Sa ma ierte Dumnezeu, dar de ridicarea atator biserici avem noi nevoie?
Avea dreptate Prigoana cand a zis: " Ce sa mai ducem bolnavii la spital, ii ducem direct la biserica, ca oricum sistemul sanitar e infect din toate punctele de vedere, si am ridicat la biserici".
Dumnezeu e sus si vede, poti sa te rogi si acasa, sau afara in aer liber.
Biserica Ortodoxa romana a apucat-o pe o cale gresita, pe calea politicului si pe calea pierzaniei.
Din spusele presei, Biserica Romana detine o avere echivalenta cu 3% din PIB-ul Romaniei, pentru ce le mai trebuie banii de la buget? Dece nu e mai aproape de credinciosi? Biserica ne-a condus foarte mult timp, pacat ca nu ajuta la salvarea noastra ci ne ingroapa de vii.
Dumnezeu a zis "sa faci ce zice popa, nu ce face el".
Amin va zic eu voua!
joi, 19 februarie 2009
806 biserici bugetate pentru mantuirea crizei,
18 Feb 2009 Lucian Gheorghiu
Cotidianul
Personaje: Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania Partidul Social Democrat Partidul National Liberal Partidul Democrat Liberal Oprisan
Veniţi cu comandă din teritoriu, deputaţii şi senatorii au impus, în plină criză, în comisiile de buget finanţarea pentru construirea sau renovarea a sute de biserici.
ur de 1.500 de amendamente au trecut de Comisia de buget-finanţe şi sunt 90% şanse să fie adoptate şi în plen de senatori şi deputaţi. Deputatul UDMR, Erdei Doloczki Istvan, membru în Comisia de buget-finanţe, ne-a explicat că “doar dacă primul-ministru sau ministrul de Finanţe vin cu o poziţie de ultimă oră, ceea ce e greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste amendamente admise la comisie să nu fie votate”.Amendamentele admise vizează alocarea de sume de bani pentru 806 lăcaşe de cult, 242 şcoli generale, licee şi grădiniţe, 36 de spitale şi 37 de cămine culturale.
Cu excepţia a 30 de amendamente ale PNL şi 5-6 ale UDMR, celelalte aparţin parlamentarilor PSD şi PDL. O parte dintre amendamentele admise au fost propuse de parlamentari pentru colegiile în care au fost aleşi, iar în alte situaţii ele sunt “opera comună “ a senatorilor şi deputaţilor dintr-un judeţ.Dintre cele 806 biserici care urmează să primească bani în urma amendamentelor admise, cele mai multe - 83 - sunt din judeţul Olt. Au beneficiat de “generozitate” şi judeţele Suceava (58 de biserici). Cluj şi Timiş (câte 51), Sălaj (37), Maramureş (36), Bacău şi Bihor (câte 33). În Bucureşti 34 de biserici au primit bani. Cele mai oropsite judeţe sunt Giurgiu şi Brăila, care vor primi bani doar pentru o singură biserică, iar judeţele Argeş şi şi Călăraşi, pentru câte două biserici. Sumele acordate pentru biserici variază între 10 mii lei noi şi 400 mii lei noi, suma totală fiind de 55 de milioane lei noi.Prin sondaj, Cotidianul a monitorizat culoarea politică a primarilor din judeţele Bacău şi Cluj care vor obţine bani pentru biserici. Astfel, în judeţul Bacău, 8 primării sunt conduse de PSD - în Moineşti au obţinut fonduri 4 biserici, 4 de PDL, 2 de PC - în Oneşti, 5 biserici vor beneficia de fonduri şi câte una de PNL şi PPPS. În judeţul Cluj, 7 primari PDL vor avea bani pentru 28 de biserici, 5 primari PSD pentru 7 biserici, câte 2 primari ai UDMR şi PNL vor obţine fonduri pentru câte o biserică, şi de asemenea doi primari independenţi au fost făcuţi “fericiţi” de legea bugetului.Pentru cele 242 de şcoli s-a aprobat suma de 33 de milioane lei noi, cele 36 de spitale au alocate 6.730 mii lei noi, iar cele 37 cămine culturale vor obţine 4.6 milioane de lei noi.Oprişan, scos din salăBaronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost dat afară din sala de plen, după ce venise în zona arondată Guvernului pentru a asista la susţinerea amendamentelor pentru judeţul său. Preşedintele de şedinţă, pedelistul Ioan Oltean, a solicitat imediat ca persoanele care nu sunt parlamentari să iasă din sală, fapt ce l-a enervat pe Oprişan. “Cum pot să fiu eu dat afară din sală, eu care am în spate o sută şi ceva de mii de voturi de unul care are treizeci şi ceva de mii de voturi?”, s-a întrebat Oprişan. (L.G.)
