Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
30 Mai 2010 | Articol semnat de Andrei Balan, Andrei Comsa
Personalităţile noastre politice preferă să-şi trimită copiii la studii foarte costisitoare in străinătate.
Foarte mulţi oameni politici români achită anual zeci de mii de euro pentru a-şi vedea odraslele învăţând la şcoli de renume din străinătate, în ciuda faptului că atunci când vorbesc de sistemul românesc de învăţământ toţi îl ridică în slăvi. Iată doar câteva exemple, poate cele mai elocvente.
Lyceum Alpinum Zuoz (Elveţia), unde studiază Mihnea Năstase, ocupă locul patru în topul celor mai scumpe colegii din lume
Băieţii lui Năstase au ales Elveţia şi Italia
Născut pe 23 iunie 1993, Mihnea este băiatul cel mic al liderului pesedist Adrian Năstase şi a fost înscris iniţial la Liceul Jean Monnet din Capitală. După scandalul “mătuşii Tamara”, Adrian Năstase a luat decizia de a-l trimite pe Mihnea, care nu se mai înţelegea cu colegii, în Elveţia. Lyceum Alpinum Zuoz, unde învaţă astăzi Mihnea, alături de alţi 300 de tineri din întreaga lume, este considerat un colegiu de prim rang, un singur an de studiu costându-i pe părinţii săi 45.000 de euro, din care 13.000 înseamnă cazarea, iar 8.700 - asigurarea mesei.
Nu-i place că ninge şi în luna mai
Locaţia este una fabuloasă, situată la 1.750 de metri înălţime, în Alpi, şi la câţiva kilometri de celebra staţiune St. Moritz, preferata multor miliardari ai planetei. Mihnea (17 ani) se simte foarte bine în comunitatea Zuoz, participând activ la toate petrecerile organizate în campus, singura nemulţumire a lui Năstase jr. fiind faptul că în Elveţia ninge chiar şi în luna mai, în timp ce în România temperaturile ating deja plus 30 de grade Celsius. Colegiul Zuoz ocupă locul 4 în topul celor mai scumpe instituţii de acest gen din lume!
Primul băiat al lui Adrian Năstase, Andrei (24 de ani), a studiat economia în străinătate, la Universitatea Bocconi, din Milano, Italia, pe care a terminat-o de curând. La fel ca alţi tineri cu posibilităţi financiare şi dorinţă de cunoaştere, Andrei a trebuit să scoată din buzunarul tatălui în jur de 15.000 de euro pe an, având cazarea asigurată de familie într-un apartament situat într-o zonă pretenţioasă a capitalei Lombardiei.
Vlad Stolojan - la Cambridge, Elena Băsescu - în SUA
Şi alţi copii de politicieni au preferat studiul în străinătate. Băiatul lui Theodor Stolojan, Vlad, a terminat prestigioasa universitate din Cambridge (Anglia), fata cea mică a preşedintelui Băsescu, Elena, a studiat în Statele Unite, la James Madison University, băiatul lui Miron Mitrea (PSD), Costin, a învăţat în Germania, iar fata li-beralului Dan Radu Ruşanu a stat cu burta pe carte la Londra, cu o bursă primită pentru merite deosebite.
Odrasla lui Videanu, la cele mai scumpe colegii
Băiatul ministrului economiei Adriean Videanu a studiat mai întâi în Elveţia, la exclusivistul colegiu Le Rosey, situat în apropierea oraşului Geneva. Învăţăturile lui Andrei (19 ani) au însemnat pentru Adriean Videanu câte 50.000 de euro pe an, dar se pare că a meritat cheltuiala, odrasla ajungând acum la nivelul următor, adică la celebra George Washington University din Statele Unite. Dacă va termina Facultatea de Economie, unde s-a înscris, Andrei îl va costa pe părintele său, la absolvire, încă 200.000 de dolari, cât s-ar aduna în total din taxa fiecărui an de studiu.
Băiatul ministrului economiei a absolvit colegiul Le Rosey (Elveţia), considerat cel mai scump din lume
Fire veselă, Andrei a lăsat amintiri nepieritoare în Elveţia, acolo unde se afişa la chefuri alături de fete vesele, pufăind trabucuri sau consumând şampanie. Le Rosey ocupă locul 1 în topul Forbes, al celor mai scumpe colegii din întreaga lume, la fel ca şi George Washington University, care este considerată cea mai scumpă universitate de pe mapamond!
Fiica lui Daniel Funeriu studiază în Germania
La 38 de ani, controversatul ministru al învăţământului Daniel Funeriu este prins la mijloc între România şi Germania, acolo unde locuiesc Sandra, soţia lui, şi Ema, fiica. Într-un interviu acordat ziarului Gândul, în decembrie anul trecut, Funeriu descrie situaţia familiei: “Ema, care acum este elevă în clasa I în Germania, abia aşteaptă să vină în România. Când am vorbit cu ea, îmi spunea că s-ar sui în avion cât mai repede, dar am convenit amândoi că va termina şcoala în Germania, iar acest lucru se va întâmpla prin august, şi abia după aceea va veni la şcoală în România”.
Partenera de viaţă a lui Funeriu, Sandra, are origine franceză, a fost balerină şi susţine în ziua de azi un curs pentru iniţierea copiilor în balet, la München. Elevii ei plătesc 42 de euro pentru fiecare oră.
Fiul lui Vasile Blaga e la universitate în München
Sebastian, băiatul lui Vasile Blaga, ministrul de interne, are 22 de ani şi studiază la München, în Germania, unde urmează cursurile Universităţii Tehnice, secţia Construcţii de maşini şi Management. Fiind vorba de o instituţie de stat, care a dat lumii 16 câştigători de Premii Nobel, din diverse domenii, Sebastian nu plăteşte decât o taxă modică, de 1.000 de euro pe an. Oricum, conform declaraţiei de avere a lui Vasile Blaga, Sebastian s-a descurcat cu banii, angajând două credite, unul la Stadtsparkasse München, în 2007, în valoare de 3.230 de euro, şi altul la Hypo Vereinsbank, în 2008, de 2.569 de euro. Din punct de vedere sentimental, Sebastian stă la fel de bine, având de câţiva ani o relaţie cu Alina Maria Bidner (22 de ani), studentă la o altă universitate din München.
Sebastian, fiul ministrului de interne, şi Alina, prietena sa
Soluţia de rezervă: Şcoala Americană
Pentru politicienii care nu se pot despărţi de copiii lor în perioada studiilor, soluţia comodă o reprezintă Şcoala Americană din Capitală. Deşi costurile anuale ajung uneori şi la 18.000 de euro, banul nu e o problemă pentru familia Geoană, de exemplu, care este reprezentată la Şcoala Americană şi de Alexandru, dar şi de Ana Maria. Şi fata lui Adriean Videanu, Diana Alexandra, studiază tot aici. Şi ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi-a permis să-şi dea copilul, Sebastian Alexandru, în acelaşi loc, unde a fost coleg cu Costin, băiatul lui Mugur Isărescu.
Ministrul Vlădescu, băiatul său, Sebastian, Mugur Isărescu şi fiul său, Costin (de la stânga la dreapta)
duminică, 30 mai 2010
Pe bani publici, poliţia din Cluj îşi modernizează hotelul
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Cristina Horvat
Pe bani publici, poliţia din Cluj îşi modernizează hotelul
Iar MAE continuă sărbătorirea eroilor în străinătate!
În timp ce Traian Băsescu, preşedintele-premier al României, se pregătea să-i anunţe pe români că le taie 25% din salarii şi 15% din pensii, soldăţeii portocalii din Palatul Victoria făceau ce ştiu ei cel mai bine: tocau bani publici, "fără număr, fără număr", pe te miri ce prostii!
În şedinţa de guvern din 28.04.2010, Boc&comp au alocat, prin HG nr. 428/28.04.2010, suma de 2.710.071 de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea finalizării a două proiecte de investiţii ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj. Evident că asemenea sume nu puteau fi direcţionate decât spre Cluj. Noul Scorniceşti, aşa cum mai nou e denumit oraşul de suflet al micului premier.
Din nota de fundamentare a hotărârii de guvern aflăm că este vorba despre extinderea şi modernizarea imobilului COLINA (Complex de pregătire şi cazare, Secţia 4 Poliţie din municipiul Cluj-Napoca) în valoare actualizată de 8.548.830 de lei, şi despre extinderea şi modernizarea imobilului din Str. Albac nr.15 (Secţia 3 Poliţie, Serviciul Rutier şi Serviciul de Ordine Publică din municipiul Cluj-Napoca) în valoare actualizată de 5.915.000 de lei.
Acelaşi document ne arată faptul că lucrările propuse şi avizate la imobilul COLINA se referă la "modernizarea spaţiilor de cazare existente pe zona de hotel la etajele I şi II; extinderea pe orizontală şi verticală a zonei de restaurant şi bloc alimentar; amenajarea şi dotarea corespunzătoare a restaurantului, grupurilor sanitare, recepţiei hotelului, birourilor personalului şi, respectiv, a unei săli de pregătire cu o capacitate de 180-200 locuri, precum şi a unei săli de şedinţe pentru organizarea cursurilor de pregătire, perfecţionare şi instruire a personalului din cadrul MAI". Mai clar spus, imobilul COLINA este pregătit a fi mai mult cârciumă şi hotel pentru parangheliile mahărilor din IJP Cluj decât centru de instruire pentru cadrele din Ministerul de Interne. Suma alocată la acest obiectiv, pentru dotarea şi modernizarea mobilierului, obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, este de 853.826 de lei.
Lucrările la al doilea proiect de investiţii, cel din Strada Albac nr.15, privesc execuţia unui nou corp de clădire P+E în prelungirea clădirii pentru Serviciul de Poliţie Rutieră, iar pentru finalizarea investiţiei se alocă suma de 1.856.245 de lei, din care 1.218.111 lei pentru construcţii-montaj şi 638.134 lei pentru dotări.
