 noiembrie 2009, Tudor Bohîlţeanu (director general din partea PD-L) şi Matei Brătianu (deputat PSD şi şeful sindicatului Poştei) au semnat un act adiţional la „contractul colectiv de muncă 2008-2012“.
Prin care salariile angajaţilor Poştei se vor majora în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2011 cu aproximativ 200 de lei. În total, vorbim despre o majorare a bugetului de salarii de aproximativ şapte milioane de lei. Conform bugetului Poştei pe anul în curs, profitul net realizat este de 4,095 milioane de lei. Deci, într-un an (2010) care va fi de criză, conducerea Poştei va majora salariile cu o sumă aproape dublă faţă de profitul estimat pentru anul anterior. Nu vă grăbiţi, însă, să apreciaţi mărinimia PD-L. Pentru că nu amărîţii cu salarii mizere de la Poştă erau miza, ci ajutorul dat de aceştia în campania electorală. PD-L a putut să facă liniştit campanie pentru candidatul Traian Băsescu cu ajutorul angajaţilor Poştei, fără ca sindicaliştii PSD să facă gălăgie în presă sau să protesteze în vreun fel. De exemplu, în judeţul Constanţa, în primul tur al alegerilor, factorii poştali au împărţit materiale electorale pentru Băse. Pe de altă parte, Matei Brătianu a putut să raporteze un toptan de majorări de salarii la hectar, care îi asigură realegerea în funcţia de şef de sindicat. Iar din toată cumetria asta nu poate să iasă decît o glumă (previzibilă) cu poşta, deci nu o mai facem.
Geoană l-a salvat pe Alistar de sărăcie
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
10 Dec 2009 Biroul de Investigatii
Mircea Geoană (“Mihaela, dragostea mea!”) a pierdut alegerile prezidenţiale. Nu ştiu dacă înţelegeţi ce presupune asta. În afară, desigur, de poşetele şi măturile luate peste cap şi membre de Mircică de la soacră, nevastă, fiică, partid. Păi, în afară de asta, înfrîngerea lui Geoană înseamnă şi năruirea visului umed al unui oengist de a penetra, în cele din urmă, Ministerul de Justiţie. De Victoraş Alistar vorbim, protejatul lui Geoană. Care Alistar se vedea dacă nu ministru, măcar vreun secretar de stat. Dar fuse şi se duse. Pentru Victoraş, însă, avem o veste bună: măcar a rămas cu banii.
Cum, care bani? Banii pe care-i întoarce acum cu lopata, ca oengist cinstit ce e. Numai sărac nu, dar sigur cinstit. Să ne uităm, de exemplu, la veniturile alistarului din 2008: peste 297.000 de lei noi, adică peste 80.000 de euro. Deci, un venit mediu lunar de cam 7.000 de euro. Dar nu faceţi ochii mari: în 2007, oengistul a cîştigat şi mai mult. Adică aproape 320.000 de lei noi, echivalentul a aproape 100.000 de euro. O medie lunară de cîştig de peste 8.000 de euro, aşadar, în 2007. Nu, nu are atîţia bani Transparency International să-l plătească pe Victoraş, el obţine cea mai mare parte a acestor bani din “profesii libere si comerciale” (orice ar însemna asta, adică mai orice). Păi, vă daţi seama că, dacă Geoană cîştiga preşedinţia, Alistar ar fi murit de foame pe un salariu de secretar de stat? Ar trebui ca alistarul să-i zică “săru’ mîna” prostănacului şi să-i ureze cît mai multe insuccesuri.
Catavencu.ro
10 Dec 2009 Biroul de Investigatii
Mircea Geoană (“Mihaela, dragostea mea!”) a pierdut alegerile prezidenţiale. Nu ştiu dacă înţelegeţi ce presupune asta. În afară, desigur, de poşetele şi măturile luate peste cap şi membre de Mircică de la soacră, nevastă, fiică, partid. Păi, în afară de asta, înfrîngerea lui Geoană înseamnă şi năruirea visului umed al unui oengist de a penetra, în cele din urmă, Ministerul de Justiţie. De Victoraş Alistar vorbim, protejatul lui Geoană. Care Alistar se vedea dacă nu ministru, măcar vreun secretar de stat. Dar fuse şi se duse. Pentru Victoraş, însă, avem o veste bună: măcar a rămas cu banii.
