marți, 14 septembrie 2010

Deşi are datorii mari, Metrorex îşi permite să acorde sporuri angajaţilor

Romania trebuie salvata!
Realitatea.net

Ileana Popescu

Metrorex se află alături de CFR Călători, CFR Marfă, Termoelectrica şi CNADNR pe lista companiilor publice care au pierderi uriaşe, motiv pentru care Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa FMI de a creştere a tarifelor practicate. În interiorul Metrorex, situaţia nu pare să fie atât de neagră, de vreme ce compania are bani să plătească sporuri şi indemnizaţii angajaţilor.
Tipareşte | Mărime text
Votează:
12345
Trimite articolul prin:

Cele mai importante ştiri din SOCIAL»
Sindicaliştii nu se înţeleg între ei când să intre în grevă
Pericol de explozie pe DN1, după ce o autocisternă s-a răsturnat
INS: Numărul bugetarilor a scăzut în iunie cu 6.200 de persoane
Peste 3.800 de pensii de invaliditate au fost anulate, în urma verificărilor
Un bancomat din Râmnicu Vâlcea a fost spart de hoţi
Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET »
Metrorex vrea să majoreze preţurile, deşi cifra de afaceri i-a crescut cu 19%
Adaptare de criză la Metrorex: Salarii mai mari şi bilete mai scumpe VEZI SALARII
Udrişte: Tarifele Metrorex nu vor fi majorate de miercuri


Citeste totul despre:
CFR, exclusiv realitatea.net, FMI, Gheorghe Udriste, majorare, Metorex, metrou, pierderi, preţ, salariu, tarif
Trimite articolul prin:

ACTUAL » SOCIAL »

Deşi are datorii mari, Metrorex îşi permite să acorde sporuri angajaţilor
14 sep 2010, 13:07 |
Ileana Popescu | REALITATEA.NET Metrorex se află alături de CFR Călători, CFR Marfă, Termoelectrica şi CNADNR pe lista companiilor publice care au pierderi uriaşe, motiv pentru care Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa FMI de a creştere a tarifelor practicate. În interiorul Metrorex, situaţia nu pare să fie atât de neagră, de vreme ce compania are bani să plătească sporuri şi indemnizaţii angajaţilor.


Udrişte: În 2010 nu s-a produs nicio majorare salarială / FOTO: mediafax.ro
Imaginea 1/1Lista cu veniturile nete din Metrorex încasate pe luna iulie arăta creşteri salariale mai mult sau mai puţin substanţiale pentru unii angajaţi. Cel mai mare salariu a fost încasat în iulie de un şef de serviciu: 14.985 de lei.

Directorul Metrorex a explicat că nu este vorba de nicio o majorare de salariu pe anul 2010 şi că "veniturile s-au edificat de-a lungul anilor, nu s-au stabilit ieri, alaltăieri". "Pentru anul 2010, nu s-a produs nicio majorare de salariu şi nici nu se va produce, sunt aceleaşi salarii ca şi anul trecut. Mai mult, fondul de salarii din 2010 este chiar mai mic cu 5% faţă de 2009", a declarat pentru REALITATEA.NET, directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte. Mai exact, cheltuielile cu personalul în 2010 sunt de 269,883 milioane lei, faţă de 284,496 milioane de lei, în anul 2009.

Oficialul a mai spus că salariile mai mari din unele luni se datorează sporurilor sau indemnizaţiilor pe care le-au primit unuii angajaţi. "Sunt venituri fluente la care s-au adăugat sporuri sau indemnizaţii. Un angajat care lucrează mai multe nopţi sau mai multe weekenduri într-o lună, primeşte un salariu mai mare. Atunci e normal să varieze venitul", a completat el.

Tot aşa se justifică şi salariul unui şef de serviciu de la metrou, care în luna iulie a crescut cu 100%. "Şeful de serviciu era în concediu medical de un an de zile, iar indemnizaţia de concediu de odihnă i-a crescut salariul pe luna iulie", a precizat Gheorghe Udrişte.