În aceeaşi zi, 28.04.2010, guvernul Boc mai dă o hotărâre de guvern, cel puţin bizară. Este vorba despre HG nr. 420/28.04.2010 privind finanţarea din bugetul MAE a unor manifestări culturale şi de diplomaţie publică organizate în ţară şi la misiunile României din străinătate, pentru aniversarea Zilei Europei şi a Zilei Eroilor. Până aici nimic rău, numai că într-o perioadă atât de neagră din punct de vedere financiar şi în plin scandal generat de adoptarea măsurilor de austeritate, poate că nu ar fi fost cazul ca MAE să anunţe, în nota de fundamentare a hotărârii de guvern, că evenimentele se vor întinde pe parcursul a două luni, mai şi iunie. Însă lucrul cel mai strident din această hotărâre de guvern este acela că nu se menţionează suma alocată organizării acestor evenimente. Adică bugetul MAE e un fel de sac fără fund, din care se pot aloca bani cu nemiluita, aşa cam cât îi trăsneşte prin cap fiecărui şef de misiune diplomatică?!
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, ar fi trebuit să ştie mai bine ca oricine că un strop de decenţă şi de transparenţă în plus în cheltuirea banului public, mai ales în vremuri de criză economică, nu strică! Tout au contraire!
Accesari: 954
Publicat Vineri, 28 mai 2010
Cotidianul.ro
Cristina Horvat
Pe bani publici, poliţia din Cluj îşi modernizează hotelul
Iar MAE continuă sărbătorirea eroilor în străinătate!
În timp ce Traian Băsescu, preşedintele-premier al României, se pregătea să-i anunţe pe români că le taie 25% din salarii şi 15% din pensii, soldăţeii portocalii din Palatul Victoria făceau ce ştiu ei cel mai bine: tocau bani publici, "fără număr, fără număr", pe te miri ce prostii!
În şedinţa de guvern din 28.04.2010, Boc&comp au alocat, prin HG nr. 428/28.04.2010, suma de 2.710.071 de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea finalizării a două proiecte de investiţii ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj. Evident că asemenea sume nu puteau fi direcţionate decât spre Cluj. Noul Scorniceşti, aşa cum mai nou e denumit oraşul de suflet al micului premier.
Din nota de fundamentare a hotărârii de guvern aflăm că este vorba despre extinderea şi modernizarea imobilului COLINA (Complex de pregătire şi cazare, Secţia 4 Poliţie din municipiul Cluj-Napoca) în valoare actualizată de 8.548.830 de lei, şi despre extinderea şi modernizarea imobilului din Str. Albac nr.15 (Secţia 3 Poliţie, Serviciul Rutier şi Serviciul de Ordine Publică din municipiul Cluj-Napoca) în valoare actualizată de 5.915.000 de lei.
Acelaşi document ne arată faptul că lucrările propuse şi avizate la imobilul COLINA se referă la "modernizarea spaţiilor de cazare existente pe zona de hotel la etajele I şi II; extinderea pe orizontală şi verticală a zonei de restaurant şi bloc alimentar; amenajarea şi dotarea corespunzătoare a restaurantului, grupurilor sanitare, recepţiei hotelului, birourilor personalului şi, respectiv, a unei săli de pregătire cu o capacitate de 180-200 locuri, precum şi a unei săli de şedinţe pentru organizarea cursurilor de pregătire, perfecţionare şi instruire a personalului din cadrul MAI". Mai clar spus, imobilul COLINA este pregătit a fi mai mult cârciumă şi hotel pentru parangheliile mahărilor din IJP Cluj decât centru de instruire pentru cadrele din Ministerul de Interne. Suma alocată la acest obiectiv, pentru dotarea şi modernizarea mobilierului, obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, este de 853.826 de lei.
Lucrările la al doilea proiect de investiţii, cel din Strada Albac nr.15, privesc execuţia unui nou corp de clădire P+E în prelungirea clădirii pentru Serviciul de Poliţie Rutieră, iar pentru finalizarea investiţiei se alocă suma de 1.856.245 de lei, din care 1.218.111 lei pentru construcţii-montaj şi 638.134 lei pentru dotări.
În aceeaşi zi, 28.04.2010, guvernul Boc mai dă o hotărâre de guvern, cel puţin bizară. Este vorba despre HG nr. 420/28.04.2010 privind finanţarea din bugetul MAE a unor manifestări culturale şi de diplomaţie publică organizate în ţară şi la misiunile României din străinătate, pentru aniversarea Zilei Europei şi a Zilei Eroilor. Până aici nimic rău, numai că într-o perioadă atât de neagră din punct de vedere financiar şi în plin scandal generat de adoptarea măsurilor de austeritate, poate că nu ar fi fost cazul ca MAE să anunţe, în nota de fundamentare a hotărârii de guvern, că evenimentele se vor întinde pe parcursul a două luni, mai şi iunie. Însă lucrul cel mai strident din această hotărâre de guvern este acela că nu se menţionează suma alocată organizării acestor evenimente. Adică bugetul MAE e un fel de sac fără fund, din care se pot aloca bani cu nemiluita, aşa cam cât îi trăsneşte prin cap fiecărui şef de misiune diplomatică?!
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, ar fi trebuit să ştie mai bine ca oricine că un strop de decenţă şi de transparenţă în plus în cheltuirea banului public, mai ales în vremuri de criză economică, nu strică! Tout au contraire!
Accesari: 954
Publicat Vineri, 28 mai 2010
joi, 27 mai 2010
Curiozităţi din documentele oficiale . Să râdem cu declaraţiile de avere ale miniştrilor
Romania trebuie salvata!
puterea.ro
Autor: IONUȚ DUMITRESCU
Elena Udrea scrie dividente în loc de dividende. Ministrul muncii primeşte încă, la 64 de ani, bani de la mami. Ministrul agriculturii se plimbă cu Oltcitul. Radu Berceanu are conturi în euro încă de pe vremea în care nu apăruse euro.
Elena Udrea, o greşeală de vocabular de patru milioane
Cum se scrie corect: „dividende” sau „dividente”? E o întrebare la care ministrul Elena Udrea nu ştie răspunsul. După cum rezultă din declaraţia de avere datată în 7.01.2010 şi postată pe site-ul Guvernului, acolo unde Elena Udrea a ales să scrie varianta incorectă: „dividente”. Forma corectă a cuvântului este „dividende”. Nu e vorba de o scăpare, cuvântul „dividente” aparând scris de patru ori în acea declaraţie. Interesantă este şi coincidenţa cu cifra 4 a milioanelor de lei primiţi din retribuirea dividendelor firmelor la care sunt acţionari Elena Udrea şi soţul. Deci, câte un milion pentru fiecare greşeală. Nu este pentru prima dată când actualul ministru a folosit greşit cuvântul. Pe vremea când îl consilia pe preşedinte la Cotroceni Elena Udrea scria tot „dividente” în declaraţia de avere.
Ministru, întreţinut de mama
Deşi are 64 de ani, Mihai Şeitan încă mai primeşte bani de la mama sa. Ca o dovadă că protecţia socială poate funcţiona şi în sens invers în familie: de la pensionar la demnitar, Mihai Şeitan, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, a primit o donaţie din partea mamei sale, care a vândut în 2007 un apartament lui Popescu Adrian, iar jumătate din venitul astfel obţinut i l-a donat ministrului, care a plasat aceşti bani într-un depozit la Banca Românească (18.500 lei).
Tot de la mama sa, demnitarul a primit încă 31.000 de euro, după ce aceasta a vândut un teren firmei SC Internaţional Maritime Services Intermar SRL în anul 2007.
Ministrul cu Oltcit
Se plimbă cu limuzina de la minister, dar în garaj are un Oltcit. E vorba de ministrul agriculturii, Mihail Dumitru. Oltcitul acestuia a fost cumpărat în anul 1993, deci, înainte de venirea la Craiova a constructorului coreean de automobile Daewoo.
Oricum, din declaraţia de avere rezultă că ministrul este un iubitor al Daewoo, el mai achiziţionând în 1998 un autoturism Nubira, iar în 2004 un Matiz.
Berceanu are euro încă dinainte de euro
Şeful suprem peste transporturile româneşti, Radu Berceanu, deţine un cont curent de 1.500 de euro la o bancă din Spania (BBVA, pe numele ei) încă din 1999, anul introducerii monedei unice europene în operaţiuni financiare pe hârtie, dar, nedisponibilă încă în numerar. Nu ştim în ce scop i-a folosit lui Berceanu această mutare, dar, este cert că s-a integrat în UE cu mult înaintea României. Cel puţin, din punct de vedere financiar.
Vlădescu, firme cu nume extrem de masculine
În ianuarie 2010, Sebastian Vlădescu era asociat în două firme sonore, nu neapărat pentru faima, cât, mai degraba, pentru titulaturile pline de testosteron ale societăţilor: „Boss Construcţii şi Consultanţă” şi „Lord Expert Consult”. În aprilie acest an, ministrul şi-a mărit deţinerile la prima dintre ele şi a renunţat de tot la cea de-a doua, semn că un „Boss” e de preferat unui „Lord”.
Funeriu are bani pe tot globul
Daniel Funeriu, omul care din decembrie încearcă din răsputeri să organizeze Ministerul Educaţiei are banii împrăştiaţi în depozite pe trei continente. Unul din conturile sale se află în Japonia, ţara unde soarele răsare pe la 4.30 dimineaţa. Din declaraţia lui de avere reiese că are un cont curent în valoare de 1.260.560 de yeni japonezi la City Bank Japan. Funeriu mai deţine depozite în Franţa, Germania şi în SUA.
puterea.ro
Autor: IONUȚ DUMITRESCU
Elena Udrea scrie dividente în loc de dividende. Ministrul muncii primeşte încă, la 64 de ani, bani de la mami. Ministrul agriculturii se plimbă cu Oltcitul. Radu Berceanu are conturi în euro încă de pe vremea în care nu apăruse euro.
