joi, 27 august 2009

Dare de seamă despre camarazii de armă ai lui Mircea Băsescu şi prada de război

Romania trebuie salvata!

Academia Catavencu
25 Aug 2009 | Biroul de Investigatii

Afacerea de consultanţă în domeniul apărării, cunoscută sub numele de DESINT CO, ţesută în jurul fratelui preşedintelui Traian Băsescu ar fi atins dimensiuni colosale, în condiţiile în care contractele pentru înzestrarea Armatei se estimează că vor sări de 12 miliarde de euro. Cine sînt cei care urmau să propovăduiască interesele străine din industria de armament prin tehnica piciorului în uşa Cotroceniului, folosindu-l drept proptea pe Mircea Băsescu, şi ce interese se ascund în spatele lor, puteţi afla mai jos.
DESINT CO juca pentru potul cel mare la loteria comisioanelor

Aurel Cazacu, proaspăt fost director pentru industria de apărare din Ministerul Economiei, a explicat cel mai bine prezenţa fratelui preşedintelui Băsescu în acţionariatul DESINT CO: „Este o garanţie“. Comisioanele încasate din contractele de consultanţă sînt oricum colosale, însă „garanţia“ pentru servicii oferite ar fi transformat DESINT CO într-o adevărată mină de aur pentru acţionarii săi şi ar fi permis accesul companiei la oricare dintre contractele de consultanţă aferente programelor de înzestrare (vezi caseta de mai jos).
Spre exemplu, DESINT CO ar fi putut intermedia cu succes achiziţionarea avioanelor second hand F-16, fără măcar ca Zeus să-şi renege fratele.
Dacă ne amintim, Mircea Geoană chiar l-a acuzat pe preşedintele Băsescu că pledează prea cu foc în favoarea avioanele americane. Nici în tabăra forţelor navale, apele nu sînt tocmai liniştite în ceea ce priveşte suspiciunile, avînd în vedere că fiica lui Aurel Cazacu s-a asociat cu Mircea Băsescu la o lună după ce CSAŢ a discutat despre înzestrarea Armatei şi Ministerul Apărării a anunţat demararea licitaţiei pentru modernizarea fregatelor.


Cazacu şi românii

Nu putem să continuăm fără a trece în revistă cîteva dintre realizările lui Aurel Cazacu. Poate cea mai importantă este achiziţia singurelor două fregate pe care le are Armata Română. Pardon, le-am zis fregate? Am vrut să zicem rable ruginite. Bărcile astea două au fost cumpărate de Ministerul Apărării de la BAE Systems pentru 145 de milioane de euro în 2003. Anterior, BAE le cumpărase cu 144.000 de euro bucata de la Marina Marii Britanii. Pentru negocierea contractului de achiziţie, Ministerul Apărării a mandatat compania de stat Romtehnica, care era condusă de Aurel Cazacu la acel moment. Ulterior, ancheta realizată de instituţiile britanice a arătat că BAE Systems a plătit un comision de 10 milioane de euro la vînzarea navelor, însă reprezentanţii societăţii nu au vrut să dezvăluie cui au fost plătiţi aceşti bani. Scandalul nu l-a împiedicat pe Cazacu să ajungă ulterior şef al Direcţiei Industriei de Apărare din cadrul Ministerului Economiei şi să fie păstrat în această funcţie şi de Videanu.


Fiica lui Cazacu, recidivistă în asocieri cu cîntec şi filaj

Aurel Cazacu este prezent în acţionariatul Desint Co prin fiica sa, Maria Cristina. În afară de această firmă, Maria mai este acţionară şi la Technical Management Consulting, înfiinţată în martie 2007, la care deţine 33,3% din acţiuni. Societatea are ca obiecte de activitate „consultanţă de afaceri şi management“ şi „intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane“. Ca să vezi, cine s-ar fi aşteptat la asta? Asociaţii ei sînt Ion Alexandru Plaviciosu (contraamiral în rezervă, fost şef al Institutului de Tehnică Militară şi fost secretar de stat) şi Dan Mihail Tuţă. Plaviciosu mai este şi director ştiinţific al Cube Consulting Company (potrivit site-ului companiei). Ediţia din 26 mai 2008 a Evenimentului zilei citează un raport al Direcţiei de Siguranţă Militară, care vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre Cube Consulting, arătînd că se află în „relaţia unor cercuri financiare care prejudiciază operaţiunile de export/import cu produse speciale (tehnică militară), impun clauze dezavantajoase pentru Ministerul Apărării (MAp), permanentizează legături cu ofiţeri ai serviciilor străine de informaţii, sabotează unele operaţiuni comerciale ale Romtehnica (trader-ul de armament al MAp – n.r.), fac trafic de influenţă etc.“


Ministerul Apărării are în plan programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe. Numai pe lista de urgenţe, forţele terestre au de înlocuit TAB-urile şi de achiziţionat maşini de teren blindate şi neblindate. Forţele navale trebuie să rezolve situaţia fregatelor achiziţionate în 2003, care aşteaptă să fie modernizate. În acest sens s-a început deja procedura de atribuire, aprobată în 2008 prin hotărîre de guvern, valoarea investiţiei ridicîndu-se la aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, forţele navale au în plan achiziţionarea a patru corvete multifuncţionale şi patru vînătoare de mine. Peste toate acestea vine şi prioritatea numărul unu, şi anume contractul de 4 miliarde de euro pentru mult aşteptatele avioane care urmează să înlocuiască vechiul MiG-21 Lancer.


