Romania trebuie salvata!
Cine sta in spatele acestor afaceri???
marți, 6 iulie 2010
"Păcănelele", gaură de milioane de euro la Loterie
Romania trebuie salvata!
EVZ.ro
Marţi, 06 Iulie 2010.
Georgeta Ghidovăț
Compania pierde lunar 2,5 milioane de euro din cauza unui contract păgubos pe care conducerea refuză să-l rezilieze.
Sursa: EVZÎn luna mai a acestui an "s-au scurs" de la Loteria Română 2,5 milioane de euro. În plus, Fiscul a calculat, între anii 2003-2006, o pagubă la bugetul de stat de circa 46 de milioane de euro. Banii Loteriei se pierd, de 18 ani, "dirijaţi" de un contract cu firmele Intracom SA, Intralot SA, din Grecia, şi Lotrom SA, din România.
Verificările (ANAF) şi cele ale Curţii de Conturi au arătat, încă din anul 2006, că pierderile Companiei Naţionale Loteria Română sunt uriaşe. Cauza este cel mai mare contract pe care îl are Compania Naţională Loteria Română şi care o păgubeşte din anul 1993, pe când ministru al finanţelor era George Danielescu, iar director general a fost Nicolae Cristea.
Este vorba despre afacerea cu Intracom SA şi Intralot SA, companii greceşti, în calitate de creditori, şi Lotrom SA din România, furnizor de servicii. Contractul are ca obiect realizarea Sistemului informatic integrat pentru companie. Ca urmare, lunar, Loteria cedează 75% din încasări firmelor amintite. Mai exact, pentru amplasarea aparatelor de joc în sediile agenţiilor loto şi interconectarea lor.
Pierderile le suferă implicit statul român, el fiind unicul acţionar al Loteriei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Inspectori ai ANAF susţin că, numai în luna martie a acestui an, Loteria a virat grecilor 9.954.843,56 lei, aproximativ 2,5 milioane de euro.
Când vine vorba despre contractul cu grecii, toată conducerea Loteriei se bâlbâie. "Cot la cot" cu şefii, echipe de negociatori "s-au zbătut" încă din iunie 2007 să rezilieze contractul, dar fără rezultat. Un an mai târziu, în 2008, CN Loteria Română a renegociat contractul cu Intralot SA şi Lotrom SA, după directivele ANAF, dar fără prea mare succes, modificându-l doar parţial.
O informare a Loteriei Române către Ministerul Finanţelor arată că tot ceea ce a putut o echipă nouă de negociatori, din februarie anul acesta, a fost "obţinerea unui grafic pentru implementare a solicitărilor, cu termen de finalizare în octombrie 2010".
"Nu s-a pus problema rezilierii contractelor"
Surse din Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Loteria Română ne-au declarat că s-ar fi putut pune capăt acestui contract păgubos cu grecii încă din iunie. Însă, directorul general al Loteriei, Gheorghe Benea, "s-a abţinut de la adoptarea acestei decizii".
Aceleaşi surse afirmă că un membu al Consiliului de Administratie al Loteriei, "luat de valul" crizei, a făcut imprudenţa să aducă în discuţie, în urmă cu doar câteva săptămâni, rezilierea contractului cu grecii. Marius Simion Gaga a fost revocat la scurt timp din funcţia pe care o deţinea în Consiliul de Administraţie şi înlocuit cu unul dintre protejaţii lui Emil Boc.
În final, contractul nu a fost reziliat, iar biroul de presă al Loteriei ne-a răspuns că "nu s-a pus problema rezilierii", dar "s-au cerut clarificări despre aceste contracte care au fost încheiate în 1992 şi 2003".
Fiul lui Oliviu Gherman, la SC Lotrom SA
Presa a relatat în mai multe rânduri despre contractul pagubos al Loteriei încheiat cu cele trei firme. A arătat şi încrengătura în spatele căreia acestea îşi derulează afacerile. De pildă, grecii de la Intracom operează în România prin următoarele societăţi private ale holdingului, respectiv: Intracom SA, Intralot SA, Intracom Holdings International Ltd.-Cyprus (offshore), Intrarom SA şi Lotrom SA din Bucureşti.
Acţionarii persoane fizice ai Lotrom sunt grecii Antonopoulus Constantinos şi Tsoukalidis Konstantinos, alături de cetăţeanul român Petre Ion, iar funcţia de administrator este deţinută de Mihai Liviu Gherman, fiul lui Oliviu Gherman, fost preşedinte al PDSR/PSD şi fost ambasador la Paris.
Mihai Liviu Gherman mai este asociat şi la societatea Intrarom SA - Bucureşti, înfiinţată tot în anul 1993. Intrarom a mai câştigat licitaţii şi la alte instituţii de stat precum CFR, Ministerul Justiţiei (fiind vorba despre programul de informatizare a instanţelor), Romtelecom.
În anul 2000, firma Intrarom SA devine acţionar, cu 15%, la Lotrom SA, alături de cele trei offshore-uri înmatriculate în cunoscutele paradisuri fiscale Liechtenstein, Luxemburg şi Cipru.
Altă gaură - Copos a găzduit Loteria nejustificat
Acţionarii SC Lotrom SA sunt companiile Intrarom SA - Bucureşti, Morton Fininvest Holding SA, Intralot Ltd. (offshore), Switel Corporation - Vaduz, Liechtenstein (offshore) - ce aparţine fostului vicepremier Gheorghe Copos.
Şi Copos apare în verificările ANAF, întrucât Loteria a organizat la Ana Hotels SA mai multe acţiuni de protocol. Numai pentru una dintre acestea, în anul 2005, Loteria a virat firmei lui Copos 10.495.500 de lei vechi (1.049,55 lei noi). Problema e că nu există documente interne care să justifice organizarea evenimentului.
Lotrom mai are ca asociaţi şi nume sonore, precum Petre Ion, care deţine 9%, şi care este în nu mai puţin de 27 de societăţi comerciale, alături de Alexandru Bittner şi Adrian Petrache (grupul de afacerişti asociat de presă fostului premier Adrian Năstate). Alexandru Bittner este un afacerist israelian, apropiat al lui Adrian Năstase, care a concesionat Delta pe vremea când Adrian Năstase era premier.
Referitor la toate aceste aspecte am solicitat un punct de vedere oficial atât de la conducerea Loteriei, cât şi firmelor cu care aceasta derulează contracte. Prima ne-a dat un răspuns formal, în timp ce partenerii privaţi au evitat să ne ofere lămuriri.