Elena Udrea, o greşeală de vocabular de patru milioane
Cum se scrie corect: „dividende” sau „dividente”? E o întrebare la care ministrul Elena Udrea nu ştie răspunsul. După cum rezultă din declaraţia de avere datată în 7.01.2010 şi postată pe site-ul Guvernului, acolo unde Elena Udrea a ales să scrie varianta incorectă: „dividente”. Forma corectă a cuvântului este „dividende”. Nu e vorba de o scăpare, cuvântul „dividente” aparând scris de patru ori în acea declaraţie. Interesantă este şi coincidenţa cu cifra 4 a milioanelor de lei primiţi din retribuirea dividendelor firmelor la care sunt acţionari Elena Udrea şi soţul. Deci, câte un milion pentru fiecare greşeală. Nu este pentru prima dată când actualul ministru a folosit greşit cuvântul. Pe vremea când îl consilia pe preşedinte la Cotroceni Elena Udrea scria tot „dividente” în declaraţia de avere.
Ministru, întreţinut de mama
Deşi are 64 de ani, Mihai Şeitan încă mai primeşte bani de la mama sa. Ca o dovadă că protecţia socială poate funcţiona şi în sens invers în familie: de la pensionar la demnitar, Mihai Şeitan, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, a primit o donaţie din partea mamei sale, care a vândut în 2007 un apartament lui Popescu Adrian, iar jumătate din venitul astfel obţinut i l-a donat ministrului, care a plasat aceşti bani într-un depozit la Banca Românească (18.500 lei).
Tot de la mama sa, demnitarul a primit încă 31.000 de euro, după ce aceasta a vândut un teren firmei SC Internaţional Maritime Services Intermar SRL în anul 2007.
Ministrul cu Oltcit
Se plimbă cu limuzina de la minister, dar în garaj are un Oltcit. E vorba de ministrul agriculturii, Mihail Dumitru. Oltcitul acestuia a fost cumpărat în anul 1993, deci, înainte de venirea la Craiova a constructorului coreean de automobile Daewoo.
Oricum, din declaraţia de avere rezultă că ministrul este un iubitor al Daewoo, el mai achiziţionând în 1998 un autoturism Nubira, iar în 2004 un Matiz.
Berceanu are euro încă dinainte de euro
Şeful suprem peste transporturile româneşti, Radu Berceanu, deţine un cont curent de 1.500 de euro la o bancă din Spania (BBVA, pe numele ei) încă din 1999, anul introducerii monedei unice europene în operaţiuni financiare pe hârtie, dar, nedisponibilă încă în numerar. Nu ştim în ce scop i-a folosit lui Berceanu această mutare, dar, este cert că s-a integrat în UE cu mult înaintea României. Cel puţin, din punct de vedere financiar.
Vlădescu, firme cu nume extrem de masculine
În ianuarie 2010, Sebastian Vlădescu era asociat în două firme sonore, nu neapărat pentru faima, cât, mai degraba, pentru titulaturile pline de testosteron ale societăţilor: „Boss Construcţii şi Consultanţă” şi „Lord Expert Consult”. În aprilie acest an, ministrul şi-a mărit deţinerile la prima dintre ele şi a renunţat de tot la cea de-a doua, semn că un „Boss” e de preferat unui „Lord”.
Funeriu are bani pe tot globul
Daniel Funeriu, omul care din decembrie încearcă din răsputeri să organizeze Ministerul Educaţiei are banii împrăştiaţi în depozite pe trei continente. Unul din conturile sale se află în Japonia, ţara unde soarele răsare pe la 4.30 dimineaţa. Din declaraţia lui de avere reiese că are un cont curent în valoare de 1.260.560 de yeni japonezi la City Bank Japan. Funeriu mai deţine depozite în Franţa, Germania şi în SUA.
Puterea a avut dreptate. Da, Mihai David a bătut palma cu «băieții deștepți»
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: MARILENA DAN
Directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, a recunoscut, ieri, de voie, de nevoie, faptul că societatea pe care o conduce a reînnoit contractele de furnizare de energie la preţuri preferenţiale cu aşa-numiţii “băieţi deştepţi”. Întrebat care sunt firmele cu care Hidroelectrica a reînnoit recent contractele, David a evitat un răspuns direct, menţionând doar că acestea sunt stipulate, cu tot cu valoarea aferentă, în rapoartele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica din 2008 şi 2009.
“Hidroelectrica a încheiat de-a lungul timpului contracte bilaterale cu mai multe firme. Eu doar le-am preluat. Vreau să subliniez însă că din luna iulie 2009 (n.n. de când a fost numit în funcţie) şi până la sfârșitul anului trecut, preţul energiei a crescut cu aproximativ 22%, iar de la 1 ianuarie 2010, cu încă 25-30%. Astfel, acea extraordinară relaţie cu «băieţii deştepţi» a reuşit să se ducă în direcţia «băieţi harnici»”, a spus Mihai David. El a subliniat legătura aproape ombilicală dintre Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi”: “Societăţile care au contracte bilaterale de furnizare de energie cu Hidroelectrica asigură baza de dezvoltare şi investiţii pe termen lung a companiei. Noi nu putem furniza sumele necesare în acest scop, respectiv circa 300-350 milioane de euro anual, pentru construcţia de noi hidrocentrale sau pentru modernizarea celor existente. Singura soluţie de finanţare a obiectivelor de investiţii o reprezintă aceste contracte pe termen lung”, a declarat Mihai David. “Am renegociat toate contractele şi le-am prelungit pe cele care au permis creşterea preţurilor de livrare a energiei. Nu am modificat cantităţile din contracte”, a adăugat şeful Hidroelectrica. El a mai spus că 25% din contractele directe de livrare a energiei pe care Hidroelectrica le are cu mai multe companii private vor fi transferate societăţii Electra, căreia Hidroelectrica îi va ceda o serie de hidrocentrale. “Vă pot spune că 25% din contractul cu Alro va merge la Electra. În cazul Alro a fost modificată structura contractului”, a precizat David.
Dorind să justifice, probabil, faptul că nu a apelat la bursă, şeful Hidroelectrica a ţinut să precizeze că din a doua parte a acestui an, compania va vinde mai multă energie în condiţii de transparenţă, prin intermediul pieţei OPCOM. “Din a doua parte a anului şi mai ales din 2011 vom pune mai multă energie pe piaţă, pentru că OPCOM ne oferă avantajul să încheiem contracte pe termen lung, care sunt necesare pentru noi”, a spus David, prezent la conferinţa Mediafax Talks about Energy. Acesta a mai precizat că Hidroelectrica a avut la patru luni un profit de circa 200 milioane de lei. Compania a produs în primele trei luni 4.217 GWh, mai mult cu 6,6% comparativ cu 3.954 GWh în acelaşi interval din 2009.
Puterea.ro
Autor: MARILENA DAN
Directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, a recunoscut, ieri, de voie, de nevoie, faptul că societatea pe care o conduce a reînnoit contractele de furnizare de energie la preţuri preferenţiale cu aşa-numiţii “băieţi deştepţi”. Întrebat care sunt firmele cu care Hidroelectrica a reînnoit recent contractele, David a evitat un răspuns direct, menţionând doar că acestea sunt stipulate, cu tot cu valoarea aferentă, în rapoartele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica din 2008 şi 2009.
“Hidroelectrica a încheiat de-a lungul timpului contracte bilaterale cu mai multe firme. Eu doar le-am preluat. Vreau să subliniez însă că din luna iulie 2009 (n.n. de când a fost numit în funcţie) şi până la sfârșitul anului trecut, preţul energiei a crescut cu aproximativ 22%, iar de la 1 ianuarie 2010, cu încă 25-30%. Astfel, acea extraordinară relaţie cu «băieţii deştepţi» a reuşit să se ducă în direcţia «băieţi harnici»”, a spus Mihai David. El a subliniat legătura aproape ombilicală dintre Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi”: “Societăţile care au contracte bilaterale de furnizare de energie cu Hidroelectrica asigură baza de dezvoltare şi investiţii pe termen lung a companiei. Noi nu putem furniza sumele necesare în acest scop, respectiv circa 300-350 milioane de euro anual, pentru construcţia de noi hidrocentrale sau pentru modernizarea celor existente. Singura soluţie de finanţare a obiectivelor de investiţii o reprezintă aceste contracte pe termen lung”, a declarat Mihai David. “Am renegociat toate contractele şi le-am prelungit pe cele care au permis creşterea preţurilor de livrare a energiei. Nu am modificat cantităţile din contracte”, a adăugat şeful Hidroelectrica. El a mai spus că 25% din contractele directe de livrare a energiei pe care Hidroelectrica le are cu mai multe companii private vor fi transferate societăţii Electra, căreia Hidroelectrica îi va ceda o serie de hidrocentrale. “Vă pot spune că 25% din contractul cu Alro va merge la Electra. În cazul Alro a fost modificată structura contractului”, a precizat David.
Dorind să justifice, probabil, faptul că nu a apelat la bursă, şeful Hidroelectrica a ţinut să precizeze că din a doua parte a acestui an, compania va vinde mai multă energie în condiţii de transparenţă, prin intermediul pieţei OPCOM. “Din a doua parte a anului şi mai ales din 2011 vom pune mai multă energie pe piaţă, pentru că OPCOM ne oferă avantajul să încheiem contracte pe termen lung, care sunt necesare pentru noi”, a spus David, prezent la conferinţa Mediafax Talks about Energy. Acesta a mai precizat că Hidroelectrica a avut la patru luni un profit de circa 200 milioane de lei. Compania a produs în primele trei luni 4.217 GWh, mai mult cu 6,6% comparativ cu 3.954 GWh în acelaşi interval din 2009.
Ministrul Berceanu face bani din afaceri cu statul
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
Conform publicaţiei Puterea, firma miniştrilor Radu Berceanu (foto) şi Adriean Videanu, AVI SRL, derulează afaceri cu statul şi cu regiile autonome.
Mare parte din trenurile de călători folosite de Metrorex sunt fabricate de Bombardier, companie “prietenă” cu AVI, iar mentenanţa acestora e asigurată de francezii de la Alstom, o altă firmă aflată în relaţii contractuale cu societatea lui Radu Berceanu. O altă legătură, la fel de interesantă, există între firma şefului de la Transporturi şi Irisbus, care a furnizat autobuze şi troleibuze Bucureştiului. Nici afacerea cu Poşta Română nu e de trecut cu vederea, întrucât societatea lui Berceanu furnizează Companiei Naţionale Poşta Română cutii poştale stradale.
