Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
O firmă de apartament a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia la gripa aviară
Afaceri ale "băieţilor deştepţi", descoperite după mai mulţi ani
La cinci ani de la izbucnirea primului focar de gripă aviară, Realitatea TV dezvăluie, în premieră, un raport al Ministerului Transporturilor din 2006, din care reiese, printre altele, că o firmă de apartament, fără specialişti, a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia din timpul gripei aviare.
România a fost vizitată în anii 2005, 2006 şi 2007 de trei ori de gripa aviară, o boală care a cerut măsuri noi pentru care instituţiile statului de atunci le luau pentru prima oară. Această "întâlnire cu pericolul" a generat în România nu numai sacrificarea a milioane de găini, despăgubirea proprietarilor, de multe ori inutilă, dar şi dezinfecţia a zeci de mii de gospodării.
Această protecţie s-a transformat în câteva luni într-o grijă deosebită pentru cheltuirea banului public, ceea ce a determinat ca un grup de băieţi deştepţi să se pricopsească cu zeci şi milioane de euro. În 12 septembrie 2005 aveam 23 de focare de gripă aviară. În 15 septembrie, ministrul Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre (PD), dă Ordinul 1732 privind măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare şi în sectorul de drumuri şi căi ferate.
În regim de urgenţă, băieţii de la Transporturi, prevalându-se de o parte din textul ordonanţei 60/2001 care prevedea atribuirea directă, se grăbesc să semneze cu firma Lumi SRL din Iaşi, o firmă de apartament, cel mai mare contract din istoria României pe dezinfecţie. Lumi SRL aparţinea lui Tonel Ursachi, un medic veterinar prieten cu Victor Butean, directorul adjunct al Agenţiei de Sănătate Publică din Ministerul Transporturilor. Pe această filieră a ajuns Lumi SRL să gestioneze valori de milioane de euro, neavând niciun angajat şi niciun fel de CV referitor la gripa aviară.
Interesant este că grija autorităţilor era mereu împachetată în conceptul de grijă maximă faţă de oameni. Deşi noua boală avea o simptomatică complicată care definea riscul îmbolnăvirii numai dacă omul era în contact permanent cu păsările bolnave în mari ferme avicole. Aşa au apărut pe şoselele României şi pe calea ferată celebrele filtre. În isteria creată, posibil intenţionat, România plătea nouă lei pentru stropirea unui autoturism, 20 de lei pentru un microbuz până la 12 tone şi 30 de lei pentru maşinile mai mari. Pe măsură ce costurile creşteau şi Lumi SRL factura zeci de mii de mijloace de transport ca fiind dezinfectate, Ministerul Transporturilor începe să îşi dea seama că a făcut-o gogonată.
Registrul Auto Român a confirmat săptămâna trecută pentru Realitatea TV că printr-un singur filtru într-o lună a fost înregistrat că a trecut întregul parc auto al României, de până la 12 tone, de la vremea respectivă. Controlul ministerului asupra activităţii firmei se făcea pe principiul "nu am văzut, nu am verificat, dar doresc să plătesc". Aşa se face că apărând sume din ce în ce mai mari la decontare, ministrul Dobre dictează un control la finalul lui 2005 finalizat în data de 1 martie 2006.
Rezultatele lui ar fi trebuit să îngrozească pe toată lumea. Prostia, nepriceperea, exagerarea, încălcarea legii, combinate cu indolenţa şi interesul imoral sunt numai câteva din concluziile acestui raport. "La dosarul firmei nu se găsesc autorizaţii referitoare la abilitatea acesteia şi/sau personalului de a efectua acţiuni de dezinsecţie", astfel suna una dintre concluzii.
Ciudat este că dezinsecţia în totalitatea filtrelor din România se făcea pe baza unei ipoteze de lucru sanitar-veterinare şi nu pe constatarea ştiinţifică a faptului că virusul s-ar fi putut răspândi mai întâi pe cauciucuri, şine de cale ferată sau capote.
Nici măcar în 2010 preşedintele ANSVSA nu poate oferi dovada ştiinţifică a aplicării unor măsuri corecte şi, deci, obligatoriu de plătit. " Prin măsurile pe care le-am luat nu am limitat, am evitat apariţia oricărui caz de îmbolnăvire la om", spune Radu Roatiş, preşedinte ANSVSA.
Raportul din 2006 al Ministerului Transporturilor atrage atenţia asupra inutilităţii acestor filtre în combaterea virusului gripei aviare. Aşa-zisele duşuri pe maşini şi trenuri nu au făcut altceva decât să scoată din buzunarul statului român, adică din buzunarele noastre, milioane de euro. Instalarea acestor filtre pe drumurile naţionale a fost o măsură aberantă şi ilegală, aşa cum ne confirmă Directiva Europeană 1992/40, care spune că locaţiunea infectată e definită de la mare exploataţie avicolă până la gospodăria ţărănească fără să facă trimitere la drumuri sau căi ferate. Precizarea se regăseşte şi în legislaţia românească.
De la dezinsecţia spaţiilor pentru păsări şi decontaminarea echipamentelor folosite la transportul acestora s-a ajuns la spălarea cu apă de ploaie a milioane de vehicule la aberaţia cu covoraşele îmbibate cu substanţă, la costumele de protecţie ale lucrătorilor din filtre şi până la agitarea populaţiei într-un mod aproape isteric. Toate aceste pentru ca Lumi SRL a lui Tonel Ursachi să mai prelungească prin acte adiţionale un contract din 18 octombrie 2005 până la 31 martie 2006. Cu alte cuvinte Ministerul Transporturilor a încălcat OUG 60/2001 care prevedea expres în caz de forţă majoră atribuirea directă către o firmă se face de regulă într-o perioadă imediată, nu mai mult de o lună.
Primul avocat al firmei răspunde presei în 2009 pe un obraznic şi lipsit de echivoc că "întreg dosarul este o făcătură". În ciuda concluziilor dosarului, Lumi SRL a executat statul român cu peste patru milioane de euro şi ca să se vadă incapacitatea CNADNR de a avea grijă de statul român, joi, 30 septembrie 2010, Lumi SRL a reuşit să execute silit în instanţă CNADNR pentru alte 1,5 milioane de euro. În timp ce dosarul se mişcă lent la DNA, se pierd bani publici, pentru că acum cinci ani o isterie neprofesională şi imorală au fost plătite cu milioane de euro facturi pentru splălarea autovehiculelor cu apă chioară.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010
joi, 7 octombrie 2010
Adevăratul motiv al mazilirii lui Blaga
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Adevăratul motiv al mazilirii lui Blaga
152 milioane de euro, bani de buzunar pentru PDL
În ziua în care Vasile Blaga a demisionat, cotidianul.ro a scris despre miza reală a înlocuirii acestuia cu Traian Igaş. Iată că un raport oficial al MAI, intrat în posesia cotidianul.ro, vine să confirme faptul că 152 de milioane de euro care intră în acest minister până la sfârşitul anului reprezintă adevăratul motiv pentru care s-au luptat crâncen cele două grupări din PDL, cea a lui Vasile Blaga şi aceea a lui Traian Băsescu şi Elenei Udrea.
De la mijlocul lunii iunie, aripa Udrea-Băsescu din PDL se tot străduia din răsputeri să îl descăuneze pe Vasile Blaga. Ştiind că Blaga e greu de urnit de la comanda Ministerului de Interne, Traian Băsescu şi pretorienii săi din serviciile secrete au început operaţiunea de demolare a ministrului, prin plasarea în MAI, în special în departamentele unde se fac achiziţiile pentru Schengen, a unor ofiţeri SRI, care, fără a fi angajaţi oficiali ai ministerului, aveau sarcina de a schimba destinaţia unor contracte deja atribuite pe căi legale, în urma unor licitaţii corect organizate, către alte firme, ale clientelei politice portocalii.
Zeci de ofiţeri superiori din MAI cu funcţii importante în departamentul Schengen au avut de suferit de pe urma presiunilor exercitate asupra lor de aceşti ofiţeri SRI, ajunşi în minister pe post de supervisori, trimişi de nu se ştie cine. Chiar Vasile Blaga a fost cel care de multe ori a pus capăt acestor dispute între supraveghetorii din SRI şi ofiţerii superiori ai MAI. Blaga a preferat să-şi apere angajaţii de abuzurile şi ameninţările venite din partea acestor sereişti, şi să nu asculte comanda de la Cotroceni, lăsând contractele din cadrul Programului Schengen Facility să se desfăşoare aşa cum fuseseră atribuite iniţial, şi nu cum ordonau ofiţerii SRI.
Din raportul privind evaluarea activităţilor desfăşurate de MAI în anul 2009 aflăm că Programul Schengen Facility cuprinde 21 de proiecte în valoare totală de 478.657.140 euro. Iar cei trei principali beneficiari ai programului sunt: Ministerul Administraţiei şi Internelor cu 15 proiecte în valoare totală de 367.723.140 euro, Ministerul Afacerilor Externe cu două proiecte în valoare de 55.125.000 euro şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale cu 4 proiecte în valoare de 55.800.000 euro.
Până în data de 31 martie 2010, pentru realizarea obiectivelor sale din Programul Schengen Facility, Ministerul de Interne cheltuise suma 215,9 milioane euro, în baza contractelor semnate. Până la 31 decembrie 2010, ministerul acum condus de Traian Igaş va trebui să cheltuiască şi cele 152 milioane euro rămase de investit în Schengen Facility. Tot în ultima zi a anului se vor efectua şi ultimele plăţi către furnizori.
Fără a-i lua apărarea lui Vasile Blaga, care, în mod cert, avea propriile sale interese în diriguirea muntelui de bani din MAI, nu se poate totuşi să nu observăm că "buldogul PDL" a fost înlocuit de la şefia ministerului cu Traian Igaş, o marionetă a grupării economico-politice din jurul Elenei Udrea şi al lui Traian Băsescu. Igaş, un personaj abulic, mai degrabă cântăreţ de manele decât senator şi şef peste un minister de forţă, are o singură şi foarte clară misiune: aceea de a semna rapid redirecţionarea contractelor imense în valoare de 152 milioane către firmele clientelei PDL, aripa Băsescu-Udrea.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010 Cristina Horva
Cotidianul.ro
Adevăratul motiv al mazilirii lui Blaga
152 milioane de euro, bani de buzunar pentru PDL
În ziua în care Vasile Blaga a demisionat, cotidianul.ro a scris despre miza reală a înlocuirii acestuia cu Traian Igaş. Iată că un raport oficial al MAI, intrat în posesia cotidianul.ro, vine să confirme faptul că 152 de milioane de euro care intră în acest minister până la sfârşitul anului reprezintă adevăratul motiv pentru care s-au luptat crâncen cele două grupări din PDL, cea a lui Vasile Blaga şi aceea a lui Traian Băsescu şi Elenei Udrea.
De la mijlocul lunii iunie, aripa Udrea-Băsescu din PDL se tot străduia din răsputeri să îl descăuneze pe Vasile Blaga. Ştiind că Blaga e greu de urnit de la comanda Ministerului de Interne, Traian Băsescu şi pretorienii săi din serviciile secrete au început operaţiunea de demolare a ministrului, prin plasarea în MAI, în special în departamentele unde se fac achiziţiile pentru Schengen, a unor ofiţeri SRI, care, fără a fi angajaţi oficiali ai ministerului, aveau sarcina de a schimba destinaţia unor contracte deja atribuite pe căi legale, în urma unor licitaţii corect organizate, către alte firme, ale clientelei politice portocalii.
Zeci de ofiţeri superiori din MAI cu funcţii importante în departamentul Schengen au avut de suferit de pe urma presiunilor exercitate asupra lor de aceşti ofiţeri SRI, ajunşi în minister pe post de supervisori, trimişi de nu se ştie cine. Chiar Vasile Blaga a fost cel care de multe ori a pus capăt acestor dispute între supraveghetorii din SRI şi ofiţerii superiori ai MAI. Blaga a preferat să-şi apere angajaţii de abuzurile şi ameninţările venite din partea acestor sereişti, şi să nu asculte comanda de la Cotroceni, lăsând contractele din cadrul Programului Schengen Facility să se desfăşoare aşa cum fuseseră atribuite iniţial, şi nu cum ordonau ofiţerii SRI.
Din raportul privind evaluarea activităţilor desfăşurate de MAI în anul 2009 aflăm că Programul Schengen Facility cuprinde 21 de proiecte în valoare totală de 478.657.140 euro. Iar cei trei principali beneficiari ai programului sunt: Ministerul Administraţiei şi Internelor cu 15 proiecte în valoare totală de 367.723.140 euro, Ministerul Afacerilor Externe cu două proiecte în valoare de 55.125.000 euro şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale cu 4 proiecte în valoare de 55.800.000 euro.
Până în data de 31 martie 2010, pentru realizarea obiectivelor sale din Programul Schengen Facility, Ministerul de Interne cheltuise suma 215,9 milioane euro, în baza contractelor semnate. Până la 31 decembrie 2010, ministerul acum condus de Traian Igaş va trebui să cheltuiască şi cele 152 milioane euro rămase de investit în Schengen Facility. Tot în ultima zi a anului se vor efectua şi ultimele plăţi către furnizori.
Fără a-i lua apărarea lui Vasile Blaga, care, în mod cert, avea propriile sale interese în diriguirea muntelui de bani din MAI, nu se poate totuşi să nu observăm că "buldogul PDL" a fost înlocuit de la şefia ministerului cu Traian Igaş, o marionetă a grupării economico-politice din jurul Elenei Udrea şi al lui Traian Băsescu. Igaş, un personaj abulic, mai degrabă cântăreţ de manele decât senator şi şef peste un minister de forţă, are o singură şi foarte clară misiune: aceea de a semna rapid redirecţionarea contractelor imense în valoare de 152 milioane către firmele clientelei PDL, aripa Băsescu-Udrea.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010 Cristina Horva
Când toată ţara strânge cureaua
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Când toată ţara strânge cureaua
SPP, armata foarte bine tratată a lui Traian Băsescu
Medicamente gratuite în cantităţi îndestulătoare, salarii suficient de bune ca să nu fie afişate pe pagina proprie de Internet, deşi cererea prezidenţială a fost una expresă, decorarea întregului aparat cu ordine şi medalii naţionale şi opţiunea preşedintelui României în defavoarea Poliţiei: acesta este Serviciul de Protecţie şi Pază - "Armata" Bine Tratată la dispoziţia lui Traian Băsescu. Cea care e pe cale să înlocuiască Poliţia şi într-o oarecare măsură Jandarmeria. Şi, de ce nu, chiar Armata. Nimic nu mai e exclus. Totul devine interesant cu această Coloană a Cincea în curs de devenire.
Interesant este că, aşa cum arată lista intrată în posesia cotidianul.ro a medicamentelor gratuite achiziţionate în acest an, în SPP - deşi e o instituţie unde sănătatea militarilor este una de fier -, bolile de inimă par pe primul loc. O pondere impresionantă dintre medicamentele necesare SPP este reprezentată de cele pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi a bolilor de inimă, aşa cum sunt betablocantele, ori de cele prescrise după infarctul miocardic, iar nu în ultimul rând, de cele care scad nivelul grăsimilor din sânge.
"Inimoşii"
Dar cum arată o parte din "reţeta" în cantităţi de tablete validată de la bugetul de stat pentru SPP, pentru care s-au achitat deja din alocaţia de la bugetul de stat 224.410,19 lei, adică 53.743,22 euro la data cumpărării stocului:
Bisoprolol 5 mg - 3000, Carvedilol 25 mg - 900, Enalapril 10 mg - 8000, Enalapril 20 mg - 5000, Metoprolol succinat 50 mg - 2100, Metoprolol succinat 100 mg - 3000, Metroprolol tartrat 100 mg - 5000, Fosinopril 20 mg - 900, Quinapril 10 mg - 900, Ramipril 5 mg - 800, Perindopril 5 mg - 7500, Perindopril 10 mg - 3000, Trimetazidină 35 mg - 15.000, Noliprel - 1350, Noliprel forte - 1200, Simvastatină 20 mg - 2400, Rosuvastatină 10 mg - 5600, Atrovastatină 20 mg - 10.500, Silibină (protector hepatic) 150 mg - 8000, Fenofibrat 160 mg - 6000, Indapamidă (diuretic) 1,5 mg - 12.000, Rowachol (destinat patologiei hepatobiliare).
Leacuri pentru vezici umflate, arsuri de stomac, probleme de "şezut"
Mai mult, în SPP există şi serioase probleme cu aparatul urinar, având în vedere comanda de Rowatinex - 1500, Uro - Vaxom 6 mg - 300, Uricol - 5 g - 300, Urinex - 720.
Demn de remarcat este faptul că în SPP s-a impus tratarea nici mai mult, nici mai puţin decât a hemoroizilor de gradele I şi II, a erupţiilor anale, precum şi a proceselor inflamatorii din jurul anusului şi rectului, drept care s-a dat comanda de Proctosan (200).
Pentru SPP-iştii nervoşi s-a lansat şi comanda de Extraveral - 1000, pentru cei cu tulburări de somn şi alte probleme din domeniul neuropsihiatric, un hipnotic şi sedativ - Zolpidem 10 mg - 100.
Arsurile gastrice sunt tratate de SPP cu Dicarbocalm - 4000, iar balonările, cu Colebil - 6000.
Răciţi, dar şi vitaminizaţi
Dacă răcesc, SPP-iştii au la dispoziţie Asipirină - 18.000, Oscillococcinum - 600 sau Nurofen Răceală şi Gripă - 8640, Fervex - 4000.
Pentru că trebuie să fie tot timpul serviciului vioi, SPP-iştii sunt serviţi şi cu VITAMAX - 900, Supradyn - 2100, Magne B6 - 4000.
În plus, SPP-iştii îşi pot întări oasele cu Calciu + Vitamina D 3 - Vitamina D 3 comprimate masticabile - 1000, Calciu lactic - 600 şi Calciu Sandoz Forte 500 mg comprimate efervescente - 600.
Cei constipaţi pot apela cu încredere la Bisacodil 5 mg - 300.