Legat de creşterea preţului călătoriilor la metrou, acesta a spus că au fost făcute nişte calcule privind suma de bani pe care Metrorex o va câştiga de pe urma majorarii, însă nu pot fi făcute publice, deoarece "nu s-au parcurs etapele definitorii până la stabilirea noilor tarife".

Creşterea tarifelor nu este singura măsură prin care Metrorex vrea să recupereze din pierderile înregistrate. "Încercăm pe diverse căi să creştem veniturile, din publicitate, din diverse colaborări pe anumite teme. Ajustarea tarifelor este urmarea îndeplinirii condiţiilor stipulate în Ordonanţa deUrgenţă 36 din 2001. Una dintre condiţii este ca de la ultima majorare până la cea nou propusă să existe un indice al inflaţiei cumulat de 5%. Metroul este îndreptăţit să propună o majorare", a conchis Gheorghe Udrişte.

Potrivit Realitatea TV, decizia de majorare a tarifelor a fost luată ca urmare a angajamentului luat de Guvernul Boc în faţa FMI de a majora tarifele celor mai mari zece companii publice care au pierderi uriaşe. Printre acestea, pe lângă CFR Călători şi CFR Marfă sau Metrorex, se mai află Termoelectrica şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

Dosare de corupţie peste care s-a aşternut praful

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro


Marian Oprişan, George Copos, Radu Mazare, Tudor Chiuariu ori Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy sunt doar câteva nume care au fost de-a lungul timpului subiecte ale marilor cazuri de coruptie. Cotidianul.ro va prezenta câteva astfel de dosare peste care azi s-a aşternut praful.

Peste dosarele fostilor ministrii Zsolt Nagy si Codrut Seres s-a asternut tacerea. Intr-unul dintre ele, procurorii au declarat neinceperea urmaririi penale.


Ministerul Public arata ca procurorii DIICOT au efectuat cercetari fata de fostii ministri ai Comunicatiilor si Economiei, Zsolt Nagy si Codrut Seres, Stamen Stancev - consultant international, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu "sub aspectul savarsirii infractiunilor de spionaj si tradare (infractiuni de pericol pentru care legea nu prevede necesitatea obtinerii de catre autori a unor foloase materiale)".



Pe 18 aprilie 2007 s-a dispus trimiterea acestora in judecata, dar anterior emiterii actului de sesizare a instantei de judecata s-a dispus disjungerea cauzei privind pe Seres si Nagy si formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizata comisia competenta sa acorde avizul pentru cercetarea celor doi ministri.

Din acelasi dosar s-a dispus disjungerea cauzei avand ca obiect infractiuni de coruptie savarsite de Donciu, Seres, Nagy si Mucea, in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie care, prin rezolutia din data de 15 iulie 2008, a dispus neinceperea urmaririi penale.

In primul dosar se efectueaza cercetari fata de Zsolt Nagy si Seres Ioan Codrut sub aspectul savarsirii infractiunilor de tradare prin transmitere de secrete si constituirea unui grup infractional organizat care actioneaza in mod coordonat in scopul divulgarii secretului economic.



In cel de-al doilea dosar se efectueaza cercetari privind savarsirea infractiunilor de subminare a economiei nationale si sprijinire a unei asociatii infractionale, de catre Seres Ioan Codrut, in cauza fiind dispusa inceperea urmaririi penale fata de mai multe persoane cu rol decizional in cadrul SC Hidroelectrica SA, procurorul general solicitand si in aceasta cauza aviz de cercetare.

Primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, se afla in procese, unul dintre dosarele penale în care este acuzat de infracțiuni de corupție primind mai multe amanari. Însă așa cum se întâmplă în ultimii doi ani, noul termen a însemnat doar anunțul unei noi amânări al acestui dosar, din cauza unei lipse de proceduri.Procesul a început în decembrie 2008, după ce edilul a fost acuzat de luare de mită pentru construirea ansamblului rezidențial Athos, în spatele căruia se aflau oamenii de afaceri Yilmaz Oguz și Liliana Filip.

Fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş a dat naştere Dosarului de corupţie „Caltaboşul", după ce a fost filmat, în 2007 pe o terasă în zona Pieţei Dorobanţi când primea de la Ioan Avram Mureşan un plic în care procurorii susţineau că erau 15.000 de euro.

Dosarul lui Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, bate de 4 ani pasul pe loc. A fost plimbat şi tergiversat în urma unor decizii judecătoreşti greşite. Convins că va fi achitat, chiar şi Oprişan este exasperat că magistraţii îl poartă de atâţia ani pe drumuri în loc să-i dea o sentinţă.

Nu se mai stie nimic nici despre dosarul lui Chiauriu.Au fost lansate acuzaţii potrvit cărora fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, este cercetat de DNA pentru o asociere ilegala a Postei Romane, pe baza unui ansamblu imobiliar, care s-a facut fara licitatie publica.

Se afirma că acel ansamblu avea calitatea de proprietate publica a statului si nu putea intra in asocieri patrimoniale. In plus, Gusa a spus ca acel ansamblu, situat in Calea Victoriei, a fost subevaluat de circa douazeci de ori.


Presedintele Traian Băsescu l-a atacat pe Tudor Chiuariu: "Nu confundati puterea cu obraznicia. E un tanar mafiot obraznic. Asta este ministrul Justitiei din Romania. Nu este unul care da lovituri la banci, ci serveste clientela. Fenechiu l-a pus ministru, ca Tariceanu nu ar fi numit un astfel de ministru, daca era dezlegat."

"Raportul CSM a fost facut sa iasa in presa, partea care viza sectia a II-a a lui Tulus a iesit pe filiera oameni de afaceri - ministrul- patroni de ziar si a unei televiziuni de nisa. Eu am apreciat activitatea lui Tulus dupa raportul CSM-ului. Trebuie sa-i spunem sa plece acestui ministru al Justitiei."

Preşedintele Consiliului judeţean Vrancea, Marian Oprişan, este judecat, din iunie 2006, alături de membrii unei comisii de licitaţie numite de el, pentru un prejudiciu de aproape 2 milioane de euro. Comisia de licitaţie ar fi atribuit ilegal contracte pentru pietruirea unor drumuri comunale firmelor de casă ale baronului, susţine DNA. Oprişan ar fi folosit ilegal bani publici de la Consiliul Judeţean Vrancea şi de la Guvern pentru a cumpăra Complexul turistic Căprioara şi pentru a finanţa acţiuni de protocol la hotelul Rucăr din Soveja şi Hanul dintre Vii din Câmpineanca.

Procesul fostului vicepremier George Copos este dat drept exemplu negativ de tergiversare. În anexele tehnice ale rapoartelor pe justiţie din ultimii doi ani, experţii comisiei arată negru pe alb că, deşi procesul lui Copos a început acum 4 ani, judecătorii nu au pronunţat nici până acum o sentinţă.



Publicat Luni, 13 septembrie 2010

EXCLUSIV | Încă un “tun” de 350.000 de euro la Administraţia Străzilor, pentru consultanţă

Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: ION ALEXANDRU Publicat la: 2010-09-13 18:43:48