Udrea promovează România pe internet, cu 200.000 €
La Ministerul Dezvoltării şi Turismului criza nu a afectat bugetul de promovare a României pe internet. Potrivit publicaţiei Financiarul, Elena Udrea pune la bătaie 200.000 €, până la sfârşitul acestui an, pentru reclamele online legate de România, ce vor apărea pe Yahoo şi pe Google, precum şi alţi 100.000 € pentru promovare la tv.
libertatea.ro
Conform publicaţiei Puterea, firma miniştrilor Radu Berceanu (foto) şi Adriean Videanu, AVI SRL, derulează afaceri cu statul şi cu regiile autonome.
Mare parte din trenurile de călători folosite de Metrorex sunt fabricate de Bombardier, companie “prietenă” cu AVI, iar mentenanţa acestora e asigurată de francezii de la Alstom, o altă firmă aflată în relaţii contractuale cu societatea lui Radu Berceanu. O altă legătură, la fel de interesantă, există între firma şefului de la Transporturi şi Irisbus, care a furnizat autobuze şi troleibuze Bucureştiului. Nici afacerea cu Poşta Română nu e de trecut cu vederea, întrucât societatea lui Berceanu furnizează Companiei Naţionale Poşta Română cutii poştale stradale.
Udrea promovează România pe internet, cu 200.000 €
La Ministerul Dezvoltării şi Turismului criza nu a afectat bugetul de promovare a României pe internet. Potrivit publicaţiei Financiarul, Elena Udrea pune la bătaie 200.000 €, până la sfârşitul acestui an, pentru reclamele online legate de România, ce vor apărea pe Yahoo şi pe Google, precum şi alţi 100.000 € pentru promovare la tv.
luni, 17 mai 2010
Romanie, trezeste-te!!!
Romania trebuie salvata!
A venit timpul pentru scadenta!
Daca nici acum, atunci cand?
Daca nu tu, atunci cine? Copii copiilor nostri, poate?
Tot acolo o sa se ajunga, la revolutia bunului simt si la revolutia de salvare a Romaniei din ghearele "caracatitei".
Romania mai are o mica sansa!
A venit timpul pentru scadenta!
Daca nici acum, atunci cand?
Daca nu tu, atunci cine? Copii copiilor nostri, poate?
Tot acolo o sa se ajunga, la revolutia bunului simt si la revolutia de salvare a Romaniei din ghearele "caracatitei".
Romania mai are o mica sansa!
Aşa se fură banii dumneavoastră!
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Aşa se fură banii dumneavoastră!
Un mezelic de 9 milioane la Teatru Naţional
Luni dimineaţă, în timp ce la CES sindicatele şi patronatele se dădeau de ceasul morţii cum să găsească o soluţie care să nu includă majorarea salariilor, pac s-a dat publicităţii rezultatul unei false licitaţii pentru reabilitarea Teatrului Naţional Bucureşti: ce credeţi, că maghiarii de la UDMR nu se pricep la şmenuri şi la trucaje? Sau că mâinile preşedintelui şi ale Elenei Udrea nu ajung până în foaierul Naţionalului sau în bucătăria Ministerului Culturii?
La reabilitarea Teatrului Naţional, prăfuit şi ponosit şi decăzut la nivel de casă de cultură a sindicatelor, s-au prezentat 10 mari firme de construcţii. De la Alpine la Sedesa, de la Intercantieri la Strabag şi Bogart. Alpine şi Intercantieri au făcut oferte în jur de 40 de milioane de euro. Iar Rotary şi Aedificia Carpaţi, de 49 de milioane de euro. Nu s-a mai putut ţine nici un fel de licitaţie electronică, pentru că nouă dintre cele 10 firme aflate în competiţie au fost eliminate din tot felul de motive închipuite. A rămas doar firma celebrului Petrică Badea, vărul lui Ramses în construcţii, cel care cu Aedificia Carpaţi a făcut una dintre cele mai scumpe oferte: 48.376.198 de euro. Nea Petrică Badea (nume proverbial ca şi Moş Ion Roată), personajul proverbial al prieteniei cu toate puterile, este una şi aceeaşi persoană cu patronul firmei care i-a trecut numele lui Traian Băsescu pe clopotul capelei de la Cotroceni, cel care acum sună a revoltă şi înmormântare. Vă imaginaţi că Alpine şi Intercantieri sunt nişte inamici ai românilor. Au oferit cu 9 milioane de euro mai puţin şi au fost trimişi la plimbare. Numai că nu li s-a spus că ei nu ştiu să cheltuiască banii!
Cum credeţi că se adună cei 49 de milioane de euro ca Petre Badea să fie mulţumit? Câte 25% din salariul fiecăruia. Şi ca Nea Petrică să poată câştiga o sumă frumuşică, au fost depuse eforturi ca preţul cel mai prost pentru bugetul public să rămână singur în competiţie. Mai dă ţara banii de la nişte pensionari, de la nişte mame şi din banii unor bebeluşi ca barajul din mijlocul Capitalei să mărească încasările unei firme clientelare. Pentru o mai bună cunoaştere a isprăvilor lui nea Petrică Badea, lipicios la mai toate puterile, vă oferim şi bibliografie suplimentară. Pe unde a lucrat a umflat preţurile ca dirijabilul! (N. Corneliu)
Citiți și:
Badea de la Aedificia renoveaza Palatul Regal pentru 16 mil. euro (Ziarul Financiar)
Petre Badea, noul constructor al Capitalei: Cum a ajuns Aedificia Carpati sa castige contracte de peste 120 mil. euro cu statul in ultimul an. "Suntem foarte puternici financiar" (Ziarul Financiar)
Publicat acum o ora si 33 minute
Cotidianul.ro
Aşa se fură banii dumneavoastră!
Un mezelic de 9 milioane la Teatru Naţional
Luni dimineaţă, în timp ce la CES sindicatele şi patronatele se dădeau de ceasul morţii cum să găsească o soluţie care să nu includă majorarea salariilor, pac s-a dat publicităţii rezultatul unei false licitaţii pentru reabilitarea Teatrului Naţional Bucureşti: ce credeţi, că maghiarii de la UDMR nu se pricep la şmenuri şi la trucaje? Sau că mâinile preşedintelui şi ale Elenei Udrea nu ajung până în foaierul Naţionalului sau în bucătăria Ministerului Culturii?
La reabilitarea Teatrului Naţional, prăfuit şi ponosit şi decăzut la nivel de casă de cultură a sindicatelor, s-au prezentat 10 mari firme de construcţii. De la Alpine la Sedesa, de la Intercantieri la Strabag şi Bogart. Alpine şi Intercantieri au făcut oferte în jur de 40 de milioane de euro. Iar Rotary şi Aedificia Carpaţi, de 49 de milioane de euro. Nu s-a mai putut ţine nici un fel de licitaţie electronică, pentru că nouă dintre cele 10 firme aflate în competiţie au fost eliminate din tot felul de motive închipuite. A rămas doar firma celebrului Petrică Badea, vărul lui Ramses în construcţii, cel care cu Aedificia Carpaţi a făcut una dintre cele mai scumpe oferte: 48.376.198 de euro. Nea Petrică Badea (nume proverbial ca şi Moş Ion Roată), personajul proverbial al prieteniei cu toate puterile, este una şi aceeaşi persoană cu patronul firmei care i-a trecut numele lui Traian Băsescu pe clopotul capelei de la Cotroceni, cel care acum sună a revoltă şi înmormântare. Vă imaginaţi că Alpine şi Intercantieri sunt nişte inamici ai românilor. Au oferit cu 9 milioane de euro mai puţin şi au fost trimişi la plimbare. Numai că nu li s-a spus că ei nu ştiu să cheltuiască banii!
Cum credeţi că se adună cei 49 de milioane de euro ca Petre Badea să fie mulţumit? Câte 25% din salariul fiecăruia. Şi ca Nea Petrică să poată câştiga o sumă frumuşică, au fost depuse eforturi ca preţul cel mai prost pentru bugetul public să rămână singur în competiţie. Mai dă ţara banii de la nişte pensionari, de la nişte mame şi din banii unor bebeluşi ca barajul din mijlocul Capitalei să mărească încasările unei firme clientelare. Pentru o mai bună cunoaştere a isprăvilor lui nea Petrică Badea, lipicios la mai toate puterile, vă oferim şi bibliografie suplimentară. Pe unde a lucrat a umflat preţurile ca dirijabilul! (N. Corneliu)
Citiți și:
Badea de la Aedificia renoveaza Palatul Regal pentru 16 mil. euro (Ziarul Financiar)
Petre Badea, noul constructor al Capitalei: Cum a ajuns Aedificia Carpati sa castige contracte de peste 120 mil. euro cu statul in ultimul an. "Suntem foarte puternici financiar" (Ziarul Financiar)
Publicat acum o ora si 33 minute
Două miliarde lei vechi peste salariu
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
http://www.cotidianul.ro/images/stiri/0510/1274115103PDF%20gheorghiu..jpg
Premierul Emil Boc a lansat pe piaţă expresiile "salarii nesimţite" şi "pensii de lux". El s-a referit însă întotdeauna la persoane care nu au legătură cu PDL sau cu aparatul guvernamental. Cotidianul.ro vă prezintă câteva mostre de câştiguri colaterale şi nejustificate ale clientelei politice a guvernanţilor. Am descoperit printre altele un secretar de stat din parohia lui Adriean Videanu care câştigă peste salariu două miliarde lei vechi pe an. Aici trebuie umblat, nu la pensii, alocaţii şi salarii mici.
Constantin Claudiu Stafie este vicepreşedintele filialei PDL Neamţ. Această calitate l-a propulsat în funcţia de secretar de stat în Ministerul Economiei. Aici, în afară de salariul de demnitar pe care îl primeşte - şi pe care nu îl comentăm, pentru că este normal ca un demnitar să aibă un salariu consistent, pe măsura răspunderii activităţii sale -, Constantin Stafie mai încasează 3.000 lei (noi) pe lună în calitate de membru în CA al GDF Suez Energy România, 13.139 lei pe lună în calitate de vicepreşedinte EximBank şi încă nişte mizilicuri de câte 47 lei pe lună de la alte consilii de administraţie - Oil Terminal Constanţa, Oltchim Rm. Vâlcea, IAR Braşov şi CN Romarm. În total un venit colateral de 16.327 lei pe lună, sau 195.924 lei (aproape două miliarde lei vechi pe an), sau 46.871 de euro pe an. O sumă destul de frumuşică. Pe care o câştigă într-un an 46 de persoane care au pensia minimă pe economie.