SPP, o mare armată secretă la dispoziţia preşedintelui
Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a asigurat fidelitatea deplină din partea Serviciului de Protecţie şi Pază. Pentru sine şi pentru fidelii săi aflaţi în funcţii de demnitate publică. Fostul cancelar al Ordinelor şi Medaliilor de la Palatul Cotroceni, istoricul Floricel Marinescu, spulberă gestul garantului constituţional al statului român şi dezvăluie, în premieră, pentru cotidianul.ro, că împotrivirea sa faţă de manierele decoraţionsite ale lui Traian Băsescu au determinat îndepărtarea sa din funcţie. Băsescu a secretizat tot, inclusiv lista cu civilii din SPP pe care i-a decorat.
Surse din Administraţia Prezidenţială au declarat pentru cotidianul.ro că, în urmă cu o lună, şeful statului român a decorat tot serviciul guvernamental însărcinat cu paza şi protecţia demnitarilor. Lista decoraţilor sepepişti a fost dosită bine, fiind secretizată, în premieră absolută!, pe baza Legii secretului de stat. Gestul militarilor SPP care i-au violentat pe jurnaliştii de la Camera Deputaţilor - cu ocazia venirii lui Emil Boc, marţi, la dezbaterea şi votarea în Parlamentul României a moţiunii de cenzură la adresa guvernării pedeliste - pare să aibă o explicaţie.
Decoraţii la tot SPP-ul
Poate au scăpat de furia decoraţionistă a preşedintelui ţării, conform aceloraşi surse din Administraţia Prezidenţială, doar balamalele şi clanţele de la uşile sediilor SPP. Nu se ştie - până la desecretizarea listelor - dacă au scăpat nedecoraţi şi câinii de serviciu, folosiţi la detectarea posibililor explozibili din locurile pe unde merg înalţii demnitari. SPP nu este un serviciu secret, având în vedere că lucrează cu peste 90 la sută dintre salariaţi „la vedere", cum se spune. Cei mai mulţi dintre „lucrători" apar în public şi pot fi identificaţi ca aparţinând SPP, pentru că poartă uniforma acestei instituţii din sistemul de siguranţă naţională şi ordine publică, aidoma, de exemplu, Jandarmeriei.
Civilii secreţi
Decretul prezidenţial special numărul 472 din 6 mai 2010 conţine nu mai puţin de 25 de articole-anexă prin care Traian Băsescu a decis să confere un număr similar de ordine naţionale, ordine, cruci naţionale, medalii naţionale şi medalii pentru salaraiţii Serviciului de Protecţie şi Pază.
De remarcat este faptul că nu doar militarii, care alcătuiesc majoritatea covârşitoare a salariaţilor SPP, au fost decoraţi. Cu decoraţii au fost gratulaţi de acelaşi Băsescu şi salariaţii civili ai SPP. Cinci dintre cele 25 de categorii de decoraţii le-au fost conferite unor civili. Civilii din unităţile militare sunt, de obicei, femeile de serviciu, lifitierele, bufetierele, grădinarii. Sau poate şi alţii.
Celor care ar avea de gând să obţină listele şi, mai mult, să le şi publice, Traian Băsescu şi suita sa de la Securitate naţională din Cotroceni le-au pregătit puşcăria. Avertismentul cu pârnaia al Cotrocenilor e fără echivoc: „Anexele conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii 182 / 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare".
Şi până acum, dar numai şi numai în cazul serviciilor secrete şi mai cu seamă în cazul SIE, se evita publicarea în Monitorul Oficial a decretelor de avansare în grad, de trecere în rezervă sau de decorare a acestora, printr-o găselniţă la limita legii. Din motive lesne de înţeles. Atunci se publica decretul, pentru a-şi exercita efectele, dar nominalizarea celor avansaţi în grad, trecuţi în rezervă ori decoraţi era trecută într-o anexă. Iar secretizarea era una elegantă, folosindu-se formularea: „Anexele se comunică instituţiilor interesate".
Ce decoraţii a distribuit Băsescu pentru cei care îi asigură lui, printre alţii, protecţia zilnică. Şi acasă, şi pe stradă şi la serviciu.
Când a fost să numere greviştii la protestele din vară, Jandarmeriei i-au dat mai puţini manifestanţi decât le dădeau organizatorilor. Acum, după ce a mimat pactizarea cu colegii poliţişti, a ajuns să-i toarne la Parchet pe baza filajului. Târârea Jandarmeriei în astfel de jocuri nu pare a fi străină de Traian Băsescu. Preşedintele României, aşa cum a scris cotidianul.ro, i-a avansat în grad pe şefii acestei instituţii, cu o dărinicie mai mult decât suspectă, exact în campania electorală de anul trecut.
Să mai remarcăm că SPP nu a executat, la fel ca toate celelalte instituţii bugetare, ordinul lui Traian Băsescu de a afişa pe site salariile obţinute. Chiar Cotrocenii au făcut acest lucru şi, culmea!, serviciul secret al MAI. SPP, nu! Prietenii ştiu de ce!
Jandarmeria, orbită la numărătoarea greviştilor de gradele generalilor?
SPP, o mare armată secretă la dispoziţia preşedintelui
Publicat Luni, 04 octombrie 2010 Izabela Niculescu
Cotidianul.ro
Când toată ţara strânge cureaua
SPP, armata foarte bine tratată a lui Traian Băsescu
Medicamente gratuite în cantităţi îndestulătoare, salarii suficient de bune ca să nu fie afişate pe pagina proprie de Internet, deşi cererea prezidenţială a fost una expresă, decorarea întregului aparat cu ordine şi medalii naţionale şi opţiunea preşedintelui României în defavoarea Poliţiei: acesta este Serviciul de Protecţie şi Pază - "Armata" Bine Tratată la dispoziţia lui Traian Băsescu. Cea care e pe cale să înlocuiască Poliţia şi într-o oarecare măsură Jandarmeria. Şi, de ce nu, chiar Armata. Nimic nu mai e exclus. Totul devine interesant cu această Coloană a Cincea în curs de devenire.
Interesant este că, aşa cum arată lista intrată în posesia cotidianul.ro a medicamentelor gratuite achiziţionate în acest an, în SPP - deşi e o instituţie unde sănătatea militarilor este una de fier -, bolile de inimă par pe primul loc. O pondere impresionantă dintre medicamentele necesare SPP este reprezentată de cele pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi a bolilor de inimă, aşa cum sunt betablocantele, ori de cele prescrise după infarctul miocardic, iar nu în ultimul rând, de cele care scad nivelul grăsimilor din sânge.
"Inimoşii"
Dar cum arată o parte din "reţeta" în cantităţi de tablete validată de la bugetul de stat pentru SPP, pentru care s-au achitat deja din alocaţia de la bugetul de stat 224.410,19 lei, adică 53.743,22 euro la data cumpărării stocului:
Bisoprolol 5 mg - 3000, Carvedilol 25 mg - 900, Enalapril 10 mg - 8000, Enalapril 20 mg - 5000, Metoprolol succinat 50 mg - 2100, Metoprolol succinat 100 mg - 3000, Metroprolol tartrat 100 mg - 5000, Fosinopril 20 mg - 900, Quinapril 10 mg - 900, Ramipril 5 mg - 800, Perindopril 5 mg - 7500, Perindopril 10 mg - 3000, Trimetazidină 35 mg - 15.000, Noliprel - 1350, Noliprel forte - 1200, Simvastatină 20 mg - 2400, Rosuvastatină 10 mg - 5600, Atrovastatină 20 mg - 10.500, Silibină (protector hepatic) 150 mg - 8000, Fenofibrat 160 mg - 6000, Indapamidă (diuretic) 1,5 mg - 12.000, Rowachol (destinat patologiei hepatobiliare).
Leacuri pentru vezici umflate, arsuri de stomac, probleme de "şezut"
Mai mult, în SPP există şi serioase probleme cu aparatul urinar, având în vedere comanda de Rowatinex - 1500, Uro - Vaxom 6 mg - 300, Uricol - 5 g - 300, Urinex - 720.
Demn de remarcat este faptul că în SPP s-a impus tratarea nici mai mult, nici mai puţin decât a hemoroizilor de gradele I şi II, a erupţiilor anale, precum şi a proceselor inflamatorii din jurul anusului şi rectului, drept care s-a dat comanda de Proctosan (200).
Pentru SPP-iştii nervoşi s-a lansat şi comanda de Extraveral - 1000, pentru cei cu tulburări de somn şi alte probleme din domeniul neuropsihiatric, un hipnotic şi sedativ - Zolpidem 10 mg - 100.
Arsurile gastrice sunt tratate de SPP cu Dicarbocalm - 4000, iar balonările, cu Colebil - 6000.
Răciţi, dar şi vitaminizaţi
Dacă răcesc, SPP-iştii au la dispoziţie Asipirină - 18.000, Oscillococcinum - 600 sau Nurofen Răceală şi Gripă - 8640, Fervex - 4000.
Pentru că trebuie să fie tot timpul serviciului vioi, SPP-iştii sunt serviţi şi cu VITAMAX - 900, Supradyn - 2100, Magne B6 - 4000.
În plus, SPP-iştii îşi pot întări oasele cu Calciu + Vitamina D 3 - Vitamina D 3 comprimate masticabile - 1000, Calciu lactic - 600 şi Calciu Sandoz Forte 500 mg comprimate efervescente - 600.
Cei constipaţi pot apela cu încredere la Bisacodil 5 mg - 300.
SPP, o mare armată secretă la dispoziţia preşedintelui
Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a asigurat fidelitatea deplină din partea Serviciului de Protecţie şi Pază. Pentru sine şi pentru fidelii săi aflaţi în funcţii de demnitate publică. Fostul cancelar al Ordinelor şi Medaliilor de la Palatul Cotroceni, istoricul Floricel Marinescu, spulberă gestul garantului constituţional al statului român şi dezvăluie, în premieră, pentru cotidianul.ro, că împotrivirea sa faţă de manierele decoraţionsite ale lui Traian Băsescu au determinat îndepărtarea sa din funcţie. Băsescu a secretizat tot, inclusiv lista cu civilii din SPP pe care i-a decorat.
Surse din Administraţia Prezidenţială au declarat pentru cotidianul.ro că, în urmă cu o lună, şeful statului român a decorat tot serviciul guvernamental însărcinat cu paza şi protecţia demnitarilor. Lista decoraţilor sepepişti a fost dosită bine, fiind secretizată, în premieră absolută!, pe baza Legii secretului de stat. Gestul militarilor SPP care i-au violentat pe jurnaliştii de la Camera Deputaţilor - cu ocazia venirii lui Emil Boc, marţi, la dezbaterea şi votarea în Parlamentul României a moţiunii de cenzură la adresa guvernării pedeliste - pare să aibă o explicaţie.
Decoraţii la tot SPP-ul
Poate au scăpat de furia decoraţionistă a preşedintelui ţării, conform aceloraşi surse din Administraţia Prezidenţială, doar balamalele şi clanţele de la uşile sediilor SPP. Nu se ştie - până la desecretizarea listelor - dacă au scăpat nedecoraţi şi câinii de serviciu, folosiţi la detectarea posibililor explozibili din locurile pe unde merg înalţii demnitari. SPP nu este un serviciu secret, având în vedere că lucrează cu peste 90 la sută dintre salariaţi „la vedere", cum se spune. Cei mai mulţi dintre „lucrători" apar în public şi pot fi identificaţi ca aparţinând SPP, pentru că poartă uniforma acestei instituţii din sistemul de siguranţă naţională şi ordine publică, aidoma, de exemplu, Jandarmeriei.
Civilii secreţi
Decretul prezidenţial special numărul 472 din 6 mai 2010 conţine nu mai puţin de 25 de articole-anexă prin care Traian Băsescu a decis să confere un număr similar de ordine naţionale, ordine, cruci naţionale, medalii naţionale şi medalii pentru salaraiţii Serviciului de Protecţie şi Pază.
De remarcat este faptul că nu doar militarii, care alcătuiesc majoritatea covârşitoare a salariaţilor SPP, au fost decoraţi. Cu decoraţii au fost gratulaţi de acelaşi Băsescu şi salariaţii civili ai SPP. Cinci dintre cele 25 de categorii de decoraţii le-au fost conferite unor civili. Civilii din unităţile militare sunt, de obicei, femeile de serviciu, lifitierele, bufetierele, grădinarii. Sau poate şi alţii.
Celor care ar avea de gând să obţină listele şi, mai mult, să le şi publice, Traian Băsescu şi suita sa de la Securitate naţională din Cotroceni le-au pregătit puşcăria. Avertismentul cu pârnaia al Cotrocenilor e fără echivoc: „Anexele conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii 182 / 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare".
Şi până acum, dar numai şi numai în cazul serviciilor secrete şi mai cu seamă în cazul SIE, se evita publicarea în Monitorul Oficial a decretelor de avansare în grad, de trecere în rezervă sau de decorare a acestora, printr-o găselniţă la limita legii. Din motive lesne de înţeles. Atunci se publica decretul, pentru a-şi exercita efectele, dar nominalizarea celor avansaţi în grad, trecuţi în rezervă ori decoraţi era trecută într-o anexă. Iar secretizarea era una elegantă, folosindu-se formularea: „Anexele se comunică instituţiilor interesate".
Ce decoraţii a distribuit Băsescu pentru cei care îi asigură lui, printre alţii, protecţia zilnică. Şi acasă, şi pe stradă şi la serviciu.
Când a fost să numere greviştii la protestele din vară, Jandarmeriei i-au dat mai puţini manifestanţi decât le dădeau organizatorilor. Acum, după ce a mimat pactizarea cu colegii poliţişti, a ajuns să-i toarne la Parchet pe baza filajului. Târârea Jandarmeriei în astfel de jocuri nu pare a fi străină de Traian Băsescu. Preşedintele României, aşa cum a scris cotidianul.ro, i-a avansat în grad pe şefii acestei instituţii, cu o dărinicie mai mult decât suspectă, exact în campania electorală de anul trecut.
Să mai remarcăm că SPP nu a executat, la fel ca toate celelalte instituţii bugetare, ordinul lui Traian Băsescu de a afişa pe site salariile obţinute. Chiar Cotrocenii au făcut acest lucru şi, culmea!, serviciul secret al MAI. SPP, nu! Prietenii ştiu de ce!
Jandarmeria, orbită la numărătoarea greviştilor de gradele generalilor?
SPP, o mare armată secretă la dispoziţia preşedintelui
Publicat Luni, 04 octombrie 2010 Izabela Niculescu
Aici sunt banii dumneavoastră!
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Aici sunt banii dumneavoastră!
Boc finanţează echipe de fotbal inexistente din comune cu primari PDL şi UDMR
Cotidianul.ro vă prezintă modul în care premierul Emil Boc şi guvernul pe care îl conduce cheltuiesc bani publici pe timp de criză. Prin HG nr. 977 din 20 septembrie 2010, premierul Emil Boc a alocat finanţări în valoare de 53.339.000 lei pentru baze sportive din mediul rural. De menţionat că o parte din bani au fost alocaţi pentru construirea de stadioane comunale în localităţi în care nu există echipe de fotbal. De asemenea s-au acordat bani pentru construirea sau modernizarea de stadioane comunale pentru echipe din ligile IV şi V. Toate localităţile care au primit astfel de fonduri sunt conduse, în proporţie de 85%, de primari PDL, dar şi cei din UDMR şi-au tras partea leului.
Pentru guvernul Boc V se pare că România nu mai este în criză. Altfel nu se explică largheţea în a acorda fonduri pentru baze sportive în mediul rural în valoare de 53.339.000 lei (12.699.761 euro). Să fim bine înţeleşi, nimeni nu are nimic împotrivă să fie alocate sume de bani pentru sportul de masă în mediul rural. Dacă aceşti bani s-ar aloca în special pentru a stimula participarea la acţiuni sportive de masă pentru elevi (în special) şi pentru tinerii de la sate, nu ar fi un capăt de ţară. Dar aceşti bani se alocă pentru baze sportive multifuncţionale - teren de handbal, baschet, volei, tenis de câmp, adică pentru sporturi mai puţin sau deloc practicate la sat. O altă parte din bani s-au alocat pentru construirea de stadioane comunale - teren cu tribună (în jur de 100-200 locuri) şi vestiare în localităţi în care nu există echipe de fotbal, sau dacă se practică acest sport, nu există vreo grupare afiliată la Asociaţiile Judeţene de Fotbal, adică nu sunt angrenate în ligile inferioare a IV-a şi a V-a, adică în campionatele judeţene, respectiv campionatele săteşti.
Boc l-a bătut la scor pe Tăriceanu
„Guvernul pe care îl conduc nu va repeta greşelile făcute pe timpul lui Tăriceanu. Nu vom face decât ceea ce ne putem permite, nimic mai mult", a spus Emil Boc. Această declaraţie cu iz electoral a fost făcută duminică la conferinţa de alegeri a filialei judeţene a PDL Suceava. Numai că afirmaţiile premierului Boc nu au nici cea mai mică acoperire. Pe final de mandat, fostul premier Tăriceanu a alocat şi el fonduri pentru baze sportive din mediul rural. Numai că suma totată alocată a fost de 2.000.000 lei, fiecare primărie care a beneficiat de fonduri primind 4.000 lei. Numai că actualul prim-ministru nu doar că a alocat o sumă astronomică în raport cu predecesorul său, dar a şi recidivat: prin HG nr. 1.307 din 4 noiembrie 2009 (deci tot în perioadă de criză), a deschis în premieră robinetul fondurilor guvernamentale pentru baze sportive din mediul rural, alocând suma de 39.490.000 lei (9.402.380 euro).
Studiu de caz - comune din Bihor care au primit bani pentru stadioane
În judeţul Bihor au fost alocate sume de bani pentru 6 comune şi un sat care nu au echipe de fotbal afiliate la AJF (Asociaţia Judeţeană de Fotbal), deci nu există oficial vreo echipă în localităţile respective, şi pentru două echipe din Liga a V-a, adică ultimul nivel competiţional din România. De menţionat că echipele de fotbal din ligile IV şi V (şi chiar unele din Liga a III-a - fosta divizie "C") sunt echipe de amatori, care nu vizează marea performanţă. Contactat de cotidianul.ro şi întrebat dacă realizarea unui stadion reprezintă o prioritate acum pe timp de criză, viceprimarul comunei Măgeşti, Cristian Gherlea (PDL), ne-a răspuns: "Orice ban este bine venit. Copiii trebuie să aibă unde să se joace. Construierea stadionului face parte din programul de investiţii al comunei". Gherlea a recunoscut că nu există în comună o echipă afiliată în vreo competiţie oficială, dar că "fotbal se joacă".