Deşi pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există un dosar în care procurorii verifică modul de atribuire a unor contracte privind reabilitarea unor artere din Capitală de către Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţia condusă de directoarea Alina Roman continuă seria achiziţiilor publice care au acelaşi obiect. Ca o coincidenţă stranie, Administraţia Străzilor Bucureşti oferă cu predilecţie contracte cu dedicaţie aceleiaşi firme, Search Corporation SRL, cu sediul în Capitală. Astfel, societatea, administrată de un controversat om de afaceri pe nume Michael Mihai Stanciu, a încasat, la data de 21 aprilie 2010, 348.603,9 euro pentru un contract de servicii de consultanţă pentru supravegherea proiectării şi execuţiei lucrărilor de semaforizare a 26 de intersecţii din Bucureşti. Numai în ultimul an, societatea în cauză a încheiat cu Administraţia Străzilor Bucureşti contracte de consultanţă în valoare totală de aproximativ două milioane de euro.
Afacerea privind contractarea unor servicii de consultanţă pentru semaforizarea în intersecţiile respective datează din 30 decembrie 2009, când Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a publicat pe site-ul SEAP, privind achiziţiile publice, anunţul de participare cu numărul 92669, prin care îşi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de consultanţă pentru supervizarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de semaforizare a străzilor din Municipiul Bucureşti. Este vorba despre verificarea şi avizarea proiectelor tehnice şi detaliilor de execuţie, consultanţă pentru execuţia lucrărilor de semaforizare şi de consultanţă pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi service pentru un număr de 26 de intersecţii, astfel: Străuleşti-Coralilor; Eroii Sanitari – Şc. Gen. nr. 150; Fundeni – Iţcani; Lascăr Catargiu – Gr. Alexandrescu; Mihai Eminescu – Icoanei; Calea Vitan – Zizin; Iuliu Maniu – Răsăritului; Calea Giuleşti – Şc. Gen. nr. 163; Ion Iriceanu – Şc. Gen. nr. 102; Constructorilor – Crângaşi; Şoseaua Berceni – Bdul Metalurgiei; Calea Şerban Vodă - Cuţitul de Argint; Năsăud – Prelungirea Ferentari; Şos. Pantelimon – Baicului; Agricultori – Orzari; Prelungirea Ferentari – Bachus; Ghencea – Capăt linie 41; Fundeni – Câmpul cu Narcise; Vergului – Pantelimon; Jean Luis Calderon – Pictor Arthur Verona; CA Rossetti – Calea Victoriei (completare); Dacia – Aurel Vlaicu; Iancu Cavaler – Pache Protopopescu; Vasile Pârvan; Jiului – Dridu – Trecere de pietoni şi Elefterie – Clunet Trecere de pietoni.

La data de 21 aprilie, Administraţia Străzilor Bucureşti a organizat o licitaţie publică în vederea atribuirii acestui contract, autoritatea contractantă primind o singură ofertă, din partea firmei Search Corporation SRL, cu sediul în sectorul 1. Criteriile în vederea atribuirii, anunţate de către Administraţia Străzilor, au fost în proporţie de 55% preţul ofertei, iar în proporţie de 45% organizare, metode şi plan de lucru pentru asigurarea serviciilor. Firma a primit un contract, în valoare de 1.180.755,37 lei, la care se adaugă contravaloarea TVA de 2.3.381,28 lei, totalizând un cost de 1.464.136 lei, adică 338.603,9663 euro.

Potrivit caietului de sarcini, SC Search Corporation SRL va trebui să realizeze lucrările destinate semaforizării intersecţiilor în cauză în trei etaşe. Astfel, “Faza 1”, constând în verificarea şi avizarea proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie, va avea o durată de patru luni calendaristice. “Faza 2”, constând în consultanţă pentru execuţia lucrărilor de semaforizare, va avea o durată prognozată de 12 luni calendaristice pentru perioada de implementare efectivă a întregului sisten. Consultantul va trebui să asigure asistenţa tehnică pe parcursul execuţiei lucrărilor de semaforizare şi, împreună cu echipa sa, va trebui să supravegheze implementarea sistemului de semaforizare şi să asigure asistenţa necesară Admistraţiei Străzilor în managementul general al proiectului. “Faza 3”, privind consultanţa pentru execuţia lucrărilor de întreţinere pe durata prevăzută în propunerea de contract, va avea o durată totală prognozată de 36 de luni – pe perioada de garanţie a lucrărilor pentru fiecare intersecţie semaforizată şi de execuţie de lucrări de întreţinere. Pe perioada de garanţie a lucrărilor de semaforizare corespunzătoare fiecărei intersecţii (36 de luni de la punerea în funcţiune a semaforizării), Search Corporation SRL va trebui să facă inspecţii periodice şi rapoarte trimestriale privind starea acestora, precum şi a modului de desfăşurare a lucrărilor de întreţinere şi service aferente sistemului.