Un alt secretar de stat din acelaşi minister, Tudor Şerban - şeful Departamentului Energie în conducerea PDL -, are câştiguri colaterale mai modeste: doar 53.260 lei pe an de pe urma prezenţei sale în CA al CEZ distribuţie şi furnizare Transilvania Sud.
Omul lui Udrea şi Băsescu
Despre capacitatea şi competenţa de ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre au curs râuri de cerneală negativă. Cu toate acestea, pe Dobre, secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării şi Turismului, şefa sa, Elema Udrea, l-a plasat în CA al EximBank. De aici Dobre ridică lunar frumoasa sumă de 13.000 lei (130 milioane lei vechi). O sumă tocmai bună pentru completarea salariului. Ce treabă are inginerul Dobre cu CA al unei bănci nu s-a întrebat însă nimeni. De ceva mărunţiş mai beneficiază şi alţi subordonaţi ai Elenei Udrea. Secretarul general al ministerului, Gheorghe Năstăsia („locotenentul" Elenei Udrea - comparaţie cu funcţia similară din Cosa Nostra făcută de deputaţii din comisia care a anchetat în 2009 cheltuielile ministrului Turismului - n.a.), scoate 5.470 lei din postura de membru CA al INCDT şi 2.698 lei din CA al SC Lido. Nu se ştie dacă sunt sumele sunt lunare sau anuale, neexistând vreo specificaţie în declaraţia de interese a lui Năstăsia. Tot în CA al INCDT o mai întâlnim pe Mihaela Dincă - secretar general adjunct -, de asemenea cu suma de 5.470. Acestea sunt doar primele exemple prezentate de cotidianul.ro, urmând ca, în zilele următoare, să mai dăm şi alte exemple de câştiguri nesalariale ale bugetarilor aflaţi la guvernare.
Publicat acum 2 ore si 32 minute Lucian Gheorghiu
Cotidianul.ro
http://www.cotidianul.ro/images/stiri/0510/1274115103PDF%20gheorghiu..jpg
Premierul Emil Boc a lansat pe piaţă expresiile "salarii nesimţite" şi "pensii de lux". El s-a referit însă întotdeauna la persoane care nu au legătură cu PDL sau cu aparatul guvernamental. Cotidianul.ro vă prezintă câteva mostre de câştiguri colaterale şi nejustificate ale clientelei politice a guvernanţilor. Am descoperit printre altele un secretar de stat din parohia lui Adriean Videanu care câştigă peste salariu două miliarde lei vechi pe an. Aici trebuie umblat, nu la pensii, alocaţii şi salarii mici.
Constantin Claudiu Stafie este vicepreşedintele filialei PDL Neamţ. Această calitate l-a propulsat în funcţia de secretar de stat în Ministerul Economiei. Aici, în afară de salariul de demnitar pe care îl primeşte - şi pe care nu îl comentăm, pentru că este normal ca un demnitar să aibă un salariu consistent, pe măsura răspunderii activităţii sale -, Constantin Stafie mai încasează 3.000 lei (noi) pe lună în calitate de membru în CA al GDF Suez Energy România, 13.139 lei pe lună în calitate de vicepreşedinte EximBank şi încă nişte mizilicuri de câte 47 lei pe lună de la alte consilii de administraţie - Oil Terminal Constanţa, Oltchim Rm. Vâlcea, IAR Braşov şi CN Romarm. În total un venit colateral de 16.327 lei pe lună, sau 195.924 lei (aproape două miliarde lei vechi pe an), sau 46.871 de euro pe an. O sumă destul de frumuşică. Pe care o câştigă într-un an 46 de persoane care au pensia minimă pe economie.
Un alt secretar de stat din acelaşi minister, Tudor Şerban - şeful Departamentului Energie în conducerea PDL -, are câştiguri colaterale mai modeste: doar 53.260 lei pe an de pe urma prezenţei sale în CA al CEZ distribuţie şi furnizare Transilvania Sud.
Omul lui Udrea şi Băsescu
Despre capacitatea şi competenţa de ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre au curs râuri de cerneală negativă. Cu toate acestea, pe Dobre, secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării şi Turismului, şefa sa, Elema Udrea, l-a plasat în CA al EximBank. De aici Dobre ridică lunar frumoasa sumă de 13.000 lei (130 milioane lei vechi). O sumă tocmai bună pentru completarea salariului. Ce treabă are inginerul Dobre cu CA al unei bănci nu s-a întrebat însă nimeni. De ceva mărunţiş mai beneficiază şi alţi subordonaţi ai Elenei Udrea. Secretarul general al ministerului, Gheorghe Năstăsia („locotenentul" Elenei Udrea - comparaţie cu funcţia similară din Cosa Nostra făcută de deputaţii din comisia care a anchetat în 2009 cheltuielile ministrului Turismului - n.a.), scoate 5.470 lei din postura de membru CA al INCDT şi 2.698 lei din CA al SC Lido. Nu se ştie dacă sunt sumele sunt lunare sau anuale, neexistând vreo specificaţie în declaraţia de interese a lui Năstăsia. Tot în CA al INCDT o mai întâlnim pe Mihaela Dincă - secretar general adjunct -, de asemenea cu suma de 5.470. Acestea sunt doar primele exemple prezentate de cotidianul.ro, urmând ca, în zilele următoare, să mai dăm şi alte exemple de câştiguri nesalariale ale bugetarilor aflaţi la guvernare.
Publicat acum 2 ore si 32 minute Lucian Gheorghiu
Ce institutii au fost "stimulate" financiar in timp de criza?
Romania trebuie salvata!
9am.ro
17mai2010
Costas Gerakis
In ciuda crizei si a situatiei financiare in care se afla Romania, peste un miliard de lei, adica aproximativ 270 de milioane de euro, au fost alocati de catre stat institutiilor publice anul trecut, pentru a-si stimula angajatii.
Aproape 80 la suta din totalul stimulentelor, adica 890 de milioane de lei, le-au luat angajatii Ministerului Finantelor.
Pe locul doi, cu 213 milioane, se situeaza Ministerul Muncii.
Urmeaza Ministerul Mediului cu aproape 14 milioane de lei, Ministerul Sanatatii cu 3,8 milioane si Secretariatul General al Guvernului cu 2,7 milioane.
Angajatii de la celelalte institutii au primit stimulente de ordinul sutelor sau zecilor de mii de lei. Printre acestea Curtea de Conturi cu aproape 1 milion de lei, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Justitiei cu aproximativ 700 de mii de lei fiecare.
Ministerul Finantelor Publice - 890,733,877 lei
Ministerul Muncii - 213,266,042 lei
Ministerul Mediului - 13,993,665 lei
Ministerul Sanatatii - 3,898,243 lei
Secretariatul General al Guvernului - 2,721,158 lei
Curtea de Conturi - 989,327 lei
Ministerul Justitiei - 733,952 lei
Ministerul Administratiei si Internelor - 728,793 lei
Ministerul Public - 138,717 lei
Ministerul Educatiei - 37,708 lei
Inalta Curte de Casatie - 14,259 lei
TOTAL: 1,127,255,741
9am.ro
17mai2010
Costas Gerakis
In ciuda crizei si a situatiei financiare in care se afla Romania, peste un miliard de lei, adica aproximativ 270 de milioane de euro, au fost alocati de catre stat institutiilor publice anul trecut, pentru a-si stimula angajatii.
Aproape 80 la suta din totalul stimulentelor, adica 890 de milioane de lei, le-au luat angajatii Ministerului Finantelor.
Pe locul doi, cu 213 milioane, se situeaza Ministerul Muncii.
Urmeaza Ministerul Mediului cu aproape 14 milioane de lei, Ministerul Sanatatii cu 3,8 milioane si Secretariatul General al Guvernului cu 2,7 milioane.
Angajatii de la celelalte institutii au primit stimulente de ordinul sutelor sau zecilor de mii de lei. Printre acestea Curtea de Conturi cu aproape 1 milion de lei, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Justitiei cu aproximativ 700 de mii de lei fiecare.
Ministerul Finantelor Publice - 890,733,877 lei
Ministerul Muncii - 213,266,042 lei
Ministerul Mediului - 13,993,665 lei
Ministerul Sanatatii - 3,898,243 lei
Secretariatul General al Guvernului - 2,721,158 lei
Curtea de Conturi - 989,327 lei
Ministerul Justitiei - 733,952 lei
Ministerul Administratiei si Internelor - 728,793 lei
Ministerul Public - 138,717 lei
Ministerul Educatiei - 37,708 lei
Inalta Curte de Casatie - 14,259 lei
TOTAL: 1,127,255,741
Cat cheltuiesc parlamentarii pe deplasari?
Romania trebuie salvata!
9am.ro
17mai2010
Parlamentarii Romaniei au cheltuit pentru deplasarile in strainatate, in 2009, nu mai putin de trei milioane si jumatate de euro.
In plina criza, parlamentarii calatoresc in destinatii exotice
Dintre cei 333 de deputati, anul trecut au ales sa calatoreasca in strainatate 120. Plimbarile in tara si strainatate ale senatorilor au insumat la sfarsit de an peste 3 milioane de euro, potrivit Realitatea.
Cele mai mari costuri pentru astfel de deplasari decontate de Camera, aproximativ 17.000 de euro, au fost solicitate de catre deputatul PD-L pentru diaspora, William Branza.
Nici anul acesta alesii nu a vrut sa renunte deplasarile externe, bineinteles, in locuri cat mai exotice.
Astfel, nu este de mirare faptul ca bugetul pe 2010 al senatorilor este in scadere. Pana la jumatatea anului, acestia ar putea ramane fara bani de deplasari externe, intrucat peste 60% din fondurile alocate au fost deja cheltuite.
9am.ro
17mai2010
Parlamentarii Romaniei au cheltuit pentru deplasarile in strainatate, in 2009, nu mai putin de trei milioane si jumatate de euro.