Cum, care bani? Banii pe care-i întoarce acum cu lopata, ca oengist cinstit ce e. Numai sărac nu, dar sigur cinstit. Să ne uităm, de exemplu, la veniturile alistarului din 2008: peste 297.000 de lei noi, adică peste 80.000 de euro. Deci, un venit mediu lunar de cam 7.000 de euro. Dar nu faceţi ochii mari: în 2007, oengistul a cîştigat şi mai mult. Adică aproape 320.000 de lei noi, echivalentul a aproape 100.000 de euro. O medie lunară de cîştig de peste 8.000 de euro, aşadar, în 2007. Nu, nu are atîţia bani Transparency International să-l plătească pe Victoraş, el obţine cea mai mare parte a acestor bani din “profesii libere si comerciale” (orice ar însemna asta, adică mai orice). Păi, vă daţi seama că, dacă Geoană cîştiga preşedinţia, Alistar ar fi murit de foame pe un salariu de secretar de stat? Ar trebui ca alistarul să-i zică “săru’ mîna” prostănacului şi să-i ureze cît mai multe insuccesuri.
Statul a făcut un mic credit pentru fiecare dintre noi
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Dec 2009 Dan Odagiu, Doru Cireasa
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 341 de euro pe cap de locuitor. Pe fiecare angajat, creşterea a fost de 3.459 de lei, respectiv 823 de euro. S-a ajuns ca statul să datoreze 3.705 euro pentru fiecare dintre noi.
În luna octombrie, datoria publică a statului român era de 140,08 miliarde de lei, din care 92,84% reprezintă datoria publică guvernamentală, iar restul - datoria publică locală.Dacă raportăm aceste cifre la populaţia României, care număra aproximativ 21,69 milioane de locuitori, conform rezultatelor ultimului recensământ, reiese că fiecare cetăţean român, indiferent de vârstă sau dacă are un loc de muncă, duce în spate o datorie de circa 6.456 de lei, echivalentul a 1.537 de euro. Dacă raportăm însă datoria publică la populaţia activă (9 milioane de locuitori fără şomeri), atunci, pe cap de salariat, valoarea ei este de 15.565 de lei, adică 3.705 euro.În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut foarte mult comparativ cu mandatele altor prim-miniştri ai României.
Astfel, pe 31 decembrie 2008, datoria publică era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta doar 21,78% din PIB. Deci în doar nouă luni datoria publică a crescut cu 31,13 miliarde de lei, cu aproape o treime. Cu alte cuvinte, în timpul mandatului guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 1.435 de lei pentru fiecare român (adică 341 de euro) sau cu 3.459 de lei pentru fiecare om care poate munci (adică 823 de euro).Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), vorbeşte despre consecinţele viitoare ale acestei îndatorări. „Datoria publică actuală a României nu este foarte mare, însă ritmul ei de creştere este prea rapid. În plus, o mare parte a datoriei publice este pe termen scurt, ceea ce face ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult pentru rostogolirea ei. Pe termen lung, atunci când va începe plata datoriei publice, statul va deprecia moneda naţională, fapt care în cele din urmă va afecta cetăţeanul român“, spune Liviu Voinea. „În viitor sunt aşteptate o scădere a cursului şi creşteri ale preţurilor (consecinţe ale plăţii datoriei - n.red.)“, afirmă analistul Ilie Şerbănescu. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu - între unu şi cinci ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de cinci ani. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat.Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut cu 31,13 miliarde de lei fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să se îmbunătăţească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.Potrivit lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, nivelul datoriei publice nu este mare, însă, din păcate, acesta a crescut pentru ca statul să poată supravieţui în 2009. „În mod obişnuit, anual se plăteşte 7% din datorie, adică două miliarde de euro, aproximativ 2% din PIB. Este rezonabilă o datorie de 30% din PIB în contextul european care permite 60%“, spune acesta. În ultimă instanţă, datoria va fi plătită de români, şi nu de stat. „Majoritatea cred că deficitul e ceva al guvernelor, dar el este al tuturor, e plătit de toţi“, spune el
Cotidianul.ro
09 Dec 2009 Dan Odagiu, Doru Cireasa
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 341 de euro pe cap de locuitor. Pe fiecare angajat, creşterea a fost de 3.459 de lei, respectiv 823 de euro. S-a ajuns ca statul să datoreze 3.705 euro pentru fiecare dintre noi.