CONSECINŢE
Benea a garantat profitul partenerilor
Sub conducerea directorului Gheorghe Benea (foto), singura "realizare" a comisiei de negociere cu grecii a fost garantarea unui profit sigur pentru aceştia.
Astfel, firmele private vor primi cu siguranţă 75 la sută din încasări, până în octombrie 2010.
După această dată, presupunând că cineva ar vrea să rezilieze contractul, va plăti des pă gubiri mult mai puţine (48 milioane de euro), comparativ cu menţinerea în vigoare a înţelegerii (485 milioane de euro).
EVZ.ro
Marţi, 06 Iulie 2010.
Georgeta Ghidovăț
Compania pierde lunar 2,5 milioane de euro din cauza unui contract păgubos pe care conducerea refuză să-l rezilieze.
Sursa: EVZÎn luna mai a acestui an "s-au scurs" de la Loteria Română 2,5 milioane de euro. În plus, Fiscul a calculat, între anii 2003-2006, o pagubă la bugetul de stat de circa 46 de milioane de euro. Banii Loteriei se pierd, de 18 ani, "dirijaţi" de un contract cu firmele Intracom SA, Intralot SA, din Grecia, şi Lotrom SA, din România.
Verificările (ANAF) şi cele ale Curţii de Conturi au arătat, încă din anul 2006, că pierderile Companiei Naţionale Loteria Română sunt uriaşe. Cauza este cel mai mare contract pe care îl are Compania Naţională Loteria Română şi care o păgubeşte din anul 1993, pe când ministru al finanţelor era George Danielescu, iar director general a fost Nicolae Cristea.
Este vorba despre afacerea cu Intracom SA şi Intralot SA, companii greceşti, în calitate de creditori, şi Lotrom SA din România, furnizor de servicii. Contractul are ca obiect realizarea Sistemului informatic integrat pentru companie. Ca urmare, lunar, Loteria cedează 75% din încasări firmelor amintite. Mai exact, pentru amplasarea aparatelor de joc în sediile agenţiilor loto şi interconectarea lor.
Pierderile le suferă implicit statul român, el fiind unicul acţionar al Loteriei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Inspectori ai ANAF susţin că, numai în luna martie a acestui an, Loteria a virat grecilor 9.954.843,56 lei, aproximativ 2,5 milioane de euro.
Când vine vorba despre contractul cu grecii, toată conducerea Loteriei se bâlbâie. "Cot la cot" cu şefii, echipe de negociatori "s-au zbătut" încă din iunie 2007 să rezilieze contractul, dar fără rezultat. Un an mai târziu, în 2008, CN Loteria Română a renegociat contractul cu Intralot SA şi Lotrom SA, după directivele ANAF, dar fără prea mare succes, modificându-l doar parţial.
O informare a Loteriei Române către Ministerul Finanţelor arată că tot ceea ce a putut o echipă nouă de negociatori, din februarie anul acesta, a fost "obţinerea unui grafic pentru implementare a solicitărilor, cu termen de finalizare în octombrie 2010".
"Nu s-a pus problema rezilierii contractelor"
Surse din Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Loteria Română ne-au declarat că s-ar fi putut pune capăt acestui contract păgubos cu grecii încă din iunie. Însă, directorul general al Loteriei, Gheorghe Benea, "s-a abţinut de la adoptarea acestei decizii".
Aceleaşi surse afirmă că un membu al Consiliului de Administratie al Loteriei, "luat de valul" crizei, a făcut imprudenţa să aducă în discuţie, în urmă cu doar câteva săptămâni, rezilierea contractului cu grecii. Marius Simion Gaga a fost revocat la scurt timp din funcţia pe care o deţinea în Consiliul de Administraţie şi înlocuit cu unul dintre protejaţii lui Emil Boc.
În final, contractul nu a fost reziliat, iar biroul de presă al Loteriei ne-a răspuns că "nu s-a pus problema rezilierii", dar "s-au cerut clarificări despre aceste contracte care au fost încheiate în 1992 şi 2003".
Fiul lui Oliviu Gherman, la SC Lotrom SA
Presa a relatat în mai multe rânduri despre contractul pagubos al Loteriei încheiat cu cele trei firme. A arătat şi încrengătura în spatele căreia acestea îşi derulează afacerile. De pildă, grecii de la Intracom operează în România prin următoarele societăţi private ale holdingului, respectiv: Intracom SA, Intralot SA, Intracom Holdings International Ltd.-Cyprus (offshore), Intrarom SA şi Lotrom SA din Bucureşti.
Acţionarii persoane fizice ai Lotrom sunt grecii Antonopoulus Constantinos şi Tsoukalidis Konstantinos, alături de cetăţeanul român Petre Ion, iar funcţia de administrator este deţinută de Mihai Liviu Gherman, fiul lui Oliviu Gherman, fost preşedinte al PDSR/PSD şi fost ambasador la Paris.
Mihai Liviu Gherman mai este asociat şi la societatea Intrarom SA - Bucureşti, înfiinţată tot în anul 1993. Intrarom a mai câştigat licitaţii şi la alte instituţii de stat precum CFR, Ministerul Justiţiei (fiind vorba despre programul de informatizare a instanţelor), Romtelecom.
În anul 2000, firma Intrarom SA devine acţionar, cu 15%, la Lotrom SA, alături de cele trei offshore-uri înmatriculate în cunoscutele paradisuri fiscale Liechtenstein, Luxemburg şi Cipru.
Altă gaură - Copos a găzduit Loteria nejustificat
Acţionarii SC Lotrom SA sunt companiile Intrarom SA - Bucureşti, Morton Fininvest Holding SA, Intralot Ltd. (offshore), Switel Corporation - Vaduz, Liechtenstein (offshore) - ce aparţine fostului vicepremier Gheorghe Copos.
Şi Copos apare în verificările ANAF, întrucât Loteria a organizat la Ana Hotels SA mai multe acţiuni de protocol. Numai pentru una dintre acestea, în anul 2005, Loteria a virat firmei lui Copos 10.495.500 de lei vechi (1.049,55 lei noi). Problema e că nu există documente interne care să justifice organizarea evenimentului.
Lotrom mai are ca asociaţi şi nume sonore, precum Petre Ion, care deţine 9%, şi care este în nu mai puţin de 27 de societăţi comerciale, alături de Alexandru Bittner şi Adrian Petrache (grupul de afacerişti asociat de presă fostului premier Adrian Năstate). Alexandru Bittner este un afacerist israelian, apropiat al lui Adrian Năstase, care a concesionat Delta pe vremea când Adrian Năstase era premier.
