Romania trebuie salvata!
de Loredana VOICULESCU Publicat la: 31.07.2013 12:30 Ultima actualizare: 31.07.2013 17:21
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) condus de ministrul delegat Dan Şova a anunţat marţi că a publicat pe pagina sa de web documentele „declasificate” referitoare la contractul dintre statul român şi Bechtel International pentru construirea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.
Pe pagina de internet a DPIIS au fost afişate însă doar acordurile din 2006 şi, respectiv 2011, privind modificarea contractului semnat de Guvernul Năstase în 2003, precum şi acordul de încetare a contractului, parafat în acest an.
DPIIS nu a publicat contractul iniţial, aprobat în 2003 de Guvernul Năstase şi nici contractele de consultanţă juridică şi valoarea acestora.
Documentele desecretizate arată că, din start, pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, Bechtel primea 70 de milioane de euro, iar un milion de euro pe lună era „cost indirect de capital”.
Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte zeci de costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului. Numai pentru defrişări, preţul era de 4.099 euro pe hectar.
Mita din contract
Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta rezultată în urma negocierilor din 2006, are un subcapitol denumit „Mita”. Pe scurt, aici se scrie că dacă Bechtel sau un angajat al Bechtel dă mită sau daruri pentru a face orice acţiune legată de contract, atunci CNADNR putea cere rezilierea contractului.
„Dacă antreprenorul sau afiliaţii antreprenorului sau un angajat al antreprenorului sau al oricăruia dintre afiliaţii antreprenorului dă sau se oferă să dea unei persoane orice mită, daruri sau o liberalitate sau un comision ca un stimulent sau ca o răsplată: a) pentru a face sau a se abţine să facă orice acţiune în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul sau b) pentru a favoriza/defavoriza sau pentru a se abţine să favorizeze/defavorizeze orice persoană în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul atunci Beneficiarul va putea, după transmiterea unei notificări scrise transmisă Antreprenorului cu 14 zile înainte incluzând dovezile de mai sus, să rezilieze angajarea Antreprenorului în baza Contractului şi să îl evacueze de pe amplasament”, se arată în Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta din 2006.
„Mobilizare” de 70 de milioane de euro
Preţul contractului nu a fost unul fix. Anexa preţurilor unitare, din acordul de modificare a contractului de construire a autostrăzii Transilvania, datat februarie 2006, detalia cheltuielile statului în cadrul contractului.
Astfel, numai pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, preţul unitar pe care statul român se angaja să îl plătească a fost de 70 de milioane de euro (sumă fixă). Pe scurt, pentru această sumă Bechtel trebuia, în principal, să iniţieze activităţile administrative, să înceapă organizarea de şantier, să facă planul de siguranţă a muncii şi să livreze echipamentele.
Fostul premier al României, Adrian Năstase, şi fostul ambasador al SUA, Michael Guest
Un milion de euro pe lună, „cost indirect de capital”
Contractul cu Bechtel prevedea ca, lunar, pe toată perioada contractului, statul român să plătească firmei americane o sumă de un milion de euro drept „costuri indirecte de capital”.
Definiţia acestor costuri este pe cât de scurtă, pe atât de eliptică. „Costurile indirecte de capital se referă la costurile făcute de un antreprenor străin care sunt suportate ca o funcţie de sprijinire a activităţilor de construire” , se arată în contract.
Defrişări de 4.099 euro pe hectar
Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului.
Astfel, americanii de la Bechtel primeau pentru curăţarea şi defrişarea terasamentelor un preţ unitar prevăzut în contract de fix 4.099 euro pe hectar.
Excavările erau mai ieftine. „Excavarea stratului vegetal” scotea din buzunar statului român 3,43 euro/mc, pentru „excavarea oricărui material exceptând stratul vegetal” - 5,73 euro/mc.
Pentru „dubla manipulare a materialului de terasamente” preţul unitar perceput de Bechtel a fost de 3,57 euro/mc. „Materialul de împrumut” avea un preţ pentru excavare mai mare, de 5,65 euro/mc.
„Procurarea stratului de nisip” era taxată cu 25,06 euro/mc, umplerea cu piatră a stratului de formă pentru ramblee avea un preţ unitar de 15,30 euro pe mc, în timp ce supraîncărcarea – care include răspândirea, nivelarea şi compactarea materialelor – avea un preţ de 7,13 euro/mc.
Tratamente de stabilizare a umpluturii – 130 de euro/tona
Pentru „tratamentul de stabilizare a umpluturii”, statul era taxat de Bechtel cu 130 de euro pe tonă, iar pentru stratul de fundaţie – 25 euro pe mc, in timp cer agregatele naturale stabilizate cu ciment ne-au costat 50,04 euro/mc.
Aşternerea stratului de bază din mixtura asfaltică, a stratului de legătură din beton asfaltic, sau stratului de uzură din beton asfaltic a avut costuri între 42 şi 68 de euro pe tonă.
Ulterior, după negocierile purtate în 2011, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, anunţa că americanii au fost de acord cu stabilirea unor preţuri fixe la lucrările executate. Boagiu a precizat la acea vreme că autostrada ar fi costat 9 miliarde de euro.
Ordinul de desecretizare a contractului incheiat de autoritatile romane cu compania americană Bechtel a fost publicat în Monitorul Oficial, iar cele câteva mii de pagini ale documentului ar putea fi publicate pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investitii Străine până la sfârşitul lunii iulie, promitea pe 15 iulie ministrul delegat Dan Şova.
Contractul cu Bechtel, companie americană căreia Guvernul Năstase i-a încredinţat direct contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş), cu o lungime proiectată de 415 km, avea o valoare de 2,2 miliarde de euro.
Cei 415 km aveau termen de execuţie 2012. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.