În luna octombrie, datoria publică a statului român era de 140,08 miliarde de lei, din care 92,84% reprezintă datoria publică guvernamentală, iar restul - datoria publică locală.Dacă raportăm aceste cifre la populaţia României, care număra aproximativ 21,69 milioane de locuitori, conform rezultatelor ultimului recensământ, reiese că fiecare cetăţean român, indiferent de vârstă sau dacă are un loc de muncă, duce în spate o datorie de circa 6.456 de lei, echivalentul a 1.537 de euro. Dacă raportăm însă datoria publică la populaţia activă (9 milioane de locuitori fără şomeri), atunci, pe cap de salariat, valoarea ei este de 15.565 de lei, adică 3.705 euro.În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut foarte mult comparativ cu mandatele altor prim-miniştri ai României.
Astfel, pe 31 decembrie 2008, datoria publică era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta doar 21,78% din PIB. Deci în doar nouă luni datoria publică a crescut cu 31,13 miliarde de lei, cu aproape o treime. Cu alte cuvinte, în timpul mandatului guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 1.435 de lei pentru fiecare român (adică 341 de euro) sau cu 3.459 de lei pentru fiecare om care poate munci (adică 823 de euro).Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), vorbeşte despre consecinţele viitoare ale acestei îndatorări. „Datoria publică actuală a României nu este foarte mare, însă ritmul ei de creştere este prea rapid. În plus, o mare parte a datoriei publice este pe termen scurt, ceea ce face ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult pentru rostogolirea ei. Pe termen lung, atunci când va începe plata datoriei publice, statul va deprecia moneda naţională, fapt care în cele din urmă va afecta cetăţeanul român“, spune Liviu Voinea. „În viitor sunt aşteptate o scădere a cursului şi creşteri ale preţurilor (consecinţe ale plăţii datoriei - n.red.)“, afirmă analistul Ilie Şerbănescu. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu - între unu şi cinci ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de cinci ani. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat.Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut cu 31,13 miliarde de lei fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să se îmbunătăţească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.Potrivit lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, nivelul datoriei publice nu este mare, însă, din păcate, acesta a crescut pentru ca statul să poată supravieţui în 2009. „În mod obişnuit, anual se plăteşte 7% din datorie, adică două miliarde de euro, aproximativ 2% din PIB. Este rezonabilă o datorie de 30% din PIB în contextul european care permite 60%“, spune acesta. În ultimă instanţă, datoria va fi plătită de români, şi nu de stat. „Majoritatea cred că deficitul e ceva al guvernelor, dar el este al tuturor, e plătit de toţi“, spune el
După nenumărate afaceri dubioase la sectorul 3, Traian Băsescu a găsit un om sigur pentru pacea României
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Dec 2009 Catalin Antohe, Marian Ghiteanu
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 şi unul dintre oamenii de mare încredere ai preşedintelui Băsescu, fură din banii cetăţenilor până şi la achiziţionarea de pansele, arbuşti şi mobilier urban.
Prin hotărâri de consiliu local, aranjamente, contracte şi acte adiţionale, Negoiţă dirijează banii sectorului către conturile firmelor apropiate familiei sale, respectiv ADPB SA, Rosal Grup SRL, Rosal Ecologic&Recycling System SRL şi Urban Promotion SRL. Ele aparţin unor prieteni de-ai primarului Liviu Negoiţă, respectiv Silviu Prigoană, deputat PDL de sectorul 3 şi fondator al grupului Rosal, şi Florina Mihaela Gruia. Pentru exemplificarea jafului la care se dedă Negoiţă asupra buzunarelor cetăţenilor sectorului 3 trebuie spus că dacă un fir de pansea costă, pe piaţa liberă, un leu, prin firmele protejate de primarul Negoiţă, acelaşi fir ajunge să coste aproape un euro.Prigoană, peste totHoţia a început din 2005, după ce Primăria Sectorului 3 a organizat licitaţia pentru concesionarea lucrărilor publice de întreţinere a spaţiilor verzi împărţite, anterior, în trei zone.