- Borod (Bihor) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal – primar PDL
- Cetariu (BH) – 100.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Săniob (BH) – 250.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Curtuişeni (BH) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - UDMR
- Finiş (BH) - 100.000 lei - Cetatea Finiş (Liga V) - PNG
- Holod (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
- Mădăraş (BH) - 120.000 lei - Atletico Mădăraş (Liga V) – PDL
- Măgeşti (BH) - 120.000 lei - nu are echipă de fotbal - PDL
- Olcea (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
Ce au făcut cu banii primiţi în 2009?
O serie de comune care au primit acum bani pentru construcţia sau modernizarea stadioanelor au benficiat şi în anul 2009 de sume de la guvern, pentru aceleaşi obiective. De menţionat că este vorba, de regulă, de comune care au echipe în liga a V-a, mai rar în liga a IV-a, şi chiar comune care nu au sau nu mai au echipe afiliate. Ce au făcut cu banii respectivi nu se ştie, pentru că, din ce rezultă pe site-urile primăriilor respective, lucrări la aceste obiective nu s-au executat. Vă prezentăm o primă parte a listei cu primăriile care au primit sume consistente şi în 2009, şi în 2010.
- Finiş (BH) – primar PDL – Cetatea Finiş (Liga V) – realizare stadion – 150.000 lei (2009) – 100.000 lei (2010)
- Apaţa (BV) – Independent – Cetatea Apaţa (Liga V) – realizare bază sportivă cu teren fotbal omologabil tip I – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Unirea (BR) – primar PDL - Şoimii Unirea (Liga V) – construire stadion comunal – 100.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Geaca (CJ) – primar PNL – nu există echipă – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 50.000 lei (2010)
- Izvoru Crişului (CJ) – primar UDMR – Crişul Izvoru Crişului (Liga V) – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Mihai Viteazu (CJ) – primar UDMR – Arieşul Mihai Viteazu (Liga V) – modernizare stadion – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Sânpaul (CJ) – primar PNL – Viitorul Sânpaul (Liga V) – construire stadion cu teren foltbal/rugby/hochei – 200.000 lei (2009) – 190.000 lei (2010)
- Valea Ierii (CJ) – primar FD – nu există echipă - construire stadion comunal – 200.000 lei (2009) – 140.000 lei (2010)
- Vultureni (CJ) – primar PNL – Vulturii Vultureni (Liga IV) - construire stadion cu teren foltbal/rugby/hochei – 250.000 lei (2009) – 140.000 lei (2010)
- Albeşti (CT) – primar PDL – Gloria Albeşti (Liga IV) – construire stadion – 60.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Nicolae Bălcescu (CT) – primar PDL – nu există echipă – realizare bază sportivă cu teren fotbal omologabil – 60.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Poarta Albă (CT) – primar PDL - Ştiinţa Poarta Albă (Liga IV) – realizare bază sportivă cu teren fotbal omologabil – 60.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Valu lui Traian (CT) – primar PDL – nu există echipă – construire teren fotbal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Desa (DJ) – primar PDL – Vânătorul Desa (Liga V) – modernizare stadion – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Valea Dragului (GR) – primar PC – Progresul Valea Dragului (Liga V) – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Tuşnad (HR) – primar UDMR - Piliske Tuşnad (liga V) – reabilitare stadion, construire tribună şi vestiare – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Ilia (HD) – primar PDL – Voinţa Ilia (dezafiliată) – modernizare stadion – 200.000 lei (2009) – 179.000 lei (2010)
- Griviţa (IL) – primar PDL – Unirea Griviţa (Liga V) – Bază sportivă cu teren fotbal – 150.000 lei (2009) – 100.000 lei (2010)
- Balş (IS) – primar PDL – Gloria Balş (Liga V) – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Ungheni (IS) – primar PDL – nu există echipă – construire stadion comunal – 146.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Satulung (MM) – primar PDL – Tractorul Satulung (Liga V) – modernizare stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 240.000 lei (2010)
- Săcăleşeni (MM) – primar PDL – nu există echipă – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
Opinie avizată:"La sat, terenurile se fac prin sponsorizări şi muncă voluntară"
Un "scooter" (căutător de tinere talente - n.a.) al unei echipe din Liga I ne-a făcut câteva precizări interesante privind fotbalul sătesc. "Meseria mea este să caut tineri talentaţi în ligile inferioare, deci şi în cele săteşti. Bat ţara în lung şi în lat şi ştiu cum este fotbalul la sate. De regulă un stadion sătesc se construieşte prin munca voluntară a sătenilor cu un minim sprijin financiar de la primărie, sprijin care nu depăşeşte câteva mii lei pentru achiziţionarea de materiale. Nu e nici o mare filozofie să faci un stadion comunal, mă rog, un teren de fotbal. Spaţiul de joc îl dă primăria, se construiesc prin muncă voluntară o tribună mică de câteva zeci, haideţi, 100 -150 de locuri şi o mică clădire, care poate fi şI din lemn, cu două vestiare, o cameră pentru arbitri şi duşuri. Se mai pune şi un gard împrejmuitor. A, există situaţii când se face o construcţie ceva mai complexă, atunci când lucrarea este sponsorizată de un om de afaceri care are un business în zonă şi ţine morţiş să aibă şi o echipă de fotbal. Dar mai este o regulă, în campaniile electorale primarii în funcţie sau alţi candidaţi cu şanse promit în afară de asfaltări, canalizări etc. şi construirea de baze sportive. Prin peregrinările mele am auzit cum un primar spunea că «vom face echipă, vom face un stadion şi voi aduce Steaua să joace un meci cu noi». Cum să nu iei voturi când promiţi că aduci Steaua la tine în sat? Personal consider că dacă tot se dau bani de la guvern pentru un fotbal totuşi de masă sau pentru echipe private atunci mai util ar fi ca aceşti bani să fie daţi pentru echipament şi mingi. Asta trebuie la sate. Pentru că tăpşane găseşti cu duiumul şi este suficient pentru Liga V şi chiar IV, dacă nu vrei să promovezi în Liga III", ne-a declarat sursa citată, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, ţinând cont că este vorba de o acţiune politică.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010 Lucian Gheorghiu
Cotidianul.ro
Aici sunt banii dumneavoastră!
Boc finanţează echipe de fotbal inexistente din comune cu primari PDL şi UDMR
Cotidianul.ro vă prezintă modul în care premierul Emil Boc şi guvernul pe care îl conduce cheltuiesc bani publici pe timp de criză. Prin HG nr. 977 din 20 septembrie 2010, premierul Emil Boc a alocat finanţări în valoare de 53.339.000 lei pentru baze sportive din mediul rural. De menţionat că o parte din bani au fost alocaţi pentru construirea de stadioane comunale în localităţi în care nu există echipe de fotbal. De asemenea s-au acordat bani pentru construirea sau modernizarea de stadioane comunale pentru echipe din ligile IV şi V. Toate localităţile care au primit astfel de fonduri sunt conduse, în proporţie de 85%, de primari PDL, dar şi cei din UDMR şi-au tras partea leului.
Pentru guvernul Boc V se pare că România nu mai este în criză. Altfel nu se explică largheţea în a acorda fonduri pentru baze sportive în mediul rural în valoare de 53.339.000 lei (12.699.761 euro). Să fim bine înţeleşi, nimeni nu are nimic împotrivă să fie alocate sume de bani pentru sportul de masă în mediul rural. Dacă aceşti bani s-ar aloca în special pentru a stimula participarea la acţiuni sportive de masă pentru elevi (în special) şi pentru tinerii de la sate, nu ar fi un capăt de ţară. Dar aceşti bani se alocă pentru baze sportive multifuncţionale - teren de handbal, baschet, volei, tenis de câmp, adică pentru sporturi mai puţin sau deloc practicate la sat. O altă parte din bani s-au alocat pentru construirea de stadioane comunale - teren cu tribună (în jur de 100-200 locuri) şi vestiare în localităţi în care nu există echipe de fotbal, sau dacă se practică acest sport, nu există vreo grupare afiliată la Asociaţiile Judeţene de Fotbal, adică nu sunt angrenate în ligile inferioare a IV-a şi a V-a, adică în campionatele judeţene, respectiv campionatele săteşti.
Boc l-a bătut la scor pe Tăriceanu
„Guvernul pe care îl conduc nu va repeta greşelile făcute pe timpul lui Tăriceanu. Nu vom face decât ceea ce ne putem permite, nimic mai mult", a spus Emil Boc. Această declaraţie cu iz electoral a fost făcută duminică la conferinţa de alegeri a filialei judeţene a PDL Suceava. Numai că afirmaţiile premierului Boc nu au nici cea mai mică acoperire. Pe final de mandat, fostul premier Tăriceanu a alocat şi el fonduri pentru baze sportive din mediul rural. Numai că suma totată alocată a fost de 2.000.000 lei, fiecare primărie care a beneficiat de fonduri primind 4.000 lei. Numai că actualul prim-ministru nu doar că a alocat o sumă astronomică în raport cu predecesorul său, dar a şi recidivat: prin HG nr. 1.307 din 4 noiembrie 2009 (deci tot în perioadă de criză), a deschis în premieră robinetul fondurilor guvernamentale pentru baze sportive din mediul rural, alocând suma de 39.490.000 lei (9.402.380 euro).
Studiu de caz - comune din Bihor care au primit bani pentru stadioane
În judeţul Bihor au fost alocate sume de bani pentru 6 comune şi un sat care nu au echipe de fotbal afiliate la AJF (Asociaţia Judeţeană de Fotbal), deci nu există oficial vreo echipă în localităţile respective, şi pentru două echipe din Liga a V-a, adică ultimul nivel competiţional din România. De menţionat că echipele de fotbal din ligile IV şi V (şi chiar unele din Liga a III-a - fosta divizie "C") sunt echipe de amatori, care nu vizează marea performanţă. Contactat de cotidianul.ro şi întrebat dacă realizarea unui stadion reprezintă o prioritate acum pe timp de criză, viceprimarul comunei Măgeşti, Cristian Gherlea (PDL), ne-a răspuns: "Orice ban este bine venit. Copiii trebuie să aibă unde să se joace. Construierea stadionului face parte din programul de investiţii al comunei". Gherlea a recunoscut că nu există în comună o echipă afiliată în vreo competiţie oficială, dar că "fotbal se joacă".
- Borod (Bihor) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal – primar PDL
- Cetariu (BH) – 100.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Săniob (BH) – 250.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Curtuişeni (BH) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - UDMR
- Finiş (BH) - 100.000 lei - Cetatea Finiş (Liga V) - PNG
- Holod (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
- Mădăraş (BH) - 120.000 lei - Atletico Mădăraş (Liga V) – PDL
- Măgeşti (BH) - 120.000 lei - nu are echipă de fotbal - PDL
- Olcea (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
Ce au făcut cu banii primiţi în 2009?
O serie de comune care au primit acum bani pentru construcţia sau modernizarea stadioanelor au benficiat şi în anul 2009 de sume de la guvern, pentru aceleaşi obiective. De menţionat că este vorba, de regulă, de comune care au echipe în liga a V-a, mai rar în liga a IV-a, şi chiar comune care nu au sau nu mai au echipe afiliate. Ce au făcut cu banii respectivi nu se ştie, pentru că, din ce rezultă pe site-urile primăriilor respective, lucrări la aceste obiective nu s-au executat. Vă prezentăm o primă parte a listei cu primăriile care au primit sume consistente şi în 2009, şi în 2010.
- Finiş (BH) – primar PDL – Cetatea Finiş (Liga V) – realizare stadion – 150.000 lei (2009) – 100.000 lei (2010)
- Apaţa (BV) – Independent – Cetatea Apaţa (Liga V) – realizare bază sportivă cu teren fotbal omologabil tip I – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Unirea (BR) – primar PDL - Şoimii Unirea (Liga V) – construire stadion comunal – 100.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Geaca (CJ) – primar PNL – nu există echipă – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 50.000 lei (2010)
- Izvoru Crişului (CJ) – primar UDMR – Crişul Izvoru Crişului (Liga V) – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Mihai Viteazu (CJ) – primar UDMR – Arieşul Mihai Viteazu (Liga V) – modernizare stadion – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Sânpaul (CJ) – primar PNL – Viitorul Sânpaul (Liga V) – construire stadion cu teren foltbal/rugby/hochei – 200.000 lei (2009) – 190.000 lei (2010)
- Valea Ierii (CJ) – primar FD – nu există echipă - construire stadion comunal – 200.000 lei (2009) – 140.000 lei (2010)
- Vultureni (CJ) – primar PNL – Vulturii Vultureni (Liga IV) - construire stadion cu teren foltbal/rugby/hochei – 250.000 lei (2009) – 140.000 lei (2010)
- Albeşti (CT) – primar PDL – Gloria Albeşti (Liga IV) – construire stadion – 60.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Nicolae Bălcescu (CT) – primar PDL – nu există echipă – realizare bază sportivă cu teren fotbal omologabil – 60.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Poarta Albă (CT) – primar PDL - Ştiinţa Poarta Albă (Liga IV) – realizare bază sportivă cu teren fotbal omologabil – 60.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Valu lui Traian (CT) – primar PDL – nu există echipă – construire teren fotbal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Desa (DJ) – primar PDL – Vânătorul Desa (Liga V) – modernizare stadion – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Valea Dragului (GR) – primar PC – Progresul Valea Dragului (Liga V) – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Tuşnad (HR) – primar UDMR - Piliske Tuşnad (liga V) – reabilitare stadion, construire tribună şi vestiare – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Ilia (HD) – primar PDL – Voinţa Ilia (dezafiliată) – modernizare stadion – 200.000 lei (2009) – 179.000 lei (2010)
- Griviţa (IL) – primar PDL – Unirea Griviţa (Liga V) – Bază sportivă cu teren fotbal – 150.000 lei (2009) – 100.000 lei (2010)
- Balş (IS) – primar PDL – Gloria Balş (Liga V) – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Ungheni (IS) – primar PDL – nu există echipă – construire stadion comunal – 146.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
- Satulung (MM) – primar PDL – Tractorul Satulung (Liga V) – modernizare stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 240.000 lei (2010)
- Săcăleşeni (MM) – primar PDL – nu există echipă – construire stadion comunal – 150.000 lei (2009) – 120.000 lei (2010)
Opinie avizată:"La sat, terenurile se fac prin sponsorizări şi muncă voluntară"
Un "scooter" (căutător de tinere talente - n.a.) al unei echipe din Liga I ne-a făcut câteva precizări interesante privind fotbalul sătesc. "Meseria mea este să caut tineri talentaţi în ligile inferioare, deci şi în cele săteşti. Bat ţara în lung şi în lat şi ştiu cum este fotbalul la sate. De regulă un stadion sătesc se construieşte prin munca voluntară a sătenilor cu un minim sprijin financiar de la primărie, sprijin care nu depăşeşte câteva mii lei pentru achiziţionarea de materiale. Nu e nici o mare filozofie să faci un stadion comunal, mă rog, un teren de fotbal. Spaţiul de joc îl dă primăria, se construiesc prin muncă voluntară o tribună mică de câteva zeci, haideţi, 100 -150 de locuri şi o mică clădire, care poate fi şI din lemn, cu două vestiare, o cameră pentru arbitri şi duşuri. Se mai pune şi un gard împrejmuitor. A, există situaţii când se face o construcţie ceva mai complexă, atunci când lucrarea este sponsorizată de un om de afaceri care are un business în zonă şi ţine morţiş să aibă şi o echipă de fotbal. Dar mai este o regulă, în campaniile electorale primarii în funcţie sau alţi candidaţi cu şanse promit în afară de asfaltări, canalizări etc. şi construirea de baze sportive. Prin peregrinările mele am auzit cum un primar spunea că «vom face echipă, vom face un stadion şi voi aduce Steaua să joace un meci cu noi». Cum să nu iei voturi când promiţi că aduci Steaua la tine în sat? Personal consider că dacă tot se dau bani de la guvern pentru un fotbal totuşi de masă sau pentru echipe private atunci mai util ar fi ca aceşti bani să fie daţi pentru echipament şi mingi. Asta trebuie la sate. Pentru că tăpşane găseşti cu duiumul şi este suficient pentru Liga V şi chiar IV, dacă nu vrei să promovezi în Liga III", ne-a declarat sursa citată, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, ţinând cont că este vorba de o acţiune politică.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010 Lucian Gheorghiu
Când a fost numit ministru, generalul Oprea avea mai multe tinichele
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Când a fost numit ministru, generalul Oprea avea mai multe tinichele
Plângerea penală-adresata-de Julian Rosengren procurorului general
1OPREA GABRIEL, actualmente Ministru al Apărării, identificat cu Buletin de Identitate seria AIC, nr.616248, eliberat de Circa 19 Poliţie la 02.10.1992 şi cu ultimul domiciliu cunoceut de mine, în Bucureşti, Aleea Platanului nr. 4, BI. A46, Sc.1, Et.2, Ap. 9, sector 5,
2OPREA DANIEL, cu ultimul domiciliu cunoscut de mine, în strada Argeşului, nr. 11-13, BI. 3, sectorul 4, identificat cu B.I seria D.V numărul 030574/1990,
3cAIMOVICI ILlE, eu domiciliul str. Nerva Traian, Nr. 9, Sector 3, fost notar de stat la Notariatul de Stat al seetorului 5, la data săvârşirii faptelor,
4BOLOGA AURELlAN, identificat cu BI seria BN, numărul 982637, eu domiciliul în Bucureşti, cu domiciliul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie numarul137, BL. T1C, AP. 9, sector 5,
5MITRACHE LUCIAN, identificat cu BI seria DA, numărul 014240, cu domiciliul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie numărul137, BL. T1C, AP. 5, sector 5,
6precum şi împotriva numitului TRUŢESCU MIHAl SlLVIU, cu date de identificare şi domiciliu necunoscute de mine, fost director al Sucursalei Municipiului Bucureşti a S.C. BANKCOOP SA, în perioada 1992-1994, pentru săvâşirea următoarelor fapte:
I. Înşelăciune conform articolului 244 aliniatul 2 din Codul Penal
II. Abuzul de încredere conform articolului 297 aliniatul1 din Codul Penal
III. Gestiunea frauduloasă conform articolului 242 din Codul Penal
1IV. Falsul intelectual conform articolului 321, aliniatul 1 din Codul Penal
2V. Falsul material în înscrisuri oficiale conform articolului 320 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal.