In plina criza, parlamentarii calatoresc in destinatii exotice
Dintre cei 333 de deputati, anul trecut au ales sa calatoreasca in strainatate 120. Plimbarile in tara si strainatate ale senatorilor au insumat la sfarsit de an peste 3 milioane de euro, potrivit Realitatea.
Cele mai mari costuri pentru astfel de deplasari decontate de Camera, aproximativ 17.000 de euro, au fost solicitate de catre deputatul PD-L pentru diaspora, William Branza.
Nici anul acesta alesii nu a vrut sa renunte deplasarile externe, bineinteles, in locuri cat mai exotice.
Astfel, nu este de mirare faptul ca bugetul pe 2010 al senatorilor este in scadere. Pana la jumatatea anului, acestia ar putea ramane fara bani de deplasari externe, intrucat peste 60% din fondurile alocate au fost deja cheltuite.
Elena Udrea face achiziţii publice de 700.000 de euro, în plină criză economică
Romania trebuie salvata!
antena3.ro
15 mai 2010 12:21
a Ministerul Dezvoltării Regionale achiziţiile pe bani publici se ţin lanţ pe timp de criză. Elena Udrea a scos la bătaie aproximativ 700.000 de euro, bani pe care i-a folosit pentru servicii de curierat rapid, servicii de curăţenie sau, pur şi simplu, pentru decorarea standului României de la Târgul de Turism din Berlin.
Din aprilie şi până acum, adică într-o lună şi jumătate, Ministerul Dezvoltării Regionale a pregătit nu mai puţin de 700.000 de euro pentru diverse achiziţii publice, potrivit ziarului Jurnalul Naţional. Asta în timp ce, preşedintele Românie anunţa măsuri drastice în ceea ce priveşte reducerea salariilor şi pensiilor.
Cu toate acestea, ministrul Elena Udrea n-a dat înapoi. Potrivit Jurnalului Naţional, în ultima lună, au fost publicate o serie de contracte oferite de ministerul Dezvoltării, unele prin atribuire, altele prin licitaţie, de peste 2,5 milioane de lei. La această sumă se adaugă 124.000 de euro fără TVA pentru achiziţia de carburanţi.
Ministerul are pregătiţi aproximativ 100.000 de euro pentru servicii de depozitare documente şi arhivare.
Ministerul Dezvoltării nu se uită la bani nici când vine vorba de curieratul rapid, fie el intern sau extern. Suma scoasă la bătaie - 34.000 de euro.
Generozitate maximă şi pentru standul Târgului de Turism de la Berlin, unde au fost alocate nu mai puţin de 200.000 de euro.
Tot Ministerul Dezvoltării şi Turismului finanţează parţial un contract de promovare şi publicitate pentru proiectul "Promovarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea". Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de peste 100.000 de euro. O parte din bani vor alocaţi pentru realizarea pliantelor, broşurilor şi pixurilor.
Şi Administraţia Prezidenţială a ieşit la cumpărături pe bani publici. Pe lângă covoraşele din fibră de bambus s-a încehiat şi un contract în valoare de aproape 400.000 de euro pentru carburanţi.
Aceiaşi instituţie a mai încheiat un contract pentru întreţinerea spaţiilor verzi din Curtea Palatului Cotroceni. Contractul, de peste 100.000 de lei, a fost câştigat de firma condusă de Ionuţ Olteanu, un apropiat al administraţiilor locale conduse de PDL.
Antena 3
antena3.ro
15 mai 2010 12:21
a Ministerul Dezvoltării Regionale achiziţiile pe bani publici se ţin lanţ pe timp de criză. Elena Udrea a scos la bătaie aproximativ 700.000 de euro, bani pe care i-a folosit pentru servicii de curierat rapid, servicii de curăţenie sau, pur şi simplu, pentru decorarea standului României de la Târgul de Turism din Berlin.
Din aprilie şi până acum, adică într-o lună şi jumătate, Ministerul Dezvoltării Regionale a pregătit nu mai puţin de 700.000 de euro pentru diverse achiziţii publice, potrivit ziarului Jurnalul Naţional. Asta în timp ce, preşedintele Românie anunţa măsuri drastice în ceea ce priveşte reducerea salariilor şi pensiilor.
Cu toate acestea, ministrul Elena Udrea n-a dat înapoi. Potrivit Jurnalului Naţional, în ultima lună, au fost publicate o serie de contracte oferite de ministerul Dezvoltării, unele prin atribuire, altele prin licitaţie, de peste 2,5 milioane de lei. La această sumă se adaugă 124.000 de euro fără TVA pentru achiziţia de carburanţi.
Ministerul are pregătiţi aproximativ 100.000 de euro pentru servicii de depozitare documente şi arhivare.
Ministerul Dezvoltării nu se uită la bani nici când vine vorba de curieratul rapid, fie el intern sau extern. Suma scoasă la bătaie - 34.000 de euro.
Generozitate maximă şi pentru standul Târgului de Turism de la Berlin, unde au fost alocate nu mai puţin de 200.000 de euro.
Tot Ministerul Dezvoltării şi Turismului finanţează parţial un contract de promovare şi publicitate pentru proiectul "Promovarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea". Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de peste 100.000 de euro. O parte din bani vor alocaţi pentru realizarea pliantelor, broşurilor şi pixurilor.
Şi Administraţia Prezidenţială a ieşit la cumpărături pe bani publici. Pe lângă covoraşele din fibră de bambus s-a încehiat şi un contract în valoare de aproape 400.000 de euro pentru carburanţi.
Aceiaşi instituţie a mai încheiat un contract pentru întreţinerea spaţiilor verzi din Curtea Palatului Cotroceni. Contractul, de peste 100.000 de lei, a fost câştigat de firma condusă de Ionuţ Olteanu, un apropiat al administraţiilor locale conduse de PDL.
Antena 3
marți, 4 mai 2010
Cum a ajuns lotul „Voicu” din arest în libertate
Romania trebuie salvata!
evz.ro
Autor: Raluca Dan
Magistraţii Curţii Supreme au apreciat că atât judecătorul Costiniu, cât şi afaceriştii Căşuneanu şi Locic nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Sursa: LIBERTATEA1 /2.
FLORIN COSTINIU, COSTEL CĂȘUNEANU ŞI MARIUS LOCIC„În dosar există probe şi indicii temeinice ce nasc bănuiala plauzibilă şi rezonabilă, aptă a convinge un observator obiectiv că inculpaţii (judecătorul Florin Costiniu şi afaceriştii Marius Locic şi Costel Căşuneanu) au comis infracţiunile pentru care sunt cercetaţi.” Aşa susţin cei nouă magistraţi ai Curţii Supreme, care, pe 12 aprilie, au decis să-i pună totuşi în libertate pe cei trei pe motiv că aceştia nu reprezintă „un pericol concret pentru ordinea publică”.
Judecătorii au admis însă că procurorii au respectat procedura penală pe toată perioada anchetei, că interceptările din dosar au fost făcute legal şi că au va loare de probă pentru modul în care inculpaţii ar fi comis infracţiunile de corupţie de care sunt acuzaţi.
Potrivit documentelor, decizia Curţii Supreme a fost luată cu votul a opt dintre cei nouă magistraţi din complet, judecătorul Vasile Alixandri - care a formulat o opinie separată - susţinând că cei trei ar trebui să rămână după gratii pentru 29 de zile.
Şpaga plătită de Locic: articole favorabile lui Geoană
Concret, judecătorii au respins toate criticile aduse de a vocaţii celor trei la adresa modului în care procurorii au instrumentat dosarul „Voicu” şi au reţinut, în motivare, o serie de probe strânse de anchetatori, care „conduc la presupunerea rezonabilă” că, în vara lui 2009, Costel Căşuneanu i-a cerut ajutorul senatorului Voicu pentru a obţine o soluţie favorabilă în procesul intentat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru câştigarea unei licitaţii.
Mai departe, arată magistra ţii, Voicu „a pretins şi primit, în schimbul intervenţiilor sale, sumele de 200.000 de euro şi de 60.000 de euro”. Şi, pentru a duce până la capăt traficul de influenţă, senatorul PSD l-a contactat pe judecătorul Florin Costiniu căruia, în schimbul unor foloase materiale, i-a cerut să intervină pe lângă colegii săi pentru a-i obţine lui Căşuneanu o soluţie favorabilă.
Şi în ceea ce-l priveşte pe Marius Locic, lucrurile sunt extrem de clare pentru judecători.
„Referitor la inculpatul Locic Marius, din actele dosarului au rezultat probe şi indicii temeinice ce au justificat presupunerea plauzibilă de comitere a infracţiunilor pentru care este cercetat, constând în aceea că, la 30 august 2009, a solicitat sprijinul inculpatului Voicu pentru a interveni în dosarul penal întocmit de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Capitalei”, subliniază judecătorii.
Cât despre şpaga plătită de Locic, aceasta s-ar fi concretizat nu doar în cei 119.000 de lei - viraţi în conturile Cabinetului de avocatură „Voicu Cătălin”, în baza unui contract de asistenţă juridică -, ci şi în publicarea gratuită a unor articole de presă.
„Tot odată, Voicu Cătălin a mai pretins de la inculpatul Locic Marius foloase materiale constând în publicarea cu titlu gratuit în cotidianul «Interesul public» a unor articole cu con ţinut defavorabil candidatului PDL la Preşedinţia României (Traian Băsescu) şi favorabile candidatului PSD la aceeaşi funcţie (Mircea Geoană)”, se arată în documentele instanţei.
„Comiterea unei infracţiuni, chiar de o gravitate deosebită, nu constituie însă temei pentru privarea de libertate a învinuiţilor”, au conchis judecătorii.
AUDIERI ÎN DOSARUL „VOICU”
Geoană, „sectant” în martorii lui DNA
Mircea Geoană a intrat în rândul liderilor PSD care „au vizitat” DNA. Deocamdată doar ca martor în dosarul colegului său Cătălin Voicu.
„Am avut o discuţie foarte succintă în care am declarat chestiuni legate de întrebările care mi-au fost adresate”, a spus ieri preşedintele Senatului, la ieşirea din sediul DNA.