Referitor la toate aceste aspecte am solicitat un punct de vedere oficial atât de la conducerea Loteriei, cât şi firmelor cu care aceasta derulează contracte. Prima ne-a dat un răspuns formal, în timp ce partenerii privaţi au evitat să ne ofere lămuriri.
CONSECINŢE
Benea a garantat profitul partenerilor
Sub conducerea directorului Gheorghe Benea (foto), singura "realizare" a comisiei de negociere cu grecii a fost garantarea unui profit sigur pentru aceştia.
Astfel, firmele private vor primi cu siguranţă 75 la sută din încasări, până în octombrie 2010.
După această dată, presupunând că cineva ar vrea să rezilieze contractul, va plăti des pă gubiri mult mai puţine (48 milioane de euro), comparativ cu menţinerea în vigoare a înţelegerii (485 milioane de euro).
Loteria Naţională dă 4 milioane de euro pentru intabularea imobilelor unei firme neautorizate
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Loteria Română cheltuie peste patru milioane de euro pentru a-şi intabula imobilele. În plină criză, solidaritatea cu cei care abia reuşesc să-şi ducă existenţa de pe o zi pe alta rămâne doar o iluzie.
Peste patru milioane de euro va cheltui Loteria Română pentru a-şi intabula cele o mie de spaţii pe care le deţine în proprietate. În acest sens, s-a organizat o licitaţie, licitaţie ce a fost câştigată de firma cu cele mai mari costuri, o firmă din Capitală specializată în construcţii de ansambluri rezidenţiale. Una dintre cerinţe era ca participanţii la licitaţie să fie autorizaţi de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, întrucât se solicitau, în principal, servicii de cadastru. Câştigătorul licitaţiei nu era însă autorizat de agenţie.
După declararea câştigătorului licitaţiei, ceilalţi participanţi au formulat contestaţii, arătându-se nemulţumiţi de o serie de aspecte pe care le-au considerat aberante. Li se solicitase să deţină GPS cu 220 de canale şi scaner pentru a face modelul tridimensional al terenului. Spaţiile fiind constructii, în general parteruri de bloc, GPS-ul nici nu se poate folosi. În plus, "220 de canale" înseamnă practic că poate comunica cu 220 de sateliţi simultan. Ori în România nu se pot recepta mai mult de 10-15 sateliti, în funcţie de oră.
Dacă e să facem o medie pentru serviciile achiziţionate, Loteria Română cheltuie peste 4 milioane de euro pentru măsurători în 1000 de imobile. Ceea ce înseamnă că o simplă măsurătoare ajunge la 4.000 euro/amplasament, şi asta în condiţiile în care un simplu releveu costă doar câteva sute de euro.
Publicat Vineri, 11 iunie 2010 Dan Odagiu
Cotidianul.ro
Loteria Română cheltuie peste patru milioane de euro pentru a-şi intabula imobilele. În plină criză, solidaritatea cu cei care abia reuşesc să-şi ducă existenţa de pe o zi pe alta rămâne doar o iluzie.
Peste patru milioane de euro va cheltui Loteria Română pentru a-şi intabula cele o mie de spaţii pe care le deţine în proprietate. În acest sens, s-a organizat o licitaţie, licitaţie ce a fost câştigată de firma cu cele mai mari costuri, o firmă din Capitală specializată în construcţii de ansambluri rezidenţiale. Una dintre cerinţe era ca participanţii la licitaţie să fie autorizaţi de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, întrucât se solicitau, în principal, servicii de cadastru. Câştigătorul licitaţiei nu era însă autorizat de agenţie.
După declararea câştigătorului licitaţiei, ceilalţi participanţi au formulat contestaţii, arătându-se nemulţumiţi de o serie de aspecte pe care le-au considerat aberante. Li se solicitase să deţină GPS cu 220 de canale şi scaner pentru a face modelul tridimensional al terenului. Spaţiile fiind constructii, în general parteruri de bloc, GPS-ul nici nu se poate folosi. În plus, "220 de canale" înseamnă practic că poate comunica cu 220 de sateliţi simultan. Ori în România nu se pot recepta mai mult de 10-15 sateliti, în funcţie de oră.
Dacă e să facem o medie pentru serviciile achiziţionate, Loteria Română cheltuie peste 4 milioane de euro pentru măsurători în 1000 de imobile. Ceea ce înseamnă că o simplă măsurătoare ajunge la 4.000 euro/amplasament, şi asta în condiţiile în care un simplu releveu costă doar câteva sute de euro.
Publicat Vineri, 11 iunie 2010 Dan Odagiu
Tun financiar de peste 2 milioane de euro la Loteria Naţională
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Loteria Română cheltuie peste patru milioane de euro pentru a-şi intabula imobilele. În plină criză, solidaritatea cu cei care abia reuşesc să-şi ducă existenţa de pe o zi pe alta rămâne doar o iluzie. Curios dar aproape toate firmele prezente la licitaţie au fost eliminate datorită unei condiţii tehnice puse de conducerea loteriei care nu avea nici o treabă cu realitatea. Aşa s-a ajuns ca firma care a cerut cei mai mulţi bani, Construct Co (16,3 milioane de lei), să câştige în dauna unor firme mai mari, dar care au cerut cu 50% mai puţin.
În timp ce preşedintele Traian Băsescu scoate ochii populaţiei că şi-a donat salariul în contul de solidaritate, la Loteria Naţională se fac licitaţii care se adjudecă cu preţuri care sfidează bunul simţ şi care nu au nici o legătură cu realitatea. În plus dacă s-ar fi mers pe un preţ mediu al firmelor prezente la licitaţie s-ar fi economisit peste 8 milioane de lei, bani care ar fi putut (dacă tot e aşa de darnică Loteria Naţională) să fie vărsaţi în contul de solidaritate. Cei opt milioane de lei reprezintă în fapt salariul pe 100 de ani al Preşedintelui Traian Băsescu. Am făcut această comparaţie că poate cere totuşi cineva o anchetă la Loteria Naţională să vadă cum se aruncă banii pe fereastră.