VI. Uzul de fals conform articolului 323 din Codul Penal
VII. Uzurparea de calităţi oficiale conform articolului 258 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal
VIII. Abuz în serviciu conform articolului 297 aliniatul1 din Codul Penal
1IX. Neglijenţă în serviciu conform articolului 298 din Codul Penal
2X. Constituirea unui grup infracţional organizat conform articolului 367 aliniatul 1 din Codul Penal.
Infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Oprea Gabriel şi Şaimovici llie s-au produs începând din data de 12 martie 1993 şi continuă prin efectele lor şi în prezent.
Infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu s-au produs începând din data de 26 Mai 1993 şi continuă prin efectele lor şi în prezent.
Infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu, împreună cu numiţii Oprea Gabriel şi Şaimovici llie s-au produs începând din vara anului 1992 şi continuă prin efectele lor şi în prezent.
ÎN FAPT:
Privind infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Oprea Gabriel şi Şaimovici llie faptele s-au desfăşurat astfel:
L-am cunoscut pe numitul OPREA GABRIEL în cursul anului 1992, în perioada premergătoare încheierii contractului de asociere între SC DELTA DESIGN SA şi Asociaţia FLORA, când acesta s-a prezentat ca fiind ofiţer de justiţie militară, dar şi ca mic întreprinzător cu societate comercială proprie, Gage Impex SRL.
În acest context numitul OPREA GABRIEL s-a arătat foarte interesat de a participa la investiţii în special în domeniul imobiliar împreună cu alţi asociaţi preferabil deţinători de capital străin şi mi-a prezentat câteva
participări existente cum ar fi chiar acea societate comercială Gage Impex Ltd, dar şi o alta Larisa -Ker Impex Ltd. La una dintre aceste societăţi, Gage Impex Ltd., mi-a explicat că ar fi asociat un cetăţean grec.
Ca urmare a acestor întâlniri relaţia dintre mine şi numitul OPREA GABRIEL a devenit una de încredere.
Astfel spre sfârşitul anului 1992 am decis ca numitul OPREA GABRIEL să participe ca acţionar la SC ROMLINE TRADING SA înregistrată la RC cu numărul J40/26521/1992 la data de 21 octombrie 1992 cu sediul iniţialîn Bucureşti, Strada Luca Stroici nr. 2, Sector 2.
Participarea numitului OPREA GABRIEL ca acţionar la SC ROMLINE TRADING SA se datora exclusiv relaţiilor pe care acesta Ie avea şi care s-au concretizat pentru prima dată în realizarea contractelor de asociere dintre SC DELTA DESIGN SA şi Asociaţia FLORA la 11 august 1992.
Contractele sunt anexate prezentei plângeri ca ANEXA 1 şi ANEXA 2.
Aceste contracte s-au încheiat după o serie de întâlniri premergătoare fie la sediul societăţii mele din Strada Luca Stroici, fie la sediul Asociaţiei FLORA, întotdeauna însă în prezenţa numitului OPREA GABRIEL.
În acest context am înţeles că datorită faptului că era ofiţer activ, numitul OPREA GABRIEL a preferat ca interesele în Asociaţia FLORA să îi fie reprezentate de fratele său OPREA DANIEL, cel care a condus majoritatea afacerilor în care numitul OPREA GABRIEL nu dorea să apară public ca fiind implicat.
Acest lucru nu I-a împiedicat însă să participe ca acţionar la SC
ROMLINE TRADING SA, deşi acest lucru nu îi era permis de legislaţia în vigoare la acea dată, lucru necunoscut de mine însă şi nemenţionat
vreodată de numitul OPREA GABRIEL.
De remarcat este şi faptul că TOATE documentele relatate la vreuna dintre tranzacţiile legate de obiectul acestei plângeri care necesitau legalizarea de către vreun notar public au fost legalizate de către
numitul ŞAIMOVICI ILIE la Notariatul de Stat al Sectorului 5.
La 14 septembrie 1992 SC DELTA DESIGN SA achiziţionează prin contractele de vânzare 2155/14.09.1992 şi 2156/14.09.1992 două spaţii comerciale situate în Bucureşti, strada Tina Petre, nr.5, Bl. L41, sectorul 3 cu suprafeţe de 138 mp, respectiv 113mp; în total 251mp amplasate la parterul blocului de la adresa menţionată.
În cursul lunilor care urmează SC DELTA DESIGN SA reamenajează spaţiile respective dorind să Ie schimbe destinaţia.
O serie de evenimente determinate de diferite proceduri judiciare iniţiate împotriva SC DELTA DESIGN SA, ca urmare a neîndeplinirii unor obligaţii rezultate din diferite contracte comerciale, au loc în perioada respectiva şi rezultă în apariţia unei situaţii tensionate atât pentru salariaţii SC DELTA DESIGN SA, dar mai ales pentru mine şi, ca urmare, am solicitat ajutorul numitului OPREA GABRIEL.
Aceasta o făceam în virtutea pretinselor sale cunoştinţe juridice, pentru a găsi o soluţie legală de rezolvare a acestor proceduri, care în mare parte erau abuzive, deoarece o serie de elemente indicau o influenţare a modului de desfăşurare a procesului juridic controlată de o anumită zonă de interese.
În acest context numitul OPREA GABRIEL mă sfătuieşte şi mă convinge să transfer cel puţin aparent dreptul de proprietate asupra spaţiilor proprietatea SC DELTA DESIGN SA către dânsul personal şi către SC ROMLINE TRADING SA unde era acţionar, cu asigurarea că este o formalitate şi de aceea nu este necesară întocmirea vreunui act de vânzare cumpărare, ci numai a unui antecontract pentru fiecare dintre spaţii urmând ca numitul OPREA GABRIEL să asigure "intangibilitatea" acestora indiferent de situaţie.
Acest lucru se întampla în cursul lunii martie 1993, fără ca aceste antecontracte să fie datate sau înregistrate în registrul SC DELTA DESIGN SA sau să fie prezentate pentru autentificare unui notar public.
Antecontractele sunt anexate drept ANEXA 3 şi ANEXA 4
Am serioase motive să afirm că numitul OPREA GABRI EL era în absolută cunoştinţă de cauză că urma ca împotriva mea să fie luată măsura arestării preventive.
Astfel în mai multe ocazii mi-a propus direct sau prin intermediari să îmi asigure ieşirea din România dar de fiecare dată am refuzat acest lucru având convingerea că procesul juridic va fi unul corect, însă m-am înşelat şi la data de 13 aprilie 1993 am fost arestat preventiv în cauza penală P.1 03.1993.
Deşi în cauza respectivă s-a instituit, de către organul de cercetare penală, măsura sechestrului asigurător, spaţiile menţionate anterior n-au făcut parte din bunurile asupra cărora s-a aplicat această măsură, aşa cum s-a procedat în situaţia altor bunuri care fac obiectul părţii din plângere referitoare la numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu.
Astfel prin manopere frauduloase, fals şi uz de fals, înşelăciune şi abuz de încredere dar şi prin complicitatea numitului ŞAIMOVICI ILiE şi a altor persoane necunoscute, numitul OPREA GABRIEL aplică o formă de autenticitate acestor acte private, Ie acordă număr de înregistrare fără a Ie înregistra undeva şi deşi privesc tranzacţii diferite, aceste înscrisuri primesc acelaşi număr de înregistrare ,,89bis" din aceeaşi dată respectiv 12 martie 1993.
Aceasta evident în absenţa vreunui act care logic ar fi trebuit să poarte nuărul 89.
Mai mult decât atât, Ie dă şi o formă legalizată prin complicitatea numitului ŞAIMOVICI ILiE care în ceea ce priveşte autentificarea identităţii şi prezenţei mele în faţa lui foloseşte datele de identificare luate dintr-un act de identitate al meu, dar furat, anulat şi inexistent deci la acel moment aşa cum reiese şi din dovada de la Poliţia din Regatul Suediei.
Dovada este anexată prezentei plângeri ca ANEXA 5
Ulterior acestei manopere frauduloase, numitul OPREA GABRIEL operează o serie de modificări în structura acţionariatului SC ROMLINE TRADING SA în lipsa oricăror puteri sau autorizări din partea mea, ca
acţionar majoritar la momentul privării mele de libertate.
Ca rezultat numitul OPREA GABRIEL reuşeşte să înstrăineze aceste spaţii la un preţ considerabil către SC BANCPOST SA şi prin manopere frauduloase să îşi însuşească suma rezultată din această vânzare
frauduloasă.
Am solicitat către SC BANCPOST SA copii ale actelor de vânzare cumpărare a spaţiilor respective dar acest lucru mi-a fost refuzat.
Copia comunicării între mine şi SC BANCPOST SA precum şi răspunsul primit sunt anexate prezentei plângeri ca ANEXA 6.
În aceeaşi perioadă şi fără acordul meu ca acţionar majoritar, numitul OPREA GABRIEL mută sediul firmei la domiciliul propriu aşa cum rezultă din menţiunile de la Registrul Comerţului.
Tot în acelaşi mod, prin adunări fictive ale adunării generale a asociaţilor, hotărăşte reorganizarea SC ROMLINE TRADING SA.
Actul de reorganizare este fără îndoială rezultatul unor manopere frauduloase, deoarece eu eram privat de libertate şi nu puteam participa iar actul de reorganizare, prezentat langa cererea de inregistrare de mentiuni la Registrul Comertului din 22.09.1994, ca fiind emis de acelaşi notariat al sectorului 5 şi deşi nu am vazut inscrisul am motive sa cred ca era autentificat de acelaşi numit ŞAIMOVICI ILIE.
Informatiile despre istoricul firmei aşa cum sunt acestea inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului sunt anexate prezentei plangeri ca ANEXA 7.
Fortand cesiunea actiunilor altor actionari ai SC ROMLINE TRADING SA cĂtre sine şi fără ştiinţa sau încuviinţarea mea, dar cu siguranţă beneficiind de complicitatea altor persoane, numitul OPREA GABRIEL stabileşte dizolvarea SC ROMLINE TRADING SA invocand falsa calitate de administrator, arogata tot in urma unor manopere frauduloase şi motivand dizolvarea prin scăderea numarului de asociati sub minimumul prevazut de lege.
Acest lucru este realizat prin adunari fictive ale adunarii generale a asociatilor prin care se hotaraşte dizolvarea SC ROMLINE TRADING SA.
Actul de dizolvare este fără îndoială rezultatul unor manopere frauduloase, deoarece eu eram privat de libertate şi deci nu puteam participa. Am motive sa cred, deşi nu am vazut înscrisul, ca actul de
dizolvare prezentat la cererea de înregistrare de mentiuni la Registrul Comertului din 22.09.1994 ca fiind Hotararea JUDECATOREASCA EMISA DE ACELAŞI NOTARIAT AL SECTORULUI 5 şi deşi nu am
văzut înscrisul am motive să cred că a fost autentificat de acelaşi numit ŞAIMOVICI ILiE.
În plus ambele înscrisuri sunt realizate la aceeaşi dată, respectiv 12.07.1994 şi au acelaşi numar 28751 din 12.07.1994, deşi poartă titulaturi diferite respectiv Hot. ad. gen., şi Hot. judec.,.
Este evident şi fără posibilitate de tăgadă ca înscrisurile sunt falsuri şi ca nu puteau avea vreo valoare juridica sau sa produca efecte juridice.
La data de 19 decembrie 1995 Tribunalul Municipiului Bucureşti Sectia a II a Penala judeca cererea mea şi dispune punerea mea în libertate.
Este fara îndoiala ca numitul OPREA GABRIEL a avut cunoştinţă ca o astfel de decizie urma sa fie pronuntata sau era foarte plauzibila şi de aceea solicita şi evident obtine radierea SC ROMLINE TRADING SA tot
fara acordul meu sau participarea mea la acest act.
Motivul real este ca numitul OPREA GABRIEL ştiind ca voi fi pus în libertate, dorea sa ascunda fata de mine istoria reala a societatii, aşa cum ar fi trebuit sa o faca orice functionar al unei societati comerciale la cererea actionarului majoritar, dar mai ales pentru a şterge urmele manoperelor frauduloase prin care a înstrainat spatiile comerciale, sumele obtinute şi însuşirea acestora.
Daca numitul OPREA GABRIEL declara public intr-un drept la replica publicat la data de 2 aprilie 2010 in publicatia Q magazine şi anexat prezentei plangeri ca ANEXA 8, ca a lichidat societatea ca urmare a lipsei de performanta atunci fie este falsa fie afirmatia publica fie cea din mentiunea de la Registrul Comertului referitoare la dizolvarea din cauza reducerii numarului de asociati sub minimumul prevazut de lege.
Toate aceste încalcari aparent fara legatura una cu alta se produc într-o perioada de timp clara evidentiind o buna pregatire în ceea ce priveşte planificarea, derularea dar şi încercarea de muşamalizare a acestora, îmi dau convingerea ca este vorba de o actiune planificata cu atentie, ceea ce face fapta în sine mult mai grava dar mai ales întareşte elementul constitutiv esential al infractiunilor şi anume intentia.
Am asistat şi la alte situatii similare in perioada in care am colaborat cu numitul OPREA GABRIEL dar, nefiind in cauza, am crezut ca sunt doar simple denigrari, deşi acum realizez ca era vorba de situatii absolut identice cu acelaşi modus operandi.
Privind infractiunile de a caror savarşire ii invinuiesc pe numitii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu faptele s-au desfaşurat in felul urmator:
Am incheiat la data de 11 August 1992 cu numitii Bologa Aurelian şi Mitrache Lucian contractele de asociere privind spatiul existent la parterul blocului T1 C din Bucureşti Calea 13 Septembrie, sector 5, contracte anexate prezentei plangeri ca Anexa 1 şi Anexa 2 şi am achitat sumele corespunzatoare contravalorii obiectului contractelor aşa cum rezulta din textul contractelor în care se recunoaşte explicit acest lucru. Contractele au foste incheiate de catre mine, in calitate de reprezentant şi asociat unic al SC DELTA DESIGN SA, şi de susnumitii in calitate de preşedinte respectiv vicepreşedinte al Asociatiei Flora din Bucureşti, Aleea Zorelelor, numarul 5, BI.45, scara A, etaj 7, apartament 46, sector 5, susnumiti care anterior incheiasera cu Regia autonoma de investitii şi administratie locativa IMOBILIARA R.A., contractul de asociere numarul 3876 din 15 Mai 1992, pentru finalizarea constructiei care face obiectul contractului anexat prezentei plangeri ca Anexa 9.
Pentru plata sumelor corespunzatoare obligatiilor SC DELTA DESIGN SA subsemnatul, in calitate de persoana privata şi asociat unic, am acordat SC DELTA DESIGN SA un imprumut de 75.000 USD avand ca şi clauza garantarea acestui imprumut cu obiectul contractelor ce urmau sa fie semnate respectiv cu drepturile asupra spaţiilor ce fac obiectul contractelor de la Anexa 1 şi Anexa 2, iar dupa 180 de zile, SC DELTA DESIGN SA neputand sa restituie suma imprumutata, am convenit transferul drepturilor ce fac obiectul contractelor de asociere.
Contractul de imprumut şi procesul verbal de executare sunt ataşate prezentei plangeri ca Anexa 10 şi Anexa 11.
Ulterior la data de 26 Mai 1993 numitii Bologa Aurelian şi Truţescu Mihai incheie contractul de asociere numarul 2698 prin care, in mod fraudulos, transfera spatiul din proprietatea mea catre SC BANKCOOP SA, contract in care ambele parti se fac vinovate de o serie de infractiuni savarşite cu buna ştiinta şi in detrimentul meu personal.
Astfel, in contract, se stipuleaza ca: " Asociatia FLORA va amenaja pentru proprietatea bancii spaţiul de la parterul blocului T1 C, situat in ansamblul PANDURI-TUDOR VLADIMIRESCU, Bucureşti, sector
5. Aceasta amenajare se va face ............... , ce revin BANKCOOP5MB prin subrogarea in drepturile acestei societati, in vederea recuperarii creditelor acordate;" lucru absolut fals deoarece din 1993 şi pana in prezent SC BANKCOOP SA nu a prezentat nici un document care in conformitate cu legea romana sa ii ateste subrogarea in drepturile societăţilor mele, respectiv o hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie şi mai departe, " ...... ASOCIATIEI FLORA, aceasta din urma, intelege ca la data semnarii prezentului contract, a intreprins şi finalizat procedura legala de reziliere a contractelor de ASOCIERE din 30.04.1993, şi 11 August 1992, incheiate cu DELTA DESIGN SA .... ", lucru absolut fals intrucat nici Asociaţia FLORA nu a intreprins vreo actiune care sa duca la rezilierea contractelor de asociere respective, adica vreo hotarare judecatoreasca definitiva in acest sens.
ContractuI respectiv este ataşat prezentei plangeri ca Anexa 12.
Astfel prin aceasta serie de falsuri grosolane se trece din proprietatea mea, eu fiind la acea vreme in stare de arest preventiv şi fara nici o posibilitate de a reacţiona, un imobil cumparat de subsemnatul, catre o
terţa persoana respectiv SC BANKCOOP SA in prezent aflata in faliment.
Între acestea se afla autentificarea notariala din 27.01.1994 de la acelaşi Notariat ale sectorului 5 şi autentificata de acelaşi notar ŞAIMOVICI ILiE prin care se da faţa legala instrainarii bunurilor proprietatea mea fara vreun temei legal in acest sens.
Copia acestei incheieri de autentificare ilegala la care participa numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel, Miulescu Nicolae şi SC BANKCOOP SA este anexata prezentei plangeri ca ANEXA 13.