Cotidianul
Personaje: Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania Partidul Social Democrat Partidul National Liberal Partidul Democrat Liberal Oprisan
Veniţi cu comandă din teritoriu, deputaţii şi senatorii au impus, în plină criză, în comisiile de buget finanţarea pentru construirea sau renovarea a sute de biserici.
ur de 1.500 de amendamente au trecut de Comisia de buget-finanţe şi sunt 90% şanse să fie adoptate şi în plen de senatori şi deputaţi. Deputatul UDMR, Erdei Doloczki Istvan, membru în Comisia de buget-finanţe, ne-a explicat că “doar dacă primul-ministru sau ministrul de Finanţe vin cu o poziţie de ultimă oră, ceea ce e greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste amendamente admise la comisie să nu fie votate”.Amendamentele admise vizează alocarea de sume de bani pentru 806 lăcaşe de cult, 242 şcoli generale, licee şi grădiniţe, 36 de spitale şi 37 de cămine culturale.
Cu excepţia a 30 de amendamente ale PNL şi 5-6 ale UDMR, celelalte aparţin parlamentarilor PSD şi PDL. O parte dintre amendamentele admise au fost propuse de parlamentari pentru colegiile în care au fost aleşi, iar în alte situaţii ele sunt “opera comună “ a senatorilor şi deputaţilor dintr-un judeţ.Dintre cele 806 biserici care urmează să primească bani în urma amendamentelor admise, cele mai multe - 83 - sunt din judeţul Olt. Au beneficiat de “generozitate” şi judeţele Suceava (58 de biserici). Cluj şi Timiş (câte 51), Sălaj (37), Maramureş (36), Bacău şi Bihor (câte 33). În Bucureşti 34 de biserici au primit bani. Cele mai oropsite judeţe sunt Giurgiu şi Brăila, care vor primi bani doar pentru o singură biserică, iar judeţele Argeş şi şi Călăraşi, pentru câte două biserici. Sumele acordate pentru biserici variază între 10 mii lei noi şi 400 mii lei noi, suma totală fiind de 55 de milioane lei noi.Prin sondaj, Cotidianul a monitorizat culoarea politică a primarilor din judeţele Bacău şi Cluj care vor obţine bani pentru biserici. Astfel, în judeţul Bacău, 8 primării sunt conduse de PSD - în Moineşti au obţinut fonduri 4 biserici, 4 de PDL, 2 de PC - în Oneşti, 5 biserici vor beneficia de fonduri şi câte una de PNL şi PPPS. În judeţul Cluj, 7 primari PDL vor avea bani pentru 28 de biserici, 5 primari PSD pentru 7 biserici, câte 2 primari ai UDMR şi PNL vor obţine fonduri pentru câte o biserică, şi de asemenea doi primari independenţi au fost făcuţi “fericiţi” de legea bugetului.Pentru cele 242 de şcoli s-a aprobat suma de 33 de milioane lei noi, cele 36 de spitale au alocate 6.730 mii lei noi, iar cele 37 cămine culturale vor obţine 4.6 milioane de lei noi.Oprişan, scos din salăBaronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost dat afară din sala de plen, după ce venise în zona arondată Guvernului pentru a asista la susţinerea amendamentelor pentru judeţul său. Preşedintele de şedinţă, pedelistul Ioan Oltean, a solicitat imediat ca persoanele care nu sunt parlamentari să iasă din sală, fapt ce l-a enervat pe Oprişan. “Cum pot să fiu eu dat afară din sală, eu care am în spate o sută şi ceva de mii de voturi de unul care are treizeci şi ceva de mii de voturi?”, s-a întrebat Oprişan. (L.G.)
Scandalos: kilometri zero, dar salarii fără număr la Autostrăzi
18 Feb 2009 Doru Cireasa
Sursa Cotidianul
Personaje: CNADNR Compania Autostrazi Fondului Radu Berceanu Ministerul Transporturilor
Compania de Autostrăzi a sfidat anul trecut criza. Fiecare dintre cei 30 de directori a încasat lunar în 2008 cel puţin 3.000 de euro.