Victoria la licitaţii a fost împărţită între trei societăţi care reprezintă, în cea mai mare parte, interesele baronului PDL Silviu Prigoană - Rosal Grup SRL, Rosal Ecologic& Recycling System SRL şi Administrarea Domeniului Public SA, o societate ilegală (consiliul local nu are voie, prin lege, să fie acţionar în societăţi comerciale, ceea ce fostul avocat Negoiţă ar trebui să ştie), care are ca principali acţionari Consiliul Local şi Rosal Grup SRL. După împărţirea zonelor de acţiune a urmat însă jaful banului public. Mecanismul este extrem de pervers şi are la bază complicitatea funcţionarilor primarului Negoiţă şi indolenţa consilierilor de sector. Cei din urmă au aprobat, ori de câte ori le-a cerut-o primarul, plata, din bani publici, a unor costuri nemaiîntâlnite.Tunuri cu panseluţe, tuia şi plataniJaful banilor publici sare în ochi la o simplă comparaţie cu preţurile pieţei a sumelor plătite din bugetul sectorului 3 al Capitalei. Plantarea platanilor este unul dintre exemplele relevante. Cele trei firme au câştigat licitaţia solicitând câte 30 de lei pentru fiecare platan (material săditor) folosit la amenajările peisagistice. Preţul, unul relativ rezonabil la acea vreme, putea fi însă lesne modificat, potrivit contractului-cadru: “Primăria Sectorului 3 are dreptul să aprobe ajustările preţurilor şi ale tarifelor propuse de operatorul serviciilor de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi”. Cum diferenţa de preţ ar fi ajuns, pare-se, mult mai mare decât cel cu care s-a câştigat licitaţia, Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat, în luna mai a acestui an, preţuri scandaloase, de la 1.500 până la 2.400 de lei pentru fiecare platan sădit, plus manopera (de 50-80 de ori mai mari decât cele iniţiale)! Preţurile platanilor variază între 100 şi 300 de lei bucata la magazinele de desfacere “cu amănuntul”. La magazinul de la intrarea în Universitatea de Ştiinţe Agronomice, de pildă, un platan s-a vândut anul acesta cu 170 de lei, dar pentru o comandă de 20 sau de 30 de bucăţi se acordă şi reduceri substanţiale. La fel, preţul unui tei ca material săditor, 20 de lei iniţial, a crescut ca voinicul din poveste, astfel că materialul săditor Tilia europaea pallida (teiul) a ajuns să coste şi 2.100 de lei!Povestea se repetă la capitolul “arbuşti”. La licitaţia din 2005, ADPB şi cele două Rosal-uri au preţăluit o tufă de tuia la 35 de lei. Însă în acest an o tufă de “Thuya occidentalis” a ajuns la 100 de lei, iar sortimentul “smaragd” ajunge chiar la 190 de lei. La magazinele de profil, preţurile sunt de 4 ori mai mici. O pepinieră din Hunedoara cere 25 de lei pentru Thuya occidentalis şi 55 de lei pentru Thuya smaragd. Recordul îl bate însă o specie de conifere, Tujopsis dolobrata, care se vinde cu amănuntul şi cu 25 de lei tufa, dar este plătită înzecit de Negoiţă, cu 270 de lei bucata! Doar nu dă din buzunarul lui, nu-i aşa? La fel este şi în cazul arbuştilor de tisa - Taxus bocata aurea (în facsimil) costă 29 de lei să o plantezi în propria grădină şi 270 de lei publici să o admiri pe străzile din sectorul 3.Surse din cadrul Primăriei Sectorului 3 ne-au declarat că prăpădul este chiar mai mare în cazul florilor, de care se face risipă ori de câte ori este ocazia. Dintre acestea, panseluţele sunt la mare cinste, dar şi la mare preţ. “Ajung la aproape un euro bucata, înmulţiţi cu câteva sute de mii şi vedeţi ce profituri se obţin”, ne-au spus sursele. Într-adevăr, preţul de piaţă al panseluţelor este de un leu firul, în timp ce ADPB sector 3 vindea panseluţele, în 2008, cu 3,1 lei plus TVA!Afacerea GhiveciulFirmele prietene ale primarului Negoiţă au identificat între timp o nouă afacere, cu mobilier urban, unde o jardinieră oarecare este plătită cu o mie de euro bucata, bani cu care o familie de români poate cumpăra un frigider, un aragaz, un televizor şi o maşină de spălat. Preţul jardinierelor, care pot fi văzute peste tot în sectorul 3, a