Dupa punerea mea in libertate, afland despre acest lucru cat şi despre alte abuzuri ale SC BANKCOOP SA, am inceput o serie de actiuni menite sa ma repuna in drepturi, dar am constatat ca nu numai ca aceste drepturi nu imi sunt restabilite dar SC BANKCOOP SA a introdus şi o cerere de faliment impotriva societatilor mele, cerere de altfel respinsa ca fiind lipsita de obiect de catre instanta de judecata a carei sentinţa este ataşata prezentei plangeri ca Anexa 14.
Tot in cadrul acelui proces de lichidare pe cale judecatoreasca s-a afirmat clar, in raportul de expertiza intocmit de catre reprezentantul
corpului de expertiză faptul ca SC BANKCOOP SA are datorii fata de societatile mele şi nu invers.
Expertiza economica care defineşte raportul real dintre parti respectiv faptul ca datornica era SC BANKCOOP SA este anexat prezentei plangeri ca ANEXA 15.
În acest sens este relevant documentul numit "Referat Directia Operativa 26342.12.06.1996" care este un document intern al SC BANKCOOP SA care evidentiaza ca de fapt avem de a face cu un abuz fara pereche posibil exclusiv datorita situatiei în care ma aflam la acea data şi prin care fara vreun contract de ipoteca dar mai ales in absenta unui temei legal SC BANKCOOP SA s-a "subrogat" in toate drepturile mele şi astfe şi-a insuşit toate bunurile mele fara vreo exceptie.
Referatul Directiei Operative a SC BANKCOOP SA 26342.12.06.1996 este anexat prezentei plangeri ca ANEXA 16.
De la sticle de vin de colectie, automobile de lux sau opere de arta şi bunuri personale totul dispare în spatiul de tezaur al SC BANKCOOP SA şi este fie "distrus de inundatie", fie “furat de autori necunoscuti".
În realitate totul a ajuns la diferite persoane private prin manopere frauduloase şi datorita relatiilor celor implicati a fost posibil ca nici macar in urma somatillor facute catre lichidatorul bancii acest jaf sa fie oprit şi macar o parte din bunuri sa fie restituite.
Mai mult decat atat, numitii Bologa Aurelian şi Mitrache Lucian au recunoscut printr-o declaratie data mie la 22 Mai 2000, ataşata prezentei plangeri ca Anexa 17, ca au fost induşi in eroare de reprezentantii SC BANKCOOP SA, cu ocazia incheierii contractului de asociere cu aceştia dar consider ca aceasta declaratie nu îi absolva de raspundere materiala şi penala, sub nici o forma, deoarece :
1. in perioada de la data la care s-a dispus privarea mea de libertate, respectiv 13 Aprilie 1993 şi pana cand numitii au incheiat contractul cu SC BANKCOOP SA, au avut obligatia ca, in situatia constatarii vreunei nereguli in relatia noastra contractuala, sa faca demersurile necesare reglementarii acesteia. Mentionez ca nu au onorat obligatia cu toate ca, in perioada de la semnarea contractului de asociere cu firma mea SC DELTA DESIGN SA şi pana la predarea spatiului proprietatea SC DELTA DESIGN SA, aveau implicit gestiunea acestuia .
2. Pentru ca au distrus spatiul a carui amenajare nu a mai fost executata conform intelegerii noastre şi i-au dat o cu totul alta destinatie, o revenire la forma convenita initial fiind extrem de costisitoare.
Cu privire la incadrarea juridica a faptelor, acestea au fost apreciate de mine ca atare în baza cunoştintelor mele juridice, urmand ca Dumneavoastra sa determinati exact conform legii calificarea lor juridica.
În acelaşi context solicit extinderea cercetarilor şi asupra numitului MIULESCU NICOLAE cu domiciliul in Bucureşti, strada Valea Bujorului, nr. 2 ap. 63, sect. 6, parte semnatara a primului contract de asociere dintre SC DELTA DESIGN SA şi Asociatia FLORA, al
carui rol in şirul de tranzactii frauduloase nu am reuşit sa iI determin prin mijloace proprii.
Exista o alta situatie concreta cand unui doritor de achizitiona unul dintre automobilele meIe de lux sa ii fie refuzata vanzarea acestuia la o suma depaşind cu mult pe cea care o achita ulterior numitul DUMITRU BUCŞARU favorit al gruparii organizate.
Ulterior chiar şi în conditiile depunerii unei plangeri penale împotriva acestui furt autentic, plangerea nu este nici macar dusa la stadiul de incepere a urmaririi penale tot din cauza relatiilor numitului OPREA GABRIEL.
Astfel la sugestia numitului OPREA GABRIEL m-am deplasat la biroul Procurorului Adjunct al Parchetelor Militare, Domnul Dan Voinea şi, unde spre surprinderea mea vine numitul OPREA GABRIEL, fostul colonel de la IGP DUMITRU SORESCU şi numitul DUMITRU BUCŞARU in fata carora eu, din pozitia de reclamant sunt transformat în persoana care trebuie sa nu mai insiste deoarece cei prezenti garantau pentru integritatea numitului DUMITRU BUCŞARU.
Anexez o copie a plangerii depuse cu aceasta ocazie la care în mod evident nu am mai primit vreun raspuns.
Aceasta este anexata prezentei plangeri ca ANEXA 18.
Este aşadar evident şi fara tagada, demonstrata existenta unui grup de interese constituit in grupare infractionala organizata în scopul de a deposeda persoane şi nu numai de bunurile lor şi de a obtine avantaje materiale pentru sine prin mijloace şi manopere frauduloase.
ÎN DREPT
Îmi sprijin plângerea pe prevederile urmatoarelor articole de lege:
I. Articolul 244 aliniatul 2 din Codul Penal
II. Articolul 297 aliniatul 1 din Codul Penal
III. Articolul 242 din Codul Penal
IV. Articolul 321, aliniatul 1 din Codul Penal
V. Articolul 320 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal.
VI. Articolul 323 din Codul Penal
VII. Articolul 258 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal
VIII. Articolul 297 aliniatul 1 din Codul Penal
IX. Articolului 298 din Codul Penal
X. Articolul 367 aliniatul 1 din Codul Penal
Solicit ca in cadrul urmariri penale sa fie instituita masura sechestrului asigurator pe bunurile mobile şi imobile ale numitilor Oprea Gabriel şi Şaimovici llie pana la concurenta sumei de 1.800.000 €, reprezentand valoarea de piata a spatiilor, vandute de numitul OPREA GABRIEL cu complicitatea numitului Şaimovici llie la care se adauga contravaloarea pierderii veniturilor generate de exploatarea comerciala a acestora de la data instrainarii pan a la data inaintarii acestei plangeri.
Va solicit sa faceti demersurile necesare in conformitate cu Legea pentru ridicarea imunitatii numitului OPREA GABRIEL in vederea desfaăurarii actului de justitie.
Solicit ca in cadrul urmariri penale sa fie instituita masura sechestrului asigurator pe bunurile mobile şi imobile ale numitilor Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu pana la concurenta sumei de 2.000.000 €, reprezentand valoarea de piata a spatiilor instrainate cu buna ştiinta şi ilegal de catre numitii Bologa Aurelian şi Mitrache Lucian cu complicitatea numitilor Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu la care se adauga contravaloarea pierderii veniturilor generate de exploatarea comerciala a acestora de la data instrainarii pana la data inaintarii acestei plangeri.
În conditiile in care va fi determinata implicarea activa a numitului MIULESCU NICOLAE in manoperele frauduloase care fac obiectul acestei plangeri va solicit aplicarea masurii sechestrului asigurator in
acelaşi mod ca şi în ceea ce priveşte pe numitii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu.
Ma constitui parte civila in aceasta cauza cu suma totala de 3.800.000 € aşa cum este descrisa şi precizata in cererea de instituire a sechestrului asigurator.
Doamna Procuror General,
Sunt conştient de pozitiile persoanelor implicate în acest caz la fel cum sunt conştient de puterea pe care aceştia o pot manifesta în a incerca sa se disculpe invocand diverse motive şi apeland la diverse subterfugii oferite eventual de Lege.
Dar chiar şi în aceasta situatie va solicit ca, in numele Legii pe care o reprezentati, sa procedati la începerea actelor juridice dictate de Lege.
Chiar daca unii dintre cei acuzati ocupa functii de mare însemnatate in Stat şi chiar daca unii vor invoca interventia prescriptiei raspunderii penale, ramane la fel de important de a se stabili responsabilitatea juridica a acestora, precum şi cea economica, pentru a nu mai vorbi de repunerea mea in drepturile mele fireşti şi legitime.
Aceasta in primul rand din cauza faptului ca am fost impiedicat sa am acces la material probatoriu pana la aceasta data şi, nu în ultimul rand, datorita pozitiilor in societate pe care o parte din cei de mai sus Ie ocupa.
Julian Rosengren
Publicat acum o ora si 9 minute
Tudor Vintiloiu
Cotidianul.ro
Când a fost numit ministru, generalul Oprea avea mai multe tinichele
Plângerea penală-adresata-de Julian Rosengren procurorului general
1OPREA GABRIEL, actualmente Ministru al Apărării, identificat cu Buletin de Identitate seria AIC, nr.616248, eliberat de Circa 19 Poliţie la 02.10.1992 şi cu ultimul domiciliu cunoceut de mine, în Bucureşti, Aleea Platanului nr. 4, BI. A46, Sc.1, Et.2, Ap. 9, sector 5,
2OPREA DANIEL, cu ultimul domiciliu cunoscut de mine, în strada Argeşului, nr. 11-13, BI. 3, sectorul 4, identificat cu B.I seria D.V numărul 030574/1990,
3cAIMOVICI ILlE, eu domiciliul str. Nerva Traian, Nr. 9, Sector 3, fost notar de stat la Notariatul de Stat al seetorului 5, la data săvârşirii faptelor,
4BOLOGA AURELlAN, identificat cu BI seria BN, numărul 982637, eu domiciliul în Bucureşti, cu domiciliul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie numarul137, BL. T1C, AP. 9, sector 5,
5MITRACHE LUCIAN, identificat cu BI seria DA, numărul 014240, cu domiciliul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie numărul137, BL. T1C, AP. 5, sector 5,
6precum şi împotriva numitului TRUŢESCU MIHAl SlLVIU, cu date de identificare şi domiciliu necunoscute de mine, fost director al Sucursalei Municipiului Bucureşti a S.C. BANKCOOP SA, în perioada 1992-1994, pentru săvâşirea următoarelor fapte:
I. Înşelăciune conform articolului 244 aliniatul 2 din Codul Penal
II. Abuzul de încredere conform articolului 297 aliniatul1 din Codul Penal
III. Gestiunea frauduloasă conform articolului 242 din Codul Penal
1IV. Falsul intelectual conform articolului 321, aliniatul 1 din Codul Penal
2V. Falsul material în înscrisuri oficiale conform articolului 320 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal.
VI. Uzul de fals conform articolului 323 din Codul Penal
VII. Uzurparea de calităţi oficiale conform articolului 258 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal
VIII. Abuz în serviciu conform articolului 297 aliniatul1 din Codul Penal
1IX. Neglijenţă în serviciu conform articolului 298 din Codul Penal
2X. Constituirea unui grup infracţional organizat conform articolului 367 aliniatul 1 din Codul Penal.
Infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Oprea Gabriel şi Şaimovici llie s-au produs începând din data de 12 martie 1993 şi continuă prin efectele lor şi în prezent.
Infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu s-au produs începând din data de 26 Mai 1993 şi continuă prin efectele lor şi în prezent.
Infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu, împreună cu numiţii Oprea Gabriel şi Şaimovici llie s-au produs începând din vara anului 1992 şi continuă prin efectele lor şi în prezent.
ÎN FAPT:
Privind infracţiunile de a căror săvârşire îi învinuiesc pe numiţii Oprea Gabriel şi Şaimovici llie faptele s-au desfăşurat astfel:
L-am cunoscut pe numitul OPREA GABRIEL în cursul anului 1992, în perioada premergătoare încheierii contractului de asociere între SC DELTA DESIGN SA şi Asociaţia FLORA, când acesta s-a prezentat ca fiind ofiţer de justiţie militară, dar şi ca mic întreprinzător cu societate comercială proprie, Gage Impex SRL.
În acest context numitul OPREA GABRIEL s-a arătat foarte interesat de a participa la investiţii în special în domeniul imobiliar împreună cu alţi asociaţi preferabil deţinători de capital străin şi mi-a prezentat câteva
participări existente cum ar fi chiar acea societate comercială Gage Impex Ltd, dar şi o alta Larisa -Ker Impex Ltd. La una dintre aceste societăţi, Gage Impex Ltd., mi-a explicat că ar fi asociat un cetăţean grec.
Ca urmare a acestor întâlniri relaţia dintre mine şi numitul OPREA GABRIEL a devenit una de încredere.
Astfel spre sfârşitul anului 1992 am decis ca numitul OPREA GABRIEL să participe ca acţionar la SC ROMLINE TRADING SA înregistrată la RC cu numărul J40/26521/1992 la data de 21 octombrie 1992 cu sediul iniţialîn Bucureşti, Strada Luca Stroici nr. 2, Sector 2.
Participarea numitului OPREA GABRIEL ca acţionar la SC ROMLINE TRADING SA se datora exclusiv relaţiilor pe care acesta Ie avea şi care s-au concretizat pentru prima dată în realizarea contractelor de asociere dintre SC DELTA DESIGN SA şi Asociaţia FLORA la 11 august 1992.
Contractele sunt anexate prezentei plângeri ca ANEXA 1 şi ANEXA 2.
Aceste contracte s-au încheiat după o serie de întâlniri premergătoare fie la sediul societăţii mele din Strada Luca Stroici, fie la sediul Asociaţiei FLORA, întotdeauna însă în prezenţa numitului OPREA GABRIEL.
În acest context am înţeles că datorită faptului că era ofiţer activ, numitul OPREA GABRIEL a preferat ca interesele în Asociaţia FLORA să îi fie reprezentate de fratele său OPREA DANIEL, cel care a condus majoritatea afacerilor în care numitul OPREA GABRIEL nu dorea să apară public ca fiind implicat.
Acest lucru nu I-a împiedicat însă să participe ca acţionar la SC
ROMLINE TRADING SA, deşi acest lucru nu îi era permis de legislaţia în vigoare la acea dată, lucru necunoscut de mine însă şi nemenţionat
vreodată de numitul OPREA GABRIEL.
De remarcat este şi faptul că TOATE documentele relatate la vreuna dintre tranzacţiile legate de obiectul acestei plângeri care necesitau legalizarea de către vreun notar public au fost legalizate de către
numitul ŞAIMOVICI ILIE la Notariatul de Stat al Sectorului 5.
La 14 septembrie 1992 SC DELTA DESIGN SA achiziţionează prin contractele de vânzare 2155/14.09.1992 şi 2156/14.09.1992 două spaţii comerciale situate în Bucureşti, strada Tina Petre, nr.5, Bl. L41, sectorul 3 cu suprafeţe de 138 mp, respectiv 113mp; în total 251mp amplasate la parterul blocului de la adresa menţionată.
În cursul lunilor care urmează SC DELTA DESIGN SA reamenajează spaţiile respective dorind să Ie schimbe destinaţia.
O serie de evenimente determinate de diferite proceduri judiciare iniţiate împotriva SC DELTA DESIGN SA, ca urmare a neîndeplinirii unor obligaţii rezultate din diferite contracte comerciale, au loc în perioada respectiva şi rezultă în apariţia unei situaţii tensionate atât pentru salariaţii SC DELTA DESIGN SA, dar mai ales pentru mine şi, ca urmare, am solicitat ajutorul numitului OPREA GABRIEL.
Aceasta o făceam în virtutea pretinselor sale cunoştinţe juridice, pentru a găsi o soluţie legală de rezolvare a acestor proceduri, care în mare parte erau abuzive, deoarece o serie de elemente indicau o influenţare a modului de desfăşurare a procesului juridic controlată de o anumită zonă de interese.
În acest context numitul OPREA GABRIEL mă sfătuieşte şi mă convinge să transfer cel puţin aparent dreptul de proprietate asupra spaţiilor proprietatea SC DELTA DESIGN SA către dânsul personal şi către SC ROMLINE TRADING SA unde era acţionar, cu asigurarea că este o formalitate şi de aceea nu este necesară întocmirea vreunui act de vânzare cumpărare, ci numai a unui antecontract pentru fiecare dintre spaţii urmând ca numitul OPREA GABRIEL să asigure "intangibilitatea" acestora indiferent de situaţie.
Acest lucru se întampla în cursul lunii martie 1993, fără ca aceste antecontracte să fie datate sau înregistrate în registrul SC DELTA DESIGN SA sau să fie prezentate pentru autentificare unui notar public.
Antecontractele sunt anexate drept ANEXA 3 şi ANEXA 4
Am serioase motive să afirm că numitul OPREA GABRI EL era în absolută cunoştinţă de cauză că urma ca împotriva mea să fie luată măsura arestării preventive.
Astfel în mai multe ocazii mi-a propus direct sau prin intermediari să îmi asigure ieşirea din România dar de fiecare dată am refuzat acest lucru având convingerea că procesul juridic va fi unul corect, însă m-am înşelat şi la data de 13 aprilie 1993 am fost arestat preventiv în cauza penală P.1 03.1993.
Deşi în cauza respectivă s-a instituit, de către organul de cercetare penală, măsura sechestrului asigurător, spaţiile menţionate anterior n-au făcut parte din bunurile asupra cărora s-a aplicat această măsură, aşa cum s-a procedat în situaţia altor bunuri care fac obiectul părţii din plângere referitoare la numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu.
Astfel prin manopere frauduloase, fals şi uz de fals, înşelăciune şi abuz de încredere dar şi prin complicitatea numitului ŞAIMOVICI ILiE şi a altor persoane necunoscute, numitul OPREA GABRIEL aplică o formă de autenticitate acestor acte private, Ie acordă număr de înregistrare fără a Ie înregistra undeva şi deşi privesc tranzacţii diferite, aceste înscrisuri primesc acelaşi număr de înregistrare ,,89bis" din aceeaşi dată respectiv 12 martie 1993.