Practic acum o lună de zile Loteria Română a organizat o licitaţie pentru a-şi intabula cele o mie de spaţii pe care le deţine în proprietate. Au participat mai multe firme oferind următoarele preţuri: Construct Co din Ilfov - 16,299499 milioane lei, Gauss Timişoara - 15,3 milioane lei, Romair Bucureşti - 8,456 milioane lei, Blom Târgovişte - 7,8 milioane lei, Geotopo Bucureşti - 6,9426 milioane lei şi Primul Meridian Slatina - 3,9468 milioane lei. Licitaţia a fost câştigată de firma cu cele mai mari costuri, Construct Co, o firmă specializată în construcţii de ansambluri rezidenţiale. Una dintre cerinţe era ca participanţii la licitaţie să fie autorizaţi de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, întrucât se solicitau, în principal, servicii de cadastru. Câştigătorul licitaţiei nu era însă autorizat de agenţie. Dar cu toate astea a fost declarat câştigător. Curios dar toate celelalte firme erau autorizate de Agenţia Naţională de Cadastru.
După declararea câştigătorului licitaţiei ceilalţi participanţi au formulat contestaţii arătându-se nemulţumiţi de o serie de aspecte pe care le-au considerat aberante. Li se solicitase să deţină GPS cu 220 de canale şi scaner pentru a face modelul tridimensional al terenului. Spaţiile fiind construcţii, în general parteruri de bloc, GPS-ul nici nu se poate folosi. În plus, "220 de canale" înseamnă practic că poate comunica cu 220 de sateliţi simultan. Ori în România nu se pot recepta mai mult de 10-15 sateliţi, în funcţie de oră."Am fost toţí, în afară de Construct Co, eliminaţi datorită unei cerinţe tehnice care nu avea nici o treabă cu realitatea. Curios dar firmele eliminate fac cadastru de 10 ani, iar Construct Co nici măcar nu a existat pe această piaţă. În plus am venit şi cu aparatura, adică cu GPS-ul la Loteria Naţională dar nici nu i-a interesat. Aveam GPS-uri şi cu 220 de canale şi cu 280, deci mai performate decât cele cerute. Dar ni s-a spus că cele de la Construct Co sunt mai frumoase. În 20 ani de când particip la licitaţii n-am auzit că trebuie să câştige firma care are aparate mai frumoase. Te doare capul de şmecheriile celor de la Loteria Naţională. Am mai participat la licitaţii care miroseau a aranjamente, dar aşa ceva nu am mai văzut nicăieri. Și se mai vorbeşte că nu sunt bani pentru pensii. Păi nu-i statul acţionar la Loteria Naţională. Nu el pierde la aceste şmecherii", ne-a declarat unul dintre participanţi.
Dacă e să facem o medie pentru serviciile achiziţionate, Loteria Română cheltuie peste 4 milioane de euro pentru măsurători în 1.000 de imobile. Ceea ce înseamnă că o simplă măsurătoare ajunge la 4.000 euro/amplasament, şi asta în condiţiile în care un simplu releveu costă doar câteva sute de euro.
Publicat Luni, 14 iunie 2010 Dan Odagiu
Cotidianul.ro
Loteria Română cheltuie peste patru milioane de euro pentru a-şi intabula imobilele. În plină criză, solidaritatea cu cei care abia reuşesc să-şi ducă existenţa de pe o zi pe alta rămâne doar o iluzie. Curios dar aproape toate firmele prezente la licitaţie au fost eliminate datorită unei condiţii tehnice puse de conducerea loteriei care nu avea nici o treabă cu realitatea. Aşa s-a ajuns ca firma care a cerut cei mai mulţi bani, Construct Co (16,3 milioane de lei), să câştige în dauna unor firme mai mari, dar care au cerut cu 50% mai puţin.
În timp ce preşedintele Traian Băsescu scoate ochii populaţiei că şi-a donat salariul în contul de solidaritate, la Loteria Naţională se fac licitaţii care se adjudecă cu preţuri care sfidează bunul simţ şi care nu au nici o legătură cu realitatea. În plus dacă s-ar fi mers pe un preţ mediu al firmelor prezente la licitaţie s-ar fi economisit peste 8 milioane de lei, bani care ar fi putut (dacă tot e aşa de darnică Loteria Naţională) să fie vărsaţi în contul de solidaritate. Cei opt milioane de lei reprezintă în fapt salariul pe 100 de ani al Preşedintelui Traian Băsescu. Am făcut această comparaţie că poate cere totuşi cineva o anchetă la Loteria Naţională să vadă cum se aruncă banii pe fereastră.
Practic acum o lună de zile Loteria Română a organizat o licitaţie pentru a-şi intabula cele o mie de spaţii pe care le deţine în proprietate. Au participat mai multe firme oferind următoarele preţuri: Construct Co din Ilfov - 16,299499 milioane lei, Gauss Timişoara - 15,3 milioane lei, Romair Bucureşti - 8,456 milioane lei, Blom Târgovişte - 7,8 milioane lei, Geotopo Bucureşti - 6,9426 milioane lei şi Primul Meridian Slatina - 3,9468 milioane lei. Licitaţia a fost câştigată de firma cu cele mai mari costuri, Construct Co, o firmă specializată în construcţii de ansambluri rezidenţiale. Una dintre cerinţe era ca participanţii la licitaţie să fie autorizaţi de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, întrucât se solicitau, în principal, servicii de cadastru. Câştigătorul licitaţiei nu era însă autorizat de agenţie. Dar cu toate astea a fost declarat câştigător. Curios dar toate celelalte firme erau autorizate de Agenţia Naţională de Cadastru.
După declararea câştigătorului licitaţiei ceilalţi participanţi au formulat contestaţii arătându-se nemulţumiţi de o serie de aspecte pe care le-au considerat aberante. Li se solicitase să deţină GPS cu 220 de canale şi scaner pentru a face modelul tridimensional al terenului. Spaţiile fiind construcţii, în general parteruri de bloc, GPS-ul nici nu se poate folosi. În plus, "220 de canale" înseamnă practic că poate comunica cu 220 de sateliţi simultan. Ori în România nu se pot recepta mai mult de 10-15 sateliţi, în funcţie de oră."Am fost toţí, în afară de Construct Co, eliminaţi datorită unei cerinţe tehnice care nu avea nici o treabă cu realitatea. Curios dar firmele eliminate fac cadastru de 10 ani, iar Construct Co nici măcar nu a existat pe această piaţă. În plus am venit şi cu aparatura, adică cu GPS-ul la Loteria Naţională dar nici nu i-a interesat. Aveam GPS-uri şi cu 220 de canale şi cu 280, deci mai performate decât cele cerute. Dar ni s-a spus că cele de la Construct Co sunt mai frumoase. În 20 ani de când particip la licitaţii n-am auzit că trebuie să câştige firma care are aparate mai frumoase. Te doare capul de şmecheriile celor de la Loteria Naţională. Am mai participat la licitaţii care miroseau a aranjamente, dar aşa ceva nu am mai văzut nicăieri. Și se mai vorbeşte că nu sunt bani pentru pensii. Păi nu-i statul acţionar la Loteria Naţională. Nu el pierde la aceste şmecherii", ne-a declarat unul dintre participanţi.