fost aprobat în şedinţa din 5 august 2008 - 4.201,68 lei fără TVA, în anexa HCL 72/2008. Spre deosebire de hotărâre, anexa nu a fost publicată nici pe Internet, nici în Monitorul Oficial, ea putând fi consultată numai la sediul consiliului local de sector! Ghivecele “de aur” sunt produse de Euroform-W , o companie care distribuie astfel de produse în majoritatea ţărilor europene. Distribuitorul din România al companiei este SC Urban Promotion SRL, care are acelaşi sediu, telefon şi căsuţă de e-mail cu SC AA Marketing şi Management SRL, firmă abonată la contracte publice, fără licitaţie, pentru lucrările din curtea premierului desemnat Negoiţă. Într-adevăr, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Florina Mihaela Gruia, prietena lui Carmen Negoiţă, soţia primarului, este administrator şi deţine 50% din Urban Promotion SRL. După ce am identificat modelul din oferta firmei Euroform-W care corespunde caracteristicilor ghivecelor aprobate, la propunerea lui Negoiţă, de Consiliul Local al Sectorului 3, am solicitat o ofertă chiar din partea firmei de casă a primarului. Răspunsul companiei este edificator! Preţul cerut pentru o bucată, evident negociabil, a fost cu 25% mai mic decât cel plătit din bani publici pentru sute de jardiniere (762 de euro, în loc de 1.000 de euro). Oare ce o fi negociat premierul desemnat la această afacere?
Cotidianul.ro
09 Dec 2009 Catalin Antohe, Marian Ghiteanu
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 şi unul dintre oamenii de mare încredere ai preşedintelui Băsescu, fură din banii cetăţenilor până şi la achiziţionarea de pansele, arbuşti şi mobilier urban.
Prin hotărâri de consiliu local, aranjamente, contracte şi acte adiţionale, Negoiţă dirijează banii sectorului către conturile firmelor apropiate familiei sale, respectiv ADPB SA, Rosal Grup SRL, Rosal Ecologic&Recycling System SRL şi Urban Promotion SRL. Ele aparţin unor prieteni de-ai primarului Liviu Negoiţă, respectiv Silviu Prigoană, deputat PDL de sectorul 3 şi fondator al grupului Rosal, şi Florina Mihaela Gruia. Pentru exemplificarea jafului la care se dedă Negoiţă asupra buzunarelor cetăţenilor sectorului 3 trebuie spus că dacă un fir de pansea costă, pe piaţa liberă, un leu, prin firmele protejate de primarul Negoiţă, acelaşi fir ajunge să coste aproape un euro.Prigoană, peste totHoţia a început din 2005, după ce Primăria Sectorului 3 a organizat licitaţia pentru concesionarea lucrărilor publice de întreţinere a spaţiilor verzi împărţite, anterior, în trei zone.
Victoria la licitaţii a fost împărţită între trei societăţi care reprezintă, în cea mai mare parte, interesele baronului PDL Silviu Prigoană - Rosal Grup SRL, Rosal Ecologic& Recycling System SRL şi Administrarea Domeniului Public SA, o societate ilegală (consiliul local nu are voie, prin lege, să fie acţionar în societăţi comerciale, ceea ce fostul avocat Negoiţă ar trebui să ştie), care are ca principali acţionari Consiliul Local şi Rosal Grup SRL. După împărţirea zonelor de acţiune a urmat însă jaful banului public. Mecanismul este extrem de pervers şi are la bază complicitatea funcţionarilor primarului Negoiţă şi indolenţa consilierilor de sector. Cei din urmă au aprobat, ori de câte ori le-a cerut-o primarul, plata, din bani publici, a unor costuri nemaiîntâlnite.Tunuri cu panseluţe, tuia şi plataniJaful banilor publici sare în ochi la o simplă comparaţie cu preţurile pieţei a sumelor plătite din bugetul sectorului 3 al Capitalei. Plantarea platanilor este unul dintre exemplele relevante. Cele trei firme au câştigat licitaţia solicitând câte 30 de lei pentru fiecare platan (material săditor) folosit la amenajările peisagistice. Preţul, unul relativ rezonabil la acea vreme, putea fi însă lesne modificat, potrivit contractului-cadru: “Primăria Sectorului 3 are dreptul să aprobe ajustările preţurilor şi ale tarifelor propuse de operatorul serviciilor de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi”. Cum