Aceasta evident în absenţa vreunui act care logic ar fi trebuit să poarte nuărul 89.
Mai mult decât atât, Ie dă şi o formă legalizată prin complicitatea numitului ŞAIMOVICI ILiE care în ceea ce priveşte autentificarea identităţii şi prezenţei mele în faţa lui foloseşte datele de identificare luate dintr-un act de identitate al meu, dar furat, anulat şi inexistent deci la acel moment aşa cum reiese şi din dovada de la Poliţia din Regatul Suediei.
Dovada este anexată prezentei plângeri ca ANEXA 5
Ulterior acestei manopere frauduloase, numitul OPREA GABRIEL operează o serie de modificări în structura acţionariatului SC ROMLINE TRADING SA în lipsa oricăror puteri sau autorizări din partea mea, ca
acţionar majoritar la momentul privării mele de libertate.
Ca rezultat numitul OPREA GABRIEL reuşeşte să înstrăineze aceste spaţii la un preţ considerabil către SC BANCPOST SA şi prin manopere frauduloase să îşi însuşească suma rezultată din această vânzare
frauduloasă.
Am solicitat către SC BANCPOST SA copii ale actelor de vânzare cumpărare a spaţiilor respective dar acest lucru mi-a fost refuzat.
Copia comunicării între mine şi SC BANCPOST SA precum şi răspunsul primit sunt anexate prezentei plângeri ca ANEXA 6.
În aceeaşi perioadă şi fără acordul meu ca acţionar majoritar, numitul OPREA GABRIEL mută sediul firmei la domiciliul propriu aşa cum rezultă din menţiunile de la Registrul Comerţului.
Tot în acelaşi mod, prin adunări fictive ale adunării generale a asociaţilor, hotărăşte reorganizarea SC ROMLINE TRADING SA.
Actul de reorganizare este fără îndoială rezultatul unor manopere frauduloase, deoarece eu eram privat de libertate şi nu puteam participa iar actul de reorganizare, prezentat langa cererea de inregistrare de mentiuni la Registrul Comertului din 22.09.1994, ca fiind emis de acelaşi notariat al sectorului 5 şi deşi nu am vazut inscrisul am motive sa cred ca era autentificat de acelaşi numit ŞAIMOVICI ILIE.
Informatiile despre istoricul firmei aşa cum sunt acestea inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului sunt anexate prezentei plangeri ca ANEXA 7.
Fortand cesiunea actiunilor altor actionari ai SC ROMLINE TRADING SA cĂtre sine şi fără ştiinţa sau încuviinţarea mea, dar cu siguranţă beneficiind de complicitatea altor persoane, numitul OPREA GABRIEL stabileşte dizolvarea SC ROMLINE TRADING SA invocand falsa calitate de administrator, arogata tot in urma unor manopere frauduloase şi motivand dizolvarea prin scăderea numarului de asociati sub minimumul prevazut de lege.
Acest lucru este realizat prin adunari fictive ale adunarii generale a asociatilor prin care se hotaraşte dizolvarea SC ROMLINE TRADING SA.
Actul de dizolvare este fără îndoială rezultatul unor manopere frauduloase, deoarece eu eram privat de libertate şi deci nu puteam participa. Am motive sa cred, deşi nu am vazut înscrisul, ca actul de
dizolvare prezentat la cererea de înregistrare de mentiuni la Registrul Comertului din 22.09.1994 ca fiind Hotararea JUDECATOREASCA EMISA DE ACELAŞI NOTARIAT AL SECTORULUI 5 şi deşi nu am
văzut înscrisul am motive să cred că a fost autentificat de acelaşi numit ŞAIMOVICI ILiE.
În plus ambele înscrisuri sunt realizate la aceeaşi dată, respectiv 12.07.1994 şi au acelaşi numar 28751 din 12.07.1994, deşi poartă titulaturi diferite respectiv Hot. ad. gen., şi Hot. judec.,.
Este evident şi fără posibilitate de tăgadă ca înscrisurile sunt falsuri şi ca nu puteau avea vreo valoare juridica sau sa produca efecte juridice.
La data de 19 decembrie 1995 Tribunalul Municipiului Bucureşti Sectia a II a Penala judeca cererea mea şi dispune punerea mea în libertate.
Este fara îndoiala ca numitul OPREA GABRIEL a avut cunoştinţă ca o astfel de decizie urma sa fie pronuntata sau era foarte plauzibila şi de aceea solicita şi evident obtine radierea SC ROMLINE TRADING SA tot
fara acordul meu sau participarea mea la acest act.
Motivul real este ca numitul OPREA GABRIEL ştiind ca voi fi pus în libertate, dorea sa ascunda fata de mine istoria reala a societatii, aşa cum ar fi trebuit sa o faca orice functionar al unei societati comerciale la cererea actionarului majoritar, dar mai ales pentru a şterge urmele manoperelor frauduloase prin care a înstrainat spatiile comerciale, sumele obtinute şi însuşirea acestora.
Daca numitul OPREA GABRIEL declara public intr-un drept la replica publicat la data de 2 aprilie 2010 in publicatia Q magazine şi anexat prezentei plangeri ca ANEXA 8, ca a lichidat societatea ca urmare a lipsei de performanta atunci fie este falsa fie afirmatia publica fie cea din mentiunea de la Registrul Comertului referitoare la dizolvarea din cauza reducerii numarului de asociati sub minimumul prevazut de lege.
Toate aceste încalcari aparent fara legatura una cu alta se produc într-o perioada de timp clara evidentiind o buna pregatire în ceea ce priveşte planificarea, derularea dar şi încercarea de muşamalizare a acestora, îmi dau convingerea ca este vorba de o actiune planificata cu atentie, ceea ce face fapta în sine mult mai grava dar mai ales întareşte elementul constitutiv esential al infractiunilor şi anume intentia.
Am asistat şi la alte situatii similare in perioada in care am colaborat cu numitul OPREA GABRIEL dar, nefiind in cauza, am crezut ca sunt doar simple denigrari, deşi acum realizez ca era vorba de situatii absolut identice cu acelaşi modus operandi.
Privind infractiunile de a caror savarşire ii invinuiesc pe numitii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu faptele s-au desfaşurat in felul urmator:
Am incheiat la data de 11 August 1992 cu numitii Bologa Aurelian şi Mitrache Lucian contractele de asociere privind spatiul existent la parterul blocului T1 C din Bucureşti Calea 13 Septembrie, sector 5, contracte anexate prezentei plangeri ca Anexa 1 şi Anexa 2 şi am achitat sumele corespunzatoare contravalorii obiectului contractelor aşa cum rezulta din textul contractelor în care se recunoaşte explicit acest lucru. Contractele au foste incheiate de catre mine, in calitate de reprezentant şi asociat unic al SC DELTA DESIGN SA, şi de susnumitii in calitate de preşedinte respectiv vicepreşedinte al Asociatiei Flora din Bucureşti, Aleea Zorelelor, numarul 5, BI.45, scara A, etaj 7, apartament 46, sector 5, susnumiti care anterior incheiasera cu Regia autonoma de investitii şi administratie locativa IMOBILIARA R.A., contractul de asociere numarul 3876 din 15 Mai 1992, pentru finalizarea constructiei care face obiectul contractului anexat prezentei plangeri ca Anexa 9.
Pentru plata sumelor corespunzatoare obligatiilor SC DELTA DESIGN SA subsemnatul, in calitate de persoana privata şi asociat unic, am acordat SC DELTA DESIGN SA un imprumut de 75.000 USD avand ca şi clauza garantarea acestui imprumut cu obiectul contractelor ce urmau sa fie semnate respectiv cu drepturile asupra spaţiilor ce fac obiectul contractelor de la Anexa 1 şi Anexa 2, iar dupa 180 de zile, SC DELTA DESIGN SA neputand sa restituie suma imprumutata, am convenit transferul drepturilor ce fac obiectul contractelor de asociere.
Contractul de imprumut şi procesul verbal de executare sunt ataşate prezentei plangeri ca Anexa 10 şi Anexa 11.
Ulterior la data de 26 Mai 1993 numitii Bologa Aurelian şi Truţescu Mihai incheie contractul de asociere numarul 2698 prin care, in mod fraudulos, transfera spatiul din proprietatea mea catre SC BANKCOOP SA, contract in care ambele parti se fac vinovate de o serie de infractiuni savarşite cu buna ştiinta şi in detrimentul meu personal.
Astfel, in contract, se stipuleaza ca: " Asociatia FLORA va amenaja pentru proprietatea bancii spaţiul de la parterul blocului T1 C, situat in ansamblul PANDURI-TUDOR VLADIMIRESCU, Bucureşti, sector
5. Aceasta amenajare se va face ............... , ce revin BANKCOOP5MB prin subrogarea in drepturile acestei societati, in vederea recuperarii creditelor acordate;" lucru absolut fals deoarece din 1993 şi pana in prezent SC BANKCOOP SA nu a prezentat nici un document care in conformitate cu legea romana sa ii ateste subrogarea in drepturile societăţilor mele, respectiv o hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie şi mai departe, " ...... ASOCIATIEI FLORA, aceasta din urma, intelege ca la data semnarii prezentului contract, a intreprins şi finalizat procedura legala de reziliere a contractelor de ASOCIERE din 30.04.1993, şi 11 August 1992, incheiate cu DELTA DESIGN SA .... ", lucru absolut fals intrucat nici Asociaţia FLORA nu a intreprins vreo actiune care sa duca la rezilierea contractelor de asociere respective, adica vreo hotarare judecatoreasca definitiva in acest sens.
ContractuI respectiv este ataşat prezentei plangeri ca Anexa 12.
Astfel prin aceasta serie de falsuri grosolane se trece din proprietatea mea, eu fiind la acea vreme in stare de arest preventiv şi fara nici o posibilitate de a reacţiona, un imobil cumparat de subsemnatul, catre o
terţa persoana respectiv SC BANKCOOP SA in prezent aflata in faliment.
Între acestea se afla autentificarea notariala din 27.01.1994 de la acelaşi Notariat ale sectorului 5 şi autentificata de acelaşi notar ŞAIMOVICI ILiE prin care se da faţa legala instrainarii bunurilor proprietatea mea fara vreun temei legal in acest sens.
Copia acestei incheieri de autentificare ilegala la care participa numiţii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel, Miulescu Nicolae şi SC BANKCOOP SA este anexata prezentei plangeri ca ANEXA 13.
Dupa punerea mea in libertate, afland despre acest lucru cat şi despre alte abuzuri ale SC BANKCOOP SA, am inceput o serie de actiuni menite sa ma repuna in drepturi, dar am constatat ca nu numai ca aceste drepturi nu imi sunt restabilite dar SC BANKCOOP SA a introdus şi o cerere de faliment impotriva societatilor mele, cerere de altfel respinsa ca fiind lipsita de obiect de catre instanta de judecata a carei sentinţa este ataşata prezentei plangeri ca Anexa 14.
Tot in cadrul acelui proces de lichidare pe cale judecatoreasca s-a afirmat clar, in raportul de expertiza intocmit de catre reprezentantul
corpului de expertiză faptul ca SC BANKCOOP SA are datorii fata de societatile mele şi nu invers.
Expertiza economica care defineşte raportul real dintre parti respectiv faptul ca datornica era SC BANKCOOP SA este anexat prezentei plangeri ca ANEXA 15.
În acest sens este relevant documentul numit "Referat Directia Operativa 26342.12.06.1996" care este un document intern al SC BANKCOOP SA care evidentiaza ca de fapt avem de a face cu un abuz fara pereche posibil exclusiv datorita situatiei în care ma aflam la acea data şi prin care fara vreun contract de ipoteca dar mai ales in absenta unui temei legal SC BANKCOOP SA s-a "subrogat" in toate drepturile mele şi astfe şi-a insuşit toate bunurile mele fara vreo exceptie.
Referatul Directiei Operative a SC BANKCOOP SA 26342.12.06.1996 este anexat prezentei plangeri ca ANEXA 16.
De la sticle de vin de colectie, automobile de lux sau opere de arta şi bunuri personale totul dispare în spatiul de tezaur al SC BANKCOOP SA şi este fie "distrus de inundatie", fie “furat de autori necunoscuti".
În realitate totul a ajuns la diferite persoane private prin manopere frauduloase şi datorita relatiilor celor implicati a fost posibil ca nici macar in urma somatillor facute catre lichidatorul bancii acest jaf sa fie oprit şi macar o parte din bunuri sa fie restituite.
Mai mult decat atat, numitii Bologa Aurelian şi Mitrache Lucian au recunoscut printr-o declaratie data mie la 22 Mai 2000, ataşata prezentei plangeri ca Anexa 17, ca au fost induşi in eroare de reprezentantii SC BANKCOOP SA, cu ocazia incheierii contractului de asociere cu aceştia dar consider ca aceasta declaratie nu îi absolva de raspundere materiala şi penala, sub nici o forma, deoarece :
1. in perioada de la data la care s-a dispus privarea mea de libertate, respectiv 13 Aprilie 1993 şi pana cand numitii au incheiat contractul cu SC BANKCOOP SA, au avut obligatia ca, in situatia constatarii vreunei nereguli in relatia noastra contractuala, sa faca demersurile necesare reglementarii acesteia. Mentionez ca nu au onorat obligatia cu toate ca, in perioada de la semnarea contractului de asociere cu firma mea SC DELTA DESIGN SA şi pana la predarea spatiului proprietatea SC DELTA DESIGN SA, aveau implicit gestiunea acestuia .
2. Pentru ca au distrus spatiul a carui amenajare nu a mai fost executata conform intelegerii noastre şi i-au dat o cu totul alta destinatie, o revenire la forma convenita initial fiind extrem de costisitoare.
Cu privire la incadrarea juridica a faptelor, acestea au fost apreciate de mine ca atare în baza cunoştintelor mele juridice, urmand ca Dumneavoastra sa determinati exact conform legii calificarea lor juridica.
În acelaşi context solicit extinderea cercetarilor şi asupra numitului MIULESCU NICOLAE cu domiciliul in Bucureşti, strada Valea Bujorului, nr. 2 ap. 63, sect. 6, parte semnatara a primului contract de asociere dintre SC DELTA DESIGN SA şi Asociatia FLORA, al
carui rol in şirul de tranzactii frauduloase nu am reuşit sa iI determin prin mijloace proprii.
Exista o alta situatie concreta cand unui doritor de achizitiona unul dintre automobilele meIe de lux sa ii fie refuzata vanzarea acestuia la o suma depaşind cu mult pe cea care o achita ulterior numitul DUMITRU BUCŞARU favorit al gruparii organizate.
Ulterior chiar şi în conditiile depunerii unei plangeri penale împotriva acestui furt autentic, plangerea nu este nici macar dusa la stadiul de incepere a urmaririi penale tot din cauza relatiilor numitului OPREA GABRIEL.
Astfel la sugestia numitului OPREA GABRIEL m-am deplasat la biroul Procurorului Adjunct al Parchetelor Militare, Domnul Dan Voinea şi, unde spre surprinderea mea vine numitul OPREA GABRIEL, fostul colonel de la IGP DUMITRU SORESCU şi numitul DUMITRU BUCŞARU in fata carora eu, din pozitia de reclamant sunt transformat în persoana care trebuie sa nu mai insiste deoarece cei prezenti garantau pentru integritatea numitului DUMITRU BUCŞARU.
Anexez o copie a plangerii depuse cu aceasta ocazie la care în mod evident nu am mai primit vreun raspuns.
Aceasta este anexata prezentei plangeri ca ANEXA 18.
Este aşadar evident şi fara tagada, demonstrata existenta unui grup de interese constituit in grupare infractionala organizata în scopul de a deposeda persoane şi nu numai de bunurile lor şi de a obtine avantaje materiale pentru sine prin mijloace şi manopere frauduloase.
ÎN DREPT
Îmi sprijin plângerea pe prevederile urmatoarelor articole de lege:
I. Articolul 244 aliniatul 2 din Codul Penal
II. Articolul 297 aliniatul 1 din Codul Penal
III. Articolul 242 din Codul Penal
IV. Articolul 321, aliniatul 1 din Codul Penal
V. Articolul 320 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal.
VI. Articolul 323 din Codul Penal
VII. Articolul 258 aliniatul 1 şi 2 din Codul Penal
VIII. Articolul 297 aliniatul 1 din Codul Penal
IX. Articolului 298 din Codul Penal
X. Articolul 367 aliniatul 1 din Codul Penal
Solicit ca in cadrul urmariri penale sa fie instituita masura sechestrului asigurator pe bunurile mobile şi imobile ale numitilor Oprea Gabriel şi Şaimovici llie pana la concurenta sumei de 1.800.000 €, reprezentand valoarea de piata a spatiilor, vandute de numitul OPREA GABRIEL cu complicitatea numitului Şaimovici llie la care se adauga contravaloarea pierderii veniturilor generate de exploatarea comerciala a acestora de la data instrainarii pan a la data inaintarii acestei plangeri.
Va solicit sa faceti demersurile necesare in conformitate cu Legea pentru ridicarea imunitatii numitului OPREA GABRIEL in vederea desfaăurarii actului de justitie.
Solicit ca in cadrul urmariri penale sa fie instituita masura sechestrului asigurator pe bunurile mobile şi imobile ale numitilor Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu pana la concurenta sumei de 2.000.000 €, reprezentand valoarea de piata a spatiilor instrainate cu buna ştiinta şi ilegal de catre numitii Bologa Aurelian şi Mitrache Lucian cu complicitatea numitilor Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu la care se adauga contravaloarea pierderii veniturilor generate de exploatarea comerciala a acestora de la data instrainarii pana la data inaintarii acestei plangeri.
În conditiile in care va fi determinata implicarea activa a numitului MIULESCU NICOLAE in manoperele frauduloase care fac obiectul acestei plangeri va solicit aplicarea masurii sechestrului asigurator in
acelaşi mod ca şi în ceea ce priveşte pe numitii Bologa Aurelian, Mitrache Lucian, Oprea Daniel şi Truţescu Mihai Silviu.
Ma constitui parte civila in aceasta cauza cu suma totala de 3.800.000 € aşa cum este descrisa şi precizata in cererea de instituire a sechestrului asigurator.