Dacă e să facem o medie pentru serviciile achiziţionate, Loteria Română cheltuie peste 4 milioane de euro pentru măsurători în 1.000 de imobile. Ceea ce înseamnă că o simplă măsurătoare ajunge la 4.000 euro/amplasament, şi asta în condiţiile în care un simplu releveu costă doar câteva sute de euro.
Publicat Luni, 14 iunie 2010 Dan Odagiu
Elena Băsescu s-a răzbunat pe Anca Boagiu, din cauză de Syda
Romania trebuie salvata!
06 Iul 2010
Catavencu.ro
Pînă de curînd, Anca Daniela Boagiu a fost asigurată că pleacă ministru plenipotenţiar şi extraordinar în Franţa. A făcut însă gafa să anunţe presa că Bogdan Ionescu, zis Syda, urmează să fie trimis pe un post de secretar economic al Ambasadei României la Paris, în urma intervenţiilor făcute de Elena Băsescu pe lîngă ministerul lui Adriean Videanu.
O să mă întrebaţi ce legătură există între Anca Boagiu şi problema trimiterii lui Syda la Paris şi o să vă răspund de îndată. În 1997, Syda a fost, pentru o scurtă perioadă, consilierul personal al ministrului Integrării Europene, Anca Boagiu.
Suficient timp pentru ca idila ministrului cu consilierul ei pe probleme de, ha-ha, integrare, să enerveze conducerea superioară de partid, care i-a pus în vedere Ancăi Boagiu s-o lase mai moale cu cordăceala la locul de muncă şi să scape de consilierul Syda, înainte de a afla presa amănunte, dat fiind faptul că urmează un an electoral dificil.
Momentul coincide cu inexplicabila cădere în dizgraţie a Ancăi Boagiu. Între timp, Syda, amantul portocaliu de serviciu, s-a cam săturat de fosta ministreasă de 39 leat şi s-a cuplat cu mezina de 27 de ani a preşedintelui, EBA. Cuplul urma să-şi pună pirostriile taman luna trecută. Madam Boagiu părea că se resemnase şi a apucat să se laude în stînga şi-n dreapta că pleacă ambasador în Franţa. În prealabil, francezii i-au dat, galanţi, Legiunea de Onoare în grad de cavaler.
De oficiile de preparator al viitorului ambasador s-a ocupat deputatul Mircea Toader, a cărui misiune, printre altele, a fost să recruteze consilierii viitorului ministru extraordinar şi plenipotenţiar Anca Boagiu, absolvent al unei facultăţi de construcţii, specializat în hidrotehnică. În scenă intră Syda, despre care presa află, cu lux de amănunte, că EBA i-a aranjat un post la ambasada noastră de la Paris; că EBA urmează să se cunune cu Syda, în iunie 2010; că tinerii însurăţei intenţionează să-şi achiziţioneze un hogeac la Paris. Boagiu se răzbună ca muierile înşelate din tragedia greacă, lovind cu ambele tăişuri ale securii, atît în amantul trădător, cît şi în rivală. EBA află cine a sifonat şi-i dă şah fostei ministrese a Integrării, uneltind s-o lase fără suflare.
Mai departe, afacerea este preluată de oameni de meserie. În timp ce Anca Boagiu se pregăteşte să fie unsă ambasador, în locul ei este numit Bogdan Mazuru, diplomat de carieră, care săptămîna trecută primeşte avizul favorabil al Parlamentului. EBA se desparte de Syda, convinsă că mica ei lume portocalie e plină de perdanţi cu tone de muşchi pe ei şi creiere de muscă. Privind retrospectiv, este greu de înţeles cum şi-a imaginat EBA că-i va crea post de gigolo lui Syda în ambasada fostei lui amante. Poate că şi creierul EBei are propriile lui limite, nu numai mintea lui Syda.
Lilly Mîrlan
06 Iul 2010
Catavencu.ro
Pînă de curînd, Anca Daniela Boagiu a fost asigurată că pleacă ministru plenipotenţiar şi extraordinar în Franţa. A făcut însă gafa să anunţe presa că Bogdan Ionescu, zis Syda, urmează să fie trimis pe un post de secretar economic al Ambasadei României la Paris, în urma intervenţiilor făcute de Elena Băsescu pe lîngă ministerul lui Adriean Videanu.
O să mă întrebaţi ce legătură există între Anca Boagiu şi problema trimiterii lui Syda la Paris şi o să vă răspund de îndată. În 1997, Syda a fost, pentru o scurtă perioadă, consilierul personal al ministrului Integrării Europene, Anca Boagiu.
Suficient timp pentru ca idila ministrului cu consilierul ei pe probleme de, ha-ha, integrare, să enerveze conducerea superioară de partid, care i-a pus în vedere Ancăi Boagiu s-o lase mai moale cu cordăceala la locul de muncă şi să scape de consilierul Syda, înainte de a afla presa amănunte, dat fiind faptul că urmează un an electoral dificil.
Momentul coincide cu inexplicabila cădere în dizgraţie a Ancăi Boagiu. Între timp, Syda, amantul portocaliu de serviciu, s-a cam săturat de fosta ministreasă de 39 leat şi s-a cuplat cu mezina de 27 de ani a preşedintelui, EBA. Cuplul urma să-şi pună pirostriile taman luna trecută. Madam Boagiu părea că se resemnase şi a apucat să se laude în stînga şi-n dreapta că pleacă ambasador în Franţa. În prealabil, francezii i-au dat, galanţi, Legiunea de Onoare în grad de cavaler.
De oficiile de preparator al viitorului ambasador s-a ocupat deputatul Mircea Toader, a cărui misiune, printre altele, a fost să recruteze consilierii viitorului ministru extraordinar şi plenipotenţiar Anca Boagiu, absolvent al unei facultăţi de construcţii, specializat în hidrotehnică. În scenă intră Syda, despre care presa află, cu lux de amănunte, că EBA i-a aranjat un post la ambasada noastră de la Paris; că EBA urmează să se cunune cu Syda, în iunie 2010; că tinerii însurăţei intenţionează să-şi achiziţioneze un hogeac la Paris. Boagiu se răzbună ca muierile înşelate din tragedia greacă, lovind cu ambele tăişuri ale securii, atît în amantul trădător, cît şi în rivală. EBA află cine a sifonat şi-i dă şah fostei ministrese a Integrării, uneltind s-o lase fără suflare.