O mică pată portocalie pe kakiul milităresc

Maria Cazacu mai deţine şi 34% din acţiunile Grand Rom Top SRL. Asociat în această firmă este Alexandru Dumitrescu, care mai este acţionar şi la Sunoil Company SA. Prin Sunoil s-au dat cîteva tunuri la Rafinăria Petrobrazi, în valoare de aproximativ 60 de miliarde de lei vechi. Potrivit unui rechizitoriu realizat de procurorii din Prahova şi citat de cotidianul Ziua, acţionarul majoritatar al Sunoil, Liviu Niţă, a declarat că „le-a dat dlor deputaţi Ruse Corneliu şi Albu Gheorghe, precum şi dlui ministru Berceanu Radu, în perioada martie-iunie 1999, 200.000 de dolari, la sediile Partidului Democrat din Ploieşti şi Bucureşti“. Alexandru Dumitrescu este partener de afaceri şi cu Boris Golovinov, fost spion rus, despre care EVZ a relatat că este un apropiat al „băiatului deştept“ Bogdan Buzăianu şi al oligarhului rus Oleg Deripaska, fiind implicat şi în intermedierea achiziţiilor de cărbune la suprapreţ pentru termocentralele româneşti de stat.


Cum şi-a camuflat Cazacu averea

Avînd în vedere toate aceste legături între Aurel Cazacu şi băieţii ăştia şucari, începe să se explice faptul că fostul şef al Direcţiei Industriei de Apărare a refuzat să-şi declare veniturile. Declaraţia de avere a acestuia, postată pe www.minind.ro, arată că el cîştigă „conform fişă fiscală pt. 2008“, iar firmele familiei au realizat venituri „conform bilanţ depus la AF (Administraţia Financiară – n.r.)“. Însă Cazacu avea obligaţia legală de a trece acolo sumele aferente. La solicitarea Academiei Caţavencu, Agenţia Naţională de Integritate a arătat: „completarea declaraţiilor cu menţiunea «conform fişei fiscale», respectiv «conform bilanţ depus la AF Ilfov» nu este cea corectă. Chiar şi în ipoteza ataşării unei copii a fişei fiscale sau a bilanţului, rezolvarea nu este cea legală, ea contravenind exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de transparenţă“.


Geamănu a lăsat camăta pentru comision

Prin 2003, vicepreşedintele pe Europa de Est al General Defense Corp US, Cristi Geamănu, era să-şi prindă nu numai urechile, ci şi capul cu totul într-un business ceva mai autohton: cămătăria. El apare ca parte vătămată în dosarul „Cămătarii“. Din rechizitoriul întocmit în 2005 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, reiese că în 2002 Geamănu a împrumutat de la un cămătar suma de 20.000 USD fără a încheia vreun act. În decurs de aproape un an a achitat 60.000 USD, însă nu a reuşit să plătească toată dobînda, astfel că în aprilie 2003 Nuţu Cămătaru a trimis recuperatorii după Geamănu, pentru a-l convinge pe acesta să le plătească 40.000 USD. La întîlnirea cu cămătarii s-a dus însă un poliţist, Robert Herghelegiu, care se oferise să meargă la negocieri în locul lui Geamănu. Din păcate pentru el, nu mai era nimic de negociat, dovadă fiind cuţitul înfipt în beregată cu care acesta a ajuns la spital.

General Defense Corp US este o companie americană, lider în servicii de suport în misiuni de apărare pentru toate categoriile de forţe, în servicii de achiziţie şi integrare a sistemelor de apărare şi aviaţie pentru Guvernul Statelor Unite şi forţele aliate, precum şi în furnizarea de arme şi muniţii. De pe site-ul companiei aflăm că domnul „Cris Geamănu“ a fost consultant pentru Ministerul Apărării, specialist în domeniul infrastructurii militare şi că la începutul lui 2005 s-a alăturat echipei General Defense Corp ca director general în cadrul reprezentanţei din Bucureşti, ocupîndu-se de relaţiile cu Ministerul Apărării şi companiile din industria militară locală. Următorul pas îl ştiţi deja: s-a instalat ca acţionar cu 30% în DESINT CO, la dreapta fratelui preşedintelui CSAŢ, poziţie din care poate reprezenta mai cu spor cel puţin interesele General Defense Corp.