Doamna Procuror General,
Sunt conştient de pozitiile persoanelor implicate în acest caz la fel cum sunt conştient de puterea pe care aceştia o pot manifesta în a incerca sa se disculpe invocand diverse motive şi apeland la diverse subterfugii oferite eventual de Lege.
Dar chiar şi în aceasta situatie va solicit ca, in numele Legii pe care o reprezentati, sa procedati la începerea actelor juridice dictate de Lege.
Chiar daca unii dintre cei acuzati ocupa functii de mare însemnatate in Stat şi chiar daca unii vor invoca interventia prescriptiei raspunderii penale, ramane la fel de important de a se stabili responsabilitatea juridica a acestora, precum şi cea economica, pentru a nu mai vorbi de repunerea mea in drepturile mele fireşti şi legitime.
Aceasta in primul rand din cauza faptului ca am fost impiedicat sa am acces la material probatoriu pana la aceasta data şi, nu în ultimul rand, datorita pozitiilor in societate pe care o parte din cei de mai sus Ie ocupa.
Julian Rosengren
Publicat acum o ora si 9 minute
Tudor Vintiloiu
Favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM
Procurorii George Bălan şi Elisabeta Drăguţ au mape profesionale cu probleme
Pe bună dreptate opinia publică se întreabă de ce nu au reacţionat procurorii mai prompt în cazul fraudei evidente comise în Parlament la votul pe Legea pensiilor şi de ce acest caz şi multe altele, la fel de scandaloase, se pare că vor fi soluţionate peste vreo sută de ani. Unii se vor grăbi să spună că "întregul sistem de justiţie e putred", alţii, că "procurorii sunt prea dependenţi de puterea politică", iar cea mai mare parte a cetăţenilor se vor mulţumi să tragă eterna concluzie "asta e, nu e nimic de făcut".
În egală măsură însă, răspunsul la aceste întrebări ar trebui căutat în profilul uman şi profesional al celor care fac parte din casta magistraţilor. Un exemplu în acest sens ne este oferit de ceea ce se întâmplă în aceste zile în lumea procurorilor. Pe 1 noiembrie va avea loc turul II al alegerilor pentru desemnarea noilor membri ai CSM.
Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanentă obligatorie. Conform Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 (9 judecători şi 5 procurori) aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor şi validati de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat, şi trei membri de drept, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi procurorul general al României.
Pe 17 septembrie, magistraţii de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi din parchete şi-au desemnat prin vot reprezentanţii pentru turul II al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. După acest tur, pe 1 noiembrie vor fi aleşi viitorii membri ai CSM care vor avea un mandat de şase ani. În acest tur preliminar au candidat 50 de magistraţi şi au fost aleşi 33 care vor candida pentru locurile aferente la CSM În turul II. În total sunt înscrişi 53 de magistraţi, 3 fiind de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar acestă instanţă are un singur tur de alegeri.
Una dinter cele mai interesante şi revoltătoare situaţii (după cum spun surse din rândul procurorilor) este aceea a candidaţilor la câştigarea poziţiei din partea Parchetelor de pe lânga Curţile de Apel. Pentru acest post candidează procurorii George Bălan - Bucureşti, Elena Hach - Braşov, Elisabeta Drăguţ - Craiova, Ilie Nariţa - Alba Iulia, Vasile Mandici - Suceava, Valentin Mirişan - Oradea.
Cei doi mari favoriţi sunt procurorul George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, fost şef al acestei unităţi în perioada 2002-decembrie 2009 şi fost şef al Comisiei de Disciplină în Ministerul Public între 1999 şi 2000, şi Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Numele celor doi sunt însă şi cele mai controversate.
George Bălan, învăţăcelul lui Gabriel Oprea şi prietenul lui Cătălin Voicu
De numele procurorului George Bălan se leagă scandalul MISA, episod repus pe tapet chiar de către fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în vara acestui an, atunci când a ieşit la rampă cu dezvăluiri tardive despre presiunile făcute asupra procurorilor de caz de Monica Macovei şi cum s-a implicat fosta ministresă a Justiţiei în achitarea lui Gregorian Bivolaru.
Reamintim că George Bălan a condus echipa de procurori care a anchetat cazul MISA şi faptul că, la vremea aceea, a fost acuzat de comiterea a numeroase abuzuri în desfăşurarea investigaţiei. Acuze ţipate de Monica Macovei, atunci ministru al Justiţiei, inspecţii ale CSM ordonate de aceeaşi "vestală" a anticorupţiei, pentru ca, mai apoi, totul se se sfârşească într-o mare şi complice tăcere, şi de o parte, şi de cealaltă. Şi, iată, după mai bine de cinci ani, Bălan apare ca "mare curajos" şi spune despre Macovei lucruri pe care ar fi trebuit să le spună încă de acum cinci ani.
Colegii lui George Bălan din Parchetul Bucureşti spun că atunci când, în 2005, 2006 sau 2007, ei, procurorii obişnuiţi, semnalau public imixtiunile scandaloase ale Monicăi Macovei în dosarele lor, fostul lor şef tăcea mâlc şi îi lăsa să se bată singuri, aşteptând să se limpezească apele pentru a se putea cocoţa cât mai profitabil pe noul valul al Justiţiei portocalizate. "După războiul crâncen de doi ani, pe care noi pălmaşii din Parchetul Bucureşti l-am dus cu madam Macovei, acum, în prag de alegeri la CSM, hop se arată şi viteazul nostru fost şef Bălan. Unde era domnul Bălan când noi eram ameninţaţi de Monica Macovei, în perioada 2005-2007? Stătea cuminte să nu supere garda talibană a lui Macovei, şi acum se trezeşte vorbind, că deh, aşa dă bine în campania electorală pentru CSM!", spune plin de năduf unul din procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În lumea magistraturii bucureştene este de notorietate faptul că o parte din ascensiunea profesională a lui George Bălan este legată de numele generalului imobiliar Gabriel Oprea, actualul ministru al Apărării.
Deşi este greu de crezut, sfertodoctul ministru al Apărării este general de brigadă de justiţie şi profesor universitar doctor. Fără a parcurge nici măcar una din etapele obligatorii menţionate în statutul cadrelor didactice şi fără nici un fel de vechime necesară cercetării ştiintifice, Oprea a ajuns coordonator de doctorat în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. Imediat după ce a devenit coordonator de doctorate, în 2002, Gabriel Oprea a ştiut cum să fructifice cu profit maxim acest statul al său. Mai exact, Oprea cadorisea personaje-cheie din Justiţie şi din serviciile Secrete cu titlul de doctor, în schimbul unor "mici atenţii". Aceste "atenţii" primite de Oprea de la înalţi magistraţi şi de la şefi din serviciile secrete cărora le coordona doctoratele constau în aranjarea dosarelor unor personaje din lumea înterlopă şi înfundarea în puşcărie a altora.
Procurorul George Bălan a fost şi el doctorandul lui Gabriel Oprea, pe care l-a ajutat, prin tergiversarea dosarului lui Fane Spoitoru. Bălan este procurorul care a lungit la nesfârşit dosarul Spoitoru, pentru că aşa cereau interesele coordonatorului său de doctorat. Oprea, prieten bun cu interlopul Nicu Gheară, i-a înlesnit acestuia preluarea teritoriului şi influenţei celuilalt mare interlop al Bucureştiului, Fane Spoitoru, al cărui dosar de altfel consistent în infracţiuni, în loc să fie soluţionat corect, a fost umplut de procurorul George Bălan de vicii de procedură şi de aberaţii juridice, chestiuni speculate perfect de avocaţii lui Spoitoru. Sigur că pe Bălan nu îl interesa să facă lumină în hăţişul de infracţiuni în care era implicat Fane Spoitoru, ci doar avea ordin de la Oprea să îl ţină cât mai mult în arest preventiv, pentru ca în timpul ăsta Nicu Gheară să poată prelua liniştit partea rivalului său din lumea interlopă.
Numele procurorului George Bălan apare în strânsă legătură şi cu numele unui alt personaj al caracatiţei politice din justiţie, senatorul PSD Cătălin Voicu. Din documentele existente în dosarul Voicu reiese că procurorul Dan Chiujdea, membru CSM şi prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, şi fostul prim-procuror de la acelaşi Parchet Mircea Ene îl cunoscuseră pe senatorul arestat pentru corupţie, prin intermediul procurorului George Bălan, prieten la cataramă cu Voicu.
Chiujdea şi Ene au declarat la DNA că au fost prezentaţi lui Cătălin Voicu de colegul lor, George Bălan - prieten bun cu senatorul, şi că ei doi au apelat la Voicu doar pentru "rezolvarea unor probleme mărunte, cum ar fi înscrierea în clasa I a copiilor sau procurarea unor medicamente", aşa cum apare scris în declaraţiile acestora de la dosar.
Cu adevărat interesant este faptul că deşi numele lui George Bălan apare de mai multe ori în dosarul lui Cătălin Voicu, procurorul acum candidat pentru o importantă poziţie în CSM nu a fost chemat niciodată să dea declaraţii în această complicată afacere judiciară.
Acum, cu puţin timp înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pe culoarele procuraturii bucureştene se dă ca sigură alegerea lui George Bălan în poziţia de reprezentant în CSM al Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. "E parte din sistem. Din acel sistem, cu S mare. Are conexiunile perfecte, acolo unde trebuie, şi în magistratură, şi în politică, iar cei care îi sunt datori nu vor ezita să apese pe butoanele potrivite pentru ca Bălan să poată fi ales în CSM şi să le poată apăra interesele şi din înalta funcţie din Consiliu", aşa îl descrie pe George Bălan un coleg procuror din Parchetul Bucureşti.
Plagiatoarea Elisabeta Drăguţ, procuror general la Craiova, protejata Laurei Codruţa Kovesi?
Un alt mare favorit la obţinerea postului de reprezentant în CSM al procurorilor de la Parchetele Curţilor de Apel este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.
Elisabeta Drăguţ este un procuror de numele căruia sunt legate multe controverse şi scandaluri niciodată clarificate. Faptul că Drăguţ este o protejată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este o chestiune de notorietate în lumea magistraţilor. De altfel, Laura Kovesi nici nu se străduie prea tare să ascundă acest lucru, ba chiar nu ezită să îi facă campanie electorală Elisabetei Drăguţ, în ciuda protestelor celorlalţi procurori competitori în alegerile de la CSM.
În această vară (aşadar în plină campanie electorală pentru alegerile de la CSM), cu ocazia Zilei Justiţiei, Laura Codruţa Kovesi a transmis personal felicitări pentru merite deosebite procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.
Şi tot în fieful Elisabetei Drăguţ, la Craiova, intenţionează Laura Codruţa Kovesi să organizeze Reuniunea Procurorilor Generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Această reuniune se va desfăşura înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pentru ca semnalul de susţinere pentru procurorul Elisabeta Drăguţ să fie cât mai clar.
Elisabeta Drăguţ, în 2006, pe atunci procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost denunţată, în faţa plenului CSM, de către magistratul doljean Valerica Mirea, că este autorul unui plagiat, descoperit de doi jurişti clujeni şi confirmat de revista "Dreptul" (nr. 2/2006). Redacţia acestei reviste a publicat semnalul dat de conf. dr Florin Streteanu şi lector dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj, prin care se dezvăluia faptul că procurorul Elisabeta Drăguţ le-a furat un articol de specialitate, pe care l-a publicat tot în revista „Dreptul" (nr.12/2005). Titlul dat articolului plagiat - "copiat grosolan, fără cel mai elementar simţ deontologic", de către procurorul Elisabeta Drăguţ - a fost "Sancţiunile aplicate persoanei juridice în lumina noului Cod Penal". Prin urmare, tocmai cea care teoretiza sancţiunile din Codul Penal a comis un furt intelectual dintr-o importantă revistă a juriştilor români.
Tot atunci, în faţa plenului CSM, procurorii doljeni Valerica Mirea şi Costel Niculeanu au demonstrat, cu înscrisuri şi mărturii, proasta reputaţie a Elisabetei Drăguţ, ca magistrat, dezvăluind grave abuzuri de putere comise de procuroare pentru a-şi păstra funcţia sau pentru a ocupa, prin concurs trucat, postul de şef al PCA Craiova.
Elisabeta Drăguţ este cea care l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, beizadeaua teribilă care a terorizat Craiova.
Tot în perioada mandatului de procuror general al PCAC (Parchetul Curţii de Apel Craiova) al Elisabetei Drăguţ a avut loc imensul scandal Gorbunov. În mai 2008, infractorul Gorbunov, profitând de slăbiciunile procuraturii şi justiţiei doljene, fusese eliberat de tribunalul din Craiova. Tipic pentru România, complicii lui Gorbunov din Justiţie şi din Procuratură au fost găsiţi nevinovaţi şi au fost reinstalaţi în funcţii, chiar anul acesta.
Dosarul lui Ionel Manţog, un alt dosar de răsunet, a fost legat de numele Elisabetei Drăguţ, stârnind valuri de indignare în rândul acelor procurori care consideră că valoarea profesională a doamnei Drăguţ este departe de a îndeplini calităţile cerute pentru un viitor membru al CSM.
Baronul pedelist Ionel Manţog a comis, anul trecut, chiar în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, un grav accident de maşină în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa iar alte patru au fost grav rănite. Sigur că în buna tradiţie românească dosarul lui Manţog în care este acuzat pentru ucidere din culpă a trenat multă vreme, până când în vara acestuia an s-a aflat chiar de la unul din procurorii de caz că dosarul pedelistului a fost închis. Bâlbâiala şi ceaţa în această cauză penală au durat până în septembrie, când, în sfârşit, Elisabeta Drăguţ a catadicsit să clarifice stadiul exact al anchetei din acest dosar al lui Manţog. Abia în data de 13 septembrie, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, a precizat că în mod greşit au apărut informaţii cu privire la cazul instrumentat de procurorul Gheorghe Covei în care se precizează că dosarul în care Ionel Manţog este urmărit penal pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă este un "caz închis".
Publicat acum 3 ore si 8 minute Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM
Procurorii George Bălan şi Elisabeta Drăguţ au mape profesionale cu probleme
Pe bună dreptate opinia publică se întreabă de ce nu au reacţionat procurorii mai prompt în cazul fraudei evidente comise în Parlament la votul pe Legea pensiilor şi de ce acest caz şi multe altele, la fel de scandaloase, se pare că vor fi soluţionate peste vreo sută de ani. Unii se vor grăbi să spună că "întregul sistem de justiţie e putred", alţii, că "procurorii sunt prea dependenţi de puterea politică", iar cea mai mare parte a cetăţenilor se vor mulţumi să tragă eterna concluzie "asta e, nu e nimic de făcut".
În egală măsură însă, răspunsul la aceste întrebări ar trebui căutat în profilul uman şi profesional al celor care fac parte din casta magistraţilor. Un exemplu în acest sens ne este oferit de ceea ce se întâmplă în aceste zile în lumea procurorilor. Pe 1 noiembrie va avea loc turul II al alegerilor pentru desemnarea noilor membri ai CSM.
Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanentă obligatorie. Conform Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 (9 judecători şi 5 procurori) aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor şi validati de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat, şi trei membri de drept, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi procurorul general al României.
Pe 17 septembrie, magistraţii de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi din parchete şi-au desemnat prin vot reprezentanţii pentru turul II al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. După acest tur, pe 1 noiembrie vor fi aleşi viitorii membri ai CSM care vor avea un mandat de şase ani. În acest tur preliminar au candidat 50 de magistraţi şi au fost aleşi 33 care vor candida pentru locurile aferente la CSM În turul II. În total sunt înscrişi 53 de magistraţi, 3 fiind de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar acestă instanţă are un singur tur de alegeri.
Una dinter cele mai interesante şi revoltătoare situaţii (după cum spun surse din rândul procurorilor) este aceea a candidaţilor la câştigarea poziţiei din partea Parchetelor de pe lânga Curţile de Apel. Pentru acest post candidează procurorii George Bălan - Bucureşti, Elena Hach - Braşov, Elisabeta Drăguţ - Craiova, Ilie Nariţa - Alba Iulia, Vasile Mandici - Suceava, Valentin Mirişan - Oradea.
Cei doi mari favoriţi sunt procurorul George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, fost şef al acestei unităţi în perioada 2002-decembrie 2009 şi fost şef al Comisiei de Disciplină în Ministerul Public între 1999 şi 2000, şi Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Numele celor doi sunt însă şi cele mai controversate.
George Bălan, învăţăcelul lui Gabriel Oprea şi prietenul lui Cătălin Voicu
De numele procurorului George Bălan se leagă scandalul MISA, episod repus pe tapet chiar de către fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în vara acestui an, atunci când a ieşit la rampă cu dezvăluiri tardive despre presiunile făcute asupra procurorilor de caz de Monica Macovei şi cum s-a implicat fosta ministresă a Justiţiei în achitarea lui Gregorian Bivolaru.
Reamintim că George Bălan a condus echipa de procurori care a anchetat cazul MISA şi faptul că, la vremea aceea, a fost acuzat de comiterea a numeroase abuzuri în desfăşurarea investigaţiei. Acuze ţipate de Monica Macovei, atunci ministru al Justiţiei, inspecţii ale CSM ordonate de aceeaşi "vestală" a anticorupţiei, pentru ca, mai apoi, totul se se sfârşească într-o mare şi complice tăcere, şi de o parte, şi de cealaltă. Şi, iată, după mai bine de cinci ani, Bălan apare ca "mare curajos" şi spune despre Macovei lucruri pe care ar fi trebuit să le spună încă de acum cinci ani.
Colegii lui George Bălan din Parchetul Bucureşti spun că atunci când, în 2005, 2006 sau 2007, ei, procurorii obişnuiţi, semnalau public imixtiunile scandaloase ale Monicăi Macovei în dosarele lor, fostul lor şef tăcea mâlc şi îi lăsa să se bată singuri, aşteptând să se limpezească apele pentru a se putea cocoţa cât mai profitabil pe noul valul al Justiţiei portocalizate. "După războiul crâncen de doi ani, pe care noi pălmaşii din Parchetul Bucureşti l-am dus cu madam Macovei, acum, în prag de alegeri la CSM, hop se arată şi viteazul nostru fost şef Bălan. Unde era domnul Bălan când noi eram ameninţaţi de Monica Macovei, în perioada 2005-2007? Stătea cuminte să nu supere garda talibană a lui Macovei, şi acum se trezeşte vorbind, că deh, aşa dă bine în campania electorală pentru CSM!", spune plin de năduf unul din procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În lumea magistraturii bucureştene este de notorietate faptul că o parte din ascensiunea profesională a lui George Bălan este legată de numele generalului imobiliar Gabriel Oprea, actualul ministru al Apărării.