Mai departe, afacerea este preluată de oameni de meserie. În timp ce Anca Boagiu se pregăteşte să fie unsă ambasador, în locul ei este numit Bogdan Mazuru, diplomat de carieră, care săptămîna trecută primeşte avizul favorabil al Parlamentului. EBA se desparte de Syda, convinsă că mica ei lume portocalie e plină de perdanţi cu tone de muşchi pe ei şi creiere de muscă. Privind retrospectiv, este greu de înţeles cum şi-a imaginat EBA că-i va crea post de gigolo lui Syda în ambasada fostei lui amante. Poate că şi creierul EBei are propriile lui limite, nu numai mintea lui Syda.
Lilly Mîrlan
Boc a băgat românul dator la FMI
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Boc a băgat românul dator la FMI
Datoria publică a ajuns la aproape 5.000 de euro pe cap de persoană activă
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 688 de euro pe cap de locuitor. Pe fiecare persoană care poate munci creşterea a fost de 7.128 de lei, adică 1.658 de euro. S-a ajuns ca statul să datoreze la bănci şi la Fondul Monetar Internaţional 4.494 euro pentru fiecare persoană activă.
În luna aprilie, datoria publică a statului român era de 173,903 miliarde de lei, din care 93,85% reprezintă datoria publică guvernamentală, iar restul - datoria publică locală.
Dacă raportăm aceste cifre la populaţia României, care număra aproximativ 21,69 milioane de locuitori, conform rezultatelor ultimului recensământ, reiese că fiecare cetăţean român, indiferent de vârstă sau dacă are un loc de muncă, duce în spate o datorie de circa 8.017 lei, echivalentul a 1.865 de euro. Dacă raportăm însă datoria publică la populaţia activă (9 milioane de locuitori fără şomeri), atunci, pe cap de salariat, valoarea ei este de 19.322 de lei, adică 4.494 euro.
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut foarte mult comparativ cu mandatele altor prim-miniştri ai României. Astfel, pe 31 decembrie 2008, datoria publică era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta doar 21,78% din PIB. Deci în doar şaisprezece luni datoria publică a crescut cu 64,153 miliarde de lei, cu peste 60%. Cu alte cuvinte, în timpul mandatului guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 2.958 de lei pentru fiecare român (adică 688 de euro) sau cu 7.128 de lei pentru fiecare om care poate munci (adică 1.658 de euro).
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), vorbeşte despre consecinţele viitoare ale acestei îndatorări. „Datoria publică actuală a României nu este foarte mare, însă ritmul ei de creştere este prea rapid. În plus, o mare parte a datoriei publice este pe termen scurt, ceea ce face ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult pentru rostogolirea ei. Pe termen lung, atunci când va începe plata datoriei publice, statul va deprecia moneda naţională, fapt care în cele din urmă va afecta cetăţeanul român", spune Liviu Voinea. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare, 72% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să se îmbunătăţească. Ba mai mult, el s-a înrăutăţit. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici", spune Vosganian.
Publicat Marţi, 06 iulie 2010 Dan Odagiu
Cotidianul.ro
Boc a băgat românul dator la FMI
Datoria publică a ajuns la aproape 5.000 de euro pe cap de persoană activă
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 688 de euro pe cap de locuitor. Pe fiecare persoană care poate munci creşterea a fost de 7.128 de lei, adică 1.658 de euro. S-a ajuns ca statul să datoreze la bănci şi la Fondul Monetar Internaţional 4.494 euro pentru fiecare persoană activă.
În luna aprilie, datoria publică a statului român era de 173,903 miliarde de lei, din care 93,85% reprezintă datoria publică guvernamentală, iar restul - datoria publică locală.
Dacă raportăm aceste cifre la populaţia României, care număra aproximativ 21,69 milioane de locuitori, conform rezultatelor ultimului recensământ, reiese că fiecare cetăţean român, indiferent de vârstă sau dacă are un loc de muncă, duce în spate o datorie de circa 8.017 lei, echivalentul a 1.865 de euro. Dacă raportăm însă datoria publică la populaţia activă (9 milioane de locuitori fără şomeri), atunci, pe cap de salariat, valoarea ei este de 19.322 de lei, adică 4.494 euro.
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut foarte mult comparativ cu mandatele altor prim-miniştri ai României. Astfel, pe 31 decembrie 2008, datoria publică era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta doar 21,78% din PIB. Deci în doar şaisprezece luni datoria publică a crescut cu 64,153 miliarde de lei, cu peste 60%. Cu alte cuvinte, în timpul mandatului guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 2.958 de lei pentru fiecare român (adică 688 de euro) sau cu 7.128 de lei pentru fiecare om care poate munci (adică 1.658 de euro).
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), vorbeşte despre consecinţele viitoare ale acestei îndatorări. „Datoria publică actuală a României nu este foarte mare, însă ritmul ei de creştere este prea rapid. În plus, o mare parte a datoriei publice este pe termen scurt, ceea ce face ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult pentru rostogolirea ei. Pe termen lung, atunci când va începe plata datoriei publice, statul va deprecia moneda naţională, fapt care în cele din urmă va afecta cetăţeanul român", spune Liviu Voinea. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare, 72% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să se îmbunătăţească. Ba mai mult, el s-a înrăutăţit. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici", spune Vosganian.
Publicat Marţi, 06 iulie 2010 Dan Odagiu
Cazarma din Murfatlarul natal al preşedintelui, păzită de bodyguarzi
Romania trebuie salvata!
Armata română şi-a angajat mercenari ca să-i apere unităţile militare. Este cazul Unităţii Militare 01556 Mangalia, care, în urma unei licitaţii electronice, a angajat o firmă privată de bodyguarzi ce va asigura paza a trei unităţi militare.
Este vorba despre UM 01556 Mangalia, UM 02131 Victoria şi cazarma din Murfatlar, care vor beneficia de serviciile de pază oferite de societatea LPS Protecţie SRL din Constanţa. Valoarea contractului încheiat cu această firmă este de 813.484 lei, acesta fiind descris ca achiziţionare de servicii de pază şi intervenţie la obiectivele militare prin societăţi specializate. Fapt care ne duce la ideea că paza şi protecţia nu mai intră în atribuţiile armatei române.