Colaborare strânsă între Administraţia Străzilor şi firma Search Corporation

Aceasta nu este prima afacere încheiată de instituţia condusă de Alina Roman cu firma Search Corporation. Numai în ultimul an, Administraţia Străzilor Bucureşti a încheiat cu societatea în cauză nouă contracte în valoare totală de 1.994.355,0677 euro cu TVA.

Astfel, la data de 2 septembrie 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation un contract privind “lucrări de realizare a semnalizării verticale dinamice în Municipiul Bucureşti”, în valoare de 581.156,32 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu Search Corporation un contract privind “modernizare semnalizare verticală statică de orientare în Municipiul Bucureşti”, în valoare de 702.662,33 lei, fără TVA. La data de 17 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru reabilitare sistem rutier – pachetul 54”, în valoare de 269.654,54 lei fără TVA. La data de 13 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu firma Search Corporation SRL un contract privind “servicii de consultanţă tehnică reabilitare Pasajul Lujerului”, în valoare de 630.492,86 lei, fără TVA. La data de 20 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie un alt contract cu firma Search Corporation SRL privind “instalarea/modernizarea semaforizării în 12 intersecţii din Municipiul Bucureşti”, în valoare de 782.721,89 lei, fără TVA. La data de 10 decembrie 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation SRL un contract privind “servicii de consultanţă pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capitale a unui pachet de patru poduri”, în valoare de 415,210,83 lei, fără TVA. La data de 15 aprilie 2010, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu SC Search Corporation un alt contract, privind “servicii de consultanţă pentru supervizarea proiectării şi execuţiei reabilitării unui pachet de 14 străzi”, în valoare de 1.206.065,84 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie către Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă pentru lucrări de reparaţii a reţelei stradale în sectoarele 1, 2 şi 3”, în valoare de 1.218.972,02 lei, fără TVA.

La toate acestea se adaugă contractul parafat la data de 21 aprilie 2010, privind consultanţa pentru semaforizarea celor 26 de intersecţii, în valoare de 1.180.755,37 lei, fără TVA. Rezultă, astfel, că Administraţia Străzilor Bucureşti a atribuit firmei Search Corporation, numai în ultimul an calendaristic, contracte în valoare totală de aproximativ două milioane de euro, cu tot cu TVA.

Ce legături sunt între firmă şi administraţia locală a Capitalei?

Ziarul “Puterea” a dezvăluit, în urmă cu câteva luni, faptul că reprezentantul Search Corporation în relaţia cu municipalitatea este un anume inginer Mircea Popa, în timp ce preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti este fostul viceprimar Ionuţ Grigore Popa, care nu este nimeni altul decât fiul lui Mircea Popa. La vremea respectivă, reprezentanţii firmei Search Corporation susţineau că Mircea Popa nu mai lucrează în cadrul companiei, însă potrivit unor informaţii neoficiale, acesta şi-a suspendat doar activitatea din pricina unor probleme de sănătate.

Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, firma Search Corporation SRL a luat fiinţă la data de 26 august 2001, având în prezent un capital social subscris şi vărsat în valoare de 15.500.000 lei, din care 13.311.489,95 lei, respectiv 724.824,1 dolari SUA, din care total aport în natură de 739.794,30 lei. Obiectul principal de activitate al firmei îl reprezintă “activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”. SC Search Corporation SRL are un unic sociat persoană juridică, respectiv compania Search AVG. INC, cu sediul în Oklahoma, SUA, iar firma din Bucureşti este administrată, pe o perioadă de 99 de ani, de către societatea Search A.V.G. International Inc., cu sediul în Wilmington County of New Castle, SUA, reprezentată de Michael Mihai Stanciu, născut la data de 23 septembrie 1957 în Bucureşti.

