Romania trebuie salvata!
Cum am mai spus, suntem sclavi in tara noastra!
Si, noi suntem singurii responsabili de toate faptele astea. Multe generatii or sa mai plateasca prostia noastra!
joi, 3 martie 2011
Liber la cuvânt | Sclavia modernă
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
3 Martie 2011 | Articol semnat de Florian Bichir
M-a surprins până la uimire una din “maximele” lui Ioan Talpeş din ultima sa carte, “Breviar laic”, la a cărei lansare am avut plăcerea şi bucuria de a fi prezent: “În Antichitate, sclavii nu făceau parte din popoare. Astăzi, popoarele au dreptul la sclavie. În forme superioare, desigur”. Ca un fost şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), cu toată chemarea sa spre literatură, să afirme că există o sclavie modernă, e ceva! Dincolo de brutalitatea afirmaţiei, nu pot fi decât de acord cu Ioan Talpeş. Ce-au însemnat înţelegerile de la Yalta, Malta? Nu împărţirea “sferelor de influenţă”? Ce-au însemnat anii sub comunism, cu toate că au fost presăraţi cu destule gesturi sublime de demnitate naţională şi independenţă? Nu cumva o sclavie modernă? Departe de mine gândul de a fi un comunist sau un naţionalist tembel. Dar parcă trăim tot vremuri de sclavagism sau neo-sclavagism. Într-o lume dominată de o piaţă de consum, popoarele au dreptul să se bage sclavi la FMI sau la alte organisme internaţionale, să devină valeţii altora, robii noii economii de piaţă. E drept că stăpânii nu mai sunt sultani, conţi, boieri, împăraţi sau cine mai doriţi dumneavoastră.
Noii şefi au haine croite la Paris şi firmă la poartă, dar tot slugă te numeşti. Când nu poţi face nimic în ţara ta fără a cere acordul nu ştiu cărui forum sau entitate, iar guvernul are atitudini de vechil milog, tot iobag te numeşti! Libertatea costă întotdeauna scump! Şi nu toţi au tăria sau puterea de a plăti. Aşa că apelează la dreptul de a fi sclav
libertatea.ro
3 Martie 2011 | Articol semnat de Florian Bichir
M-a surprins până la uimire una din “maximele” lui Ioan Talpeş din ultima sa carte, “Breviar laic”, la a cărei lansare am avut plăcerea şi bucuria de a fi prezent: “În Antichitate, sclavii nu făceau parte din popoare. Astăzi, popoarele au dreptul la sclavie. În forme superioare, desigur”. Ca un fost şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), cu toată chemarea sa spre literatură, să afirme că există o sclavie modernă, e ceva! Dincolo de brutalitatea afirmaţiei, nu pot fi decât de acord cu Ioan Talpeş. Ce-au însemnat înţelegerile de la Yalta, Malta? Nu împărţirea “sferelor de influenţă”? Ce-au însemnat anii sub comunism, cu toate că au fost presăraţi cu destule gesturi sublime de demnitate naţională şi independenţă? Nu cumva o sclavie modernă? Departe de mine gândul de a fi un comunist sau un naţionalist tembel. Dar parcă trăim tot vremuri de sclavagism sau neo-sclavagism. Într-o lume dominată de o piaţă de consum, popoarele au dreptul să se bage sclavi la FMI sau la alte organisme internaţionale, să devină valeţii altora, robii noii economii de piaţă. E drept că stăpânii nu mai sunt sultani, conţi, boieri, împăraţi sau cine mai doriţi dumneavoastră.
Noii şefi au haine croite la Paris şi firmă la poartă, dar tot slugă te numeşti. Când nu poţi face nimic în ţara ta fără a cere acordul nu ştiu cărui forum sau entitate, iar guvernul are atitudini de vechil milog, tot iobag te numeşti! Libertatea costă întotdeauna scump! Şi nu toţi au tăria sau puterea de a plăti. Aşa că apelează la dreptul de a fi sclav
Abonați-vă la:
Postări (Atom)