Fondul de salarii al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-a situat anul trecut la nivelul de 30,66 milioane de lei, fiecare angajat al CNADNR primind în medie echivalentul a 1.200 de euro, arată o analiză internă la nivelul companiei. Fondul de salarii alocat în 2008 celor 566 de angajaţi, la rândul lor cu 32% mai mulţi decât în 2007, a crescut cu 63% faţă de 2007, când a fost de numai 18,84 milioane de lei.Un material publicat în ultimul număr al lunarului „TIR Magazin“ dezvăluie modul în care se poate ajunge la mii de euro salariu.
Pe hârtie angajaţii CNADNR sunt modeşti, iar grilele de salarizare nu au nimic frapant în ele. În luna octombrie a anului 2008 salariul de încadrare al unui director era cuprins între un minim de 2.950 de lei şi un maxim de 5.900 de lei. Desigur că directorii au fost încadraţi la gradaţia maximă, iar apoi li s-au adăugat o sumedenie de sporuri. Salariului de bază i s-a adăugat, cel puţin în octombrie, un spor de lucru cu fonduri europene de 75%, alt spor de conducere de 40-45%, sporuri de fidelitate de 10%, de vechime de până la 25% şi salarii de merit. S-a ajuns ca fiecare dintre cei 30 de directori ai CNADNR să câştige până la 15.000 de lei lunar, minimum fiind de 11.000 de lei.În cazul în care directorul avea şi ore suplimentare (chiar dacă legea interzice plata orelor suplimentare celor care încasează sporuri de conducere) venitul creştea şi mai mult...Cât priveşte sporul de 75% primit pentru gestionarea fondurilor europene de către CNADNR, trucul a fost următorul: „Personalul era încadrat câteva zile la o direcţie care lucra cu fonduri europene, după care trecea la direcţia unde fusese angajat, dar sporul îi rămânea. În noua organizare a companiei se va păstra procentul de 75%, dar acesta va fi acordat doar dacă angajatul îndeplineşte integral criteriile de performanţă privitoare la absorbţia fondurilor. Va fi totul sau nimic. Vechea formă de aplicare a acestei prevederi făcea diferenţă între un leu furat de la bugetul de stat şi un euro furat de la UE, ca şi cum nu ar fi fost acelaşi lucru“, spune Adrian Ionescu, directorul Direcţiei Infrastructură din Ministerul Transporturilor.Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, compania va anunţa o nouă organigramă care cuprinde şi disponibilizări de personal, precum şi reorganizări ale direcţiilor.Sporul de 75% pentru aşa-zisa gestionare a fondurilor europene era primit de cine trebuia şi de cine nu trebuia. Astfel, printre beneficiari s-au numărat Ioan Trestieni, director de resurse umane al CNADNR, Adrian Florea, director valorificare resurse proprii, şi fosta adjunctă a acestuia Ecaterina Munteanu, redevenită director comercial, Ene Petre, director pentru autostrada Bucureşti-Braşov (fără legătură cu fondurile UE).Cu excepţia fostului director general Dorin Debucean, al cărui salariu era prevăzut prin contract de mandat, cel mai mare salariu l-a avut în octombrie 2008 Cristian Duică, director general adjunct al CNADNR pentru întreţinere şi actual director general interimar. Acesta a avut venituri brute de 15.859 lei. I-a urmat un alt director, Alina Istrate, cu 15.352 lei, salariile următorilor clasaţi fiind la nivelul de aproximativ 13.000 de lei. Un absolvent de studii superioare nu a încasat mai puţin de 2.500 de lei, situaţia fiind mai tristă pentru femeile de serviciu. Iacob Nicuţa, femeie de serviciu la companie, a plecat acasă în octombrie cu 540 de lei.Subiectul salariilor mari în Ministerul Transporturilor a fost una dintre primele nemulţumiri ale actualului ministru Radu Berceanu la instalarea sa în decembrie 2008. „La începutul lui 2007, în aparatul central al CNADNR existau 428 de salariaţi, iar acum sunt 566 de salariaţi.Practic, la fiecare trei persoane s-a mai angajat un salariat în ultimul an. Fondul de salarii a trecut de la 18 milioane de lei la 31 milioane de lei“, a declarat imediat după instalarea sa Radu Berceanu. Anul trecut nu s-a deschis traficului nici un kilometru de autostradă.
Sursa Cotidianul
Personaje: CNADNR Compania Autostrazi Fondului Radu Berceanu Ministerul Transporturilor
Compania de Autostrăzi a sfidat anul trecut criza. Fiecare dintre cei 30 de directori a încasat lunar în 2008 cel puţin 3.000 de euro.