diferenţa de preţ ar fi ajuns, pare-se, mult mai mare decât cel cu care s-a câştigat licitaţia, Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat, în luna mai a acestui an, preţuri scandaloase, de la 1.500 până la 2.400 de lei pentru fiecare platan sădit, plus manopera (de 50-80 de ori mai mari decât cele iniţiale)! Preţurile platanilor variază între 100 şi 300 de lei bucata la magazinele de desfacere “cu amănuntul”. La magazinul de la intrarea în Universitatea de Ştiinţe Agronomice, de pildă, un platan s-a vândut anul acesta cu 170 de lei, dar pentru o comandă de 20 sau de 30 de bucăţi se acordă şi reduceri substanţiale. La fel, preţul unui tei ca material săditor, 20 de lei iniţial, a crescut ca voinicul din poveste, astfel că materialul săditor Tilia europaea pallida (teiul) a ajuns să coste şi 2.100 de lei!Povestea se repetă la capitolul “arbuşti”. La licitaţia din 2005, ADPB şi cele două Rosal-uri au preţăluit o tufă de tuia la 35 de lei. Însă în acest an o tufă de “Thuya occidentalis” a ajuns la 100 de lei, iar sortimentul “smaragd” ajunge chiar la 190 de lei. La magazinele de profil, preţurile sunt de 4 ori mai mici. O pepinieră din Hunedoara cere 25 de lei pentru Thuya occidentalis şi 55 de lei pentru Thuya smaragd. Recordul îl bate însă o specie de conifere, Tujopsis dolobrata, care se vinde cu amănuntul şi cu 25 de lei tufa, dar este plătită înzecit de Negoiţă, cu 270 de lei bucata! Doar nu dă din buzunarul lui, nu-i aşa? La fel este şi în cazul arbuştilor de tisa - Taxus bocata aurea (în facsimil) costă 29 de lei să o plantezi în propria grădină şi 270 de lei publici să o admiri pe străzile din sectorul 3.Surse din cadrul Primăriei Sectorului 3 ne-au declarat că prăpădul este chiar mai mare în cazul florilor, de care se face risipă ori de câte ori este ocazia. Dintre acestea, panseluţele sunt la mare cinste, dar şi la mare preţ. “Ajung la aproape un euro bucata, înmulţiţi cu câteva sute de mii şi vedeţi ce profituri se obţin”, ne-au spus sursele. Într-adevăr, preţul de piaţă al panseluţelor este de un leu firul, în timp ce ADPB sector 3 vindea panseluţele, în 2008, cu 3,1 lei plus TVA!Afacerea GhiveciulFirmele prietene ale primarului Negoiţă au identificat între timp o nouă afacere, cu mobilier urban, unde o jardinieră oarecare este plătită cu o mie de euro bucata, bani cu care o familie de români poate cumpăra un frigider, un aragaz, un televizor şi o maşină de spălat. Preţul jardinierelor, care pot fi văzute peste tot în sectorul 3, a fost aprobat în şedinţa din 5 august 2008 - 4.201,68 lei fără TVA, în anexa HCL 72/2008. Spre deosebire de hotărâre, anexa nu a fost publicată nici pe Internet, nici în Monitorul Oficial, ea putând fi consultată numai la sediul consiliului local de sector! Ghivecele “de aur” sunt produse de Euroform-W , o companie care distribuie astfel de produse în majoritatea ţărilor europene. Distribuitorul din România al companiei este SC Urban Promotion SRL, care are acelaşi sediu, telefon şi căsuţă de e-mail cu SC AA Marketing şi Management SRL, firmă abonată la contracte publice, fără licitaţie, pentru lucrările din curtea premierului desemnat Negoiţă. Într-adevăr, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Florina Mihaela Gruia, prietena lui Carmen Negoiţă, soţia primarului, este administrator şi deţine 50% din Urban Promotion SRL. După ce am identificat modelul din oferta firmei Euroform-W care corespunde caracteristicilor ghivecelor aprobate, la propunerea lui Negoiţă, de Consiliul Local al Sectorului 3, am solicitat o ofertă chiar din partea firmei de casă a primarului. Răspunsul companiei este edificator! Preţul cerut pentru o bucată, evident negociabil, a fost cu 25% mai mic decât cel plătit din bani publici pentru sute de jardiniere (762 de euro, în loc de 1.000 de euro). Oare ce o fi negociat premierul desemnat la această afacere?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)