Eftimie Sandu, prins în lupa Pro Optica

Un alt coleg acţionar la DESINT CO este generalul în rezervă Ion Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MAp. Din această poziţie, Eftimie Sandu s-a ocupat de înzestrarea Armatei cu tehnică militară cum a ştiut el mai bine. Despre asta aţi putut citi pe larg în Academia Caţavencu, cu ocazia scandalului iscat pe tema contractelor cu Pro Optica lui Florin Călinescu. Acesta a sudat de-a lungul timpului o serie de contracte cu Armata, de zeci de milioane de euro, fie fără licitaţie, fie cu caietele de sarcini aranjate după chipul şi asemănarea Pro Optica. Lipiciul la bani publici a fost pus atît pe seama convertirii lui Florin Călinescu în membru PNL, cît şi pe seama nevestelor de generali angajate la Pro Optica. Generalul Sandu este unul din exemple în acest sens, întrucît soţia sa era angajată ca Division Manager la Pro Optica. Prestaţia generalului Sandu în fruntea Departamentului pentru Armamente merită şi atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate. În nici una din cele două declaraţii de avere postate pe site-ul Departamentului de Armamente, Eftimie Sandu nu şi-a declarat veniturile, mîzgălind în locul lor un „conform fişei fiscale“. Ceea ce, ca şi în cazul lui Cazacu, nu respectă în nici un fel legea declaraţiilor de avere.

Rectificarea bugetara confirma dezvaluirile Gardianul. Mai putini bani pentru Sanatate si Invatamant, mai multi pentru EADS

Romania trebuie salvata!

Gardianul.ro
27-08-2009

In timp ce bugetele ministerelor Sanatatii si Educatiei au fost diminuate fiecare cu peste 100 de milioane de lei, Guvernul a alocat la rectificare mai multi bani pentru ministerele de Interne, Justitie, Transporturi, Economiei si Muncii, acestea obtinand 5 miliarde de lei in plus. Potrivit Mediafax, Ministerul Administratiei si Internelor va primi inca 66,2 milioane de lei, plus 356,6 milioane din credite externe pentru sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, realizat de firma EADS. Ziarul “Gardianul” a dezvaluit ca MAI, in prima jumatate a lunii august, a suplimentat contractul cu EADS. Artizanul suplimentarii cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI. De asemenea, jurnalistii de la “Gardianul” au aflat marti ca Guvernul a semnat, in 14 august, un memorandum cu EADS, prin care se angaja sa asigure, printr-un ajutor de stat, 43 de milioane de euro, pentru construirea unui parc aerospatial la Brasov. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Bugetul ministerului Economiei, potrivit Mediafax, a fost de asemenea suplimentat la rectificare.
Pe de alta parte, Guvernul a taxat ministere care si asa se confrunta cu lipsa de fonduri, printre bugetele cel mai drastic diminuate numarandu-se Ministerul Dezvoltarii, care va avea mai putin cu 346,5 milioane de lei, Ministerul Educatiei, caruia i s-au taiat 154,1 milioane de lei, sau Ministerul Sanatatii, al carui buget a fost redus cu 113,1 milioane de lei. In mod simbolic, Guvernul a taiat si de la Ministerul Turismului 30 milioane de lei.

Singuri prin Europa: România refuză să semneze codul comerţului cu arme

Romania trebuie salvata!

Cotidianul.ro
26 Aug 2009 Mihai Boeru

România este singurul stat membru al UE şi al Agenţiei Europene pentru Apărare care a refuzat, de două ori până acum, să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare. Codul a fost creat pentru o mai mare transparenţă a comerţului cu material militar şi pentru a încuraja constituirea pieţei europene de armament.
Primul refuz a fost înregistrat în 2007, imediat după aderarea europeană. Al doilea refuz al României a venit în 2009. Ministerul Apărării (MAp) a propus Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT) semnarea acestui document, dar acesta ar fi fost scos de pe ordinea de zi chiar de către preşedintele Traian Băsescu, ne-au precizat surse guvernamentale.

Contactat telefonic, fostul ministru al Apărării Teodor Meleşcanu a confirmat pentru Cotidianul că într-adevăr cererea MAp a fost scoasă de câteva ori de pe ordinea de zi a CSAT, deoarece nu avea şi avizul Ministerului Economiei şi Industriilor. Potrivit lui Meleşcanu, principalul motiv pentru care România a refuzat să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare a fost acela că “industria naţională de apărare nu ar fi făcut faţă concurenţei externe, din acest motiv Ministerul Economiei şi Industriilor nu a avizat semnarea chiar dacă proiectul era aprobat pozitiv de MAp şi MAE”.
Fostul ministru al Apărării a mai adăugat că semnarea acestui acord european ar fi însemnat deschiderea totală a pieţei româneşti şi crearea de condiţii absolut egale între firmele româneşti şi cele europene. În 2007 s-a spus că semnarea va fi amânată până la constituirea Strategiei Naţionale pentru industria militară românească pentru a se “preîntâmpina astfel prăbuşirea bruscă şi totală a industriei de armement”, a mai afirmat Teodor Meleşcanu.

Actualul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, nu ne-a putut explica motivele pentru care semnarea Codului de Conduită pentru Achiziţii Militare a fost scoasă de pe ordinea de zi a CSAT, în 2009, deoarece se afla în şedinţă de guvern, după cum ne-a declarat aghiotantul său care a răspuns pe telefonul ministrului.