Interesant este că cele trei servicii pe care le oferă firma LPS Protecţie sunt, potrivit site-ului de prezentare al societăţii, cele de transport valori, monitorizare şi gardă de corp. Sloganul firmei LPS Protecţie este „Protecţia dumneavoastră e grija noastră".
„Suntem o echipă de profesionişti, cu experienţă în domeniul pazei şi protecţiei şi dornici de a realiza, eficient şi de calitate, aşteptările clienţilor noştri: de a se manifesta în intimitate şi siguranţă deplină, atât în familie cât şi pe proprietatea lor; de a nu le fi afectată viaţa şi integritatea corporală; de a se putea manifesta în deplină libertate aşa cum fiecare îşi doreşte", se precizează pe site-ul firmei LPS Protecţie SRL, societate care se va ocupa de paza celor trei unităţi militare din Constanţa.
Publicat Marţi, 06 iulie 2010 Claudia Marcu
Armata română şi-a angajat mercenari ca să-i apere unităţile militare. Este cazul Unităţii Militare 01556 Mangalia, care, în urma unei licitaţii electronice, a angajat o firmă privată de bodyguarzi ce va asigura paza a trei unităţi militare.
Este vorba despre UM 01556 Mangalia, UM 02131 Victoria şi cazarma din Murfatlar, care vor beneficia de serviciile de pază oferite de societatea LPS Protecţie SRL din Constanţa. Valoarea contractului încheiat cu această firmă este de 813.484 lei, acesta fiind descris ca achiziţionare de servicii de pază şi intervenţie la obiectivele militare prin societăţi specializate. Fapt care ne duce la ideea că paza şi protecţia nu mai intră în atribuţiile armatei române.
Interesant este că cele trei servicii pe care le oferă firma LPS Protecţie sunt, potrivit site-ului de prezentare al societăţii, cele de transport valori, monitorizare şi gardă de corp. Sloganul firmei LPS Protecţie este „Protecţia dumneavoastră e grija noastră".
„Suntem o echipă de profesionişti, cu experienţă în domeniul pazei şi protecţiei şi dornici de a realiza, eficient şi de calitate, aşteptările clienţilor noştri: de a se manifesta în intimitate şi siguranţă deplină, atât în familie cât şi pe proprietatea lor; de a nu le fi afectată viaţa şi integritatea corporală; de a se putea manifesta în deplină libertate aşa cum fiecare îşi doreşte", se precizează pe site-ul firmei LPS Protecţie SRL, societate care se va ocupa de paza celor trei unităţi militare din Constanţa.
Publicat Marţi, 06 iulie 2010 Claudia Marcu
Bilanţul războiului politic românesc:
Romania trebuie salvata!
Bilanţul războiului politic românesc:
23 de victime şi 298,5 milioane euro irosiţi
Dezvăluirea făcută de cotidianul.ro privind alocarea în 2008 a sumei de 8,5 milioane euro pentru regularizarea cursurilor râurilor Siret şi Prut s-a transformat într-un adevărat tsunami pentru actuala putere, dar şi pentru opoziţie. 8,5 milioane de euro au reprezentat doar primul pilon al anchetei noastre.
După ce duminică refuzase să-şi exprime public poziţia, ieri, Nicolae Nemirschi, fost ministru al Mediului în guvernul PDL-PSD, a declarat pentru Antena 3 că anul trecut ar fi trebuit să fie continuate şi chiar sporite investiţiile începute în august 2008 de guvernul Tăriceanu, dar că Emil Boc şi Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor, au decis să ia acei bani, considerând că proiectele respective nu sunt o prioritate. Nemirschi susţine că premierul Boc a ignorat în permanenţă avertizările privind riscul unor inundaţii grave în Moldova şi i-a luat banii alocaţi în 2008 pentru lucrări de îndiguri şi amenajări împotriva inundaţiilor.
Ba mai mult, spune Nicolae Nemirschi, partea pedelistă a guvernului Boc 1 a hotărât să mute şi sumele enorme provenite din fondurile europene destinate modernizării sistemului de protecţie împotriva inundaţiilor în contul de deficit bugetar al României, de la Ministerul Finanţelor. Lucru total neacceptabil în practicile Uniunii Europene. Declaraţia fostului ministru al Mediului confirmă cât se poate de clar această informaţie publicată de cotidianul.ro încă de luni.
Cotidianul.ro este în măsură să vă ofere şi alte date importante despre măsurile greşite luate de ultimele trei guvernări în privinţa amenajărilor şi modernizărilor de pe râurile principale din România. Aceste politici guvernamentale eronate, laolaltă cu fenomenele naturale de proporţii nemaiîntâlnite, au condus la dezastrul produs de inundaţiile din Moldova.
Ieri aţi putut afla în exclusivitate din ziarul nostru că o parte din banii destinaţi regularizării cursurilor râurilor şi Dunării vin prin programele europene BDCE IV şi BDCE V. În 2009, aceste sume importante s-au dus, în mod nefiresc, la Ministerul Finanţelor, iar de aici erau redistribuite cu pipeta de Gh. Pogea către Ministerul Mediului şi Apele Române - destinatarii de drept ai banilor europeni.
Surse din conducerea Ministerului Mediului ne-au declarat că, în conformitate cu documentele existente, în perioada ianuarie 2009-octombrie 2009, numai pentru amenajările şi modernizările hidrografice au venit peste 100 milioane euro, prin programele BDCE IV şi BDCE V, iar de la bugetul de stat al României au fost alocate circa 60 de milioane de euro.
Din documentele oficiale ale MAE şi Ministerului Mediului am aflat că programul BDCE IV cuprindea 10 obiective de investiţii de amenajări şi modernizări hidrotehnice, şi era întins pe perioada 2006-2009. BDCE V avea perioada de implementare 2009-2012 cu 113 obiective prioritare de construcţii hidrotehnice. Valoarea totală a celor două programe europene BDCE IV şi BDCE V este de 298,5 milioane euro.
Şi pentru renaturarea Luncii Dunării a existat un proiect cu finananţarea aprobată, încă din 2008. Acest lucru a fost confirmat inclusiv de foştii şefi pesedişti din Ministerul Mediului. Proiectul de reamenajare al Dunării, consideră specialiştii în hidrotehnică, este imperios necesar şi deja s-a întârziat mult în demararea lui. Din 2006 s-a constatat din studiile efectuate de Apele Române că pe Dunăre se impun lucrări de creare a unor poldere şi zone umede care să preia apa în cazul creşterii de debite. Astfel de amenajări moderne pe Dunăre ar feri zona dunăreană a României de inundaţii catastrofale.