Numele lui Mircea Geoană a fost invocat de Cătălin Voicu într-o discuţie cu senatorul PSD Alexandru Mazăre. Ce zicea Voicu: „Băga-mi-aş p.... în Geoană şi cu toţi americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă, că mulţi au dosare. Şi cu toate golăncile, cu şeful organizaţiei PSD de la Dolj. Şuţa (Maria Schutz, lider PSD Dolj - n.r.) aia cu serele, cu tot... Păi, şefa doamna Cristea de la Dâmboviţa, la fel şi nu-ţi mai dau nume, că nu-i frumos. Mulţi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toţi, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puşcărie, alţii le-a dat 10 ani (...)”.
Din vorbele lui Voicu se poate deduce că a intervenit în justiţie pentru persoane recomandate de Mircea Geoană.
Potrivit EVZ, la ajutorul lui Voicu ar fi apelat şi Margareta Costea, soacra lui Geoană, în procesele legate de certificatul de revoluţionar. (Florin Ciornei)
evz.ro
Autor: Raluca Dan
Magistraţii Curţii Supreme au apreciat că atât judecătorul Costiniu, cât şi afaceriştii Căşuneanu şi Locic nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Sursa: LIBERTATEA1 /2.
FLORIN COSTINIU, COSTEL CĂȘUNEANU ŞI MARIUS LOCIC„În dosar există probe şi indicii temeinice ce nasc bănuiala plauzibilă şi rezonabilă, aptă a convinge un observator obiectiv că inculpaţii (judecătorul Florin Costiniu şi afaceriştii Marius Locic şi Costel Căşuneanu) au comis infracţiunile pentru care sunt cercetaţi.” Aşa susţin cei nouă magistraţi ai Curţii Supreme, care, pe 12 aprilie, au decis să-i pună totuşi în libertate pe cei trei pe motiv că aceştia nu reprezintă „un pericol concret pentru ordinea publică”.
Judecătorii au admis însă că procurorii au respectat procedura penală pe toată perioada anchetei, că interceptările din dosar au fost făcute legal şi că au va loare de probă pentru modul în care inculpaţii ar fi comis infracţiunile de corupţie de care sunt acuzaţi.
Potrivit documentelor, decizia Curţii Supreme a fost luată cu votul a opt dintre cei nouă magistraţi din complet, judecătorul Vasile Alixandri - care a formulat o opinie separată - susţinând că cei trei ar trebui să rămână după gratii pentru 29 de zile.
Şpaga plătită de Locic: articole favorabile lui Geoană
Concret, judecătorii au respins toate criticile aduse de a vocaţii celor trei la adresa modului în care procurorii au instrumentat dosarul „Voicu” şi au reţinut, în motivare, o serie de probe strânse de anchetatori, care „conduc la presupunerea rezonabilă” că, în vara lui 2009, Costel Căşuneanu i-a cerut ajutorul senatorului Voicu pentru a obţine o soluţie favorabilă în procesul intentat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru câştigarea unei licitaţii.
Mai departe, arată magistra ţii, Voicu „a pretins şi primit, în schimbul intervenţiilor sale, sumele de 200.000 de euro şi de 60.000 de euro”. Şi, pentru a duce până la capăt traficul de influenţă, senatorul PSD l-a contactat pe judecătorul Florin Costiniu căruia, în schimbul unor foloase materiale, i-a cerut să intervină pe lângă colegii săi pentru a-i obţine lui Căşuneanu o soluţie favorabilă.
Şi în ceea ce-l priveşte pe Marius Locic, lucrurile sunt extrem de clare pentru judecători.
„Referitor la inculpatul Locic Marius, din actele dosarului au rezultat probe şi indicii temeinice ce au justificat presupunerea plauzibilă de comitere a infracţiunilor pentru care este cercetat, constând în aceea că, la 30 august 2009, a solicitat sprijinul inculpatului Voicu pentru a interveni în dosarul penal întocmit de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Capitalei”, subliniază judecătorii.
Cât despre şpaga plătită de Locic, aceasta s-ar fi concretizat nu doar în cei 119.000 de lei - viraţi în conturile Cabinetului de avocatură „Voicu Cătălin”, în baza unui contract de asistenţă juridică -, ci şi în publicarea gratuită a unor articole de presă.
„Tot odată, Voicu Cătălin a mai pretins de la inculpatul Locic Marius foloase materiale constând în publicarea cu titlu gratuit în cotidianul «Interesul public» a unor articole cu con ţinut defavorabil candidatului PDL la Preşedinţia României (Traian Băsescu) şi favorabile candidatului PSD la aceeaşi funcţie (Mircea Geoană)”, se arată în documentele instanţei.
„Comiterea unei infracţiuni, chiar de o gravitate deosebită, nu constituie însă temei pentru privarea de libertate a învinuiţilor”, au conchis judecătorii.
AUDIERI ÎN DOSARUL „VOICU”
Geoană, „sectant” în martorii lui DNA
Mircea Geoană a intrat în rândul liderilor PSD care „au vizitat” DNA. Deocamdată doar ca martor în dosarul colegului său Cătălin Voicu.
„Am avut o discuţie foarte succintă în care am declarat chestiuni legate de întrebările care mi-au fost adresate”, a spus ieri preşedintele Senatului, la ieşirea din sediul DNA.
Numele lui Mircea Geoană a fost invocat de Cătălin Voicu într-o discuţie cu senatorul PSD Alexandru Mazăre. Ce zicea Voicu: „Băga-mi-aş p.... în Geoană şi cu toţi americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă, că mulţi au dosare. Şi cu toate golăncile, cu şeful organizaţiei PSD de la Dolj. Şuţa (Maria Schutz, lider PSD Dolj - n.r.) aia cu serele, cu tot... Păi, şefa doamna Cristea de la Dâmboviţa, la fel şi nu-ţi mai dau nume, că nu-i frumos. Mulţi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toţi, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puşcărie, alţii le-a dat 10 ani (...)”.
Din vorbele lui Voicu se poate deduce că a intervenit în justiţie pentru persoane recomandate de Mircea Geoană.
Potrivit EVZ, la ajutorul lui Voicu ar fi apelat şi Margareta Costea, soacra lui Geoană, în procesele legate de certificatul de revoluţionar. (Florin Ciornei)
Cine-mparte parte-şi face
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 18:38
Guvernul a alocat 19,6 mil. lei pentru 233 primării PDL şi 21,2 mil. lei pentru 577 primării PNL
Guvernul a alocat primăriilor fonduri totale de 68,3 milioane lei (echivalentul a peste 16,5 milioane euro), din care 19,6 milioane lei pentru un număr de 233 primării conduse de reprezentanţi PDL şi 21,2 milioane lei, dar împărţite la un număr mai mare de primării PNL, de 577 unităţi administrative.
04 Mai 2010
Pentru PSD au fost repartizate fonduri către un număr aproape egal cu cel al primăriilor PDL, respectiv 232 unităţi conduse de social democraţi, dar banii alocaţi au depăşit cu puţin un total de 13 milioane lei, informează Mediafax.
Alocarea banilor a fost decisă de Guvern prin hotărâre aprobată în ultima şedinţă şi a fost efectuată din Fondul de rezervă bugetară, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea unor proiecte de investiţii şi a unor cheltuieli curente şi de capital.
Prin acelaşi act normativ, bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat cu 18,5 milioane lei, banii urmând să fie alocaţi bisericilor şi altor unităţi de cult.
Astfel de hotărâri au mai fost aprobate de Guvern şi pe parcursul anului trecut, când sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezervă bugetară, iar banii au fost alocaţi mai multor primării, preponderent de la PDL şi PNL, tot pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital.
În urmă cu un an, guvernul PSD-PDL a repartizat autorităţilor locale fonduri de 662 milioane lei din sume defalcate din TVA pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive, cei mai mulţi bani fiind alocaţi primăriilor conduse de cele două partide.
Cotidianul.ro
Azi - 18:38
Guvernul a alocat 19,6 mil. lei pentru 233 primării PDL şi 21,2 mil. lei pentru 577 primării PNL
Guvernul a alocat primăriilor fonduri totale de 68,3 milioane lei (echivalentul a peste 16,5 milioane euro), din care 19,6 milioane lei pentru un număr de 233 primării conduse de reprezentanţi PDL şi 21,2 milioane lei, dar împărţite la un număr mai mare de primării PNL, de 577 unităţi administrative.
04 Mai 2010
Pentru PSD au fost repartizate fonduri către un număr aproape egal cu cel al primăriilor PDL, respectiv 232 unităţi conduse de social democraţi, dar banii alocaţi au depăşit cu puţin un total de 13 milioane lei, informează Mediafax.
Alocarea banilor a fost decisă de Guvern prin hotărâre aprobată în ultima şedinţă şi a fost efectuată din Fondul de rezervă bugetară, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea unor proiecte de investiţii şi a unor cheltuieli curente şi de capital.
Prin acelaşi act normativ, bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat cu 18,5 milioane lei, banii urmând să fie alocaţi bisericilor şi altor unităţi de cult.
Astfel de hotărâri au mai fost aprobate de Guvern şi pe parcursul anului trecut, când sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezervă bugetară, iar banii au fost alocaţi mai multor primării, preponderent de la PDL şi PNL, tot pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital.
În urmă cu un an, guvernul PSD-PDL a repartizat autorităţilor locale fonduri de 662 milioane lei din sume defalcate din TVA pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive, cei mai mulţi bani fiind alocaţi primăriilor conduse de cele două partide.
luni, 3 mai 2010
Licitaţii cu iz penal la Primăria Capitalei
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Autor: Dan Bucura
Luni, 03 Mai 2010
În premieră pentru mandatul lui Oprescu, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal cu nume de cod „PMB”. Ancheta vizează o serie de licitaţii organizate de Administraţia Străzilor, condusă de directoarea Alina Roman.
Sursa: AGERPRES1 /3.
Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru un dosar penal în care se investighează o serie de fapte comise la Primăria Municipiului Bucureşti.