Search Corporation SRL deţine o cotă de 10% din acţiuni în cadrul firmei Astrada Development SRL, societate care se ocupă cu lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, în cadrul căreia mai deţin acţiuni Strabag AG, cu sediul în Austria (70%), şi Egis Projects SA, cu sediul în Franţa (20%). Search Corporation mai deţine 92% din acţiuni în cadrul firmei Search Invest SRL, care se ocupă cu lucrări de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. În această companie mai deţine 8% din acţiuni firma Ecoterra SRL Bucureşti.

Search Corporation, abonată şi la contracte cu CNADNR

Administraţia Străzilor Bucureşti nu este singura instituţie a statului care a acordat contracte pe bandă rulantă firmei Search Corporation, pentru consultanţă. O altă companie de stat care a agreat această societate este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Numai valoarea contractelor din ultimul an atribuite de CNADNR încheiate cu Search Corporation se ridică la 2.125.493,0247 euro cu TVA.

Astfel, la data de 16 martie 2009, CNADNR acordă către Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă lucrări la Drum de centură în Municipiul Oradea – Etapa II”, în valoare de 1.441.343 lei, fără TVA. La data de 6 iulie 2008, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de proiectare lucrări de reparaţii poduri”, în valoare de 45.390 lei, fără TVA, respectiv 24.800,88 lei, fără TVA. La data de 17 septembrie 2009, CNADNR atribuie firmei Serarch Corporation un contract privind “modernizarea Centurii Bucureşti între A1-DN7, DN2-A2 (Km 12+600)”, în valoare de 2.618.902,50 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă pentru modernizarea Centurii Bucureşti Sector A1 (Km 55+465) – DN7 (Km 64+160)”, în valoare de 2.493.584,37 lei, fără TVA. La data de 29 septembrie 2009, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “actualizare şi revizuire SF pentru modernizarea Centurii Bucureşti între A1-DN7 şi DN2-A2”, în valoare de 294.508,09 lei, fără TVA. La data de 10 noiembrie 2009, CNADNR a atribuit către Search Corporation SRL un contract privind “pasaj denivelat peste CF pe DN58 B la km 37+500 la Măureni”, în valoare de 174.438,73 lei, fără TVA. În fine, la data de 15 februarie 2010, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de proiectare fază documentaţie de avizare a lucrărilor pentru refacere sistem rutier”, în valoare de 198.199,88 lei, fără TVA. La toate acestea se adaugă un contract încheiat, la data de 14 ianuarie 2009, cu CN Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti SA, privind “expertiză tehnică şi elaborare documentaţie avizare lucrări de intervenţii pentru reabilitare cale de rulare PAPA”, în valoare de 97.999 euro, fără TVA.

România are cea mai scumpă mâncare şi cele mai mici salarii din UE

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
14 Septembrie 2010, ora 13:23


România este ţara europeană cu cele mai mici salarii şi, în acelaşi timp, cu cele mai mari preţuri la alimente, arată un sondaj efectuat de Eurostat.

Potrivit statisticii, românii cumpără produsele alimentare zilnice la preţurile cele mai mari, acestea fiind ouăle, laptele şi brânzeturile, în condiţiile în care salariul mediu este de cinci ori mai mic decât în ţările din Uniunea Europeană.

Pe de altă partea, cel mai ieftin produs din România este carnea, al cărei preţ este sub jumătate din media celorlalte ţări europene. Astfel, românii cheltuie 40% din câştiguri pe mâncare, spre deosebire de străini, care dau doar 15%.