Deşi este greu de crezut, sfertodoctul ministru al Apărării este general de brigadă de justiţie şi profesor universitar doctor. Fără a parcurge nici măcar una din etapele obligatorii menţionate în statutul cadrelor didactice şi fără nici un fel de vechime necesară cercetării ştiintifice, Oprea a ajuns coordonator de doctorat în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. Imediat după ce a devenit coordonator de doctorate, în 2002, Gabriel Oprea a ştiut cum să fructifice cu profit maxim acest statul al său. Mai exact, Oprea cadorisea personaje-cheie din Justiţie şi din serviciile Secrete cu titlul de doctor, în schimbul unor "mici atenţii". Aceste "atenţii" primite de Oprea de la înalţi magistraţi şi de la şefi din serviciile secrete cărora le coordona doctoratele constau în aranjarea dosarelor unor personaje din lumea înterlopă şi înfundarea în puşcărie a altora.
Procurorul George Bălan a fost şi el doctorandul lui Gabriel Oprea, pe care l-a ajutat, prin tergiversarea dosarului lui Fane Spoitoru. Bălan este procurorul care a lungit la nesfârşit dosarul Spoitoru, pentru că aşa cereau interesele coordonatorului său de doctorat. Oprea, prieten bun cu interlopul Nicu Gheară, i-a înlesnit acestuia preluarea teritoriului şi influenţei celuilalt mare interlop al Bucureştiului, Fane Spoitoru, al cărui dosar de altfel consistent în infracţiuni, în loc să fie soluţionat corect, a fost umplut de procurorul George Bălan de vicii de procedură şi de aberaţii juridice, chestiuni speculate perfect de avocaţii lui Spoitoru. Sigur că pe Bălan nu îl interesa să facă lumină în hăţişul de infracţiuni în care era implicat Fane Spoitoru, ci doar avea ordin de la Oprea să îl ţină cât mai mult în arest preventiv, pentru ca în timpul ăsta Nicu Gheară să poată prelua liniştit partea rivalului său din lumea interlopă.
Numele procurorului George Bălan apare în strânsă legătură şi cu numele unui alt personaj al caracatiţei politice din justiţie, senatorul PSD Cătălin Voicu. Din documentele existente în dosarul Voicu reiese că procurorul Dan Chiujdea, membru CSM şi prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, şi fostul prim-procuror de la acelaşi Parchet Mircea Ene îl cunoscuseră pe senatorul arestat pentru corupţie, prin intermediul procurorului George Bălan, prieten la cataramă cu Voicu.
Chiujdea şi Ene au declarat la DNA că au fost prezentaţi lui Cătălin Voicu de colegul lor, George Bălan - prieten bun cu senatorul, şi că ei doi au apelat la Voicu doar pentru "rezolvarea unor probleme mărunte, cum ar fi înscrierea în clasa I a copiilor sau procurarea unor medicamente", aşa cum apare scris în declaraţiile acestora de la dosar.
Cu adevărat interesant este faptul că deşi numele lui George Bălan apare de mai multe ori în dosarul lui Cătălin Voicu, procurorul acum candidat pentru o importantă poziţie în CSM nu a fost chemat niciodată să dea declaraţii în această complicată afacere judiciară.
Acum, cu puţin timp înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pe culoarele procuraturii bucureştene se dă ca sigură alegerea lui George Bălan în poziţia de reprezentant în CSM al Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. "E parte din sistem. Din acel sistem, cu S mare. Are conexiunile perfecte, acolo unde trebuie, şi în magistratură, şi în politică, iar cei care îi sunt datori nu vor ezita să apese pe butoanele potrivite pentru ca Bălan să poată fi ales în CSM şi să le poată apăra interesele şi din înalta funcţie din Consiliu", aşa îl descrie pe George Bălan un coleg procuror din Parchetul Bucureşti.
Plagiatoarea Elisabeta Drăguţ, procuror general la Craiova, protejata Laurei Codruţa Kovesi?
Un alt mare favorit la obţinerea postului de reprezentant în CSM al procurorilor de la Parchetele Curţilor de Apel este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.
Elisabeta Drăguţ este un procuror de numele căruia sunt legate multe controverse şi scandaluri niciodată clarificate. Faptul că Drăguţ este o protejată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este o chestiune de notorietate în lumea magistraţilor. De altfel, Laura Kovesi nici nu se străduie prea tare să ascundă acest lucru, ba chiar nu ezită să îi facă campanie electorală Elisabetei Drăguţ, în ciuda protestelor celorlalţi procurori competitori în alegerile de la CSM.
În această vară (aşadar în plină campanie electorală pentru alegerile de la CSM), cu ocazia Zilei Justiţiei, Laura Codruţa Kovesi a transmis personal felicitări pentru merite deosebite procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.
Şi tot în fieful Elisabetei Drăguţ, la Craiova, intenţionează Laura Codruţa Kovesi să organizeze Reuniunea Procurorilor Generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Această reuniune se va desfăşura înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pentru ca semnalul de susţinere pentru procurorul Elisabeta Drăguţ să fie cât mai clar.
Elisabeta Drăguţ, în 2006, pe atunci procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost denunţată, în faţa plenului CSM, de către magistratul doljean Valerica Mirea, că este autorul unui plagiat, descoperit de doi jurişti clujeni şi confirmat de revista "Dreptul" (nr. 2/2006). Redacţia acestei reviste a publicat semnalul dat de conf. dr Florin Streteanu şi lector dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj, prin care se dezvăluia faptul că procurorul Elisabeta Drăguţ le-a furat un articol de specialitate, pe care l-a publicat tot în revista „Dreptul" (nr.12/2005). Titlul dat articolului plagiat - "copiat grosolan, fără cel mai elementar simţ deontologic", de către procurorul Elisabeta Drăguţ - a fost "Sancţiunile aplicate persoanei juridice în lumina noului Cod Penal". Prin urmare, tocmai cea care teoretiza sancţiunile din Codul Penal a comis un furt intelectual dintr-o importantă revistă a juriştilor români.
Tot atunci, în faţa plenului CSM, procurorii doljeni Valerica Mirea şi Costel Niculeanu au demonstrat, cu înscrisuri şi mărturii, proasta reputaţie a Elisabetei Drăguţ, ca magistrat, dezvăluind grave abuzuri de putere comise de procuroare pentru a-şi păstra funcţia sau pentru a ocupa, prin concurs trucat, postul de şef al PCA Craiova.
Elisabeta Drăguţ este cea care l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, beizadeaua teribilă care a terorizat Craiova.
Tot în perioada mandatului de procuror general al PCAC (Parchetul Curţii de Apel Craiova) al Elisabetei Drăguţ a avut loc imensul scandal Gorbunov. În mai 2008, infractorul Gorbunov, profitând de slăbiciunile procuraturii şi justiţiei doljene, fusese eliberat de tribunalul din Craiova. Tipic pentru România, complicii lui Gorbunov din Justiţie şi din Procuratură au fost găsiţi nevinovaţi şi au fost reinstalaţi în funcţii, chiar anul acesta.
Dosarul lui Ionel Manţog, un alt dosar de răsunet, a fost legat de numele Elisabetei Drăguţ, stârnind valuri de indignare în rândul acelor procurori care consideră că valoarea profesională a doamnei Drăguţ este departe de a îndeplini calităţile cerute pentru un viitor membru al CSM.
Baronul pedelist Ionel Manţog a comis, anul trecut, chiar în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, un grav accident de maşină în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa iar alte patru au fost grav rănite. Sigur că în buna tradiţie românească dosarul lui Manţog în care este acuzat pentru ucidere din culpă a trenat multă vreme, până când în vara acestuia an s-a aflat chiar de la unul din procurorii de caz că dosarul pedelistului a fost închis. Bâlbâiala şi ceaţa în această cauză penală au durat până în septembrie, când, în sfârşit, Elisabeta Drăguţ a catadicsit să clarifice stadiul exact al anchetei din acest dosar al lui Manţog. Abia în data de 13 septembrie, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, a precizat că în mod greşit au apărut informaţii cu privire la cazul instrumentat de procurorul Gheorghe Covei în care se precizează că dosarul în care Ionel Manţog este urmărit penal pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă este un "caz închis".
Publicat acum 3 ore si 8 minute Cristina Horvat
Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti a primit titlul „Magna cum fraude“
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Oct 2010 | Biroul de Investigatii
Radu Popa conduce Administraţia Lacuri, Parcuri
şi Agrement Bucureşti (ALPAB) din subordinea Primăriei Capitalei, după ce predecesorul său a fost demis în vara anului 2008. A vorbi despre demisie în casa lui Popa este ca şi cum ai face apologia funiei în casa spînzuratului. Popa este demisionabil în orice moment, încît, mă mir, sincer, ce-l mai ţine în funcţie, de unde şi dilema: uite Popa, nu e Popa. Pînă la noi directive, Popa rămîne un director general sărac, la care nici boii nu trag. Nu-i trag, că sînt tranşaţi de mult de societatea Cicalex, la care, conform declaraţiei sale de interese, directorul ALPAB este acţionar „nesemnificativ“.
Cicalex abatorizează porcine, ovine, bovine şi cabaline, taie şi industrializează carne sau mezeluri şi prepară conserve şi semiconserve. Este societatea care a dat carne la tot cartierul, carne provenită de la cai bolnavi de anemie infecţioasă, despre care tabloidele au susţinut pînă la capăt că erau contaminaţi cu SIDA, ca şi cum capătul drumului în cazul anemiei infecţioase şi al sindromului imunodeficienţei dobîndite n-ar fi acelaşi cimitir de animale.
Popa mai este membru fondator al „Clubului de la Bucureşti“,
din str. Atena nr. 11, alături de Ion Iliescu, Adrian Năstase, Răzvan Theodorescu, Hildegard Puwak, Ion Solcanu, Valer Dorneanu şi Alexandru Athanasiu, un think-tank al stîngii româneşti, care se îmbuibă cu caviar şi plînge în hohote pe umerii Poliţiei sindicalizate, a cărei preocupare mai nouă este cum să scoată din labirinturile Puterii o javră ordinară. La ALPAB totul se preţăluieşte de cel puţin cinci ori mai mult. Să ne înţelegem omeneşte: ALPAB fraudează la greu banul public şi bagă diferenţa în buzunarele baştanilor. În cele ale lui Popa figurează la vedere o colecţie de ceasuri în valoare de 80.000 de euroi, pentru care îl invidiază pînă şi polcovnicii Armatei Roşii.
Grosul se plimbă prin paradisurile fiscale ale Caraibelor. Unitatea pentru coordonarea şi verificarea finanţelor publice din Ministerul Finanţelor a luat urma dîrelor lăsate prin parcuri şi pe luciul lacurilor de administraţia lui Popa. Şi-a făcut treaba şi în urma ei a descins Garda Financiară. S-a descoperit că interesele lui Popa se împletesc armonios cu cele ale cabinetului lui Oprescu pe diferite paliere, precum cel al ceasurilor placate cu aur, cică antichizate, care fluieră a pagubă din sfert în sfert de oră, pe cel al Aquapark-ului de 25 de milioane de euro din Parcul Tineretului, denunţat încă din faşă drept o furăciune inabilă şi al băncilor din lemn de prin parcuri, achiziţionate la preţuri ca pe Marte.
Despre neregulile descoperite de Garda Financiară,
revista noastră a apucat să vorbească în premieră, încă din luna august a.c. Vă spuneam atunci că societatea Soluţii Urbane SRL este placa turnantă prin care se derulează grămezile de contracte deocheate ale PMB: debarcadere normande, ştranduri bătute cu cristale Swarovski, stadioane naţionale care cer trimestrial suplimentări de fonduri de milioane de euro, locuri de joacă pentru copii care nu s-au născut încă, sate franţuzeşti cu maidanezi mioritici, clădiri de patrimoniu concesionate unor bişniţari cu cărţi de vizită de manageri.
Acţionarii principali ai societăţii Soluţii Urbane SRL sînt Petronel Butuc, directorul administrativ al ALPAB, milionar de top dintr-o zonă defavorizată a României ireale, care răspunde administrativ de ceasurile stradale, şi concubina sa, Dana Ruxandra Dobrescu. Butuc a derulat pînă acum contracte de circa 30 de milioane de euro cu administraţia locală privind dotarea primăriilor cu pubele, ceasuri stradale, bănci din lemn sau fîntîni arteziene la preţuri halucinante.
Soluţii Urbane SRL înseamnă disoluţia autorităţii publice, înseamnă o căruţă de malversaţii de cîteva milioane de euroi din fondurile publice ale Capitalei şi ale primăriilor din Rîmnicu Vîlcea şi Tîrgovişte, înseamnă licitaţii la care firma participă de una singură. Soluţii Urbane SRL mai înseamnă achiziţii la suprapreţ, ale unor lucrări sau bunuri gata plătite, dar care n-au apucat să fie executate ori livrate de societate. În schimb, banii au fost depuşi unde trebuie, acolo unde trebuie, în offshore-uri îndepărtate.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Oct 2010 | Biroul de Investigatii
Radu Popa conduce Administraţia Lacuri, Parcuri
şi Agrement Bucureşti (ALPAB) din subordinea Primăriei Capitalei, după ce predecesorul său a fost demis în vara anului 2008. A vorbi despre demisie în casa lui Popa este ca şi cum ai face apologia funiei în casa spînzuratului. Popa este demisionabil în orice moment, încît, mă mir, sincer, ce-l mai ţine în funcţie, de unde şi dilema: uite Popa, nu e Popa. Pînă la noi directive, Popa rămîne un director general sărac, la care nici boii nu trag. Nu-i trag, că sînt tranşaţi de mult de societatea Cicalex, la care, conform declaraţiei sale de interese, directorul ALPAB este acţionar „nesemnificativ“.
Cicalex abatorizează porcine, ovine, bovine şi cabaline, taie şi industrializează carne sau mezeluri şi prepară conserve şi semiconserve. Este societatea care a dat carne la tot cartierul, carne provenită de la cai bolnavi de anemie infecţioasă, despre care tabloidele au susţinut pînă la capăt că erau contaminaţi cu SIDA, ca şi cum capătul drumului în cazul anemiei infecţioase şi al sindromului imunodeficienţei dobîndite n-ar fi acelaşi cimitir de animale.
Popa mai este membru fondator al „Clubului de la Bucureşti“,
din str. Atena nr. 11, alături de Ion Iliescu, Adrian Năstase, Răzvan Theodorescu, Hildegard Puwak, Ion Solcanu, Valer Dorneanu şi Alexandru Athanasiu, un think-tank al stîngii româneşti, care se îmbuibă cu caviar şi plînge în hohote pe umerii Poliţiei sindicalizate, a cărei preocupare mai nouă este cum să scoată din labirinturile Puterii o javră ordinară. La ALPAB totul se preţăluieşte de cel puţin cinci ori mai mult. Să ne înţelegem omeneşte: ALPAB fraudează la greu banul public şi bagă diferenţa în buzunarele baştanilor. În cele ale lui Popa figurează la vedere o colecţie de ceasuri în valoare de 80.000 de euroi, pentru care îl invidiază pînă şi polcovnicii Armatei Roşii.
Grosul se plimbă prin paradisurile fiscale ale Caraibelor. Unitatea pentru coordonarea şi verificarea finanţelor publice din Ministerul Finanţelor a luat urma dîrelor lăsate prin parcuri şi pe luciul lacurilor de administraţia lui Popa. Şi-a făcut treaba şi în urma ei a descins Garda Financiară. S-a descoperit că interesele lui Popa se împletesc armonios cu cele ale cabinetului lui Oprescu pe diferite paliere, precum cel al ceasurilor placate cu aur, cică antichizate, care fluieră a pagubă din sfert în sfert de oră, pe cel al Aquapark-ului de 25 de milioane de euro din Parcul Tineretului, denunţat încă din faşă drept o furăciune inabilă şi al băncilor din lemn de prin parcuri, achiziţionate la preţuri ca pe Marte.
Despre neregulile descoperite de Garda Financiară,
revista noastră a apucat să vorbească în premieră, încă din luna august a.c. Vă spuneam atunci că societatea Soluţii Urbane SRL este placa turnantă prin care se derulează grămezile de contracte deocheate ale PMB: debarcadere normande, ştranduri bătute cu cristale Swarovski, stadioane naţionale care cer trimestrial suplimentări de fonduri de milioane de euro, locuri de joacă pentru copii care nu s-au născut încă, sate franţuzeşti cu maidanezi mioritici, clădiri de patrimoniu concesionate unor bişniţari cu cărţi de vizită de manageri.
Acţionarii principali ai societăţii Soluţii Urbane SRL sînt Petronel Butuc, directorul administrativ al ALPAB, milionar de top dintr-o zonă defavorizată a României ireale, care răspunde administrativ de ceasurile stradale, şi concubina sa, Dana Ruxandra Dobrescu. Butuc a derulat pînă acum contracte de circa 30 de milioane de euro cu administraţia locală privind dotarea primăriilor cu pubele, ceasuri stradale, bănci din lemn sau fîntîni arteziene la preţuri halucinante.
Soluţii Urbane SRL înseamnă disoluţia autorităţii publice, înseamnă o căruţă de malversaţii de cîteva milioane de euroi din fondurile publice ale Capitalei şi ale primăriilor din Rîmnicu Vîlcea şi Tîrgovişte, înseamnă licitaţii la care firma participă de una singură. Soluţii Urbane SRL mai înseamnă achiziţii la suprapreţ, ale unor lucrări sau bunuri gata plătite, dar care n-au apucat să fie executate ori livrate de societate. În schimb, banii au fost depuşi unde trebuie, acolo unde trebuie, în offshore-uri îndepărtate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)