Informaţia, venită pe surse în primă fază, a fost infirmată de cei de la primărie. Astăzi vă prezentăm dovada că dosarul DNA există, iar structura vizată este Administraţia Străzilor, acolo unde şef este Alina Roman, cunoscută în primărie ca „blonda de la străzi”.
Adresa DNA-ului, trimisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a fost blocată pe traseu şi ţinută la secret. Abia astăzi, la peste o lună de când a ajuns la PMB, hârtia cu pricina le va fi prezentată şi consilierilor.
Obiectul dosarului: pasajele Victoria şi Unirii
Pe 26 martie 2010, DNA-ul a trimis primăriei o solicitare ce a semănat panică în toată instituţia condusă de Sorin Oprescu. „În interesul solicitărilor ce se desfăşoară în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi, în copie, hotărârea 299/31.08.2009, împreună cu toate anexele aferente, precum şi orice alt document care a stat la baza emiterii acestei hotărâri”.
Acesta este textul adresei, semnate chiar de Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA. Pentru cine nu cunoaşte conţinutul acelei Hotărâri de Consiliu, vă informăm că este cea prin care PMB a decis reabilitarea pasajelor Unirii, Victoriei şi Muncii, precum şi stabilirea indicatorilor economici la 65 de străzi principale din oraş.
Trecerea acestei hotărâri prin Consiliu a fost urmată, cel puţin straniu spun cei de la primărie, de o majorare de salariu aprobată de Sorin Oprescu pentru subordonata sa ce conduce Administraţia Străzilor.
Istoria reabilitării pasajelor cu pricina a lăsat o gaură serioasă în bugetul primăriei. Iniţial, la începutul anului trecut, a fost organizată o licitaţie pentru reabilitarea a trei pasaje, pe listă fiind inclus şi Pasajul Muncii. Pachetul a fost câştigat de Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti SA, una dintre firmele care câştigă tot mai des lucrări în mandatul lui Sorin Oprescu.
Valoarea maximă iniţială pentru lucrare trebuia să fie de 6 milioane de lei, pentru toate cele trei pasaje. Primăria a hotărât însă că va schimba regula jocului, ca urmare a indicaţiilor venite de la arhitectul- şef. Acesta a insistat pentru tapetarea cu granit a pereţilor celor trei pasaje.
Ilegalitatea: suplimentarea indicatorilor economici
Deşi contractul iniţial cu firma SCT prevedea renovarea şi iluminatul a trei pasaje, în final au rămas doar două, cel de la Muncii urmând să fie refăcut de primărie în regie proprie.
S-a bătut palma şi la costuri: Unirii - 1,7 milioane de lei şi Victoria - 2,5 milioane. Ceea ce a urmat este exact obiectul anchetei DNA. Indicatorii economici pentru pasaje au fost măriţi succesiv, de două ori. De la valoarea maximă de 6 milioane de lei s-a ajuns să se plătească SCT-ului 15 milioane de lei pentru Unirii şi 18 milioane pentru Victoriei.
La acest capitol însă, legea e foarte clară. Majorarea cu mai mult de 50 la sută a indicatorilor economici presupune organizarea unei noi licitaţii. Administraţia străzilor a lăsat lucrurile aşa cum erau în primul contract, iar suplimentările au fost semnate, se pare, prin dispoziţii de primar.
Bizar este şi faptul că Pasajul Victoriei, deşi este mult mai scurt, a costat mai mult decât Unirii, în condiţiile în care lucrările de reabilitare au fost aceleaşi.
SCENARIU
Primarul Sorin Oprescu a minţit cu nonşalanţă sau a fost păcălit de subalterni
În decembrie anul trecut, la inaugurarea Pasajului Unirii, primarul Sorin Oprescu a declarat peste tot că reabilitarea Pasajului Unirii a costat 2,5 milioane de lei.
În realitate, cu acordul „blondei de la străzi”, firma SCT a primit aproape 15 milioane, după modificarea indicatorilor economici. Astfel, fie Sorin Oprescu a minţit, încercând să ascundă suma astronomică plătită, fie a fost informat greşit de către cei de la Administraţia Străzilor.
La rândul ei, directoarea Alina Roman nu ştie nimic despre acţiunea DNA. „Nu am primit niciun document de la Parchet şi nu cunosc să facem obiectul vreunei anchete”, ne-a declarat telefonic şefa de la Străzi.
În aceste condiţii, facsimilul publicat în „Evenimentul zilei” ar putea să o lumineze pe „blonda de la străzi”. La începutul acestei luni, pe capul ei va mai veni şi Curtea de Conturi, care urmează să facă un control de proporţii în toată Primăria Capitalei.
„Evenimentul zilei” va prezenta şi un alt episod investigat de DNA în acelaşi dosar. Este vorba despre o firmă de construcţii care a câştigat aproape toate licitaţiile la străzi. Recent, aceasta a adjudecat 34 de străzi, deşi la licitaţii a venit cu oferte financiare mult mai mari decât concurenţa.
Libertatea.ro
Autor: Dan Bucura
Luni, 03 Mai 2010
În premieră pentru mandatul lui Oprescu, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal cu nume de cod „PMB”. Ancheta vizează o serie de licitaţii organizate de Administraţia Străzilor, condusă de directoarea Alina Roman.
Sursa: AGERPRES1 /3.
Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru un dosar penal în care se investighează o serie de fapte comise la Primăria Municipiului Bucureşti.
Informaţia, venită pe surse în primă fază, a fost infirmată de cei de la primărie. Astăzi vă prezentăm dovada că dosarul DNA există, iar structura vizată este Administraţia Străzilor, acolo unde şef este Alina Roman, cunoscută în primărie ca „blonda de la străzi”.
Adresa DNA-ului, trimisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a fost blocată pe traseu şi ţinută la secret. Abia astăzi, la peste o lună de când a ajuns la PMB, hârtia cu pricina le va fi prezentată şi consilierilor.
Obiectul dosarului: pasajele Victoria şi Unirii
Pe 26 martie 2010, DNA-ul a trimis primăriei o solicitare ce a semănat panică în toată instituţia condusă de Sorin Oprescu. „În interesul solicitărilor ce se desfăşoară în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi, în copie, hotărârea 299/31.08.2009, împreună cu toate anexele aferente, precum şi orice alt document care a stat la baza emiterii acestei hotărâri”.
Acesta este textul adresei, semnate chiar de Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA. Pentru cine nu cunoaşte conţinutul acelei Hotărâri de Consiliu, vă informăm că este cea prin care PMB a decis reabilitarea pasajelor Unirii, Victoriei şi Muncii, precum şi stabilirea indicatorilor economici la 65 de străzi principale din oraş.
Trecerea acestei hotărâri prin Consiliu a fost urmată, cel puţin straniu spun cei de la primărie, de o majorare de salariu aprobată de Sorin Oprescu pentru subordonata sa ce conduce Administraţia Străzilor.
Istoria reabilitării pasajelor cu pricina a lăsat o gaură serioasă în bugetul primăriei. Iniţial, la începutul anului trecut, a fost organizată o licitaţie pentru reabilitarea a trei pasaje, pe listă fiind inclus şi Pasajul Muncii. Pachetul a fost câştigat de Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti SA, una dintre firmele care câştigă tot mai des lucrări în mandatul lui Sorin Oprescu.
Valoarea maximă iniţială pentru lucrare trebuia să fie de 6 milioane de lei, pentru toate cele trei pasaje. Primăria a hotărât însă că va schimba regula jocului, ca urmare a indicaţiilor venite de la arhitectul- şef. Acesta a insistat pentru tapetarea cu granit a pereţilor celor trei pasaje.
Ilegalitatea: suplimentarea indicatorilor economici
Deşi contractul iniţial cu firma SCT prevedea renovarea şi iluminatul a trei pasaje, în final au rămas doar două, cel de la Muncii urmând să fie refăcut de primărie în regie proprie.
S-a bătut palma şi la costuri: Unirii - 1,7 milioane de lei şi Victoria - 2,5 milioane. Ceea ce a urmat este exact obiectul anchetei DNA. Indicatorii economici pentru pasaje au fost măriţi succesiv, de două ori. De la valoarea maximă de 6 milioane de lei s-a ajuns să se plătească SCT-ului 15 milioane de lei pentru Unirii şi 18 milioane pentru Victoriei.
La acest capitol însă, legea e foarte clară. Majorarea cu mai mult de 50 la sută a indicatorilor economici presupune organizarea unei noi licitaţii. Administraţia străzilor a lăsat lucrurile aşa cum erau în primul contract, iar suplimentările au fost semnate, se pare, prin dispoziţii de primar.
Bizar este şi faptul că Pasajul Victoriei, deşi este mult mai scurt, a costat mai mult decât Unirii, în condiţiile în care lucrările de reabilitare au fost aceleaşi.
SCENARIU
Primarul Sorin Oprescu a minţit cu nonşalanţă sau a fost păcălit de subalterni
În decembrie anul trecut, la inaugurarea Pasajului Unirii, primarul Sorin Oprescu a declarat peste tot că reabilitarea Pasajului Unirii a costat 2,5 milioane de lei.
În realitate, cu acordul „blondei de la străzi”, firma SCT a primit aproape 15 milioane, după modificarea indicatorilor economici. Astfel, fie Sorin Oprescu a minţit, încercând să ascundă suma astronomică plătită, fie a fost informat greşit de către cei de la Administraţia Străzilor.
La rândul ei, directoarea Alina Roman nu ştie nimic despre acţiunea DNA. „Nu am primit niciun document de la Parchet şi nu cunosc să facem obiectul vreunei anchete”, ne-a declarat telefonic şefa de la Străzi.
În aceste condiţii, facsimilul publicat în „Evenimentul zilei” ar putea să o lumineze pe „blonda de la străzi”. La începutul acestei luni, pe capul ei va mai veni şi Curtea de Conturi, care urmează să facă un control de proporţii în toată Primăria Capitalei.
„Evenimentul zilei” va prezenta şi un alt episod investigat de DNA în acelaşi dosar. Este vorba despre o firmă de construcţii care a câştigat aproape toate licitaţiile la străzi. Recent, aceasta a adjudecat 34 de străzi, deşi la licitaţii a venit cu oferte financiare mult mai mari decât concurenţa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)