Tot în 2009, conducerea Ministerului Mediului venise în guvern cu un plan de reorganizare şi eficientizare a personalului angajat al Apelor Române. În planul respectiv se prevedeau mutări de personal specializat din zonele mai ferite de inundaţii şi viituri, în acele regiuni care sunt mereu afectate de revărsarea apelor. Planul de reorganizare a personalului Apelor Române trebuia să fie aprobat în prima şedinţă de guvern din octombrie 2009. Numai că ghinion!, exact pe 1 octombrie 2009 se rupea coaliţia PDL-PSD, iar proiectul nu a mai intrat niciodată pe ordinea de zi a şedinţelor de guvern.
Iată cum războiul de gherilă fără sfârşit şi fără miză pentru populaţie, dintre PDL şi PNL, sau dintre PDL şi PSD sau toate dintre toate trei la un loc, plus UMDR, produce adevărate drame ale românilor. În aceste zile a venit rândul locuitorilor din Moldova să simtă "binefacerile" războiului politic. Şi ale unei administrări mai imbecile decât toate cele de până acum!
Publicat acum 6 ore si 34 minute Cristina Horvat
Bilanţul războiului politic românesc:
23 de victime şi 298,5 milioane euro irosiţi
Dezvăluirea făcută de cotidianul.ro privind alocarea în 2008 a sumei de 8,5 milioane euro pentru regularizarea cursurilor râurilor Siret şi Prut s-a transformat într-un adevărat tsunami pentru actuala putere, dar şi pentru opoziţie. 8,5 milioane de euro au reprezentat doar primul pilon al anchetei noastre.
După ce duminică refuzase să-şi exprime public poziţia, ieri, Nicolae Nemirschi, fost ministru al Mediului în guvernul PDL-PSD, a declarat pentru Antena 3 că anul trecut ar fi trebuit să fie continuate şi chiar sporite investiţiile începute în august 2008 de guvernul Tăriceanu, dar că Emil Boc şi Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor, au decis să ia acei bani, considerând că proiectele respective nu sunt o prioritate. Nemirschi susţine că premierul Boc a ignorat în permanenţă avertizările privind riscul unor inundaţii grave în Moldova şi i-a luat banii alocaţi în 2008 pentru lucrări de îndiguri şi amenajări împotriva inundaţiilor.
Ba mai mult, spune Nicolae Nemirschi, partea pedelistă a guvernului Boc 1 a hotărât să mute şi sumele enorme provenite din fondurile europene destinate modernizării sistemului de protecţie împotriva inundaţiilor în contul de deficit bugetar al României, de la Ministerul Finanţelor. Lucru total neacceptabil în practicile Uniunii Europene. Declaraţia fostului ministru al Mediului confirmă cât se poate de clar această informaţie publicată de cotidianul.ro încă de luni.
Cotidianul.ro este în măsură să vă ofere şi alte date importante despre măsurile greşite luate de ultimele trei guvernări în privinţa amenajărilor şi modernizărilor de pe râurile principale din România. Aceste politici guvernamentale eronate, laolaltă cu fenomenele naturale de proporţii nemaiîntâlnite, au condus la dezastrul produs de inundaţiile din Moldova.
Ieri aţi putut afla în exclusivitate din ziarul nostru că o parte din banii destinaţi regularizării cursurilor râurilor şi Dunării vin prin programele europene BDCE IV şi BDCE V. În 2009, aceste sume importante s-au dus, în mod nefiresc, la Ministerul Finanţelor, iar de aici erau redistribuite cu pipeta de Gh. Pogea către Ministerul Mediului şi Apele Române - destinatarii de drept ai banilor europeni.
Surse din conducerea Ministerului Mediului ne-au declarat că, în conformitate cu documentele existente, în perioada ianuarie 2009-octombrie 2009, numai pentru amenajările şi modernizările hidrografice au venit peste 100 milioane euro, prin programele BDCE IV şi BDCE V, iar de la bugetul de stat al României au fost alocate circa 60 de milioane de euro.
Din documentele oficiale ale MAE şi Ministerului Mediului am aflat că programul BDCE IV cuprindea 10 obiective de investiţii de amenajări şi modernizări hidrotehnice, şi era întins pe perioada 2006-2009. BDCE V avea perioada de implementare 2009-2012 cu 113 obiective prioritare de construcţii hidrotehnice. Valoarea totală a celor două programe europene BDCE IV şi BDCE V este de 298,5 milioane euro.
Şi pentru renaturarea Luncii Dunării a existat un proiect cu finananţarea aprobată, încă din 2008. Acest lucru a fost confirmat inclusiv de foştii şefi pesedişti din Ministerul Mediului. Proiectul de reamenajare al Dunării, consideră specialiştii în hidrotehnică, este imperios necesar şi deja s-a întârziat mult în demararea lui. Din 2006 s-a constatat din studiile efectuate de Apele Române că pe Dunăre se impun lucrări de creare a unor poldere şi zone umede care să preia apa în cazul creşterii de debite. Astfel de amenajări moderne pe Dunăre ar feri zona dunăreană a României de inundaţii catastrofale.
Tot în 2009, conducerea Ministerului Mediului venise în guvern cu un plan de reorganizare şi eficientizare a personalului angajat al Apelor Române. În planul respectiv se prevedeau mutări de personal specializat din zonele mai ferite de inundaţii şi viituri, în acele regiuni care sunt mereu afectate de revărsarea apelor. Planul de reorganizare a personalului Apelor Române trebuia să fie aprobat în prima şedinţă de guvern din octombrie 2009. Numai că ghinion!, exact pe 1 octombrie 2009 se rupea coaliţia PDL-PSD, iar proiectul nu a mai intrat niciodată pe ordinea de zi a şedinţelor de guvern.
Iată cum războiul de gherilă fără sfârşit şi fără miză pentru populaţie, dintre PDL şi PNL, sau dintre PDL şi PSD sau toate dintre toate trei la un loc, plus UMDR, produce adevărate drame ale românilor. În aceste zile a venit rândul locuitorilor din Moldova să simtă "binefacerile" războiului politic. Şi ale unei administrări mai imbecile decât toate cele de până acum!
Publicat acum 6 ore si 34 minute Cristina Horvat
Abonați-vă la:
Postări (Atom)