Fondul de salarii al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-a situat anul trecut la nivelul de 30,66 milioane de lei, fiecare angajat al CNADNR primind în medie echivalentul a 1.200 de euro, arată o analiză internă la nivelul companiei. Fondul de salarii alocat în 2008 celor 566 de angajaţi, la rândul lor cu 32% mai mulţi decât în 2007, a crescut cu 63% faţă de 2007, când a fost de numai 18,84 milioane de lei.Un material publicat în ultimul număr al lunarului „TIR Magazin“ dezvăluie modul în care se poate ajunge la mii de euro salariu.
Pe hârtie angajaţii CNADNR sunt modeşti, iar grilele de salarizare nu au nimic frapant în ele. În luna octombrie a anului 2008 salariul de încadrare al unui director era cuprins între un minim de 2.950 de lei şi un maxim de 5.900 de lei. Desigur că directorii au fost încadraţi la gradaţia maximă, iar apoi li s-au adăugat o sumedenie de sporuri. Salariului de bază i s-a adăugat, cel puţin în octombrie, un spor de lucru cu fonduri europene de 75%, alt spor de conducere de 40-45%, sporuri de fidelitate de 10%, de vechime de până la 25% şi salarii de merit. S-a ajuns ca fiecare dintre cei 30 de directori ai CNADNR să câştige până la 15.000 de lei lunar, minimum fiind de 11.000 de lei.În cazul în care directorul avea şi ore suplimentare (chiar dacă legea interzice plata orelor suplimentare celor care încasează sporuri de conducere) venitul creştea şi mai mult...Cât priveşte sporul de 75% primit pentru gestionarea fondurilor europene de către CNADNR, trucul a fost următorul: „Personalul era încadrat câteva zile la o direcţie care lucra cu fonduri europene, după care trecea la direcţia unde fusese angajat, dar sporul îi rămânea. În noua organizare a companiei se va păstra procentul de 75%, dar acesta va fi acordat doar dacă angajatul îndeplineşte integral criteriile de performanţă privitoare la absorbţia fondurilor. Va fi totul sau nimic. Vechea formă de aplicare a acestei prevederi făcea diferenţă între un leu furat de la bugetul de stat şi un euro furat de la UE, ca şi cum nu ar fi fost acelaşi lucru“, spune Adrian Ionescu, directorul Direcţiei Infrastructură din Ministerul Transporturilor.Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, compania va anunţa o nouă organigramă care cuprinde şi disponibilizări de personal, precum şi reorganizări ale direcţiilor.Sporul de 75% pentru aşa-zisa gestionare a fondurilor europene era primit de cine trebuia şi de cine nu trebuia. Astfel, printre beneficiari s-au numărat Ioan Trestieni, director de resurse umane al CNADNR, Adrian Florea, director valorificare resurse proprii, şi fosta adjunctă a acestuia Ecaterina Munteanu, redevenită director comercial, Ene Petre, director pentru autostrada Bucureşti-Braşov (fără legătură cu fondurile UE).Cu excepţia fostului director general Dorin Debucean, al cărui salariu era prevăzut prin contract de mandat, cel mai mare salariu l-a avut în octombrie 2008 Cristian Duică, director general adjunct al CNADNR pentru întreţinere şi actual director general interimar. Acesta a avut venituri brute de 15.859 lei. I-a urmat un alt director, Alina Istrate, cu 15.352 lei, salariile următorilor clasaţi fiind la nivelul de aproximativ 13.000 de lei. Un absolvent de studii superioare nu a încasat mai puţin de 2.500 de lei, situaţia fiind mai tristă pentru femeile de serviciu. Iacob Nicuţa, femeie de serviciu la companie, a plecat acasă în octombrie cu 540 de lei.Subiectul salariilor mari în Ministerul Transporturilor a fost una dintre primele nemulţumiri ale actualului ministru Radu Berceanu la instalarea sa în decembrie 2008. „La începutul lui 2007, în aparatul central al CNADNR existau 428 de salariaţi, iar acum sunt 566 de salariaţi.Practic, la fiecare trei persoane s-a mai angajat un salariat în ultimul an. Fondul de salarii a trecut de la 18 milioane de lei la 31 milioane de lei“, a declarat imediat după instalarea sa Radu Berceanu. Anul trecut nu s-a deschis traficului nici un kilometru de autostradă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)